Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Uniunea Europeană şi politica refugiaţilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 septembrie 2017, 10:38

În ideea de susţine politica faţă de refugiaţi, Comisia Europeană vrea să pună la dispoziţie 500 milioane de euro şi intenţionează ca până în 2019 să primească din zonele de criză 50.000 de refugiaţi.

Comisia Europeană a propus statelor membre ca în următorii ani să primească în mod voluntar „cel puţin 50.000” de refugiaţi direct din Turcia, regiunea Orientului Apropiat şi Africa. UE va trebui să creeze „căi legale” pentru migraţie, pentru ca refugiaţii care au nevoie de protecţie să nu se angajeze mai departe în călătorii periculoase pentru a ajunge în Europa – s-a precizat miercuri la Bruxelles. Drept consecinţă UE va pune la dispoziţie 500 milioane de euro pentru primirea refugiaţilor – deci 10.000 euro pentru fiecare refugiat.

Comisia Europeană intenţionează să vină în ajutorul statelor membre, acordându-le 500 milioane euro pentru primirea refugiaţilor din terţe ţări. În special refugiaţilor din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad şi Etiopia li se acordă posibilitatea de a intra legal în UE. Unsprezece state s-au declarat deja dispuse să primească 14.000 de persoane.

Comisarul UE pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a cerut în plus şi încheierea rapidă a unei înţelegeri dintre Parlament şi Consiliul Miniştrilor privind problema „Blue Card”, cu ajutorul căruia persoane din terţe ţări pot intra legal în UE pentru a se angaja – asemenea rolului pe care îl are Cardul Verde în Statele Unite. Comisia se aşteaptă la un consens cât mai rapid şi în privinţa creării unui sistem comun european de azil.

Durata maximă a efectuării controalelor în spaţiul Schengen va trebui prelungită la trei ani. Limitele în vigoare prevăzute pentru controalele de la frontierele interioare par să nu fie suficiente în toate cazurile datorită unor „ameninţări serioase la adresa ordinii publice sau a securităţii interne” – a explicat miercuri Comisia. Germania, Franţa şi alte ţări au cerut ca termenul actual de doi ani să fie extins la patru ani.

Comisia Europeană a propus de asemenea o organizare mai eficientă în privinţa reîntoarcerii azilanţilor a căror cereri au fost refuzate. Potrivit unor estimări, în viitorul apropiat, se vor afla în UE 1,5 milioane de azilanţi ale căror cereri au fost respinse. Între 2014 – 2015 doar aproximativ o treime din azilanţii respinşi au fost într-adevăr expulzaţi.

În acţiunea de relocare a azilanţilor din Italia şi Grecia Comisia Europeană a precizat că se aşteaptă ca şi cele aproximativ 10.000 de persoane care mai aşteptau în Europa de Sud să fie relocaţi, să fie totuşi primite. Termenul mecanismului relocării a expirat marţi.

S-au înregistrat progrese esenţiale în domeniul migraţiei şi cu ţările africane. În cadrul parteneriatului de migraţie UE sprijină cinci ţări africane – Senegal, Mali, Niger, Nigeria şi Etiopia – în procesul de crearea locurilor de muncă şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai.(AFP/KNA)

Comisia Europeană a cerut oficial aderarea României și Bulgariei la spaţiul Schengen

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 10:09

Siegfried Mureșan: Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!

Deputatul European Siegfried Mureșan:

„Comisia Europeană a solicitat astăzi (n.r. 27 septembrie 2017), oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), să aprobe integrarea totală a României şi Bulgariei la spațiul Schengen. Comisia a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere procedurile de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor de migrație și a subliniat că siguranța UE, în ansamblul ei, depinde de siguranța fiecărui stat membru.

Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria și că cele două state pot contribui la soluționarea acestor provocări, iar Comisia Europeană a înțeles acest lucru, așa cum o dovedește și prin comunicarea de astăzi. Este timpul ca și guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunțe la duplicitate și la calculele politice și să accepte că este mai important pentru securitatea Uniunii Europene ca țara noastră să fie înăuntru spațiului Schengen decât în afara lui.

România îndeplinește demult toate condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică și nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care țara noastră nu este încă membru al spațiului de liberă circulație. Niciun stat membru al UE nu are voie să joace politic cu securitatea cetățenilor europeni!”

Noaptea Cercetătorilor Europeni – Observatorul Astronomic al Muzeului ‘Vasile Pârvan’ Bârlad

Publicat de adinaiftime, 28 septembrie 2017, 09:00

Pe 29 septembrie 2017, între orele 19.00 – 23.00, publicul vizitator este invitat la sediul Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului ‘Vasile Pârvan’ din Bârlad, pentru a participa la o activitate ce se desfăşoară la nivel european: Noaptea Cercetătorilor Europeni.

Cercetătorii invită publicul să păşească în universul ştiinţific la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2017. Evenimentele vor avea loc vineri, 29 septembrie 2017, în aproximativ 300 de oraşe europene.

În România, centrele oraşelor Alba Iulia, Arad, Bârlad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Cugir, Deva, Hunedoara, Galaţi, Oradea, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Tulcea şi Zalău vor fi transformate în laboratoare de ştiinţă unde vor avea loc experimente inedite, prezentări interactive, activităţi educative pentru copii, concursuri şi multe alte activităţi care vor îmbina ştiinţa cu învăţarea distractivă.

Noaptea Cercetătorilor Europeni face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare şi Inovare H2020, acţiunile Marie Sklodowska-Curie(MSCA) şi îşi propune să arate publicului ce înseamnă să fii cercetător şi cât de interesantă poate fi munca de cercetare.

Ne propunem să organizăm două tipuri de activităţi la Observatorul Astronomic din Bârlad:
1. O incursiune în domeniul cercetării ştiinţifice al astronomiei. Publicul vizitator va avea ocazia să afle mai multe informaţii despre modul în care se determină poziţiile de asteroizi, sau comete cu ajutorul telescopului principal, sau cum se pot observa supernovele (‘moartea’ stelelor mai mari decât Soarele)

2. A doua parte a întâlnirii va fi practic intercalată cu primul tip de activitate, iar cei prezenţi vor avea ocazia să observe în timp real imagini captate de telescopul principal. În acelaşi timp o să organizăm şi observaţii astronomice cu ajutorul telescoapelor pentru public. O să observam Luna, planeta Saturn, dar şi alte obiecte vizibile în perioada aceasta.

Intrarea va fi liberă!

(Radio Iaşi/ noapteacercetatorilor.eu/ FOTO exploremag.ro)

Reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 septembrie 2017, 10:44

Comisia Europeană a propus marți, 19 septembrie, un nou set de norme pentru reglementarea fluxului liber al datelor fără caracter personal, ce vor permite stocarea și prelucrarea acestora pe întreg teritoriul Uniunii, ceea ce va contribui la stimularea competitivității companiilor europene și la modernizarea serviciilor publice, eliminându-se astfel restricțiile legate de localizarea datelor.

Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală,  a declarat: „Economia digitală a Europei este încă puternic divizată de-a lungul unor delimitări naționale închise. Acest lucru frânează creșterea globală a sectorului digital în Europa. Propunerea noastră, împreună cu normele de protecție a datelor cu caracter personal din UE, va permite libera circulație a tuturor tipurilor de date în cadrul pieței unice. Fluxul liber de date va favoriza, în cazul IMM-urilor și start-up-urilor, dezvoltarea unor noi servicii inovatoare și intrarea pe noi piețe.”

Un cadru clar, cuprinzător și previzibil va contribui la o piață mai competitivă și mai integrată la nivel european pentru serviciile de stocare și de prelucrare de date. Propunerile prevăd:

• principiul fluxului transfrontalier liber al datelor fără caracter personal, statele membre nemaiputând impune organizațiilor obligația de a stoca sau de a prelucra datele în interiorul frontierelor naționale, singurele restricții fiind legate de siguranța publică;
• principiul disponibilității datelor pentru controlul reglementar, autoritățile competente putându-și exercita dreptul de acces la date indiferent de locul de stocare sau prelucrare a acestora pe teritoriul UE;
• dezvoltarea unor coduri de conduită la nivelul UE, pentru a elimina obstacolele care împiedică atât trecerea de la un furnizor de servicii de stocare în cloud la altul, cât și transferul datelor înapoi către sistemele informatice ale utilizatorilor.

Noile norme vor spori securitatea juridică și vor favoriza un climat de încredere pentru companii și organizații și vor deschide calea către o piață unică veritabilă în domeniul stocării și prelucrării datelor, favorizându-se astfel dezvoltarea unui sector european al serviciilor de tip cloud competitiv, sigur și fiabil și la scăderea prețurilor pentru utilizatorii serviciilor din domeniu.

Statele care adoptă euro vor fi ajutate

Publicat de adinaiftime, 16 septembrie 2017, 09:00

Statele care vor să adopte moneda unică europeană ar urma să fie ajutate de către Comisia Europeană în acest proces.

Este vorba de ajutoare tehnice şi financiare, conform vicepreşedintelui executivului comunitar, Valdis DomBrovskis.

Aflat în vizită în capitala Estoniei, responsabilul de la Bruxelles, în portofoliul căruia se află moneda euro şi stabilitatea financiară, a spus că noile instrumente vor fi anunţate în decembrie.

El a ţinut totodată să precizeze că sprijinul nu va însemna renunţarea la criteriile stricte de aderare.

RADOR

Resursa umană în centrul noii Agende Europene pentru Competenţe

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 septembrie 2017, 11:35

Umanista Maria Grapini, apreciată ca unul dintre cei mai activi europarlamentari,  a avut o intervenţie importantă, joi, 14 septembrie, în PE, în calitate de raportor al Comisiei IMCO, pe o temă de mare impact şi anume noua Agendă a Competenţelor pentru Europa. Europarlamentarul PPU-sl a felicitat Comisia Europeană pentru adoptarea acestui act, în urmă cu un an, şi a insistat ca resursa umană să fie bine apărată şi promovată, din perspectiva noilor competenţe unitare.

“Este absolut necesar să vedem ce putem să facem cu resursa umană! Noi, Comisia IMCO, ocupându-ne de piața internă, suntem siguri și convinși că pentru a asigura o creștere durabilă, coeziune socială și crearea de noi locuri de muncă, precum și pentru a promova inovarea și antreprenoriatul în special pentru IMM-uri și sectorul artizanatului, este esențial să eliminăm lacunele în materie de competențe, să reuşim soluționarea problemei necorelării competențelor și să promovăm  oportunitățile de mobilitate socială. Susţinem că statele membre au o obligație importantă, sistemul de formare a pieței interne trebuie să funcționeze eficient și să contribuie la îmbunătățirea schimbului de date și la consolidarea cooperării administrative. Subliniez şi necesitatea de a ține cont de nevoile reale ale pieței, dar și măsuri pentru dezvoltarea competențelor”, a declarat, la Strasbourg, umanista Maria Grapini.

Teatrul Naţional Radiofonic în competiţie la Prix Europa – Berlin cu Exploziv de Elise Wilk

Publicat de adinaiftime, 9 septembrie 2017, 09:00

Radio România participă în perioada 14-20 octombrie la cel mai important festival european de producţii media, Prix Europa – Berlin, în secţiunea Radio Fiction, cu piesa de teatru radiofonic Exploziv de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru.

Înfiinţat în 1987, Prix Europa răsplăteşte cele mai bune producţii europene de radio, televiziune şi online, se adresează producătorilor profesionişti şi are ca scop stimularea creativităţii şi încurajarea celor mai noi tendinţe în creaţia europeană de media. Evenimentul se desfăşoară la Berlin în a treia săptămână a lunii octombrie după un calendar anual fix, anul acesta se desfăşoară cea de-a 31-a ediţie. Deosebirea faţă de alte festivaluri de profil din Europa o dă componenţa deschisă a juriului, format din reprezentanţi ai fiecărei producţii selectate în concurs care participă la dezbateri şi votează individual producţiile din categoria la care sunt juraţi. Astfel, producţia câştigătoare a fiecărei categorii întruneşte sufragiile majorităţii membrilor juriului.

Festivalul Prix Europa e susţinut de 19 organizaţii europene de media, dar şi de Comisia Europeană şi European Broadcasting Union (EBU). Festivalul este găzduit de Rundfunk Berlin-Brandemburg (RBB) iar în cursul săptămânii de festival au loc evenimente speciale destinate participanţilor şi publicului larg realizate împreună cu instituţii berlineze şi ambasade.

Exploziv este una dintre cele 21 de producţii europene de teatru radiofonic selectate în secţiunea Radio Fiction, din totalul de 205 producţii selectate în cele trei secţiuni competitive ale festivalului. După Pisica verde (precedenta producţie multipremiată în festivaluri de gen), cu Exploziv regizorul Mihnea Chelaru revine la dramatugia Elisei Wilk şi explorează dimensiunea sonoră a acestei reinterpretări în cheie contemporană a mitului Bacantelor. La fel ca în celelalte trei piese din trilogia adolescenţei (Pisica verde, Avioane de hârtie şi Crocodil), Exploziv reia problematica vârstei formării şi a trecerii pragului maturizării. Elise Wilk plasează personajele piesei într-un liceu din zilele noastre, iar relaţiile mamă-fiu, profesori-elevi descriu dificultăţile de adaptare şi autocunoaşere specifice adolescenţei. Conflictul depăşeşte clişeul crizei generaţionale şi pune în discuţie efectele autorităţii, ale presiunii performanţei şcolare, ale necomunicării în familie asupra echilibrului fragil al adolescenţilor aflaţi la vârsta formării, dar se opreşte şi asupra crizei vârstei de mijloc traversate de Agave, mama personajului principal, Penteu. Valoroasa interpretare a actorilor Daniela Ioniţă-Vlad Bârzanu (Agave-Penteu), susţinută de întreaga distribuţie contribuie la conturarea atmosferei veridic tensionate în spectacolul nostru de teatru radiofonic.

În distribuţie: Daniela Ioniţă, Adriana Trandafir, Vlad Bârzanu, Alexandru Voicu, Răzvan Ursuleanu, Ana-Maria Bălescu, Adrian Dima, Silvana Ionescu, Marcela Nistor, Alin Potop, Alexandra Răduţă şi copilul Vlad Stanciu. Regia de studio: Janina Dicu. Sound design: Mihnea Chelaru. Înregistrări de teren: Bogdana Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Sursa: Serviciul  Comunicare SRR

Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 septembrie 2017, 07:00

Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie în domeniul Sprijinului pentru Comerț (Aid for Trade – AfD) deoarece sprijinul pentru comerț este vital în promovarea dezvoltării în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale lumii, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA) a Parlamentului European.

La sfârşitul lunii august, Parlamentul European a găzduit dezbaterea comună a INTA și a Comisiei de Dezvoltare (DEVE) cu tema ”Revizuirea Strategiei UE în domeniul Sprijinului pentru Comerț”, reuniunea fiind prezidată de Iuliu Winkler și europarlamentarul finlandez Paavo Väyrynen, vicepreședinte al DEVE.

”E de ajuns să ne uităm la Africa, unde, conform datelor comunicate ieri de Comisia Europeană, în următoarele două decenii va fi nevoie anual de 18 milioane de noi locuri de muncă pentru a face față exploziei demografice. Realitatea curentă ne arată că în fiecare an aici se creează doar 3 milioane de noi locuri de muncă. În acest context, Sprijinul pentru Comerț devine vital în strategia UE în domeniul migrației. Zeci de milioane de oameni își vor părăsi locurile natale în anii care urmează fie din motive economice, fie din cauza conflictelor armate, a unor cataclisme naturale sau schimbări climatice. Strategiile de sprijin pentru dezvoltarea locală în regiunile și țările subdezvoltate trebuie să fie parte a Strategiei UE privitoare la migrație”, a afirmat Iuliu Winkler în cadrul dezbaterii comune INTA-DEVE.

Deputatul european al UDMR a vorbit despre faptul că trăim într-o lume care se schimbă rapid, iar transformările care apar se manifestă și în domeniul comerțului internațional. În cadrul dezbaterii a fost analizată dezvoltarea explozivă a comerțului electronic, care deschide noi posibilități pentru IMM-uri, pentru start-up-uri, dar și pentru tinerii întreprinzători oriunde s-ar afla aceștia, dar și despre faptul că cei care se află în regiuni mai puțin dezvoltate sunt dezavantajați din cauza lipsei conectivității și a disfuncționalității statelor și administrațiilor lor.

În bugetul pentru anul 2018 al UE este prevăzută creșterea finanțării Sprijinului pentru Comerț, dar, în opinia deputaților europeni, este foarte importantă calitatea proiectelor care sunt implementate cu ajutorul acestor finanțări în vederea maximizării rezultatelor benefice. Una dintre concluziile dezbaterii s-a referit la faptul că, în contextul dat, este nevoie de promovarea parteneriatelor public-private, dar și de armonizarea politicilor comerciale cu politicile de investiții. De asemenea, UE trebuie să sprijine proiectele ce țintesc dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații în regiunile subdezvoltate cu scopul obținerii unei mai mari eficiențe a politicilor de dezvoltare.

Lansată în 2005 de Organizația Mondială a Comerțului, Inițiativa Sprijin pentru Comerț a facilitat alocarea, până în prezent, a 300 de miliarde de dolari care au finanțat programe și proiecte în țările și regiunile cele mai puțin dezvoltate ale globului.

Sursa: Biroul de presă al europarlamentarului Iuliu Winkler (UDMR, PPE)

Măsuri în domeniul turismului

Publicat de adinaiftime, 31 august 2017, 18:00

O serie de măsuri în domeniul turismului menite să contribuie, pe de o parte la protecţia turiştilor iar, pe de altă parte, la întărirea disciplinei în materie de comercializare a pachetelor de servicii turistice, au fost luate printr-o Ordonanţă adoptată de Guvern. Măsura răspunde cerinţelor pieţei, precum şi celor ale Comisiei Europene, prin transpunerea noilor norme în domeniu.

Astfel, agenţiile de turism care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul naţional, care comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, au obligaţia să asigure furnizarea serviciilor turistice sau rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama turiştilor, în măsura în care respectivele servicii contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenţia de turism se află în dificultate financiară, definită potrivit legii. În cazul în care, în contractul privind comercializarea pachetului de servicii turistice este inclus transportul de pasageri, agenţia de turism asigură şi garanţii pentru repatrierea turiştilor.

Sistemele de garantare a răspunderii agenţiilor de turism pentru furnizarea serviciilor turistice către consumator sunt reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite, care pot funcţiona distinct sau asociat. Garanţia este efectivă şi acoperă costurile, inclusiv costurile estimate ale repatrierii. Suma asigurată şi modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemelor de garantare se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În prezenţ legislaţia obligă agenţiile de turism touroperatoare să încheie asigurări în caz de insolvenţă pentru o sumă asigurată de cel mult 50.000 de dolari, respectiv pentru 10.000 de dolari pentru agenţiile de turism de tip detailiste.

Prin Ordonanţa adoptată de Guvernul României se actualizează măsurile contravenţionale aplicate în cazul încălcării legii de către agenţiile de turism. Astfel, se majorează cuantumul amenzii de la 5 până la 10 puncte-amendă (un punct amendă reprezintă contravaloarea unui salariu brut pe ţară garantat în plată), faţă de nivelul actual cuprins între 400 şi 1.000 de lei.

În acelaşi timp, actul normativ creează cadrul legal pentru a da posibilitatea oricărei agenţii de turism să comercializeze pachete de servicii turistice sau componente ale acestora către consumatorul final, fie în calitate de organizator, fie în calitate de intermediar al unei agenţii de turism organizatoare. Astfel, se elimină incertitudinea turistului că serviciile oferite de către agenţia de turism parte contractantă exced cadrului legal de reglementare. Totodată, se oferă posibilitatea oricărui operator economic care deţine o agenţie de turism (actualmente de tip detailistă) să ofere servicii de calitate şi competitive clienţilor săi, fără a apela la serviciile oferite de către o altă agenţie de turism care, în prezent este touroperatoare.

Prin actul normativ adoptat se urmăreşte creşterea disciplinei financiare în raporturile contractuale dintre agenţiile de turism partenere, cât şi în raporturile dintre agenţiile de truism şi consumatorii finali/turişti. Totodată, se preconizează o creştere a relaţiilor tranzacţionale dintre agenţiile de turism şi prestatorii de servicii turistice.

sursa foto: Radio Iasi

ITALIA: A fost introdus venitul minim GARANTAT. Cine poate beneficia de el

Publicat de adinaiftime, 30 august 2017, 20:00

Guvernul italian a aprobat marți o hotărâre prin care se stabilește un venit minim garantat începând de la 1 ianuarie 2018, informează DPA.

Venitul garantat este de maximum 490 de euro pe lună, acordat familiilor cu peste cinci membri. Au prioritate familiile cu copii minori, femeile gravide și șomerii în vârstă de peste 50 de ani.

Sunt eligibile familiile cu venituri sub 6000 de euro pe an și proprietăți cu valoare totală sub 20.000 de euro.

Venitul minim se acordă timp de maximum 18 luni. Noua formă, denumită venit de incluziune (REI), va înlocui sprijinul pentru incluziune activă (SIA), un ajutor social în vigoare din septembrie 2016. REI va fi putea fi acordat celor care realizează venituri din muncă, însă nu este compatibil cu niciun tip de ajutor de șomaj.

Conform unui agenției de presă italiene ANSA, preluată de Xinhua, de noua măsură anti-sărăcie vor beneficia aproximativ 400.000 de familii sau 1,8 milioane de oameni.

Numărul familiilor sărace din Italia a crescut mult de la începutul crizei financiare din 2008. Față de 7,3% săraci în 2009, s-a ajuns în 2014 la 11,6%, când media în Uniunea Europeană era de 8,9%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iulie anul acesta. În 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică, trăiau în sărăcie absolută 1,6 milioane de familii, cu un total de 4,7 milioane de membri, adică 7,9% din populația de 60 de milioane a Italiei.

Sursa – agerpres

Cale ferată reabilitată

Publicat de adinaiftime, 25 august 2017, 11:40

Peste 200 de milioane de euro din Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, vor fi investite în faza a doua a proiectului privind modernizarea legăturii feroviare dintre localităţile Sighişoara (judeţul Mureş) şi Coşlariu (judeţul Alba), informează Comisia Europeană. Această secţiune face parte din ruta de cale ferată care leagă oraşul Braşov de frontieră cu Ungaria, parte a reţelei transeuropene de transport. După reabilitarea celor aproape 100 de km de cale ferată, trenurile vor putea circula cu viteze de 120-160 km/h, iar timpul de călătorie dintre cele două localităţi se va reduce la jumătate. Linia de cale ferată Sighişoara-Coşlariu traversează judeţele Mureş, Sibiu şi Alba, iar acest proiect finanţat de Uniunea Europeană, care se estimează că va fi terminat în 2018, va aduce beneficii unui milion de locuitori din zonă. Comisarul european Corina Creţu a subliniat că prin reducerea timpului de transport şi prin promovarea unui tip de mobilitate ecologică, acest proiect va contribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor.

Autorităţile Europei trebuie să facă mai mult în privinţa pregătirii pentru dezastrele climatice

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 august 2017, 07:39

Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.

Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”

Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.

Sursa: www.reuters.com/RADOR

Opt ţări din UE se aliază împotriva Chinei în lupta împotriva produselor contrafăcute

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 august 2017, 07:38

Opt ţări membre ale UE au decis să întreprindă o acţiune juridică comună împotriva Chinei cu scopul de a cere anularea a 25 de mărci comerciale înregistrate la Beijing sub același nume cu cel al unor cunoscute mărci europene. Italia, Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Germania, Ungaria și România se află pe punctul de a începe o acțiune legală comună în acest sens. Ştirea – anticipată de Euractiv – este consemnată într-un document din 8 august al Ministerul elen al Agriculturii și a fost confirmată de surse UE.

Din document, reiese că în practică, în timpul celei de-a 11-a runde a discuțiilor dintre UE și China care ar trebui să ducă, până în luna decembrie, la un acord pentru protejarea reciprocă a 200 de produse D.O.P (Denumire de Origine) și I.G.P (Indicaţie Geografică), China ar fi fost de acord cu  recunoașterea I.G.P-urilor în baza unui mecanism de „coexistență“ cu propriile produse similare refuzând să discute despre anularea celor 25 de branduri (majoritatea fiind vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi) asemănătoare celor originare europene. Motiv pentru care cele 8 state membre au decis (spre deosebire de UE), să continue lupta pentru o cauză comună.

Cel puţin deocamdată, Italia pare interesată doar de oţetul balsamic (intens falsificat în China), în timp ce Grecia pare interesată de brânza feta, Spania de ulei, iar Franţa de vinuri. „Scopul acordului în curs de negociere – a explicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene – este cel de a obține cel mai bun rezultat posibil, chiar și pentru producătorii care se confruntă cu concurența produselor deja înregistrate ca mărci comerciale în China și nu originare în UE. Producătorii de D.O.P şi I.G.P pot beneficia de protecție în China fie printr-un mecanism de „coexistență“ cu marca locală anterioară, fie adresându-se justiției „.

Anul trecut, autoritățile vamale europene au confiscat peste 41 de milioane de produse false și contrafăcute (+ 2%, comparativ cu 40.7 milioane în 2015), pentru o valoare totală de 672 milioane de euro (comparativ cu 642 de milioane în 2015). Cele mai confiscate ”falsuri” sunt țigările (peste de 9,9 milioane bucăţi), urmate de jucării (86,8 milioane) și de produsele alimentare (5,3 milioane). China rămâne liderul incontestabil al produselor contrafăcute, fiind urmată de Hong Kong.

Sursa: ILSOLE24ORE (Italia) – Traducerea: Cătălina Păunel/RADOR

http://www.ilsole24ore.com/art/impresa-e-territori/2017-08-17/alimentare-otto-paesi-ue-si-alleano-contro-cina-132101.shtml?uuid=AEgX03DC/cpaunel

Comisarul european Corina Crețu a aprobat alocarea a peste 34 de milioane de euro pentru faza a doua a proiectului liniei 4 de metrou din Bucureşti

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 august 2017, 09:33

Magistrala 4 de metrou, se va extinde între Parcul Bazilescu și cartierul Străulești, ca urmare a implementării celei de a doua faze a proiectului a cărui valoare este de 34,2 milioane de euro. Finanţarea acestei etape a lucrărilor a fost posibilă după ce comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat această alocare, din Fondul de coeziune prevăzut pentru perioada 2014-2020, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Întregul proiect urmărește construirea a aproximativ 2 km de linie de metrou şi a două staţii de metrou, Laminorului şi Străuleşti, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

„Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană promovează mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării în București. Extinderea metroului va avea efecte pozitive atât pentru afacerile locale, cât și pentru dezvoltarea turismului, iar locuitorii capitalei vor avea condiții mai bune de transport. Sper sincer că această decizie va duce la accelerarea lucrărilor, astfel încât cetățenii Bucureștiului să poată beneficia de serviciile metroului Bazilescu – Străulești, după martie 2018, cel puțin“, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu.

Lucrările pentru faza a doua a proiectului urmează să fie finalizate până în luna martie 2018.

Faza întâi a proiectului ”Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu (PS Zarea) – Străulești” a fost aprobată în iunie 2016 iar suma alocată prin Fondul de coeziune a fost de 55.2 milioane de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.

Surse: Reprezentaţa Comisiei Europene, caleaeuropeana.ro

Unde vor ajunge banii din acciza la combustibil?

Publicat de adinaiftime, 12 august 2017, 17:40

Premierul Mihai Tudose a declarat, într-un interviu televizat, că prin creşterea accizei la combustibil guvernul vrea să obţină bani pentru investiţii. El susţine că atunci când au renunţat la acciză, autorităţile urmăreau să scadă preţurile, lucru care nu s-a întâmplat:

Când am scos acciza, preţul la pompă n-a scăzut. Încercăm să o punem la loc. Dacă creşte preţul la pompă, o să avem o altă discuţie cu companiile distribuitoare şi producătoare. Adică, noi am scos acciza nu ca să le facem lor profit, ci ca să încercăm să ducem preţul mai jos. N-a funcţionat, o punem la loc, fiindcă altfel, da, avem nevoie de bani pentru infrastructură, pentru autostrăzi, pentru spitale, pentru o mulţime de lucruri.

Potrivit datelor Comisiei Europene, la începutul acestui an, România avea printre cele mai mici preţuri la benzină din Uniunea Europeană, după eliminarea supraaccizei la carburanţi. Preţul mediu al unui litru de benzină în ţara noastră era cu puţin peste un euro.

Un proiect de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal prevede creşterea accizelor la combustibil în medie cu 23 la sută de la 1 septembrie. Transportatorii spun că această majorare se va transmite automat în tarife şi au anunţat proteste.

În România nu au intrat ouă contaminate!

Publicat de adinaiftime, 10 august 2017, 10:30

În România NU au intrat ouă contaminate, da asigurări Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Informația vine după ce mai multe state europene au retras din supermarketuri milioane de ouă, pe fondul scandalului declanșat în Olanda.

Comisia Europeană a deschis o investigație pentru a afla dacă Olanda și Belgia au informat târziu organismele specializate despre contaminarea ouălor cu un insecticid interzis.

În paralele autoritățile din cele două țări investighează cum a ajuns insecticidul în fermele avicole.

Organizația Mondială a Sănătății consideră că această substanță numită FIPRONIL este moderat toxică și ingerarea ei în cantități însemnate pe termen lung poate provoca vătămarea organelor interne.

La București, ANSVSA precizează că în magazine nu există astfel de produse.

LE VIF: Varşovia refuză orice „şantaj” al UE cu privire la reforma justiţiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 iulie 2017, 07:16

LE VIF (Belgia), 26 iulie 2017 – Guvernul polonez „nu va accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE” cu privire la reformele sale din justiție, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt, Rafal Bochenek, ca reacţie la amenințarea cu sancțiuni a Bruxelles-ului.

„Nu vom accepta niciun șantaj din partea oficialilor UE, mai ales unul care nu este bazat pe fapte”, a afirmat Rafal Bochenek,potrivit agenției de știri PAP.

„Toate legile elaborate de Parlamentul polonez sunt în concordanță cu Constituția și cu normele democratice. Regretăm că (vicepreședintele Comisiei Europene) Frans Timmermans, care nu cunoaşte proiectele de legi şi legislaţia poloneză, critică pe nedrept Polonia”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Comisia Europeană a avertizat miercuri că este „gata să inițieze imediat procedura de la articolul 7” împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea drepturilor de vot în UE, în caz de revocare a judecătorilor de la Curtea Supremă a țării.

La rândul său, viceministrul polonez de externe însărcinat cu afaceri europene, Konrad Szymanski, a declarat: „Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare într-o măsură mai mare în deliberările sale că organizarea justiţiei ţine de competența statelor membre, care îşi iau propriile decizii în cadrul propriului lor proces politic și legislativ”.

„Polonia va răspunde concret şi în timp util la observațiile specifice ale Comisiei Europene”, a adăugat el. Executivul UE a anunțat de asemenea că va declanșa o procedură de infracţiune – o măsură mai frecventă ce poate duce la sancțiuni financiare – împotriva Varșoviei, după publicarea oficială a noii legi privind organizarea instanțelor de drept comun.

Aceasta este una dintre reformele justiției poloneze împotriva căreia președintele polonez Andrzej Duda nu a folosit veto luni, spre deosebire de celelalte două texte de lege.

http://www.levif.be/actualite/international/varsovie-refuse-tout-chantage-de-l-ue-sur-la-reforme-de-la-justice/article-normal-697831.html

Traducerea: Rodezia Costea, RADOR

„În mod clar Turcia este, şi rămâne, o ţară candidată” la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iulie 2017, 10:43

Aceasta este declaraţia făcută de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini,  la finalul  reuniunii UE-Turcia desfăşurată la Bruxelles.

Semnalarea abuzurilor legate de respectarea drepturilor omului şi a statutului drept constituie motive de îngrijorare pentru ţările membre  ale UE, însă mare parte dintre acestea  nu doresc o ruptură definitivă cu Turcia – partener-cheie în problema migraţiei si în lupta antiteroristă.

New Europe informează  că Secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty, i-a cerut Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, în cadrul întrevederii cu aceasta, să ridice problema drepturilor omului și a persoanelor deținute în Turcia, inclusiv directorul Amnesty International din Turcia.

Turcia a rearestat doi activiști deținuți anterior, dar eliberați într-un caz controversat care a generat tensiuni cu Occidentul. Cei doi se aflau printre alte 10 persoane arestate în luna iulie în cadrul unui raid al poliției în urma organizării unui workshop de către activiști privind drepturile omului.

Un tribunal turc a stabilit ca șase activiști care luptă pentru respectarea drepturilor omului să fie în continuare reținuți, inclusiv președintele Amnesty International din Turcia, acesta fiind acuzat de organizarea unor acitivități „teroriste”.

Federica Mogherini a răspuns apelului secretarului general al Amnesty Internatioanl printr-un tweet, subliniind sprijinul UE pentru lupta împotriva abuzurilor și pentru drepturilor omului.

În luna mai Amnsety International a publicat un raport prin care condamna concedierea și reținerea a sute de mii de persoane după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016.

În raportul organizației non-guvernamentale se arată faptul că zeci de mii de persoane, inclusiv doctori, polițiști, profesori sau soldați au fost destituiți din funcțiile publice.

Amnesty International denunţă faptul că persoanelor concediate nu le este dată nicio explicaţie individuală, concedierile colective fiind “întreprinse arbitrar pe baza unor motive vagi şi generalizate” cum că persoanele demise “ar avea legături cu organizaţii teroriste”. Organizaţia denunţă, de asemenea, măsurile ce vizează activiştii politici, jurnaliştii şi sindicaliştii.

Executivul european estimează că dezbaterea privind viitorul Europei va atrage peste 30 de milioane de persoane

Publicat de adinaiftime, 19 iulie 2017, 21:00 / actualizat: 22 iulie 2017, 11:58

Dezbaterea privind viitorul Europei, concentrată în jurul Cărții Albe, document lansat în urmă cu patru luni de executivul european, capătă dinamism, iar în final – potrivit estimărilor – vor fi implicate în acest demers peste 30 de milioane de persoane, informează Comisia Europeană într-un comunicat difuzat marți.

‘Este încurajator să văd atât de mulți oameni care se implică în dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene, lansată de Comisie la 1 martie 2017 odată cu publicarea Cărții albe pe această temă. Am văzut că un număr mare de cetățeni și-au exprimat deja punctul de vedere (…) Viziunea mea o voi prezenta în septembrie, dar, în realitate, cetățenii vor fi artizanii viitorului Europei. Pentru că ei sunt cei care scriu manualele de istorie de mâine. Continuați, așadar, să vă implicați și să vă faceți auzită vocea!’, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit comunicatului citat.

Peste 270.000 de persoane au fost prezente la cele peste 1750 de evenimente, organizate sau sprijinite de către Comisia Europeană din martie, când a fost lansată Cartea Albă, și până în iunie. Acestora li s-au alăturat participanți online. Cetățenii sunt invitați să-și exprime în continuare punctul de vedere, pe pagina online dedicată, îndeosebi înainte de 13 septembrie, dată la care Juncker va susține discursul anual privind starea Uniunii Europene, în care își va prezenta viziunea privind viitorul Europei.

Comisia Europeană a lansat la 1 martie, odată cu Cartea albă privind viitorul Europei, o dezbatere paneuropeană în urma căreia atât cetățenii, cât și liderii vor putea contura viziunea asupra UE cu 27 de membri. Cartea albă prezintă cinci scenarii pentru evoluția Uniunii până în 2025. Acestea acoperă o serie de posibilități cu rezultate diferite în funcție de domeniul de politică avut în vedere. Scenariile nu se exclud reciproc și nici nu sunt exhaustive, notează sursa citată.

Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de documente de reflecție privind aspecte-cheie pentru Europa. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Comisiei Europene, din septembrie, înainte să fie trase primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie. Astfel, în vederea alegerilor parlamentare din iunie 2019, statele membre vor putea decide calea de urmat pentru următorii ani.

Nu există pestă porcină în România

Publicat de adinaiftime, 16 iulie 2017, 20:57

România nu se confruntă la ora actuală cu niciun focar de pestă porcină africană, deși este înconjurată de această boală care evoluează în opt state, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Geronimo Brănescu.

El susține că reprezentanții Comisiei Europene desfășoară foarte des audituri la ANSVSA, tocmai pentru că sunt rezervați în ceea ce privește evoluția acestei boli pe teritoriul țării, însă, în prezent, România poate fi considerată din punct de vedere sanitar-veterinar o insulă de siguranță epidemiologică.

Oficialul român a mai anunţat că săptămâna viitoare vor fi gata rezultatele finale pentru cele 29 de probe prelevate din preparate alimentare din Olanda, Germania și Belgia, susceptibile de calitate mai proastă decât cele occidentale şi distribuite în Europa de Est.

Concluziile vizitei premierului la Bruxelles

Publicat de adinaiftime, 12 iulie 2017, 20:00

Premierul Mihai Tudose a promis în timpul primei sale vizite la Bruxelles că executivul nu va adopta măsuri care să nu fie discutate cu opinia publică, dezbătute în Parlament şi cunoscute de partenerii europeni.

După întâlnirile cu preşedinţii Consiliului, Comisiei şi al Parlamentului European, prim-ministrul a dat asigurări că lupta anti-corupţie va continua şi că România este o ţară stabilă economic şi predictibilă din punct de vedere fiscal.

De asemenea, Mihai Tudose a anunţat că vor exista ‘contacte regulate’ între membrii Cabinetului său şi instituţiile europene.

CETA, acordul de liber-schimb UE-Canada, se va aplica ”provizoriu” de la 21 septembrie (oficial)

Publicat de adinaiftime, 10 iulie 2017, 11:00

Acordul de liber-schimb dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA) se va aplica ”provizoriu” începând de la 21 septembrie, au anunţat sâmbătă cele două părţi într-un comunicat comun, citat de AFP.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul Canadei, Justin Trudeau, care asistă amândoi la summitul G-20, ce are loc în oraşul german Hamburg (nord), au căzut de acord asupra datei respective, în aşteptarea intrării în vigoare depline a textului după ce toate parlamentele ţărilor membre ale UE îl vor vota.

„Plimbă Ursul” a fost recompensat de Comisia Europeană

Publicat de adinaiftime, 29 iunie 2017, 19:30

Proiectul derulat de Automobil Clubul Român (ACR), intitulat „Plimbă Ursul”, a fost recompensat de Comisia Europeană  cu unul dintre cele cinci premii decernate pentru excelența în siguranța rutieră. Acestea oferă recunoaștere angajamentelor luate de comunități în domeniul siguranței rutiere, cu impact semnificativ asupra salvării de vieți omenești pe șoselele Uniunii Europene. Pe lângă premiul de excelență, proiectul ACR a primit și premiul publicului, în cadrul ceremoniei ce a avut loc la București.

Determinarea ţărilor UE pentru politici comune de apărare şi securitate

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 iunie 2017, 16:57 / actualizat: 1 iulie 2017, 17:31

După ce, la începutul lunii iunie (7 iunie a.c.), Comisia Europeană a aprobat Fondul European de Apărare, o serie de acţiuni şi evenimente vin în susţinerea implicării concrete şi mai intense a statelor membre UE pentru a-şi asuma responsabilitatea implementării politicilor comune de Securitate şi Apărare.

În cadrul seminarului de presă intitulat „Securitate și apărare în Europa de Sud”, organizat , la Madrid, de Serviciul de presă al Parlamentului European, între 27 și 29 iunie,  au avut loc dezbateri cu privire la viitorul UE în ceea ce priveşte Politicile de securitate, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în domeniul apărării la nivelul întregii UE.

Apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie

Mesajul transmis de Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, subliniază planuri clare de acţiune şi nu doar declaraţii de “bune intenţii”: “Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE”.  Tajani a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie, reamintiind că cetăţenii UE “cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”.

Majorarea fondurilor alocate pentru apărare şi responsabilizarea privind cheltuielile pentru politici comune de securitate şi apărare

Parlamentul European consideră că este esențial să se majoreze cheltuielile naționale de apărare la 2% din PIB, subliniind că acest lucru ar însemna găsirea a încă 100 de miliarde de euro pentru apărare până în anul 2020.

Este esenţial ca statele membre ale UE să majoreze cheltuielile naționale de apărare până la acel 2% din PIB, dar aşa cum a declarat Maria Andres, Reprezentanta Biroului de Infomare a Parlamentului European in Spania, „scopul nu e doar sa cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. (…) Europarlamentarii cer un consens politic la nivelul ţărilor membre pentru o cooperare şi coordonare în apărare. (…) Ideea de cooperare militară în UE trebuie făcuta împreuna cu NATO, nu să intrăm în competiţie cu alianţa nord-atlantica”.

Subiectele legate de Fondul European de Apărare și dezbaterile lansate pe tema viitorului apărării europene, devin elemente concrete pentru adâncirea cooperării în materie de apărare europeană.

Multe din statele europene deja colaborează prin instituţii, centre şi organizaţii special create în cadrul unor structuri de apărare, monitorizare, analiză, strategie şi coordonare care şi-au dovedit eficienţa, cum ar fi: Centrul de Coordonare pentru Supravegherea Costieră şi Maritimă a frontierelor din sud (South Border Coordination Center), Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex), Centrul de monitorizare al Sateliţilor Uniunii Europene (SatCen) etc.

Fondul european de apărare a fost lansat pentru a ajuta statele membre să cheltuiască într-un mod mai efficient şi eficace banii contribuabililor, fiind dezvoltat pe două comonente principale:

• una bazată pe cercetare și care prevede alocări anuale de 25 milioane de euro (anul 2017), 90 de milioane de euro (până în 2019) și 500 de milioane de euro (după 2020)
• cea de-a o doua componentă este centrată pe a stimula statele membre să coopereze în ceea ce privește proiecte de dezvoltare în comun și achiziția de echipamente și tehnologii de apărare, prin intermediul cofinanțării din bugetul UE și printr-un sprijin practic din partea Comisiei. UE va participa la cofinanțare astfel: 500 de milioane euro în total pentru anii 2019 și 2020 și 1 miliard de euro pe an după 2020, cu scopul de a genera investiții anuale de 5 miliarde de euro.

Amendă uriașă pentru Google

Publicat de adinaiftime, 28 iunie 2017, 09:00

Comisia Europeană a amendat gigantul american cu 2,42 de miliarde de euro, pentru încălcarea normelor antitrust ale Uniunii Europene.

Compania a abuzat de poziția dominantă deținută pe piață de motorul său de căutare, oferind un avantaj ilegal unui alt produs al său și anume serviciul de comparare a prețurilor.

Dacă nu pune capăt acestui comportament în termen de 90 de zile, Google va suporta penalități de până la 5% din cifra de afaceri realizată zilnic, la nivel mondial, de compania-mamă de care aparține, respectiv Alphabet.

Produsul emblematic al Google este motorul său de căutare, care le oferă consumatorilor rezultate în schimbul datelor lor.

Cel puțin 90% din veniturile companiei provin din mesaje publicitare, precum cele pe care le include în rezultatele la căutările lansate de consumatori.

Amenda în valoare de aproximativ 2 miliarde și jumătate de euro ține cont de durata și gravitatea încălcării normelor antitrust ale Uniunii Europene.

1,2 miliarde de euro pentru Italia

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 11:00

Comisia Europeană a propus alocarea pentru Italia a 1,2 miliarde de euro din Fondul de solidaritate al UE, cea mai mare sumă mobilizată într-o singură tranșă, în urma cutremurelor ce au avut loc în 2016 și 2017 în zona centrală a Italiei. O serie de mișcări tectonice cu consecințe tragice a afectat regiunile italiene Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria, în perioada august 2016 – ianuarie 2017. De la început, Comisia Europeană a acordat asistență pentru gestionarea situațiilor de urgență imediată și s-a angajat să ofere sprijin Italiei pe parcursul întregului proces de reconstrucție. Propunerea de astăzi este încă un rezultat concret al angajamentului luat atunci.

Fondul de solidaritate al UE va sprijini operațiunile de reconstrucție și regenerarea activităților economice în regiunile afectate. Fondurile pot fi utilizate și pentru acoperirea costurilor legate de serviciile de urgență, cazare temporară și operațiuni de curățire, precum și pentru măsurile de protejare a siturilor de patrimoniu cultural, pentru a reduce sarcina financiară suportată de autoritățile italiene la momentul respectiv.

O primă tranșă a ajutorului financiar, însumând 30 de milioane de euro, a fost deja plătită în decembrie 2016. Propunerea de astăzi a Comisiei urmează să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Platforme online: intimitate, competiție corectă şi lupta cu știrile false

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iunie 2017, 09:00

Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.

Principalele aspecte abordate au avut în vedere:

• Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
• Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
  

  

  

Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.

Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:

• să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
• să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
• să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
• să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:

•    să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
•    să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
•    să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
•    să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.

Declaraţii raportori:

Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”

Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”

Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România

De la A – G – Noua scală pentru eficienţă energetică va simplifica alegerea produselor electrocasnice

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iunie 2017, 21:35 / actualizat: 14 iunie 2017, 8:00

În cadrul sesiunii parlamentare de la Strasbourg, eurodeputații au aprobat, marţi, un instrument care să le permită consumatorilor să aleagă produse care să reducă consumul şi, implicit, costul aferent facturilor de energie.

Este vorba despre o scală nouă și mai solidă, de la  A la G, pentru eficienţa energetică a electrocasnicelor, iar producătorii vor fi încurajați să inoveze și să investească în produse mai eficiente energetic, astfel încât consumatorii să poată alege produse corespunzătoare progresului tehnologic.

Consumatorii vor putea vedea în magazine primele etichete cu noua scală și fără indicatoarele „+” („A+/A++/A+++”) cel mai devreme la finalul anului 2019. Pentru a ține pasul cu evoluțiile în eficiența energetică, orice viitoare reclasificare va avea loc atunci când 30% din produsele comercializate pe piața UE se vor afla în clasa energetică A sau atunci când 50% dintre ele se vor afla în primele două clase energetice, A și B.

Etichetele se vor afla imprimate pe produse, iar varianta online și informații despre produs vor putea fi căutate și descărcate de pe internet. Dacă vor exista actualizări ale produsului care vor afecta eficiența energetică a unui produs deja achiziționat, furnizorul va trebui să informeze clientul, se arată în text.

Orice reclamă vizuală sau orice material promoțional tehnic trebuie să facă referire la clasa de eficiență energetica și la scala disponibilă pe etichetă și se vor organiza campanii de informare pentru consumatori pentru a aduce în atenție noile versiuni ale etichetelor.

Comisia Europeană trebuie să creeze o bază de date cu produse care să cuprindă o parte tehnică pentru ca autoritățile naționale să monitorizeze respectarea prevederilor legale și un portal online pentru public, pentru a sprijini autoritățile de supraveghere a pieței și a oferi clienților informații suplimentare despre produse. Comisia trebuie să elaboreze și reguli de aplicare ale acestui regulament în ceea ce privește bunele practici pentru testarea produselor și schimbul de informații.

Raportorul PE Dario Tamburrano (EFDD, IT) a spus: ”Cetățenii vor avea un sistem clar, inteligent, digital. Datorită accesibilității datelor, cetățenii vor putea compara produsele pe baza obiceiurilor lor și cumpăra . Aplicațiile inteligente sunt noul pas în eficiența energetică, măsurând cât și când putem utiliza. Mă aștept din partea Comisiei să își țină promisiunea de a oferi europenilor un mecanism de compensare dincolo de cei 2 ani de garanție pentru produse.”

Sursa:

Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Bursele Europene: Jurnalişti în Dialog ediţia 2017

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 martie 2017, 09:31

Reprezentanța Comisiei Europene și Freedom House România primesc înscrieri pentru ediția 2017 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”

Programul se adresează ziariștilor din presa locală și regională – print, online, radio, TV -, bloggerilor și freelancerilor care sunt interesați să cunoască modul în care Uniunea Europeană influențează viața comunității locale în care își desfășoară activitatea.

Pentru a fi selecționați în program, vă puteți înscrie până vineri, 21.04.2017 (inclusiv), prin transmiterea către Freedom House România a CV-ului dumneavoastră și a cel puțin unui articol în care ați abordat tematica europeană.

Proiectul este compus din două seminare pentru jurnaliști și bloggeri, ce vor avea loc în perioada mai – iulie. Locul de desfășurare a seminarelor va fi anunțat ulterior.

Ca și în anii anteriori, participanții cei mai activi în cadrul seminarelor se vor bucura de o vizită sau de un stagiu de studiu la Bruxelles.

Alături de dna Angela Cristea, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, și de alți vorbitori cu expertiză în domeniu, vom dezbate temele europene ale momentului și evoluțiile politice, economice și de securitate regionale.

Pentru participarea la selecție, trebuie să trimiteți CV-ul și un articol (analiză, reportaj sau postare) în care ați abordat tematica europeană, redactat și publicat în anul 2016, la următoarele adrese: bej@freedomhouse.ro şi alex.stoianovici@freedomhouse.ro , până cel târziu în data de 21 aprilie 2017.

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 martie 2017, 15:36 / actualizat: 17 martie 2017, 12:52

Astăzi, deputaţii  europeni au votat pachetul legislativ privind deșeurile,  cu accent pe mai multă reciclare și mai puține gropi de gunoi. Majoritatea deputaților  a sustinut  ca legislaţia privind deșeurile să limiteze procentul gropilor de gunoi care au un efect negativ asupra mediului și să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030.

Parlamentul European cere mai multă reciclare, mai puține gropi de gunoi și limitarea risipei alimentare. Procentul deșeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030, de la 44% cât este în prezent, conform propunerii legislative adoptate astazi. Pentru materialele de ambalare, cum ar fi hârtia și cartonul, plasticele, sticla, metalul și lemnul, deputații propun o țintă de reciclare de 80% până în 2030, cu obiective intermediare pentru fiecare material pana în 2025.

Maria Grapini, europarlamentar din partea Aliantei Progresiste a socialistilor si Democratilor,  dupa amendamentul depus azi:

Astăzi au fost adoptate patru  rapoarte care reprezintă poziția de negociere a Parlamentului înainte de negocierile cu Consiliul de miniștri care urmează să își adopte poziția la rândul său.

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu – din partea Partidului Popular European:

Deși gestionarea deșeurilor în UE s-a îmbunătățit considerabil în ultimii zeci de ani, aproape 33% din deșeurile municipale sunt încă trimise în gropile de gunoi ecologice și mai puțin de jumătate este reciclat sau compostat, cu mari diferente  între statele membre.

Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:06

Comisia Europeană a publicat cel de al treilea raport al său privind cetăţenia UE, care face bilanţul progreselor înregistrate începând din 2014. Raportul prezintă acţiuni menite să asigure faptul că cetăţenii se pot bucura pe deplin de drepturile lor atunci când lucrează, călătoresc, studiază sau participă la alegeri.

87 % dintre europeni sunt conștienți de faptul că sunt cetățeni ai UE, procent care nu a fost niciodată atât de ridicat, însă nu sunt întotdeauna conștienți de drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE. Cetățenia UE conferă drepturi și libertăți importante și, de asemenea, oferă posibilitatea unei participări democratice și a unei implicări active în cadrul procesului decizional al UE a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, responsabilă cu drepturile pe care le conferă cetățenia UE. Věra Jourová  a mai adăugat:

Mulți dintre noi avem experiența unor proceduri administrative de durată în relația cu autoritățile publice și în accesarea serviciilor de sănătate transfrontaliere. Din această cauză Comisia va propune crearea unui portal cu un număr digital unic european de accesare pentru fiecare cetățean. Acest portal va reuni elemente de legătură și de informații din sistemul sanitar național și european, servicii pentru rezolvarea problemelor, în așa fel încât cetățenii să aibă acces cu ușurință la informații și asistență atunci când se mură dintr-o țară europeană în alta.

Vom susține activ rezultatele negocierilor cuprinse în Convenția de la Istanbul și în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Vom continua, de asemenea, să susținem concluziile negocierilor privind directiva împotriva discriminării, vom acționa pentru a îmbunătăți acceptarea socială a comunității LGBTI.  

Un raport realizat la nivelul Uniunii arată că 8 din 10 cetățeni ar solicita respectarea mai multor drepturi cetățenești dacă ar avea cunoștință despre existența lor. Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat că Uniunea Europeană există pentru și prin cetățenii europeni.

Sunt dedicat continuării muncii de întărire a securității Uniunii Europene și a graniței externe comune. Ne dorim ca cetățenii europeni să poată face afaceri, să poată lucra, trăi, studia, călători cu ușurință și în siguranță oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. O mai bună protecție a granițelor, cum este cea a Pazei Europene de Frontieră și de Coastă, ne ajută să protejăm dreptul european fundamental la liberă circulație.

Raportul privind cetăţenia UE se axează pe patru domenii: promovarea drepturilor pe care le conferă cetățenia Uniunii și a valorilor comune; sporirea participării cetățenilor la viața democratică; simplificarea vieții de zi cu zi a cetățenilor UE, întărirea securității și promovarea egalității.

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia va întreprinde o serie de acțiuni, printre care se numără organizarea de campanii de informare, să ofere mai multe oportunități tinerilor să-și manifeste solidaritatea cu persoanele aflate într-o situație dificilă, să  intensifice dialogurile cu cetățenii și dezbaterile publice.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest va implementa un proiect cunoscut sub denumirea de Planul Juncker

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2017, 10:30 / actualizat: 1 februarie 2017, 11:02

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin Centrul Europe Direct Transilvania de Nord va implementa în prima jumătate a acestui an un proiect menit să promoveze Planul de Investiţii pentru Europa, cunoscut sub denumirea de Planul Juncker.

InvestEU in Northern Transylania are ca obiectiv diseminarea la o scară cât mai largă a informaţiilor legate de modalităţile speciale de finanţare şi a oportunităţilor oferite de Fondul pentru Investiţii Strategice.

Planul Juncker a fost conceput să ofere sprijin financiar pentru două categorii de proiecte: cele de investiţii strategice, vizând infrastructura şi aşa-zisele proiecte de business ale întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul Planului Juncker a fost creat Fondul European de Investiţii Strategice, cu două componente: una de grant al Uniunii Europene în valoare de 16 miliarde de euro şi una de împrumuturi, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, având ca sursă Banca Europeană de Investiţii. Vorbim deci în linii mari, de o sumă cifrată la 21 de miliarde de euro.

Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest:

“Orice beneficiar, fie că este vorba de întreprindere mică sau mijlocie, fie că este vorba de autoritate locală, la momentul în care ar depune un proiect în cadrul Planului Juncker, ar fi beneficiarul unei părţi de grant din valoarea proiectului, o parte de împrumut de la Banca Europeană de Investiţii şi diferenţa ar urma să fie asigurată de alte bănci, care se implică în finanţarea respectivului proiect. Cu alte cuvinte, este vorba de o finanţare mixtă, între grant de la Comisie, împrumut de la BEI şi o altă bancă, doritoare să participe la cofinanţarea proiectului. La ora actuală nu există limite ale valorii proiectelor de investiţii. Câştigul – din punctul nostru de vedere – cel mai mare este că odată implicată Banca Europeană de Investiţii în finanţarea proiectului, cresc şansele ca respectivul proiect să fie finanţabil din partea oricărei bănci.“

Cu alte cuvinte, băncile comerciale – de regulă foarte prudente în politica lor de împrumuturi – sunt încurajate de implicarea BEI, chiar şi în cazul unor proiecte de investiţie considerate altfel prea riscante. Un alt aspect important este cel legat de dobânzile practicate, care pot scădea şi ele sensibil ca rezultat al plusului de credibilitate oferit de participarea Băncii Europene de Investiţii.

Pe lângă Fondul European de Investiţii Strategice, Comisia Europeană mai are două instrumente importante legate de planul Juncker. Primul este Portalul European pentru Proiectele de Investiţii.

Marcel Ioan Boloş, director general al ADR Nord-Vest: “E vorba de publicitatea proiectelor de investiţii, care caută surse de finanţare. Pe acest portal oricare dintre întreprinderile noastre, din regiune, pot să-şi publice proiectul, dacă valoarea acestuia este mare de 10 milioane de euro. Acesta ar fi un prim instrument, un al doilea este cel legat de Platforma Europeană de Consiliere în Materie de Investiţii, portal de informare pentru instrumente financiare inovative, cele care aduc avantaje pentru finanţarea proiectelor de investiţii.”

În Regiunea Nord-Vest funcţionează în jur de 70.000 de IMM-uri, ele vor fi probabil principalele beneficiare ale informaţiilor diseminate prin proiectul investEU in Northern Transylvania.

CE a prezentat un nou set de propuneri, vizând piaţa unică a serviciilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 ianuarie 2017, 11:30

Comisia Europeană a prezentat un nou set de propuneri, vizând piaţa unică europeană a serviciilor. Scopul este dinamizarea sectorului, inclusiv prin facilitarea accesului pe pieţele altor ţări decât cea de reşedinţă.

Noile propuneri ale Comisiei Europene vizând serviciile sunt parte integrantă a foii de parcurs pentru strategia pieţei unice.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

„Ştim cu toţii că ţările membre au decis acum zece ani să uşureze furnizarea serviciilor în cadrul pieţei unice. Au trecut deci zece ani şi totuşi 83% din companiile noastre consideră că procedurile administrative constituie principalul obstacol în calea extinderii operaţiunilor lor peste hotare. Prin comparaţie, procentul firmelor care consideră că limba ar fi un obstacol este de doar 45%! Ca atare, lucrând la strategia cadru pentru piaţa unică europeană, am ajuns la concluzia, că se impune să acţionăm inclusiv în această direcţie.”

Este vorba de patru iniţiative concrete.

Prima este aşa-zisul e-card, o procedură electronică menită să simplifice trecerea prin formalităţile administrative necesare oferirii serviciilor în fiecare din ţările membre. Firmele vor putea să se adreseze unui singur interlocutor, aflat în ţara lor de reşedinţă, cu care vor putea comunica în propria limbă. Acest unic interlocutor va verifica datele necesare, transmiţându-le autorităţilor din ţara-ţintă.

A doua iniţiativă este cea referitoare la evaluarea proporţionalităţii reglementărilor naţionale privind serviciile. La ora actuală aproximativ 50 de milioane de cetăţeni europeni practică profesii a căror exercitare este legată de calificări specifice. În multe cazuri, accesul personalului altfel calificat la aceste joburi este îngreunat în mod nejustificat. Reglementarea acestor aspecte rămâne o prerogativă naţională, însă Comisia propune o consultanţă menită să clarifice modalitatea în care ţările membre pot face testul proporţionalităţii cerinţelor înaintea adoptării sau amendării legislaţiei din domeniu. În această direcţie se înscrie şi consultanţa oferită de Comisia Europeană privind reformele naţionale în reglementarea profesiilor.

Cea de-a patra iniţiativă este cea privind notificările legate de proiectele legislative referitoare la servicii. Cerinţa există şi în prezent, în practică însă majoritatea statelor membre informează Comisia despre noile reglementări ulterior adoptării acestora, ceea ce face greoaie orice corecţie impusă de eventualele neconcordanţe cu legislaţia europeană.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru Piaţa Unică, Industrie, Antreprenoriat şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii:

„Ştim cu toţii că avem nevoie de un nou dinamism în economia serviciilor! Din două motive principale: facem la ora actuală un efort uriaş pentru a ne stimula economia şi pentru a debloca investiţiile în Europa. Nu o vom putea face fără să avem o piaţă unică funcţională în domeniul serviciilor. În al doilea rând, performanţa producţiei este strâns legată de competitivitatea serviciilor.”

O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 ianuarie 2017, 11:30

Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre în 2007 şi intrat în vigoare la nivelul Uniunii Europene în 2009, fundamentează cadrul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti europene. În baza sa a fost emis Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului, din 16 februarie 2011, ce detaliază prevederile tratatului şi permite aplicarea acestora începând cu aprilie 2012, de când produce efecte juridice.

Ca reper, o  iniţiativă cetăţenească europeană este o invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre din cele 28. În fiecare din aceste 7 state membre este nevoie de un număr minim de semnatari.

Iniţiativa cetăţenească europeană întăreşte rolul cetăţenilor în elaborarea deciziilor în cadrul Uniunii, construind singurul mecanism supranaţional prin care interesul indivizilor poate fi adus în mod nemijlocit în prim planul agendei politice a Uniunii.

Cu alte cuvinte, posibilitatea acordată cetăţenilor de a se exprima prin intermediul unor iniţiative legislative reprezintă un pas important în asigurarea legitimităţii şi consolidării democraţiei participative la nivelul Uniunii. Astfel, cetăţeanului european i se asigură o nouă perspectivă, oferindu-i-se posibilitatea de a participa în mod activ la elaborarea deciziilor care îl privesc în mod direct. Instituirea acestui mecanism de promovare a interesului cetăţenilor europeni accentuează democraţia internă a Uniunii Europene şi valorifică manifestarea preocupărilor cetăţeneşti din spaţiul european.

Ca exemple, la acest moment, sunt în desfășurare mai multe inițiative cetățenești, cum ar ficea  pentru salvarea solurilor din spațiul comunitar șicea  pentru o educație care să aibă ca efect formarea unor cetățeni activi și responsabili.

Prima  inițiativă reușită este intitutlată Right2Water prin care se dorește ca executivul comunitar, Comisia Europeană, să se asigure că toți cetățenii europeni se bucură de dreptul la apă și la salubritate, să excluda aprovizionarea cu apă și gestionarea resurselor de apă din sfera de aplicare a normelor pieței interne și a liberalizării.

În fapt, o astfel de idee s-a regăsit și în cadrul unei conferințe la care au participat mai mulți eurodeputați. Unul dintre aceștia, și anume, Stefan Eck, a vorbit despre necesitatea  corectării eventualelor privatizări din sectorul în cauză.

Oricine trebuie să aibă dreptul la apă curată și la condiții sanitare elementare. Apa este o resursă foarte limitată și ea nu ar trebui să se afle în mâinile companiilor internaționale și multinaționale. Acum este timpul să acționăm, iar aceasta este dorința cetățenilor. De aceea avem nevoie de  legi naționale, europene, internaționale  astfel încât managementul apei să rămână sau se întoarcă în mâinile statelor.

Comisia Europeană propune noi norme de protecție a vieții private pentru toate comunicațiile electronice

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 ianuarie 2017, 17:31

92 % dintre cetățenii europeni confirmă că este important ca email-urile și mesajele lor online să rămână confidențiale. Cu toate acestea, actuala Directivă Europeană asupra confidențialității comunicațiilor electronice se aplică numai operatorilor de telecomunicații tradiționale.

În condițiile în care comunicațiile  electronice pot dezvălui informații extrem de sensibile despre o persoană sau despre afaceri, protejarea datelor este esențială pentru încrederea consumatorilor.

Andrus Ansip, vicepreședintele responsabil de piața unică digitală: ”Dacă dorim să folosim eficient informațiile, fiecare dintre noi  trebuie aibă încredere că datele personale sunt protejate. Acesta este motivul pentru care Comisia propune noi norme privind protecția vieții private și a informațiilor electronice, pentru cetățeni și  pentru mediul de afaceri. Propunerea noastră se bazează pe cele mai înalte standarde ale Regulamentului general privind protecția datelor, adoptat anul trecut.”

Protecția vieții private va fi garantată atât în ceea ce privește conținutul, cât și metadatele provenite din comunicațiile electronice, de exemplu, timpul și locul unui apel. Ambele au o componentă înaltă de confidențialitate și, în acord cu normele propuse, va fi necesar caracterul anonim, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul, cu excepția cazului în care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.

Andrus Ansip: ”Propunerea noastră va garanta confidențialitatea, atât pentru conținut cât și pentru metadatele derivate din comunicațiile electronice – de exemplu, ora și locația unui apel. Oamenii vor avea întotdeauna dreptul de a spune „da” sau „nu” atunci când este vorba de utilizarea datelor personale.  Acest lucru se aplică indiferent dacă este vorba despre conținutul mesajelor sau despre informațiile suplimentare. Și același lucru este valabil și pentru accesul la informațiile stocate în propriile dispozitive mobile.”

Noile propuneri interzic comunicațiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri și, în principiu, și prin apeluri telefonice, dacă utilizatorii nu și-au dat consimțământul.

Andrus Ansip: ”Consimțământul utilizatorului este de o importanță capitală. Noile noastre reguli nu se vor aplica doar la serviciile tradiționale, cum ar fi cele de voce sau SMS-uri,ci și la serviciile de comunicații bazate pe internet sau oricare alte servicii electronice care permit comunicarea.”

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să lucreze rapid și să adopte aceste propuneri până la data de 25 mai 2018.

Răspunsul Europei la provocările dezvoltării durabile

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 decembrie 2016, 11:30

Ieri s-a desfăşurat Summit-ul de politică la nivel înalt privind „Răspunsul Europei la provocările dezvoltării durabile – Livrarea Agendei 2030”.

Sub patronajul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Timmermans și a vicepreședintelui Katainen, Summit-ul a reunit actorii europeni și internaționali care au dezbătut modul în care să adopte „pașii următori pentru un viitor european durabil”.

Summit-ul este o continuare a Comunicării Comisiei Europene privind Obiectivele de dezvoltare durabilă, prezentat la 22 noiembrie. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă reprezintă un nou plan ambițios pentru a răspunde la tendințele și provocările globale. Nucleul îl reprezintă cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă și țintele asociate. Împreună cu celelalte summit-uri și conferințe internaționale organizate în 2015 la Addis Abeba și la Paris, comunitatea internațională are un cadru nou ambițios pentru ca toate țările să lucreze împreună la provocările comune. Pentru prima dată, Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt universal aplicabile tuturor țărilor și UE se angajează să fie un lider în punerea în aplicare a acestora.

Frans Timmermans: Este o abordare holistică a tuturor provocărilor cu care se confruntă comunitatea noastră…Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă doar expresia valorilor noastre fundamentale, ci un angajament global pentru acţiuni colective puternice. Exprimă limpede  ideea că întreaga omenire este conectată.

CE modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 decembrie 2016, 11:30

De peste 50 de ani, mai precis din 1959, Comisia Europeană  modernizează periodic legislația în domeniul protecției sociale astfel încât aceasta  să fie adecvată scopului și să corespundă realității sociale și economice din UE.

Propunerea de actualizare prezentată in această lună, la Bruxelles, vizează următoarele patru domenii: Indemnizațiile de șomaj,  prestațiile de îngrijire pe termen lung, accesul cetățenilor inactivi din punct de vedere economic la prestații sociale și coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat:

În primul rând indemnizațiile de șomaj. Vrem să le oferim persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă o șansă mai bună să își gasească un job în străinătate. Cum vom face acest lucru? Le vom oferi posibilitatea de a-și exporta indemnizatiile de șomaj pentru o perioadă de șase luni, în loc de trei cum este la momentul actual.

In al doilea rând statele membre pot solicita ca o persoană care își pierde locul de muncă să fi lucrat cel puțin 3 luni pe teritoriul lor înainte să poată invoca o experiență anterioară într-un stat membru pentru a pretinde indemnizații de șomaj. Al treilea lucru pe care vrem să-l schimbăm în favoarea șomerilor se referă la drepturile lucrătorilor transfrontalieri, adică cei care trăiesc într-o țară dar lucrează în alta și fac naveta zilnic sau cel puțin săptămânal. Vrem ca statul în care a lucrat și unde s-au plătit contribuțiile să devină responsabil de plata indemnizațiilor de șomaj. Această regulă se va aplica celor care au muncit cel puțin 12 luni ca lucrători transfrontalieri.

În ceea ce privește prestațiile de îngrijire pe termen lung, prezenta propunere, clarifică natura prestațiilor de îngrijire pe termen lung și precizează unde pot pretinde cetățenii mobili astfel de prestații. Ea va furniza o securitate juridică mai mare unei categorii de cetățeni aflate în creștere care, în contextul îmbătrânirii populației, depind de îngrijirea pe termen lung.

Comisia mai  propune consolidarea normelor administrative privind coordonarea securității sociale pentru lucrătorii detașați. Ea dorește să se asigure că autoritățile naționale au la dispoziție instrumentele necesare pentru a verifica statutul acestor lucrători în materie de securitate socială și stabilește proceduri mai clare pentru cooperarea între autoritățile statelor membre pentru combaterea eventualelor practici incorecte sau abuzuri.

Un ultim domeniu îi vizează pe cetățenii inactivi din punct de vedere economic. Aceștia au dreptul de ședere legală doar atunci când au mijloace de subzistență suficiente și asigurare medicală completă.

Prima banda desenata dedicata fondurilor europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 decembrie 2016, 11:30

Posdru Podca Pocu nu, nu e un axercitiu de dictie. Acronimele ciudate ,cuvintele-astea complicate sunt ca piesele unui puzzle , daca sunt bine explicate , incep sa se imbine perfect si sa-ti dezvaluie o lume interesanta pregatita de a fi luata cu asalt de toti cei cu proiecte indraznete.

„Pățanii. Povețe. Proiecte îndrăznețe” este prima banda desenată românească pe tematica fondurilor europene, realizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România împreună cu Structural Consulting Group-

De ce banda desenata ne spune Iulia Badea ofiter de presa reprezentanta comisiei europene. Povestea incepe cu Alex un tanar simpatic și băgăcios, reporter din 2006 care ne poarta inapoi in timp.. pe urmele beneficiarilor de fonduri europene.din Romania. In calatoria asta vom descoperi si culege lectiile invatate de catre beneficiari in perioada 2007-2013 si vom afla despre oportunitățile oferite de perioada financiară 2014-2020.

Care este mesajul cartii ne spune Dragos Jaliu co producator al proiectului

Cele 7 povești ale benzii prezintă situații inspirate din proiecte realizate cu fonduri europene. La finalul fiecăreia Alex învăță câte o lecție importantă din domeniul managementului de proiect, pe care și-o notează pe câte un post-it. Acesta descoperă, printre altele, cât de important este să îți planifici bine necesarul de resurse, să îți alegi cu grijă partenerii sau să pornești de la nevoi reale în dezvoltarea unui proiect.

Ultima poveste este dedicată oportunităților existente pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate, programele și domeniile de finanțare

La finalul benzii, cititorii vor găsi și un concurs, la care pot participa pana pe 31 martie 2017.
Poti fi castigatorul unei vizite de studiu la Bruxelles la sediul Comisiei Europene! Prima banda desenata dedicata fondurilor europene este pe siteul reprezentantei comisiei europene

Juvenes Translatores: traducerea este limba Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 decembrie 2016, 11:30

Pentru elevi, concursul de traducere este o bună ocazie de a-și testa competențele lingvistice. Ei au avut două ore pentru a traduce un text de o pagină, pe oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. O traducere bună trebuie să aibă asupra cititorului același impact ca și originalul. Astfel, înțelegerea unei a doua limbi este dincolo de cuvinte, de gramatică și structură.

Iată ce spun elevii: ”Numele meu este Bălan Maria Nicoleta, sunt elevă, în clasa a XI-a, la Liceul Teoretic George Călinescu din Constanța. Am participat la secțiunea de traducere pentru limba engleză, a fost o experiență unică, deoarece nu am mai auzit de un concurs pentru care regula este să fii născut în anul 1999, a fost ceva nou… Ca grad de dificultate, a fost mediu, am învățat anumite expresii și a fost o provocare.”

”Numele meu este Petrariu Irina Maria, sunt în clasa a XI-a la Liceul teoretic George Călinescu din Constanța și am participat la secțiunea de traduceri pentru limba italiană. Am ales  italiana pentru că mi se pare o limbă foarte armonioasă, are o muzicalitate specifică limbilor latine și mi-am dorit foarte mult să am mai mult contact cu aceasta și să învăț mai multe despre limba italiană. A fost un concurs, n-aș putea spune ușor, dar la un nivel mediu, dar a fost totuși o provocare, pentru că noi nu am mai realizat traduceri atât de ample până acum.”

Realizator: Discutăm în continuare cu profesorul care a coordonat echipa de la Liceul George Călinescu, doamna Cristina Veleanu. Care este perspectiva cadrului didactic asupra acestui concurs organizat de Comisia Europeană?

Cristina Veleanu: „Ca profesor de limba engleză, deci de limbă străină, pot să vă spun că ceea ce stimulează acest concurs este creativitatea, pentru că elevii trebuie să găsească cele mai creative soluții pentru acele texte, care după cum au spus și ei, sunt de dificultate medie. Accentul se pune nu neapărat pe aspectul lingivistic, cât pe cel cultural. Este exact motto-ul UE, Uniți în diversitate! Vorbim limbi diferite, dar putem să ne înțelegem atâta timp cât stăpânim și alte limbi străine. Și tocmai acesta este lucrul cel mai important, pe care-l realizează acest concurs. Faptul că le oferă elevilor această perspectivă multiculturală, capacitatea de a gândi în două limbi străine, aproape simultan, și de a înțelege un alt context cultural decât al lor, cel în care trăiesc.”

Realizator: Au o deschidere elevii în a participa sau trebuie să-i convingeți?

Cristina Veleanu: „Nu a trebuit să duc multă muncă de lămurie, au fost doar un pic suprinși pentru că nu se mai fac traduceri în cadrul orelor de limbi străine, se merge foarte mult pe metode moderne, comunicative și se încearcă evitarea folosirii limbii materne, pe cât posibil.”

Textele traduse de elevi vor fi notate de traducători de la Comisia Europeană, care vor selecta câte un câștigător pentru fiecare țară. În aprilie 2017, toți câștigătorii vor fi invitați, la Bruxelles, pentru decernarea premiilor.

Parlamentul European a dezbătut şi votat Raportul anual al UE privind drepturile omului

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 decembrie 2016, 11:30

În Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European ia notă de numeroasele presiuni la care au fost supuse aceste drepturi, făcând apel la toate instituţiile Uniunii Europene şi la ţările membre, ca acestea să plaseze problematica drepturilor omului în centrul relaţiilor cu ţările terţe.

Federica Mogherini, înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate:

“Va exista, există deja o nevoie accentuată de o putere, care este de partea drepturilor omului!

Avem cu toţii convingerea că nu există dezvoltare sustenabilă fără drepturile omului, nici securitate sustenabilă fără libertăţile fundamentale. Statele noastre, societăţile noastre sunt puternice numai atâta timp cât democraţia este puternică, dezbaterile libere şi dechise, drepturile omului sunt respectate, spaţiul pentru participare este garantat tuturor.”

Raportul Comisiei pentru afaceri externe salută adoptarea celui de-al doilea Plan de acţiune privind drepturile omului şi democraţie pentru perioada 2015-2019, chemând statele membre să-l implementeze în concordanţă cu Planul de acţiune pe 2016-2020 pentru egalitatea de gen.

Documentul pune un accent deosebit pe anumite aspecte noi, îngrijorătoare, cum ar fi restrângerea marjei de mişcare a activiştilor civici prin legi restrictive adoptate în numeroase ţări, reiterând importanţa unei clauze privind drepturile omului cuprinse inclusiv în tratatele comerciale încheiate de UE.

Raportul condamnă terorismul, subliniind suportul total pentru eradicarea acestuia, exprimându-şi însă îngrijorarea legată de utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului legal international.

Conform datelor Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, anul trecut în întreaga lume, 65 de milioane de oameni au fost nevoiţi să se refugieze din cauza conflictelor, greutăţilor economice sau a falimentului guvernării. Ca atare este nevoie de întărirea cooperării cu ţările de tranzit şi origine, precum şi de un sistem comun european de azil, se menţionează în raport.

Se face apel totodată la UE şi delegaţiile sale să identifice semnele timpurii ale potenţialelor conflicte şi catastrofe umanitare, cum ar fi represiunea minorităţilor sau violarea gravă a drepturilor omului. Se solicită deasemenea implementarea unor bune practici pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului în situaţii post-dezastru sau post-conflictuale, cu atenţie deosebită pentru grupurile vulnerabile.

Raportul reiterează importanţa unui mandat mai puternic şi flexibil, dar mai ales permanent, pentru Reprezentantul Special al UE pentru Drepturile Omului.

Federica Mogherini: “Da, situaţia globală a drepturilor omului este serioasă, dar există şi poveşti de succes. Oriunde lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, Uniunea Europeană este prezentă.”

Viitorul politicii agricole comune este subiect de dezbatere la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 decembrie 2016, 11:30

Daca prima zi a fost consacrata discutiilor despre schimbarile climatice astazi cei 400 de invitati – reprezentanti si actori din domeniul agricol – se vor concentra asupra perspectivelor, in urmatorii 10 ani, a pietei cerealelor, produselor lactate si a celor din carne.

Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan se declara convins ca politica agricola comuna va asigura o mai mare flexibilitate pietei care sa-i permita sa faca fata crizelor dar si o productie agricola sustenabila care sa asigure securitatea alimentara in contextul schimbarilor climatice si al cresterii populatiei.

De asemenea, este nevoie de un progres in ceea ce priveste reinnoirea generatiilor de agricultori, spre exemplu din cei 22 de milioane de fermieri inregistrati in Europa in 2o13 doar 6 la suta erau tineri, sub 35 de ani, in timp ce mai bine de jumatate, 55 la suta, depaseau varsta de 55 de ani si chiar mai mult.

La dezbatere a participat si presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker

”Simplificare si modernizare sunt cuvintele de ordine si principalul obiectiv al strategiei viitorului politicii agricole comune pe care Comisia Europeană vrea sa o adopte inainte de sfarsitul anului 2017. Prima etapa va fi aceea a unei consultari publice ce va fi lansata la inceputul anului viitor si care va permite fiecaruia dintre voi sa contribuie la dezbaterea asupra directiei spre care trebuie sa se indrepte aceasta politica strategica de o importanta capitala”

O educație eficientă necesită investiții adecvate

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 noiembrie 2016, 11:30

În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare.  Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:

În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat. La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.

Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport,  Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.

Comisia Europeană a publicat cel mai recent tablou de bord în domeniul transporturilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 noiembrie 2016, 11:30

Tabloul de bord în domeniul transporturilor este un document de referință ce compară rezultatele înregistrate de statele membre. Organizat pe 30 de categorii, oferă o imagine de ansamblu asupra domeniilor care necesită  intervenții prioritare, pe termen lung, obiectivul Comisiei Europene fiind reducerea la zero a emisiilor de carbon.

Tabloul de bord poate fi consultat în funcţie de  modurile  de transport – rutier, feroviar, pe apă și aerian, fie după alte categorii cum ar fi starea infrastructurii, siguranţa în transport şi impactul asupra mediului.

Comisarul UE pentru transporturi, Violeta Bulc: „Obiectivul meu este un sistem de transport de înaltă calitate, decarbonizat, complet integrat și eficient. Noi lucrăm din greu pentru a consolida piața internă și pentru a acoperi lacunele de dezvoltare. Tabloul de bord are rolul unui semn de circulație în această călătorie, indicând drumul de urmat și distanța care rămâne să fie parcursă. Se înregistrează progrese privind mobilitatea redusă de emisii, dar numărul de autoturisme noi alimentate cu energie curată este încă mult prea scăzut.”

Chiar dacă s-au făcut progrese pentru un transport durabil și ecologic, pașii sunt încă mici, iar accidentele rutiere cu decese sunt încă în număr mare, un aspect deloc de neglijat luând în considerare nevoia de siguranță ca fiind prima cerință în ceea ce privește transporturile. Din această perspectivă, tabloul de bord nu este doar un instrument de a măsura rezultatele în domeniu, ci și un mijloc de a  sprijini țările membre să afle ce deficiențe au şi să  le poată corecta prin politici și investiții.

Violeta Bulc: ”Vedem o statisfacție crescută a consumatorilor în raport cu toate modurile de transport rutier, feroviar și aerian, în toată Europa. Nevoile oamenilor sunt mai bine înțelese, serviciile oferite se îmbunătățesc, însă în ceea ce privește siguranța transporturilor, este îngrijorătoare statistica privind decesele rutiere. Statele membre trebuie să depună mai multe eforturi ca până în anul 2020 să reducem la  jumătate numărul accidentelor rutiere cu victime.”

România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre, cu o singură categorie în care se plasează între primele cinci țări și 15 în care se plasează între ultimele cinci. Olanda se află în fruntea tabloului de bord pentru al treilea an consecutiv, cu rezultate foarte bune la 15 categorii, urmată de Suedia, Germania și Austria. Deși aceste țări au puncte forte în domenii diferite, toate au în comun investițiile consistente și punctajele ridicate în domeniul siguranței transporturilor.

Controalele la frontierele interne din spaţiul Schengen au fost prelungite cu încă trei luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:47

Refugiaţii  au schimbat radical regulile în Uniunea Europeană. Astfel că pentru protejarea spaţiului Schengen au fost înăsprite controalele la frontierele externe.

Comisarul European pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos:

În ultimele luni am făcut paşi importanţi pentru protejarea frontierelor Uniunii Europene. Spațiul Schengen este o realizare istorică la care nu trebuie să renunțăm. Facem tot ce putem pentru a reveni cât mai curând la o funcționare normală. Păstrarea spaţiului Schengen este principala noastră prioritate. De aceea, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este atât de importantă. Odată operaţională, se va ocupa și mai eficient de problemele legate de migrație și securitate. Dar din păcate mai avem de lucru.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost lansată în această toamnă, va fi total operațională abia în ianuarie 2017.

Dat fiind faptul că Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la al Doilea Război Mondial, Comisia Europeană a recomandat prelungirea cu încă trei luni a controalelor temporare la anumite frontiere interne din spațiul Schengen. Deși situația s-a stabilizat treptat, nu sunt încă îndeplinite integral condițiile care ar permite revenirea la o funcționare normală, spune comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos:

Comisia Europeană a propus prelungirea controalelor temporare pentru o perioadă ce nu ar trebui să depăşească trei luni. Înainte de a opta pentru menţinerea controalelor, statele membre în cauză ar trebui să analizeze dacă există măsuri alternative care să conducă la acelaşi rezultat şi să le comunice Parlamentului şi Comisiei Europene. Statele membre care continuă verificările vor trebui să revizuiască săptămânal necesitatea, frecvenţa, locul şi durata controalelor, să adapteze intensitatea controalelor la nivelul de ameninţare la care se raportează şi să le elimine treptat, dacă este cazul.

De asemenea, statele membre vor avea, de asemenea, obligaţia de a furniza rapoarte lunare detaliate cu privire la controalele efectuate şi la necesitatea lor. Prelungirea controalelor temporare se referă la graniţele terestre şi maritime dintre Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Eliminarea ar putea duce la o intensificare a migranţilor.

CE salută progresele înregistrate în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul maritim

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 noiembrie 2016, 11:43

Organizația Maritimă Internațională OMI a adoptat  un sistem global și obligatoriu de colectare a  datelor  privind consumul de combustibil al navelor.

Din 2019, navelor care depășesc 5000 de tone, li se vor cere date privind consumul de combustibil și eficiența energetică, care trebuie raportate

statului sub al cărui  pavilion navighează. Datele vor fi transferate ulterior la OMI, care va elabora un raport anual. Acest sistem constituie un prim pas important pentru măsuri suplimentare de decarbonizare.

Anna-Kaisa Itkonen,purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a reamintit;

În strategia noastră de transport am menţionat deja aceste standarde ambiţioase, stabilite după discuţiile internaţionale care implică mai mult de 100 dintre reprezentanţii interesaţi în negociere.

De asemenea, s-a discutat despre contribuția sectorului transportului maritim la eforturile internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, întrucât acest sector nu este menționat în mod explicit în Acordul de la Paris.

Sectorul maritim al UE oferă 5,4 milioane de locuri de muncă în uniune. Competitivitatea viitoare merge mână în mână cu o mai mare durabilitate a mediului. Reducerea impactului asupra mediului de transport maritim este, prin urmare, un domeniu prioritar ,cum s-a subliniat în Strategia europeană pentru  mobilitate cu emisii reduse, adoptat în iulie 2016. Punerea în aplicare a acesteia din urmă va fi o prioritateanul viitor, a subliniat  președintele Juncker.

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” la Timișoara

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2016, 10:30

Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” organizată de europarlamentarul Maria Grapini la Timișoara s-a concentrat pe prezentarea oportunităților în domeniul turismului și analizei în privința situației din prezent.

Conform estimărilor, contribuția directă a turismului la Produsul Intern Brut din România va crește cu 3,8% pe an până în 2025 când turismul ar putea să creeze 207.000 de locuri de muncă în mod direct. Una dintre condițiile succesului este aceea a accesului la programele europene de susținere financiară. Michael Cramer, deputat în Parlamentul European, președinte al Comisiei pentru transport și turism.

Posibilitățile sunt bine cunoscute dar modul de a ajunge direct la bani, programul, nu este atât de bine cunoscut. Avem multe proiecte prin care să susținem dezvoltarea sustenabilă a turismului. Depinde de regiuni și de orașe să ceară banii europeni pentru acele proiecte. Bineînțeles este o cale birocratică, poate fi rezumată, este necesar să fie făcută mai accesibilă dar dacă cineva dorește să cunoască aceste șanse se poate adresa Mariei Grapini sau mie, vom ajuta.

Care sunt motivele dezvoltării insuficiente a turismului transfrontalier, europarlamentarul Maria Grapini, membră a comisiei pentru transport și turism, co-președinte al grupului pentru IMM-uri din Parlamentul European.

Așa cum a rezultat din votul secret din sală, a rezultat foarte clar lipsa de cunoaștere a potențialului de cunoaștere care există prin dezvoltare regională și atunci vom folosi și noi aceste răspunsuri, parlamentarii europeni care suntem astăzi aici, colegii mei din Germania și din Bulgaria, ca un argument pentru a bugeta, pentru a pune mai mulți bani pentru informare foarte importantă în regiune Aud pe multă lume ”Dar de ce nu ne dă Uniunea Europeană?” Uniunea Europeană dă bani pe proiecte dacă proiectul este fezabil, dacă proiectul este bine gândit, dacă este calculat acolo cum se întorc banii prin acea investiție, categoric va fi aprobat. Avem o criză de proiecte acum! Din mediul privat, demotivat fiind că a mers foarte greu metoda de atragere pe fonduri europene, multă birocrație, multe costuri, banii au venit foarte târziu; administrațiile locale sunt cumva blocate, rigide, temătoare să nu dea cu  subsemnatul prin altă parte, și atunci avem această închistare în a trece peste barierele care au fost … eu, întotdeauna, și ca fost întreprinzător am spus, bine, a fost greu, nu mă opresc, merg mai departe și încerc o altă cale. Încurajez, și prin această conferință, ca și primăriile mediul privat să se apuce să scrie proiecte. Altfel România nu va primi bani.

”Traversăm râul fiindu-ne sete” a descris situația europarlamentarul bulgar Georgi Pirinski care și-a exprimat satisfacția pentru păstrarea strategiei Dunării ca strategie europeană și pentru recentele înțelegeri bilaterale româno-bulgare privind circulația vaselor pe Dunăre. Conferința ”Oportunități de dezvoltare regională prin transport și turism” desfășurată la Timișoara a mai subliniat oportunitatea de care se bucură România și Serbia care au câte un oraș desemnat capitală culturală europeană pentru anul 2021.

Consiliul European și legislativul comunitar au un subiect comun de negociere

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 12:59

Consiliul European și legislativul comunitar au în această perioadă un subiect comun de negociere. Este vorba de bugetul Uniunii Europene  pentru anul 2017. Referitor la exercițiul din acest an, legislativul comunitar, reunit în plen,  a cerut mai multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației. De asemenea, europdeputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017.

În cifre, europarlamentarii au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.

Într-o declarație de presă, raportorul pentru secțiunea privind Comisia, europarlamentarul Jens Geier, a scos în evidență importanța unor fonduri în plus pentru tineri.

Toate instituțiile europene sunt de acord că problemele mai apăsătoare sunt creștere economică și locurile de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte criza migrației. Parlamentul European dorește să arate ce se poate face în cazul în care toate lucrurile sunt mobilizate pentru buget și banii sunt alocați. Ceea ce sperăm noi este o legătură cu o revizuire a programului Cadrului financiar multianual, care ar permite să se ofere puțin mai mulți bani la buget. Și atunci, dau un exemplu,  avem Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineret care ajută foarte mult combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa, iar aceasta funcționează. Ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut, 17% din tineri ce au făcut parte dintr-o schemă care a fost sprijinită de Inițiativa pentru angajarea tinerilor și-au găsit un nou loc de muncă după ce au urmat pașii schemei respective.

Deci, ce facem acum este să cerem mai mulți bani și mai mult pe linia bugetară pentru a ajuta mai mulți tineri. Și ceea ce dorim  este  o alocare în plus de 1,5 miliarde de euro în scopul de a reuși ceea ce este de  făcut împotriva șomajului în rândul tinerilor.

O altă chestiune la care s-au oprit europarlamentarii este Finanțarea acordului UE cu Turcia privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc care nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare. Eurodeputații  pun sub semnul întrebării dacă finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales în vederea crizei actuale a migrației și refugiaților.

Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri.

Votul din plen marchează începutul celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.

Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.