Parlamentul European discută despre amenințările și restricțiile impuse jurnaliștilor din Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 31 octombrie 2016, 9:52

Potrivit celui mai recent clasament privind libertatea presei în lume, realizat de organizaţia Reporteri fără frontiere, Turcia este pe locul 151 din 180 de ţări.

La sfârşitul lunii septembrie, guvernul turc a închis aproximativ 20 de canale de televiziune şi de radio pentru presupusa „răspândire a propagandei teroriste”, înainte de prelungit starea de urgenţă cu inca 90 de zile.

UE condamnă tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, din Turcia şi subliniază că guvernul turc are dreptul şi responsabilitatea de a ancheta si de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei, dar nu este de acord cu reprimarea masivă a jurnaliştilor, scriitorilor şi reprezentanţilor media din Turcia, fără vreo dovadă a implicării acestora.

Respectarea principiilor statului de drept şi a drepturilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de exprimare, se află în centrul valorilor UE, iar Turcia s-a angajat oficial să respecte aceste valori depunând cererea de aderare la UE şi participând la negocierile conexe.

Corina Cretu, comisar european pentru Politică Regională, a precizat

“Nu este o situaţie nouă, dar este îngrijorătoare. Este a doua dezbatere pe tema libertăţii presei în Turcia, iar ceea ce se întâmplă acum este pur şi simplu inacceptabil. Libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea mass-media, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt esenţiale în orice societate democratică.”

Vom continua discuţiile de preaderare în cel mai constructiv mod în domeniile-cheie reprezentate de sistemul judiciar şi respectarea drepturilor fundamentale, dar Turcia trebuie să dezamorseze tensiunile din climatul politic creat în urma tentativei de lovitură de stat, care creează un mediu restrictiv pentru libertatea de exprimare în mass-media şi mediul online, a mai subliniat comisarul european

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni istorie

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 septembrie 2016, 10:30

De la jumătatea lunii iunie 2017 tarifele de roaming vor deveni  istorie. Mai mult decât atât, operatorii de telefonie se vor putea proteja împotriva abuzurilor, în cazul celor care se abonează mai ieftin în unele ţări, dar trăiesc de fapt în ţări cu servicii mai scumpe.

Fără tarife de roaming în Uniunii Europene de la jumătatea anului viitor. Comisia Europeană garantează că din iunie 2017 nu se vor mai percepe altfel de taxe pentru europenii care călătoresc într-un alt stat membru. Bruxellesul  va introduce însă şi un mecanism împotriva celor care vor să abuzeze de sistem. Astfel că operatorii de telefonie mobile vor putea să verifice modul de consum al abonaţilor, dar nu vor putea să impună limite de timp.

Vor putea să verifice spre exemplu, dacă un consum în țara de rezidență nu este insignifiant comparativ cu consumul din străinătate, spune comisarul european pentru economia digitală, Gunther Oettinger.

Există diferenţe foarte mari de preţ în telecomunicaţii, în Europa. În Letonia, de exemplu, serviciile sunt mai ieftine decât în Irlanda, adică putem considera acest lucru ca un abuz dacă un olandez telefonează de la Dublin sau la Dublin, la preţul din Letonia? Ce se întâmplă? Însă dacă un leton călătoreşte şi sună undeva, dacă nu este la el acasă plăteşte mult mai mult decât un irlandez.

Deci trebuie ca operatorii de telefonie mobile să asigure o funcţionare durabilă a sistemului şi noi să putem să telefonăm cu aceelaşi SIM, fără să trebuiască să plătim mult mai mult în funcţie de locul de unde folosim SIM-ul.

Cei care călătoresc în scop de afaceri sau de plăcere, trebuie să poată să folosească telefonul, indiferent de durata pe care o petrec în străinătate.

Şi de fapt de ce ar trebui să impunem o durată a călătoriei – două săptămâni sau patru săptămâni. Trebuie să facem propuneri suplimentare, iar autorităţile de reglementare vor putea să verifice situaţia de la caz la caz.

În cazul unor suspiciuni de abuz, operatorii de telefonie mobile vor trebui mai întâi să alerteze abonatul, iar ulterior vor putea să îi impună tarife de roaming de 4 eurocenţi pe minut de apel vocal şi un eurocent pentru un SMS. Prin fixarea acestor praguri, Uniunea Europeană vrea să evite situaţiile de abuz, în special posibilitatea ca o persoană că cumpere un SIM într-o ţară în care tarifele sunt mai mici pentru a putea utiliza smartphone-ul pe întreaga perioadă a anului într-o altă ţară.

Până în luna decembrie, Comisia Europeană va înainta o propunere legislativă care va trebui mai întâi să fie aprobată de ţările membre

Comisia propune norme moderne ale UE privind drepturile de autor, care să stimuleze dezvoltarea și difuzarea culturii europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 septembrie 2016, 10:30

Astăzi, aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din Europa ascultă muzică, vizionează seriale de televiziune și filme sau utilizează jocuri online.

Pentru adaptarea legislației la noua realitate digitală, Comisia Europeană a prezentat noi propuneri privind drepturilor de autor, care urmăresc creșterea diversității culturale în Europa și a conținutului disponibil online.

Membru Team Europe România, Ileana Gugoașă: ”Drepturile de autor în mediul online au fost considerate de Comisia Europeană ca o principală preocupare, în vederea introducerii acestei piețe digitale unice, iar protejarea drepturilor de autor în mediul online a devenit o preocupare importantă în cadrul acestui demers.”

Realizator: Ce înseamnă această protejare a drepturilor de autor?

Ileana Gugoașă: ”O armonizare a legislației europene. De multe ori, drepturile de autor erau protejate în statele membre, dar atunci când un autor dorea să-și expună opera într-un mediu online care traversa granițele, era de multe ori posibil ca cineva să-i pirateze opera, fără să respecte o legislație care nu exista sau, mai bine spus, nu era corelată cu legislațiile europene. Această Directivă, pe care președintele Junker a prezentat-o la Starea Europei din 2016, a specificat clar că legislațiile trebuie armonizate, trebuie să existe o Directivă Europeană care să dea un cadru mai ferm, coerent pentru o responsabilitate juridică transnațională.  Adică, să existe niște organisme la nivelul UE care să poată să certifice faptul că acest drept de autor este valabil oriunde în Europa dacă el este obținut în țara din care face parte autorul respectiv.”

Realizator: Pentru consumatorii din România, ce înseamnă aceste propuneri?

Ileana Gugoașă: ”Oferă un acces mult mai larg cetățeanului la orice mediu virtual, fie că este vorba de o carte științifică, de o literatură beletristică, de o cercetare cu o baza de date mult mai mare pe care o ai la dispoziție într-un stat membru, oricine poate beneficia de aceste informații, bineînțeles, plătind nu neapărat un preț, ci mai bine zis, respectând anumite reguli. Iar consumatorul român, să spunem că în acest moment, este un consumator foarte bine avizat, având în vedere că România, din punct de vedere al accesului la Internet, stă printre locurile fruntașe în Europa: o bandă largă de acces și conexiuni foarte bune în majoritatea orașelor din România.”

Pentru a îmbunătăți accesul la bogatul patrimoniu cultural al Europei, noua Directivă privind drepturile de autor va ajuta muzeele, arhivele și alte instituții să pună în mediul digital  operele care au ieșit din circuitul comercial, cum ar fi cărțile sau filmele protejate prin drepturi de autor, dar care nu mai sunt disponibile publicului.

Consiliul Afaceri Generale a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2016, 10:30

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene, prezidat de ministrul slovac Ivan Korcok, a acceptat solicitarea Bosniei-Herţegovina de a primi statutul de stat candidat la UE şi a transmis Comisiei Europene să pregătească chestionarul la care va trebui să răspundă guvernul bosniac:

“Consiliul a fost de acord şi a invitat Comisia să înceapă să lucreze la avizul privind cererea Bosniei-Herţegovina pentru aderare. Acest lucru este cred un moment bun, care demonstrează în mod clar că politica de extindere este credibilă. Aceasta înseamnă că am văzut că Bosnia-Herţegovina lucrează din greu pentru a îndeplini condiţiile definite, iar Preşedinţia slovacă a fost încântată să sprijine această candidatură.”

Decizia a fost adoptată după ce s-a apreciat că Bosnia-Herţegovina a îndeplinit toate criteriile din agenda europeană, după ce a înaintat cererea de primire a statutului de stat candidat la UE în februarie 2016.

Un alt punct pe agenda Consiliului Afaceri Generale au fost dezbaterile cu privire la pregătirea Consiliului European din octombrie. Două din punctele din foaia de parcurs, care a fost adoptată la Bratislava, vor fi pe agenda europeană a Consiliului, respectiv migraţia şi politica comercială, iar un al treilea punct asupra căruia s-a convenit în cadrul consiliului că va fi pe ordinea de zi în luna octombrie este relaţia cu Rusia.

Agenda reuniunii a mai prevăzut şi un schimb de opinii cu privire la elementele cuprinse în scrisoarea de intenţie a Comisiei Europeane din 14 septembrie 2016 care vizează priorităţile pentru perioada următoare.

Drumurile europene sunt printre cele mai sigure din lume

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2016, 10:30

Drumurile europene sunt printre cele mai sigure din lume. Cu toate acestea în anul 2015 70 de persoane și-au pierdut viața zilnic în accidente rutiere și peste 370 de persoane au fost rănite grav.

În acest context Comisia Europeană propune ca ziua de 21 septembrie să fie Ziua europeană fără nici un accident rutier mortal și susține proiectul EDWARD al Organizațiilor Poliţiilor Rutiere din Europa.

Motivația Comisiei ne este prezentată de dl Daniel Băcanu, coordonatorul Centrului Europe Direct Craiova.

În vederea atingerii obiectivului strategic al UE, de înjumătățire a numărului de decese ca urmare a accidentelor rutiere în perioada 2010 – 2020, sunt necesare eforturi suplimentare. Principalii actori sunt statele membre, întrucât majoritatea acțiunilor cotidiene se desfășoară la nivel național și local: asigurarea respectării codului rutier, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii, dar și campaniile de educare și sensibilizare. 

Comisia Europeană acționează acolo unde există în mod clar o valoare adăugată a UE, de exemplu prin adoptarea de acte legislative care permit sancționarea infracțiunilor rutiere transfrontaliere sau prin stabilirea de standarde tehnice de siguranță pentru infrastructură și autovehicule.

În cadrul Conferinţei Organizaţiei Poliţiilor Rutiere din Europa – TISPOL, desfăşurată la Dublin, a fost lansat Proiectul EDWARD, destinat conştientizării tuturor categoriilor de participanţi la traficul rutier, cu privire la riscurile la care se expun în situaţia în care nu respectă normele rutiere.

Lidia Viziru, putrtător de cuvant al Inspectoratului de poliție Mehedinți.

Scopul îl reprezintă adoptarea de către toate categoriile de participanţi la traficul rutier a unei conduite responsabile atunci când se deplasează pe drumurile publice. Viteza excesivă sau neadaptată la condiţiile de drum, conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului sau pe fondul oboselii, folosirea neregulamentară a telefonului în timpul conducerii autovehiculului, conducerea unor autovehicule cu defecţiuni tehnice, constituie cauze generatoare de accidente rutiere. De asemenea, nerespectarea normelor rutiere de către biciclişti, motociclişti, mopedişti, căruţaşi şi pietoni determină producerea de evenimente rutiere.

Potrivit statisticilor pentru 2015 publicate de Comisia Europeană, România este unul din statele membre în care numărul de accidente rutiere fatale s-a redus semnificativ, comparativ cu anul 2010 (21% față de 17% media europeană). Ea continuă însă să se claseze pe primul loc în UE, împreună cu Bulgaria, înregistrând 95 de decese / mil. locuitori ca urmare a accidentelor auto (media UE fiind de 51,5).

Comisia Europeană propune dublarea investițiilor în locuri de muncă

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 septembrie 2016, 10:30

Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.

Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.

Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini  200.000 de IMM-uri.  Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.

Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.

Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:

Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.

Federica Mogherini  a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă  rămân principala prioritate a Comisiei Europene.

Cum ar trebui finantata Uniunea europeana pe viitor?

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2016, 10:30

Aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspunda participantii la conferinta interinstitutionala de la Bruxelles.

Raspunsul nu este deloc unul simplu.

Tocmai de aceea la forumul de la Bruxelles s-au adunat eurodeputati, membrii ai parlamentelor nationale ale statelor membre, reprezentanti ai institutiilor europene si ai grupului la nivel inalt pentru finante.

Grupul este este o initiativa lansata in 2o14 cu scopul de a identifica metode mai simple, corecte, transparente si responsabile pentru finantarea Uniunii Europene.

Grupul urmeaza sa publice anul acesta recomandarile sale finale iar pe baza lor Comisia europeana trebuie sa decida asupra oportunitatii introducerii unor initiative legislative care sa imbunatateasca actualul sistem de alcatuire a bugetului Uniunii.

Presedintele Parlamentului european, Martin Schulz

“Scopul conferintei este de a discuta despre reorganizarea uneia din componentele cheie ale Uniunii Europene- finantele proprii. Aceasta este o reforma fundamentala si vine in momentul in care schimbarea este mai necesara ca oricand. Dupa decizia majoritatii cetatenilor Marii Britanii de a parasi Uniunea suntem la un moment de rascruce in istoria Europei.. dupa diversele crize ale istoriei recente ne gasim intr-o situatie de incertitudine si nu stim ce se va intampla”

A mai fost făcut un pas către ieftinirea serviciului roaming in UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat la începutul acestei săptămâni propuneri concrete de reglementare a noului sistem de taxare pentru serviciul roaming, fără costuri suplimentare, ce se va aplica pe teritoriul Uniunii din iunie 2017.

Măsurile prevăzute în acest proiect vizează prevenirea abuzurilor, după cum a explicat purtător de cuvânt al Comisei Europene, Nathalie Vandystadt:

Am avut mandat din partea Parlamentului European și a Consiliului să stabilim câteva reguli pentru a preveni abuzurile. Dacă tu cumperi o cartelă SIM într-o altă țară membră, unde sunt tarife mai mici, și o folosești permanent în țara ta de reședință, stat membru, de fapt nu mai ești în sistem roaming. Sau, dacă locuiești în străinătate și folosești contractul din țara de origine, nu mai ești în sistem roaming, căci, de fapt, trăiești într-un alt stat membru.

De aceea, pentru a reduce tentațiile, bazându-se și pe rezultatele unei consultații publice, Comisia Europeană  a propus ca prețurile de acasă în roaming să fie valabile pentru un client timp de cel puțin 90 zile pe an, dar rămâne alegerea companiei telefonice care furnizează serviciul dacă dorește să prelungească această perioadă.

În situații excepționale, se admite suprataxarea aplicată de către o companie de servicii mobile, dar numai pe baza unor dovezi clare că, prin păstrarea prețurilor din țară și pentru convorbirile din străinătate, compania este incapabilă să își recupereze costurile. Această suprataxare nu va putea, totuși, să depășească tarifele maxime stabilite pentru roaming.

Tarifele propuse de Comisia Europeană sunt 4 eurocenți pentru apel, 1 cent pentru SMS și 0,85 cenți pentru un MB.

Liderii mondiali s-au întâlnit în China în cadrul summit-ului G20

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Economia globală, criza refugiaților, lupta împotriva terorismului și finanțarea ei, tratatele de liber schimb cu Statele Unite sunt principalele probleme dezbătute de șefii celor mai importante țări în cadrul întâlnirii G 20 găzduite, timp de două zile, de China.

Liderii europeni prezenți la summit au susținut provocările cărora trebuie să le facă față Uniunea Europeană și au subliniat succesele înregistrate.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a accentuat progresele din zona euro, care a înregistrat o dezvoltare mult mai rapidă decât Statele Unite și Marea Britanie, în continuare fiind așteptată o creștere de 1,8 procente. Șomajul a atins cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, iar planul de investiții pentru Europa este deja un succes, reușind ca, în doar primul an, să concentreze 37% din ținta propusă, de 315 miliarde de euro.

Pe de altă parte, Tratatul de liber schimb Uniune- Statele Unite trebuie negociat în continuare, de el depinzând unul din șapte locuri de muncă din Uniunea Europeană. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a subliniat, de asemenea, necesitatea unui acord la nivel global referitor la industria oțelului și necesitatea de a recâștiga încrederea cetățenilor prin instituirea unui sistem transparent și cinstit de taxare.

Criza refugiaților reprezintă o altă preocupare majoră, președintele Consiliului European Donald  Tusk anunțând că, la acest capitol, Europa este aproape de limită:

Vom îndemna G 20 să profite de oportunitatea viitoarelor summit-uri pe tema refugiaților și migranților, găzduite de Națiunile Unite și președintele Obama pentru a spori ajutorul și relocările către țări din afara Europei. Este chiar mai important, ținând cont că în Europa capacitatea practică de a găzdui noi valuri de refugiați, fără a mai vorbi de migranții economici ilegali, este aproape de limită. 

Președintele Consiliului European Donald Tusk.

Comisia Europeană dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.

Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.

Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.

La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?

Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.

Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.

Comisia europeana a finalizat detaliile pachetului de masuri privind stabilizarea sectorului lactatelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 august 2016, 10:30

Mai precis fermierii europeni trebuie convinsi sa isi reduca productia daca vor sa mentina preturile si profitabilitatea afacerii.

In prima faza vor fi acordate compensatii directe de 15o de milioane de euro, in perioada octombrie- decembrie, fermierilor care accepta sa scada productia intr-un anumit procent.

Producatorii interesati pot solicita fonduri pentru o cantitate minima de o tona si jumatate de lapte. Cererile se depun pana la 21 septembrie iar statele membre trebuie sa verifice si sa decida cine este eligibil sa primeasca banii.

Reprezentantii principalului sindicat agricol european agreeaza acest sprijin in conditiile in care producatorii de lapte europeni sufera de lichiditati, laptele fiind in prezent cu 4o la suta mai ieftin comparativ cu preturile de acum 2 ani.

Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan crede ca aceasta masura va contribui semnificativ la ameliorarea increderii pe piata si ar putea antrena chiar o crestere de preturi pentru producatorii de lapte si produse lactate europeni

“Exista unele dificultati pe termen scurt, in mai multe domenii, in special in sectorul lactatelor. Cat de greu este pentru fermieri acum, multi dintre ei fiind nevoiti sa produca sub costurile de productie. Daca sunt 4 milioane de tone de lapte in acest moment in Uniunea europeana fara piata de desfacere inseamna ca avem o problema care se reflecta asupra preturilor. Ce avem de facut este sa gasim o noua piata si, de asemenea, sa-i incurajam pe fermieri sa isi reduca productia”

UE analizează posibilitatea interzicerii microparticulelor de plastic în industria cosmetică

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2016, 10:30

Companiile de produse cosmetice folosesc aceste microparticule in aproape toate produsele de ingrijire si infrumusetare, de la lotiunile de curatare a fetei sau gelurile de dus la sampoane, creme de ras ori paste de dinti.

Desi infime, microplasticurile creeaza probleme uriase.

Folosirea unui singur sampon inseamna 1oo de mii de particule care polueaza apele. Anual, in mediul marin european ajung intre 80 si peste 200 de mii de tone de astfel de reziduuri.

Miliarde de tone de microparticule s-au acumulat in lacuri, estuare si oceane si ameninta vietuitoarele acvatice care le inghit dar nu le pot digera.

Multe companii s-au angajat voluntar sa renunte la folosirea acestor ingrediente pana in 2o2o. Altele, nu.

O solutie poate fi eficienta doar daca este aplicata la nivel global pentru ca mareele si curentii pot duce poluarea la mare distanta de locul unde s-a produs.

Si Comisia Europeana studiaza problema si va elabora o strategie de combatere in cadrul masurilor privind economia circulara adoptate in decembrie anul trecut, spune purtatorul de cuvant, Enrico Brivio

“Comisia europeana recunoaste amenintarea pe care aceste microparticule o reprezinta pentru mediul marin, pentru animalele marine si, potential, pentru sanatatea oamenilor. Comisia a lansat un studiu si analizeaza datele existente. Rezultatele cercetarii vor fi facute publice in februarie si in baza acestui studiu Comisia ve decide ce actiuni se impun pentru a reduce poluarea cu microplasticuri din diverse surse in apele proaspete marine si in mediul marin”

CE si-a exprimat public sustinerea pentru veridicitatea datelor publicate de Institutul statistica – Elstat

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2016, 10:30

Institutul a fost acuzat de autoritatile de la Atena ca ar fi umflat artificial cifrele privind deficitul bugetar al tarii pentru a deschide calea acordurilor de asistenta internationala.

La sfarsitul lui 2o1o Elstat a revizuit datele privind deficitul public al Greciei pe 2oo9 de la 6 la suta la 15,4 la suta din PIB.

Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil cu ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si mobilitatea lucratorilor se declara ingrijorata de recentele aparitii din mass media care pun sub semnul intrebarii validitatea datelor care au fundamentat programele de sprijin pentru Grecia

“Pentru Comisia Europeana si Eurostat este absolut clar ca datele privind datoria guvernamentala greaca in perioada 2o1o- 2o15 sunt intru totul credibile si au fost raportate corect catre Eurostat, spre deosebire de ce s-a intamplat inainte de aceasta perioada. Ne asteptam ca autoritatile elene, le-am cerut asta, sa conteste in mod public si activ impresia falsa ca datele ar fi fost manipulate”

Mecanism integrat pentu proiecte europene în Delta Dunării

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 august 2016, 10:30

Deși zona Deltei Dunării reprezintă un teritoriu unic în țara noastră, cu greu s-au putut focaliza investiții strategice care să-i pună în valoare acest patrimoniu. Acum, Delta are o şansă uriașă prin noul mecanism intitulat „Investiția Teritorială Integrată”, pe scurt ITI. Un instrument prin care se pot finanța proiecte prin Programe Operaţionale diferite, fondurile fiind atrase pe mai multe axe prioritare.

Două dintre cele mai importante direcții de acțiune în Deltă sunt turismul și bio-diversitatea, dar sunt de rezolvat multe alte probleme legate de accesul în Deltă, programele de sănătate, educație sau asistență socială.

Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu: „Ne dorim ca localitățile din județul Tulcea să aibă apă, canalizare, drumuri, canalele din Delta Dunării, cele care trebuie decolmatate să le putem decolmata, lacurile, de asemenea. Să facem un turism ecologic, să avem o legătură cu țara, să avem podul de peste Dunăre. Ne dorim, de asemenea, ca în urma acestor bani să avem o altă faleză, un alt port, să arate altfel portul nostru de la Tulcea, ne dorim la Isaccea ca portul să arate altfel. Cel mai important pentru Delta Dunării, Sulina să-și recapete mândria de odinioară și, foarte important este ca tot ce avem, patrimoniul cultural, mănăstirile, siturile arheologice și cetățile să le putem reabilita.”

Consiliile Județene Tulcea și Constanța, alături de alte 5 orașe și 31 comune, fac parte din  Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării, o structură suport care se ocupă de implementarea mecanismului în Deltă. Asociația a susținut mai multe sesiuni de infromare pentru reprezentanții mediului public pentru a răspunde întrebărilor legate de accesarea fondurilor europene.

Coordonatorul ITI Delta Dunării, Doina Surcel: ”Având în vedere că sunt şi nişte noutăţi pentru beneficiarii publici, modificându-se legea achiziţiilor publice- cerinţa suplimentară de depunere a aplicaţiilor online pe noul sistem-  şi este o noutate pentru beneficiari, mai ales în ceea ce înseamnă bugetul proiectului care va fi puţin diferit ca format faţă de bugetul pe care au fost obişnuiţi să-l utilizeze pănă acum. În plus, noi am prevăzut în cererea noastră de finanţare să asigurăm nişte resurse financiare pentru a putea asigura o expertiză pe domeniul achiziţiilor publice prin sesiuni de training pentru sectorul public.”

Strategia integrată pentu Delta Dunării este prevăzută în Acordul de Parteneriat încheiat în urmă cu doi ani de către Guvern și Comisia Europeană. Potrivit autorităților române, suma totală pentru comunitățile locale de pe teritoriul Rezervației, respectiv județele Tulcea și Constanța, va fi de peste 1,1 miliarde euro.

Rezervația Biosferei Delta Dunării include unități administrativ-teritoriale din județele Tulcea și Constanța, o parte din suprafața Deltei Dunării aflându-se și pe teritoriul Ucrainei.

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 august 2016, 10:30

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul asistenţei umanitare şi a ajutat mai mult de 134 de milioane de victime ale catastrofelor natural şi provocate de om.

Ziua mondială pentru ajutor umanitar. a fost stabilită la data de 19 august de  Adunarea Generală a ONU pentru a comemora atacul terorist din 2003 asupra sediului misiunii de asistenţă a ONU din Bagdad – soldat cu moartea a 22 de persoane şi rănirea a peste 100.

Comisarul european Christos Stylianides a subliniat cu această ocazie că Uniunea Europeană este  lider mondial în domeniul asistenţei umanitare în vremuri de criză fără precedent.

 “Astăzi îi onorăm personalul care se află în misiuni umanitare în întreaga lume, pe cei care se află acolo pentru a ajuta oamenii care au nevoie. Noi cinstim memoria tuturor celor care şi-au sacrificat viaţa pentru a salva vieţile altora. Noi îi cinstim pe toţi cei care îşi riscă viaţa în timp ce asigură asistenţă victimelor războaielor şi catastrofelor naturale la nivel mondial.”

Aproape 4.000 de lucrătorii ai misiunilor umanitare au devenit victimele atacurilor majore, din 1997 şi până astăzi, plătind preţul final pentru a servi omenirea.

Atacurile împotriva personalului umanitar reprezintă o încălcare clară a dreptului internaţional umanitar, care urmăreşte să limiteze efectele conflictelor armate asupra civililor. Comisia Europeană finanţează în formarea dreptului internaţional umanitar personalul civil şi militar angajat în operaţiuni UE de gestionare a crizelor.

Anul trecut, Comisia Europeană a mobilizat cel mai mare buget de ajutoare umanitare pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.

Eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2016, 10:30

Dacă ați cumpărat un produs pe eticheta căruia ați observat desenată o floare cu inițialele Uniunii Europene, să fiți siguri că respectivul bun nu afectează mediul.

Așa numita etichetă ecologică comunitară este semnul ales de Comisia Europeană pentru a promova produsele cu impact redus asupra mediului și a sănătății umane.

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, consideră eticheta ecologică extrem de utilă în tranziția către economia circulară. El a subliniat, de altfel, în dese rânduri, cu exemple concrete, succesul reprezentat de sectorul bunurilor și serviciilor care au legătură cu protecția mediului:

Numărul celor angajați în acest sector a crescut de la 3 la 4.2 milioane între 2002 și 2011, chiar și în timp de criză. Și această piață va continua să se extindă la nivel global, oferind potențial important pentru export.

Comisarul european Karmenu Vella.

Ieri, Comisia europeană a mai luat o măsură pentru protecția mediului: a adoptat un nou set de criterii ecologice pe care producătorii de mobilă, încălțăminte și calculatoare vor trebui să le respecte dacă vor dori ca pe etichetă să apară floarea ecologică.

De exemplu, în cazul computerelor, indiferent că vorbim de notebook, laptop, tabletă, este importantă eficiența energetică, dar contează și cât de ușor poate fi dezmembrat produsul și dacă pot fi recuperate și refolosite componentele.

Pentru mobilă, în afara cerințelor existente ca aceasta să fie rezistentă și ușor de reparat, noile criterii necesită ca producătorii să evalueze complet ciclul de viață al pieselor și să țină cont de eventuali compuși periculoși și reziduuri care, în timp, pot polua aerul din interior.

Criteriile revizuite sunt valabile 6 ani de la data adoptării.

Bruxelles-ul consideră că liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci depinde de respectarea obiectivelor de referinţă stabilite

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2016, 10:30

Decizia referitoare la călătoria fără vize în spaţiul comunitar – principalul beneficiu acordat Ankarei în schimbul blocării accesului migranţilor spre Europa – a fost amânată din cauza problemelor legate de actuala legislaţie antiteroristă a Turciei.

Prea puţin dispusă să accepte această reformă înaintea tentativei de lovitură de stat, puterea turcă pare să-şi fi înăsprit şi mai mult poziţia.

Ministrul de externe al Turciei a declarat recent că acordul UE – Turcia este funcţional datorită măsurilor foarte serioase adoptate de Ankara. Dar totul depinde de renunţarea la vizele cerute cetăţenilor turci, lucru stabilit clar prin acordul încheiat pe 18 martie. Acesta a precizat că guvernul său aşteaptă o dată precisă a liberalizării regimului de vize, care ar putea fi la începutul sau la mijlocul lunii octombrie.

Referindu-se la data avansată de oficialii din Turcia, Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat: “Poziţia Comisiei Europene nu s-a schimbat, iar preşedintele Jean Claude Juncker a fost foarte clar în interviul acordat săptămâna trecută – dacă Turcia doreşte liberalizarea regimului de vize toate cele 72 de obiectivele de referinţă trebuie să fie îndeplinite.“

În ceea ce priveşte obiectivele de referinţă rămase din foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor, Comisia Europeană continuă să furnizeze sprijin şi expertiză autorităţilor turce să accelereze reformele necesare pentru a îndeplini cerinţele rămase.

Produsul intern brut în zona euro a crescut în trimestrul al doilea al acestui an cu 0,3%

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 august 2016, 10:30

Această expansiune o continuă pe cea din primele trei luni ale lui 2016, când s-au înregistrat creșteri ale PIB-ului cu 0,6%, respectiv cu 0,5%.

Datele au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute de către Oficiul European pentru Statistică.

Cifrele Eurostat arată și că PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,6% în perioada aprilie — iunie 2016, iar Uniunea Europeană are un avans de 1,8%. O evoluție așteptată, de altfel, căci cu ocazia publicării, la începutul lunii mai, de către Comisia Europeană  a  previziunilor economice de primavară, comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici spunea:

Creșterea la nivelul Europei va rămâne pozitivă, dar moderată, la un nivel apropiat de cel al anului precedent, deci o creștere stabilă.

Din cifrele anunțate de EUROSTAT se mai observă că, în perioada aprilie- iunie 2016,  România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană( 1,5%), fiind urmată de Ungaria (1,1%), Slovacia și Polonia (0,9%).

Italia, Franta si Austria, cu toate că nu au avut creștere economică, nu au avut nici scăderi ale PIB-ului.

CE a lansat o competiţie menită să promoveze viitorii inovatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2016, 10:30

Comisia Europeană a lansat o competiţie menită să promoveze viitorii inovatori de top ai continentului precum şi realizările lor.

În cursul acestei luni toţi cei interesaţi îşi vor putea vota favoriţii dintre cei 40 de semifinalişti selectaţi dintre dezvoltatorii unor inovaţii digitale finanţate din fonduri europene.

Cei 40 de candidaţi la premiul Radarul Inovării 2016 au fost selectaţi prin aplicaţia cu acelaşi nume a Comisiei Europene, capabilă să identifice inovaţiile cu potenţialul cel mai ridicat.

Proiectele nominalizate pentru premiu sunt grupate pe patru categorii:

-Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor pentru societate,

-Excelenţă în ştiinţă,

-Tehnologii industriale şi generice, respectiv

-Orizont 2020 – excelenţă în inovare.

România are un reprezentant în prima categorie. Este vorba de Set Mobile Srl cu platforma SmarterWater, pe care ne-o prezintă directorul firmei, Luigi Căldăraru:

„Platforma SmartWater oferă servicii informatice dedicate companiilor de distribuţie a apei şi consumatorilor abonaţi la serviciile acestor companii. Platforma integrează funcţionalităţi de procesare a datelor privind consumul de apă pornind de la fişierele de date pe care companiile ni le pun la dispoziţie. Identificăm modele de consum ale utilizatorilor considerând criterii precum nivelul lor social, respectiv tipologiile de gospodării în care utilizatorii funcţionează, ca număr de camere, suprafaţă, utilităţi precum prezenţa unei grădini, a unei piscine şi a altor factori care conduc la un consum de un anumit nivel al apei, criterii precum localizarea geografică a utilizatorilor în cadrul unui oraş şi plecând de la aceste informaţii propunem modele de previziune a consumului pentru perioadele următoare. Se propune o integrare software a platformei SmarterWater cu infrastructura IT a companiei de apă, care transmite datele de consum ale utilizatorilor ce au decis să subscrie, date pe care platforma le procesează şi le prezintă sub formă de grafice de consum pe luni, săptămâni, zile şi chiar ore”

Set Mobile a pus la punct aplicaţia corespunzătoare şi pentru smartphone-uri.

SmarterWater oferă în primul rând o posibilitate de control şi de reducere a costurilor operative pentru compania de apă şi o posibilitate de conştientizare a utilizatorilor asupra impactului pe care consumul de apă îl are asupra mediului ambiant.

Proiectul a fost finanţat în cadrul celui de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Experienţa lucrului la un astfel de proiect cu finanţare europeană a fost una deosebită – ne spune directorul firmei Set Mobile:

„Ne-a pus în contact cu o serie de parteneri din UE aflaţi pe nivele superioare nouă în ceea ce priveşte activitatea de cercetare şi dezvoltare. Vorbim de universităţi, institute de cercetare din Italia, Elveţia, Germania şi Spania, iar în acest mediu noi am fost capabili să-nvăţăm modele noi de business, tehnologice şi de marketing”.

În urma votului public pentru Premiul Radarul Inovării vor fi desemnate câte 4 proiecte respectiv colective finaliste din fiecare categorie, urmând ca ele să-şi prezinte planurile de abordare a pieţei în faţa unui juriu de experţi la evenimentul special, care va avea loc în data de 26 septembrie în capitala slovacă.

Juriul va desemna câte un câştigător din fiecare categorie precum şi un câştigător suprem.

UE alocă bani pentru un gazoduct între Estonia și Finlanda

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2016, 10:44

Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.

In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…

Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.

Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus,  va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.

Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.

Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.

„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia

Spania și Portugalia, primele țări care riscau să fie amendate pentru derapaj bugetar, au fost iertate!

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2016, 10:30

Decizia de a anula amenzile date Spaniei și Portugaliei pentru deficit bugetar excesiv, luată de Consiliul ECOFIN, a fost salutată de Comisia Europeană.

Aceasta, de altfel, făcuse recomandări în acest sens, încă din luna iulie, bazându-se pe faptul că ambele țări au depus eforturi în ultimii ani, au implementat reforme structurale și și-au consolidat finanțele publice.

Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, spunea atunci că nu prin pedepse vor fi rezolvate problemele celor două state:

Chiar și sancțiuni simbolice nu ar corecta trecutul și nu ar fi înțelese, cred, de oamenii care au făcut sacrificii enorme în ultimii ani. Și nu am stabilit că abordarea punitivă este cea mai potrivită într-un moment în care oamenii sunt sceptici în Europa.

Deficitul public al Spaniei era, în 2015, de 5,1% din PIB, iar cel al Portugaliei de 4,4% din PIB, ambele depășind plafonul de 3% din PIB, prevăzut de Pactul de stabilitate și dezvoltare .

Hotărârea de ieri a Consiliului respectă întocmai recomandările Comisiei Europene și stabilește noi termene limită pentru atingerea țintelor fiscale.

Astfel, Spania trebuie să-și reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2018, în vreme ce Portugalia are ca țintă atingerea a 2,5% din PIB până la sfârșitul anului viitor.

Până pe 15 octombrie, cele două state vor prezenta un raport privind planul de reducere a deficitului la nivelul cerut de UE.

Antitrust: Comisia acceptă angajamente companiile de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 august 2016, 10:30

Transportul mărfurilor către și dinspre Europa este esențial pentru economia europeană. De aceea, transparența prețurilor pentru aceste servicii de transport maritim și evoluția previzibilă a costurilor sunt foarte importante pentru companiile europene care importă sau exportă mărfuri și, implicit, pentru consumatorii finali.

Din această perspectivă, Comisia a acceptat angajamentele companiilor de transport maritim containerizat privind transparența prețurilor și a dat un caracter obligatoriu acestor anngajamente, pentru a nu  permite înțelegerile de tip cartel care încalcă politica antitrust a Uniunii Europene.

Acordul vine după ce, recent, 14 mari companii internationale,  care asigură linii de navigaţie cu portcontainere, şi-au anunţat, intenţia de a majora, în viitorul apropiat, tarifele de transport. Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager, spune că angajamentele oferite de cei 14 transportatori vor face ca prețurile pentru aceste servicii să fie transparente și vor spori concurența. În urma intervenţiei Comisiei Europene, transportatorii s-au angajat ca informaţiile privind schimbările de preţuri să conțină toate detaliile necesare clienţilor. Astfel, acordul realizat este obligatoriu pentru transportatori şi va fi testat timp de trei ani.

Transportul maritim reprezintă, ca importanţă, cel de al doilea mod de transport în Uniunea Europeană, mărfurile fiind importate și exportate, în cea mai mare parte, pe căile rutiere.

La câteva zile după acordul cu transportatorii maritimi, Comisia Europeană a anunțat cea mai mare amendă pe care a aplicat-o vreodata: 2,93 miliarde dolari către patru producători de camioane care timp de 14 ani s-au înțeles asupra prețurilor de vanzare.

Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager: „Obiectivul nostru este acela de a se asigura că există concurență loială, inovare și o mai bună utilizare a resurselor în beneficiul consumatorilor. Decizia noastră este importantă pentru menținerea unei concurențe reale în Europa. Faptul că acești producători au participat la o înțelegere este o încălcare clară a normelor UE în domeniul concurenței. Lupta împotriva cartelurilor va rămâne una dintre prioritățile noastre principale.

Când  calculăm amenzile există mai mulți factori pe care îi luăm în considerare: în primul rând, durata înțelegerii și cât de mult este afectată piața, pe toate componentele sale. Aici, vorbim despre o piață foarte importantă, cu o valoare ridicată și o cifră de afaceri globală a întreprinderilor.”

Pe drumurile din UE circula 30 de milioane de camioane care transporta trei sferturi dintre marfurile tranzactionate pe uscat.

CE lansează o campanie de sensibilizare şi de creştere a acceptării sociale a persoanelor discriminate din cauza orientarii sexuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 august 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat o „Listă de acţiuni pentru a promova egalitatea LGBTI” pentru perioada 2016 -2019 în vederea combaterii discriminării în rândul acestor persoane. Aceasta include activităţi de comunicare şi de sensibilizare pentru a îmbunătăţi acceptarea socială a acestui grup.

Lista Comisiei de acţiuni este susţinută de Consiliul care a adoptat concluziile privind egalitatea  persoanelor LGBTI pentru prima dată în luna iunie anul acesta.

Comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie, Vera Jourová a precizat:

“Trebuie să combatem  creşterea nivelului de discriminare şi să protejăm drepturile grupurilor mai vulnerabile în societate. Campania noastră ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea echităţii, acceptarea socială şi drepturi egale pentru persoanele LGBTI în Europa şi va implica părţile interesate de la toate nivelurile.”

În conformitate cu cele mai recente date ale Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale, unul din trei oameni LGBTI au raportat ca au fost atacaţi sau ameninnţaţi cu violenţa din cauza sexualităţii lor, iar în acest context, Comisia Europeană lansează această campanie.

Discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen nu are loc în societatea noastră, dar pentru mulţi oameni din Europa, este o realitate de zi cu zi. Europa ne arată că, indiferent  cine suntem, noi toţi împărtăţim aceleaşi vise, a mai declarat Vera Jourová.

15 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor din agricultură

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 august 2016, 10:30

15 milioane de euro reprezintă suma pe care Banca Europeană de Investiții a împrumutat-o unei companii din România care se ocupă cu finanțarea proiectelor din agricultură. Beneficiarii acestor bani sunt IMM-urile care implementează în această zonă planuri de mici dimensiuni.

Împrumutul reprezintă  primul acord încheiat de țara noastră în cadrul Fondului european pentru investiții strategice, pilonul central al Planului de investiții pentru Europa.

Lansat de Comisia Juncker cu scopul de a stimula investițiile, acesta urmărește mobilizarea a cel puțin 315 miliarde de euro în investiții private și publice în decurs de trei ani.

Importanța programului a fost amintită recent chiar de inițiator, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

Fondul european pentru investiții strategice a început să producă schimbări structurale. Până acum, investițiile europene erau dominate de un număr mic de proiecte mari și scumpe. Astăzi începem să vedem mai multe proiecte locale, mai mici și mai diverse … Fondul nostru investește în afaceri mici pentru că acestea creează noi locuri de muncă. Planul de investiții este o parte vitală a strategiei noastre de creare de locuri de muncă și dezvoltare.

Ideea a fost exprimată și de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan care a spus, referindu-se la acordul cu România, citez: „Anunțul făcut de BEI, de a furniza finanțarea de tip capital de stat pentru IMM-urile românești din agricultură, oferă un binevenit impuls investițiilor, creării de locuri de muncă și creșterii economice în zonele rurale. Acest proiect ar trebui să funcționeze drept model de bază pentru cele similare, în așteptare, în întreaga Europă rurală”, am încheiat citatul.

Agricover Credit IFN, compania ce a primit împrumutul de 15 milioane de euro, este, în prezent, singura instituție financiară din România care finanțează exclusiv agricultorii și proiectele din acest domeniu.

CE consolidează normele privind transparența pentru a combate finanțarea terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 august 2016, 10:30

Comisia  Europeană a adoptat o propunere care vizează consolidarea în continuare a normelor Uniunii Europene privind combaterea spălării banilor, pentru a lupta împotriva finanțării terorismului și pentru a spori transparența cu privire la proprietarii reali ai companiilor și ai fondurilor fictive.

Modificările propuse vizează noile mijloace de finanțare a terorismului care vor spori transparența acțiunilor îndreptate împotriva spălării banilor și vor contribui la consolidarea luptei împotriva evaziunii fiscale.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans declara că în acest fel autoritățile naționale vor fi ajutate să identifice persoanele care își ascund averile în scopul comiterii de acțiuni criminale precum terorismul.

Statele membre vor putea să obțină și să facă schimb de informații esențiale cu privire la adevărații proprietari ai companiilor sau ai fondurilor cu valoare fictivă, la persoanele care efectuează tranzacții în monede virtuale și la persoanele care utilizează carduri preplătite.

Publicarea informațiilor referitoare la persoanele care se află în spatele companiilor și al fondurilor fiduciare ar trebui, de asemenea, să acționeze ca un puternic factor de descurajare a potențialilor evazioniști fiscali.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat că actualizarea acestor privind combaterea spălării banilor va împiedica apariția oricăror lacune în Europa de care ar putea profita teroriștii, infractorii sau orice persoană care încearcă să utilizeze în mod abuziv normele fiscale pentru a-și finanța propriile activități.

„Am luat o serie de decizii în ceea ce privește lupta împotriva spălarii banilor, evaziunii fiscale și finanțării terorismului. Am adoptat o propunere care prevede norme mai stricte în aceste domenii. Dezvăluirile Panama Papers și recentele atacuri teroriste în Uniunea Europenă relevă faptul că atât spălarea banilor cât și finanțarea terorismului reprezintă două provocări cărora trebuie să le facem față împreună. Aceasta este o zonă în care o mai bună cooperare pentru combaterea acestor aspecte va face diferența. Sprijinim  statele membre pentru că un raspuns comun al Uniunii Europene in eceste domenii este crucial.”

Această propunere a Comisiei este prima inițiativă de punere în aplicare a Planului de acțiune din februarie 2016 pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului și se înscrie, de asemenea, într-o acțiune mai amplă prin care se urmărește sporirea transparenței fiscale și combaterea practicilor fiscale abuzive.

Acest pachet stabilește standarde înalte pentru prevenirea spălării banilor, cum ar fi cerința ca statele membre să înființeze registre naționale de evidență a beneficiarilor reali ai companiilor și ai unor fonduri fiduciare. Statele membre s-au angajat să implementeze pachetul mai rapid decât se planificase inițial, până la sfârșitul anului 2016.

CE a alocat 60 de milioane de euro pentru proiecte transfronaliere România – Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 10:46

Comisia Europeană a alocat 60 de milioane de euro pentru proiecte transfronaliere România – Ucraina aferente perioadei 2014 – 2020. Sunt mai multe noutăți, iar una dintre ele este legată de faptul că sunt așteptări ca sesiunile de depuneri de proiecte să înceapă în luna noiembrie a acestui an.

Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea cu Republica Moldova și Ucraina

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 10:30 / actualizat: 2 august 2016, 11:56

Uniunea Europeană își definște politica sa de vecinătatea prin diferite instrumente și care vizează, printre altele, și state precum Republica Moldova și Ucraina.

Dincolo de aceste precizări cu carcater general, reprezentativ pentru cooperarea transfrontalieră este Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014-2020 și care este o continuare a ceea ce a fost programul România – Ucraina – Republica Molodva pentru perioada 2007- 2013.

La Euranet Plus,  informații de actualitate pentru ceea ce urmează să se întâmple în colaborările trnasforntaliere România Ucraina, aduce doamna Ingrid Bucșa, Director al Secretariatului Tehnic Comun – Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră de la Suceava.  Așadar, doamnă director, mai multe județe enități din mai multe județe din România ar urma să scrie proiecte cu parterneri din Ucraina.

Ce acoperire geografică are programul?

În primul rând, trebuie să știm că ne aflăm la un nou început de drum cu acest program aprobat de Comisia Europeană la finalul anului 2015; în sensul în care, fostul program trilateral România – Ucraina – Moldova s-a transformat în două programe bilaterale: România – Ucraina și România Moldova. Alocările financiare pentru fiecare dintre aceste programe sunt mai mici decât ceea ce a însemnat alocarea financiară pe programul trilateral. Vorbim de 60 de milioane de euro alocați de Comisia Europeană pentru Programul România – Ucraina  și de 80 de milioane de euro pentru Programul România – Moldova. În ceea ce privește acoperirea georgrafică, Programul România – Ucraina va gestiona o arie care, în țara noastră, va include județele Suceava , Botoșani, Tulcea, Satu Mare  și Maramureș; cu titlu de noutate, cele două județe – Satu Mare și Maramureș, iar din Ucraina, regiunile: Cernăuți, Odesa, Ivano – Frankivsk și Zacarpatia.

Spuneați de suma alocată, 60 de milioane de euro, ce domenii sunt vizate prin acest program?

Există o mare varietate de opțiuni la dispoziția celor interesați  în cooperarea transfrontalieră. Programul își propune să primească și să finanțeze proiecte care se referă la transportul și accesibilitatea în zona transfrontalieră; proiecte care să dezvolte servicii de sănătate și accesul la sănătate și inițiative care să sprijine prevenirea și lupta împotriva crimei organizate; de asemenea, proiecte care să îmbunătățească cooperarea și să crească accesul la educație, dar și calitatea educației; proiecte care să acționeze pentru conservarea  moștenirii istorice și culturale  din zona transfrontalieră România – Ucraina. Cred că sunt domenii și opțiuni suficiente care adresează o largă paletă de nevoi ale comunităților care, de o parte și de alta a graniței, pot crea și pot duce la  bun sfârșit astfel de proiecte.

Când vor fi lansate primele sesiuni  de depuneri de proiecte?

Programul și-a propus ca în cursul lunii noiembrie să aibă primele  apeluri de proiecte. Pot să vă spun că, în acest moment, ghidul care va servi aplicanților interesați să depună o cerere de finanțare este în pregătire. Bineînțeles va urma o serie de acțiuni specifice pe diverse tematici importante de știut și de asimilat pentru o cerere de finanțare de bună calitate; evenimentele de parteneriat; acest Helpdesk permanent pe care noi îl asigurăm pe perioada apelurilor de proiecte și, bineînțeles, multă, multă publicitate în perioada respectivă.

Piaţa laptelui din România se confruntă cu dificultăţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2016, 10:30

Crescătorii de vaci din România au ajuns la limita răbdării. Oamenii preferă să arunce laptele pe câmp decât să îl vândă la un preţ de nimic.

Cu astfel de probleme se confruntă fermierii din toată ţara, iar judeţul Caraş-Severin nu face excepţie. Singura fabrică de produse lactate din zonă se află în insolvenţă de câţiva ani şi şi-a redus redus capacitatea de producţie.

Europarlamentarul român Daniel Buda, membru în comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European,  confirmă faptul că sectorul laptelui din ţara noastră trece printr-o situaţie extrem de grea, dar spune că tot timpul a încercat să sprijine fermierii. Buda a mai afirmat că nu este normal ca preţul să crească de patru-cinci ori de la poarta fermei până în frigiderul cetăţeanului, dar nici nu ne putem compara cu alte state europene.

Ei absorbând fonduri europene, sigur că au ferme şi vaci mult mai productive decât cele din România. O vacă din Polonia, de exemplu, are media undeva la 40-45 litri, pe când în România, media este de 25-30 litri de lapte. Și de aici apare această diferențiere. Această discuție am mai avut-o în Parlamentul European și din nefericire am avut câteva ciocniri cu cei de la Ministerul Agriculturii pentru că este vorba de o piață liberă, eşti în Uniunea Europeană. Tu nu poți să-i spui procesatorului: “nu mai cumpăra din Polonia și cumpără din România produsele”. Este foarte important și am cerut acest lucru și s-a aprobat în Parlamentul European să se scrie pe produsul pe care tu îl vinzi de unde este laptele pentru că din nefericire foarte mulți procesatori spuneau: iaurt din inima Ardealului. De fapt, acel lapte era din Ungaria, Polonia. Bun, suntem pe o piață liberă, pe o piaţă concurențială, dar trebuie să fi sincer să nu-ți înşeli consumatorul.

Crescătorii de vaci din România pot beneficia de 250 de euro pentru fiecare animal. Europarlamentarul român Daniel Buda îndeamnă oamenii să acceseze fonduri europene.

Fondurile europene reprezintă o şansă reală pentru agricultură și sub acest aspect este foarte important dacă vrem să reducem disparitațile dintre România și celelate state. Trebuie să absorbim fonduri europene. Fără fonduri europene niciodată nu vom reuși să avem capacități de producție care să ne permită să rezistăm pe această piață extrem de agresivă.

Comisia Europeană încearcă să-i ajute pe fermieri să facă față actualelor dificultăți. Crescătorii vor primi sprijin financiar astfel încât să-și poată câștiga traiul prin munca lor și să le poată oferi în continuare cetățenilor alimente sigure și de bună calitate. România are la dispoziţie 11 milioane de euro.

Pe lângă preţul scăzut de achiziţie al laptelui, fermierii mai reclamă faptul că piața este invadată de produse contrafăcute. În aceste condiţii, oamenii spun că se văd în situaţia de a vinde animalele.

Polonia, Spania si Portugalia s-au aflat ieri in centrul atentiei Colegiului Comisarilor europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 iulie 2016, 10:30

Comisia Europeana a atras atentia Poloniei ca risca sa-si piarda anumite drepturi, inclusiv dreptul de vot in Consiliul european, daca in termen de 3 luni nu isi rezolva problemele legate de functionarea Tribunalului Constitutional si nu inceteaza sa ameninte valorile statului de drept.

In ceea ce priveste Spania si Portugalia, urmare a constatarii Consiliului European din iulie, conform careia acestea nu au luat masuri efective in vederea reducerii deficitului bugetar excesiv, Comisia Europeana este nevoita sa recomande noi masuri fiscale de ajustare.

Comisia a mai propus suspendarea unor parti din angajamentele Fondurilor Structurale si de Investitii pentru 2o17. Pentru a nu risca sa piarda acesti bani Spania si Portugalia trebuie sa demonstreze ca sunt intru totul in acord cu prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere Economica in toamna cand isi vor prezenta proiectul de buget pentru anul viitor.

Vicepresedintele Comisiei Europene si comisar pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis spune ca desi cele doua tari au facut eforturi acestea nu sunt suficiente

“Spania si Portugalia au facut eforturi semnificative de-alungul ultimilor 6-7 ani. Ambele tari si-au consolidat finantele publice si au intreprins reforme structurale ambitioase. Si constatam ca aceste reforme dau rezultate. Ambele state se confrunta cu provocari sociale profunde. Desi s-au creat locuri de munca, rata somajului, in special in randul tinerilor, continua sa fie prea ridicata. Prea multi oameni se confrunta cu dificultati sociale si nu resimt suficient redresarea economica”.

Economia UE, mai ecologică

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iulie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru a impulsiona tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele economiei europene, asigurând în același timp competitivitatea Uniunii Europene.

Comisia stabilește obiective anuale obligatorii pentru statele membre în sectoarele transporturilor, construcțiilor, agriculturii, deșeurilor, amenajării teritoriului și silviculturii pentru perioada 2021-2030  privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Pentru ca acțiunile să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor, sectorul industrial și cel energetic care intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii vor trebui să își reducă emisiile cu 43 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Alte sectoare ale economiei, precum transporturile, construcțiile, agricultura, deșeurile, amenajarea teritoriului și silvicultura ar trebui să își reducă emisiile cu 30 % până în 2030 comparativ cu nivelul din 2005. Comisarul Maroš Šefčovič, vicepreședintele UE responsabil cu uniunea energetică:

Avem nevoie de o intervenție de urgență pentru a continua să fim competitivi, să fim liderii pe plan mondial în domeniul transporturilor. În alte zone din afara Uniunii lucrurile se mișcă foarte repede. În transportul rutier Europa încă este prima în domeniul patentelor pentru motoarele cu combustie internă dar în restul lumii sunt foarte multe patente pentru motoare pentru combustibili alternativi. Legislația pentru astfel de motoare se dezvoltă foarte mult în afara Uniunii. De asemenea, avem nevoie de o intervenție urgentă în Agenda privind clima. Dacă nu vom face acest lucru emisiile de gaz vor continua să se acumuleze. De la 23% cât este acum ar trebui să ajungem la mijlocul secolului să avem o reducere de 60% care să țintească 0% emisii de gaz din transport. De asemenea poluatorii care ne afectează sănătatea trebuie să-și reducă drastic influența. Acesta este semnalul pe care dorim să-l transmitem investitorilor. Și este mai mult decât o viziune pentru că prezentăm și un plan de acțiuni pentru a transforma această viziune în realitate.

Toate statele membre sunt vizate, întrucât ele vor fi cele cărora le va reveni în primul rând responsabilitatea de a decide asupra manierei în care trebuie puse în aplicare măsurile necesare pentru a putea îndeplini obiectivul convenit pentru 2030. Comisarul pentru mobilitate și transport, Violeta Bulc.

Domeniile asupra cărora ne concentrăm sunt cercetarea și inovarea în zone critice pentru transport cum ar fi, de exemplu, stocarea energiei, noi sisteme de propulsie, sau sistem de transport inteligent. Ne menținem competitivitatea industrială și ne adaptăm politicile de investiții prin modalități inovative. Emisia scăzută de gaze cu efect de seră face parte din strategia pentru o economie circulară în care ne orientăm pentru a rămâne competitivi. Tot aici se înscrie interesul pentru crearea condițiilor necesare pentru cetățeni sănătoși ca să permitem generațiilor viitoare să se bucure de această planetă minunată.

Ca parte a Planului de investiții pentru Europa, Fondul european pentru investiții strategice își va atinge probabil obiectivul de a mobiliza cel puțin 315 miliarde EUR ca investiții suplimentare în economia reală până la jumătatea anului 2018. Cel puțin 20 % din bugetul actual al UE este explicit legat de climă.

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Comisia Europeană îmbunătățește normele de siguranță ale navelor de pasageri

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iunie 2016, 10:30

Siguranța celor aproximativ 400 de milioane de pasageri care călătoresc în medie, în fiecare an, în apele UE poate fi asigurată mult mai bine, cu ajutorul noilor tehnologii și a unor reglementări mai bune în domeniul transportului.

Noile norme propuse de Comisia Europeană asigură accesul imediat al autorităţilor la datele relevante atunci când se produc accidente , iar operaţiunile de căutare şi salvare pot deveni mai eficiente. Comisia a propus introducerea obligaţiei de a înregistra în format digital datele pasagerilor aflați la bord, tocmai pentru a monitoriza numărul de pasageri și pentru a se putea interveni rapid în situațiile de urgență.

De la Biroul de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Răzvan Szabo: „În momentul de faţă, datele privind pasagerii sunt ţinute în registrul navelor, iar noile modificări ar face ca aceste date să fie înregistrate în mod digital folosindu-se proceduri administrative care au fost armonizate şi acest lucru ar uşura efectuarea operaţiunilor de căutare şi salvare în cazuri de urgenţă. Această iniţiativă păstrează totuşi  o flexibilitate pentru o anumite categorie, şi anume cei care activează pe distanţe scurte, mai mici de 20 de mile marine.”

Propunerile pe care Comisia Europeană le face se referă și la capacitatea navelor și îndeplinirea unor criterii de siguranță la bordul lor. De asemenea, se referă la operarea unor curse mai scurte, în paralel cu reducerea sarcinii administrative a armatorilor și o mai bună inspecție a autorităților la bordul navelor.

Răzvan Szabo: “Noua propunere stabileşte că navele construite din aluminiu trebuie să fie certificate conform prevederilor Directivei şi să respecte anumite standarde de siguranţă contra incendiilor. Aici, de menţionat, este că Directiva va exclude, probabil, navele mai mici de 24 de metri, pentru că efortul de a le modifica pe acestea, pentru a fi în concordanţă cu noile standarde, ar fi prea mare. Oricum, în acest caz se va ţine cont de legislaţia naţională în domeniu petru a stabili specificităţi locale. Ultima propunere se referă la inspecţiile pentru feriboaturi şi ambarcaţiunile de mare viteză. Scopul acesteia este să elimine suprapunerile dintre diferitele categorii de inspecţii. Practic, acest lucru va menţine standardele de siguranţă, dar se va reduce povara birocratică. Aşa cum spunea Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, scopul noilor propuneri este să crească siguranţa pasagerilor prin clarificarea regulilor şi folosirea de noi tehnologii şi, în acelaşi timp, să reducă prevederile redundante.”

Pentru a putea intra în vigoare, noile norme propuse de Comisia Europeană urmează să fie aprobate de cele 28 de state membre şi de către Parlamentul European.

20 de ani de la adoptarea Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iunie 2016, 10:30

Ieri, la Viena, a avut loc reuniunea ministerială pentru marcarea aniversării a 20 de ani de la adoptarea Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBT).

Tratatul a fost negociat în perioada 1993-1996, fiind adoptat la 10 septembrie 1996; prevede obligația statelor-părți de a nu testa arme nucleare și a întreprinde toate măsurile care se impun pentru a preveni sau interzice astfel de acțiuni pe teritoriul lor.

România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999.

În ansamblu, la cea de a 20-a aniversare a Tratatului s-a facut un bilanț al realizărilor înregistrate în universalizarea CTBT și s-a stabilit regimul său de verificare la nivel global, generând un nou impuls politic în direcția intrării în vigoare a Tratatului. Participanții au subliniat importanța Tratatului pentru pacea și securitatea internațională, în special neproliferarea și dezarmarea nucleară. A fost reconfirmat, totodată, angajamentul ferm față de Tratat și sprijinul constant pentru activitatea Comisiei.

Prezentă la inaugurarea expoziţiei ce marchează cei 20 de ani ai Tratatului, Federica Mogherini, vicepreşedinte al Comisiei Europene a declarat:

…întotdeauna contaţi pe întregul suport al UE- politic, financiar- toţi împreună şi fiecare stat membru, pentru a face ca următorii 20 de ani să fie un succes, iar acest tratat,să fie universalizat.

CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalații nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care și România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 164 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2.

Cum pot fi combătute practicile comerciale incorecte în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a cerut executivului comunitar să acționeze împotriva practicilor comerciale incorecte din marile magazine. Într-o rezoluție nelegislativă adoptată în urmă cu câteva zile, europarlamentarii consideră că produsele lactate, fructele și legumele sunt vândute în pierdere de către marii distribuitori ceea ce, pe termen lung, ar reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității producției unor astfel de produse la nivelul Uniunii Europene.

Valoarea totală a pieței europene a produselor care fac obiectul comerțului alimentar cu amănuntul este estimată la 1,05 miliarde EUR. Lanțul de aprovizionare cu alimente este considerat de importanță strategică și oferă locuri de muncă pentru 47 de milioane de persoane din UE. Comisia, Parlamentul și Comitetul Economic și Social European au atras atenția în repetate rânduri asupra problemei practicilor comerciale neloiale. Într-un sondaj din martie 2011, 96 % dintre respondenții din lanțul de aprovizionare cu alimente au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de practici comerciale neloiale. Parlamentarul european Daniel Buda.

De ce este importantă această chestiune? Pentru că din nefericire, de exemplu în România este o piață invadată cu produse care provin din țări care, până mai ieri, exportau foarte mult în Rusia, nu mai au unde să exporte, au o supraproducție fie de carne de porc, de lapte ori alte produse și vin în România și vând aceste produse oarecum sub prețul de cost de foarte multe ori ceea ce înseamnă o practică concurențială neloială față de fermierul român care se vede pus în imposibilitatea de a-și valorifica producția iar pe termen lung nu înseamnă altceva decât moartea firmelor din România pentru că nu vor rezista, nu-i așa, până să își vândă produsele. Ei bine, prin această rezoluție, noi practic asta cerem, să vin Comisia cu legislație în care să reglementeze astfel de situații pentru că nu poți să asiști cum dispare un sector agricol dintr-o țară sau alta pentru că o altă țară își permite ca pe termen scurt să vină cu prețuri care, eu aș spune, și nu mă feresc să spun acest lucru, pentru că nu-mi explic de sunt astfel de situații în Spania. Unele țări, eu cred, practică un ajutor mascat al agriculturii sau al fermierilor. Dacă mă duc, de exemplu, în Spania (și pot să dezvolt chestiunea asta), spaniolii vin și vând în România carcasă cu 3,5 lei/kg în condițiile în care prețul de cost la nivelul Uniunii Europene este undeva în jur de 5 lei. Ori când faci acest lucru timp de un an de zile îți pui întrebarea cum poate totuși fermierul din Spania să vândă sub prețul de producție care este oarecum universal valabil la nivelul Uniunii Europene. Ei, una peste alta, este important că la nivelul Parlamentului European a fost adoptată această rezoluție și eu sper că la nivelul Comisiei și statele membre să lucreze intens în această direcție de a evita practicile concurențiale neloiale.

Raportul Parlamentului European referitor la amploarea problemei practicilor neloiale concluzionează că este nevoie să se adopte la nivelul UE dispoziții care să asigure buna funcționare a piețelor și relații echitabile și transparente între toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Practicile comerciale neloiale ar trebui să fie clar definite și ar trebui să se prevadă sancțiuni clare pentru oricine aplică astfel de practici, iar agențiile naționale ar trebui să fie responsabile de punerea în execuție a normelor și ar trebui să fie în măsură să deschidă anchete din proprie inițiativă și să trateze plângeri anonime

Industria spațială europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iunie 2016, 10:30

Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o  „Strategie spațială pentru Europa”.

Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.

În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.

Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.

Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.

Un nou plan al UE pentru limitarea afluxului migranţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat un nou plan de acţiune pentru limitarea migraţiei în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.

Un element esenţial care stă la baza noului cadru de parteneriate îl reprezintă politica eficientă, coerentă şi credibilă în ceea ce priveşte returnarea migranţilor ilegali, cu respectarea deplină a drepturilor omului şi a principiului nereturnării. Politicile eficiente de returnare, readmisie şi reintegrare pentru cei care nu se califică pentru protecţie sunt o parte esenţială a combaterii migraţiei ilegale şi va descuraja oamenii să-şi rişte viaţa.

Propunerile executivului european prevăd, de asemenea, utilizarea fondurilor europene pentru promovarea investiţiilor private în ţările de origine ale migranţilor, urmărind să le indice acestora perspective ale viitorului la ei acasă şi determinând ţările de origine să participe la punerea sub control a fluxurilor spre Europa.

Pentru a facilita trimiterile de migranţi spre ţările lor, când nu pot pretinde statutul de refugiaţi, Comisia intenţionează de asemenea „să accelereze negocierea acordurilor de readmitere cu ţări-cheie, precum Pakistanul și Afganistanul. Până în prezent, 17 astfel de acorduri de readmisie sunt în vigoare cu ţările partenere.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a precizat: „Milioane de oameni sunt în mişcare la nivel mondial şi putem gestiona acest lucru doar dacă acţionăm la nivel global, în parteneriat complet. Din acest motiv, ne propunem o nouă abordare pentru parteneriate puternice cu ţările-cheie. Scopul nostru  este concentrat pe salvarea vieţilor celor care se angajeajează în periculoasa traversare până la coastele UE şi dezmembrarea reţelelor de contrabandişti”.

De asemenea, o revizuire a schemei Cardului Albastru european, pune la punct normele existente şi are ca scop îmbunătăţirea capacităţii UE de a atrage şi a păstra cetăţeni cu înaltă calificare din ţările terţe, de a integra talente suplimentare în viitor.

Economia colaborativă, sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2016, 10:30

Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane.

Ea cuprinde creerea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun. Întrucât acest tip de economie începe să prindă rădăcini și pe piața europeană, Comisia Europeană a prezentat saptamana trecută, orientări menite să sprijine consumatorii, întreprinderile și autoritățile publice să se implice în economia colaborativă.

Cu detalii Elżbieta BIEŃKOWSKA,mambră a Comisiei pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM uri.

Economia colaborativă este fenomenul cu cea mai spectaculoasă creștere în întrega lume , desigur și în Europa, și este foarte bine primit de către consumatori care, in acest fel, dispun de servicii accesibile și de calitate. Trebuie să spunem din nou, fie că ne place sau nu, acest tip de economie va prinde rădăcini și se va dezvolta. Desigur, piața unica europeana va ajuta acest tip de economie să se dezvolte, pentru că discutam despre locuri de muncă, despre competitivitate, despre noi posibilități ce se deschid pe piața muncii. Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea se va face intr-o direcție responsabilă și echilibrată și repet taxele trebuie plătite și consumatorii trebuie protejati, protecția social trebuie garantată. Aceasta este baza de la care plecăm.

Modelul de economie colaborativă este folosit în piețe online cu caracter general sau în piețe online specializate cum ar fi: cazare direct la persoană particulară , împrumut de bani , transport cu mașina particulară în zona urbană, schimb valutar etc. Modelul economic al economiei integrante se bazează pe folosirea în comun sau întegrarea calificării și a experienței participanților cât și a bunurilor și serviciilor. Acest model este ajutat de tehnologie care face mai eficientă legătura între oameni, bunuri și servicii, și având ca rezultat formarea de comunități, organizații și modele de activitate noi, atât private cât și publice.

Comisia Europeană a făcut precizări și asupra cadrului legilativ existent care reglementează acest model de economie.

Sunt trei surse legislative principale: care vizează serviciile, comerțul electronic si legislatia in domeniul protecției consumatorului. Am identificat cinci domenii cheie pentru care vom furniza ghiduri specifice. Acestea sunt: restricții de piață, stabilitate,  protecția consumatorilor, piața muncii și desigur taxe și impozite.

Comunicarea invită statele membre ale UE să reexamineze și, la nevoie, să revizuiască legislația existentă în conformitate cu aceste orientări. Comisia va monitoriza mediul de reglementare aflat într-o evoluție rapidă, precum și progresele în domeniul economic și al afacerilor. Ea va urmări tendințele prețurilor și ale calității serviciilor și va identifica eventualele obstacole și probleme generate de reglementările naționale divergente sau de lacunele în materie de reglementare.

Pe 5 iunie am marcat Ziua internațională a mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2016, 10:30

Locuitorii din 83 de orașe europene au fost rugați să răspundă următoarei cerințe:

” La modul general vorbind, vă rog să îmi spuneți dacă sunteți foarte satisfăcut de calitatea aerului respirat și de nivelul zgomotului din orașul dumneavoastră, mai degrabă mulțumit, mai degrabă nemulțumit sau deloc mulțumit!”

Tot general privind rezultatele acestui studiu publicat de Eurostat, se poate spune că în Europa lumea este mulțumită de ambele aspecte, dar la o analiză în detaliu se observă foarte mari diferențe între statele membre.

De exemplu, în Dublin, Helsinki și Viena 88% dintre respondenți s-au declarat foarte sau mai degrabă satisfăcuți de calitatea aerului. Și Luxembourg a marcat la această întrebare, 83% din răspunsuri fiind pozitive.

La polul opus găsim Bucureștiul, doar 22% dintre locuitori declarându-se mulțumiți de ceea ce respiră. Înaintea capitalei României, tot la coada clasamentului, sunt Sofia, Paris, Madrid și Roma.

Lucrurile nu stau diferit nici în ceea ce privește nivelul zgomotului înregistrat în oraș. În fruntea clasamentului este tot Dublin, cu 82% din populație foarte și mai degrabă mulțumită. Urmează Helsinki, Luxembourg, Vienna și Riga.

Bucureștiul se remarcă din nou prin numărul mic de răspunsuri favorabile, doar 31%. Foarte aproape de noi ca percepție sunt locuitorii din Sofia, dar și din Atena, Madrid, Roma, Valletta și Varșovia.

Studiul a fost comandat de Comisia Europeană, instituția manifestând o preocupare continuă față de creșterea calității vieții inclusiv în orașe.

De altfel, recent, comisarul pentru mediu, Karmenu Vella sublinia:

Europa de astăzi s-a transformat din majoritar rurală în predominant urbană.

Aproape 70% dintre noi trăim în orașe.

Această concentare de oameni pune o mare presiune pe mediul urban. Principala provocare este să asigurăm mai mult verde rural și mai puțin gri urban în orașele noastre.

Un sfat bun de urmat în București, cel mai poluat oraș european după cum reiese din sondajul Eurostat, realizat în 83 de orașe din Europa.

Suntem în Săptămâna verde, cel mai important eveniment anual dedicat strategiilor europene de mediu

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Tema sub semnul căreia stau întâlnirile din cadrul Săptămânii verzi în acest an este ”Investiții dedicate unui viitor mai ecologic”

Începând de luni, 30 mai, reprezentanți ai Comisiei Europene și organizații care au ca activitate protejarea mediului dezbat zilnic, în diferite orașe din Europa, politicile în domeniu și modul în care o finanțarea serioasă poate asigura un viitor mai verde.

Dat fiind că 2/3 din populația Uniunii Europene trăiește la oraș, primul aspect abordat s-a referit la investiții pentru orașe mai ecologice.

Cu acest prilej statele membre au semnat Pactul de la Amsterdam.  Acesta asigură, printre altele,  creșterea investițiilor în economia circulară, tranziția energetică și mobilitatea urbană.

S-a discutat de asemenea, despre investițiile din zonele rurale și, chiar ieri, despre investițiile cu realizări concrete.

Prezent la conferința găzduită ieri de Bruxelles, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu VELLA a subliniat progresele înregistrate în domeniu:

”Sectorul bunurilor și serviciilor legate de mediu reprezintă una din poveștile de mare succes ale Europei, din moment ce, am auzit mai devreme, numărul angajaților europeni în acest domeniu a reușit să crească de la 3 la 4,2 miliarde între 2010 și 2011, și a crescut chiar și în perioada de criză.”

Astăzi, pe agenda discuțiilor din cadrul Săptămânii verzi 2016 figurează Investitii in oceanele noastre, iar mâine, în ultima zi a evenimentului, se vor dezbate implementarea Agendei 2030 și obiectivele de dezvoltare durabila pentru un viitor fara poluare.

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins pentru a include şi cetăţenii din afara Uniunii Europene. Astfel se va îmbunătăţi semnificativ schimbul de informaţii relevante.  Este nevoie ca Parlamentul European şi Comisia Europeană  să ia măsuri în acest sens pentru ca toate ţările să poată face schimb de informaţii privind antecedentele, privind condamnările penale, spune Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara.

Deputații susţin că statele membre ar trebui să poată utiliza sistemul ECRIS şi pentru a transmite informații referitoare la infracțiuni legate de terorism sau alte infracțiuni grave pe care le-au primit în mod  bilateral dintr-o țară terță. Ei doresc ca Europol și agenția de frontieră Frontex, să poată accesa baza de date,  pe baza unei cereri, pentru fiecare caz în parte. Inițiativa, înscrisă în Agenda europeană privind securitatea, va asigura valorificarea la maximum a potențialului ECRIS.  În prezent, prin intermediul ECRIS,  statele membre își transmit anual aproximativ 300.000 de cereri de informații privind condamnările penale anterioare de pe teritoriul spațiului comunitar.

Sistemul ECRIS ar trebui să includă şi stocarea amprentelor digitale, mai afirmă Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara

Deputații europeni doresc, de asemenea, ca sistemul să fie utilizat pentru verificarea cazierelor judiciare ale persoanelor care doresc să lucreze cu copii. Angajatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la condamnările penale ale unei persoane. Aceelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în cazul celor care intenționează să lucreze cu persoanele cu handicap sau în vârstă. Deputaţii europeni sunt de părere că trebuie monitorizat cine intră în UE, și găsite persoanele care ar putea reprezenta o amenințare. 

În urma acestor măsuri, Uniunea Europeană va fi mai sigură, a concluzionat Maria Ciorba.

La începutul anului, Comisia Europeană a propus facilitarea, la nivelul Uniunii, a schimbului de informații  privind cazierele judiciare ale cetățenilor din afara UE,  prin îmbunătățirea sistemului european de informații cu  privire la cazierele judiciare.  Astfel, sistemul ECRIS, care a fost lansat în 2012 şi este în prezent utilizat pentru schimbul de informaţii între statele membre cu privire la cazierele judiciare ale cetăţenilor Uniunii, va permite accesul rapid şi eficient  al  autorităţilor naţionale la informaţii privind  condamnările penale pe care resortisanţii ţărilor terţe le-au suferit pe teritoriul Uniunii Europene.

Sistemul ECRIS este un pas extrem de important pe fondul actualei crize a migraţiei din Europa şi al atentatelor teroriste.  Deşi în prezent este posibil schimbul de informaţii privind condamnările penale prin intermediul ECRIS, nu există nicio procedură sau mecanism care să permită un schimb eficient. Uneori acest schimb este ineficient şi incomplet.

CE a înaintat propunerea de a înfiinţa Corpul de pază europeană a frontierelor şi coastelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană propune constituirea unei paze europene de frontieră şi de coastă,  concepută pentru a răspunde noilor provocări şi realităţi politice cu care se confruntă UE, atât în ceea ce privește migraţia, cât şi securitatea internă.

Paza europeană de frontieră şi de coastă va fi compusă din Agenţia pentru Pază Europeană de Frontieră şi de Coastă şi din autorităţile naţionale şi pazele de coastă responsabile.

Înfiinţarea unui sistem integrat de gestionare a frontierelor UE ar permite echipelor suplimentare de pază de frontieră să fie dislocate rapid către ţările europene ale căror frontiere externe se află sub presiune. Autoritățile naţionale ar gestiona în continuare frontierele lor de bază, dar ar putea solicita ajutor de la noua agenţie într-o situatie de criză.

Comisia Europeana a afirmat în mai multe rânduri că trebuie consolidat în mod semnificativ Frontex şi transformat într-un sistem european de pază a frontierelor și a coastelor pe deplin funcţional, a declarant Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene:

“Riscurile curente de securitate, ilustrate în chip tragic de evenimentele de la Paris, dau un caracter stringent acestor măsuri. Agenţia nou înfiinţată va avea capacitatea de a disloca echipament şi cel putin 1500 de grăniceri provenind din statele membre.”

Deputaţii europeni au aprobat propunerea Comisiei pentru o agenţie mai eficientă în abordarea provocărilor cu care se confruntă UE la frontierele sale, cu scopul de a păstra libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen, precum şi creşterea transparenţei şi responsabilităţii Parlamentului European, respectând în acelaşi timp suveranitatea statelor membre Uniunii Europene.

Ziua Porţilor Deschise în instituţiile europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 10:30

Porţile instituţiilor europene s-au deschis sâmbătă pentru a-i primi pe toţi cei care au dorit să vadă unde se iau deciziile la nivel european.

Ceremonia deschiderii festivităţilor avut loc în clădirea Comisiei Europene în prezenţa vicepreşedintelui executivului comunitar, Maroš Šefčovič, şi a comisarului pentru muncă, creştere economică şi investiţii, Jyrki Katainen.

Cei doi au vizitat standurile de informare, organizate în sediul clădirii Comisiei Europene şi au răspuns întrebărilor adresate de cetăţeni privind locurile de muncă, problema energiei şi a imigraţiei, dar a fost abordată şi tema calităţii produselor alimentare, fabricate în Uniunea Europană.

Copii şi adulţi au putut viziona, pe un ecran gigantic, în 3D, cum arată Europa Naţiunilor, dar şi a zonelor şi regiunilor din care ei provin.

În plus, reprezentanţele permanente ale statelor membre au amenajat în Parcul Leopold corturi în care au oferit celor interesaţi informaţii despre fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii.

Pe esplanada aflată între clădirea executivului comunitar şi cea a Consiliului European, artişti şi muzicanţi, din diverse state ale UE, au prezentat mini-concerte şi spectacole.

Ediţia din acest an a Zilei Porţilor Deschise în instituţiile europene s-a încheiat cu Festivalul Pâinii, prin degustarea de produse de panificaţie din întreaga Europă.

România şi-a prezentat oferta culturală, turistică şi gastronomică, în acordurile muzicii populare româneşti.

Comisia Europeană solicită României un plan de gestionare a deşeurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.

Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.

Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:

„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”

Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.

Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.

Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.

De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.

În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.

Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.

De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.

Noi norme de e-commerce pentru consumatori și companii

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2016, 10:30

Pentru a stimula comerţul electronic, Comisia Europeană a prezentat noi măsuri pentru consumatori şi companii. Astfel, problemele care îi împiedică pe cumpărători să se bucure pe deplin de cumpărarea și vânzarea produselor și  serviciilor on-line ar putea fi înlăturate. Există concluzia că prea mulți oameni din Europa ezită să cumpere pe internet, deoarece ei nu își cunosc drepturile sau cred că sunt greu de aplicat.

Comisarul pentru piața internă, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska: “Am constatat că lucrurile nu funcţionează aşa de simplu, cum credeam noi, iar consumatorii şi firmele nu au beneficiile pe care trebuie să le aibă. Iată un exemplu foarte simplu: nimeni dintre noi nu ar accepta să arate o carte de identitate când intră într-un magazin, ceea ce n-ar trebui făcut nici într-un magazine  online, pentru că ceea ce nu e acceptabil în lumea reală nu ar trebui să se întâmple în lumea internetului. Discriminarea clienților pe baza naţionalităţii sau a locului în care se află nu ar trebui să existe pe o piaţă europeană unică. Aşa că legislaţia va aduce mai multă certitudine juridică şi va face mai uşor de detectat abuzurile”.

Nu este vorba despre stabilirea  prețurilor, ci de a face tarife  transparente şi de a îmbunătăti  supravegherea comerțului on line, a mai spus comisarul european Elżbieta Bieńkowska.

“Reglementările propuse identifică situaţii foarte concrete care interzic discriminarea pe motive de naţionalitate, reşedinţă sau locul în care te afli. Vorbim aici de situaţii în care accesul online este blocat automat. Apoi sunt situatii  privind discriminarea serviciilor de plată. Pentru toti cei care sunt consumatori europeni condiţiile trebuie să fie la fel. În ceea ce priveşte livrările de colete transfrontaliere am observat că sunt  diferenţe uriaşe între tarifele naţionale şi cele transfrontaliere. Diferenţa medie este de la 3 până la 5 ori. Este un lucru inacceptabil şi, în acelaşi timp, o barieră foarte mare în calea comerţului, în special pentru firmele mici.”

Comisia propune o legislație care să se asigure că acei consumatori care doresc să cumpere produse și servicii online într-o altă țară din Europa, nu sunt discriminate în ceea ce privește accesul la prețuri  sau  condițiile de plată, cu excepția cazului în acest lucru este justificat în mod obiectiv din motive cum ar fi TVA.

În paralel cu adoptarea pachetului privind comerțul online, Comisia a prezentat actualizat normele UE în domeniul audiovizualului și modul de abordare a platformelor on-line.

Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de țară pentru 2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 mai 2016, 10:30

Potrivit documentului, Comisia Europeană are patru mari recomandări pentru România, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală si bugetară până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației si administrației publice.

În domeniul macroeconomic, recomandarea Comisiei se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în anul 2017.

De asemenea, se recomanda consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor.

În domeniul social, Comisia recomanda adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă.

De asemenea, executivul comunitar solicita adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome.

Recomandările Comisiei includ, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu.

În privința administrației publice, în viziunea Comisiei este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri si cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.

Alte aspecte vizate de recomandările Comisiei prevăd: îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții.

Recomandările specifice fiecărei țări reflectă,  eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, spunea că pachetul economic semestrial pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, de a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă.

“Pachetul de primavară este un pas cheie în semestrul european şi serveşte drept ghid pentru toate ţarile membre în urmatoarele 12 luni. Pachetul de primăvară este încă un pas în încercarea noastră de a face semestrul European mai efficient şi include mai puţine recomandări şi o abordare mai concentrată pe elemente esenţiale. În principal am plecat de la ideea că nu putem să ne bazăm pe situaţia economică şi pe sprijin economic şi trebuie să contăm doar pe noi înşine. Trebuie să rămânem pe făgaşul cel bun, asta înseamnă să întărim eficienţa, pe calea ajustării econoomice, să ne modernizăm economia şi să atragem mai multe investiţii.“

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale, în 2016-2017

Traficul de fiinţe umane, este și va fi un fenomen îngrijorător

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 mai 2016, 10:30

Traficul de fiinţe umane, numit și sclavia erei moderne a fost, este și va fi un fenomen îngrijorător. Potrivit primului raport al Comisiei Europene de la adoptarea directivei privind combaterea traficului de persoane, în perioada 2013-2014, au fost înregistrate aproximativ 16.000 de victime.

Coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou spune însă că probabil cifra reală este mult mai mare.

65% dintre victimele traficului de persoane au fost cetățeni ai Uniunii Europene. Cel puțin 15% erau copii, iar 76% – femei. Aceste statistici sunt în concordanță cu cifrele anterioare ale Eurostat. Noi ne temem că numărul real al victimelor traficului ar putea fi substanțial mai mare. Unii oameni spun că acesta este vârful iceberg-ului.

Traficul de copii este raportat de către statele membre ca fiind una dintre tendințele în creștere, cu aproape 2.500 de victime în 2013-2014.

Traficanții folosesc tehnologii noi pentru recrutarea victimelor, mai nou folosindu-se de criza economică și cea a migrației.

Statele membre au făcut progrese în ultimii ani pentru a pune capăt traficului de persoane,  însă există încă multe lacune, a mai afirmat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Multe victime ale traficului de persoane nu sunt încă identificate, și astfel acestea nu pot fi ajutate. Asigurarea accesului necondiționat la asistență, sprijin și protecție pentru victime rămâne în continuare o provocare pentru majoritatea statelor membre. Totodată, măsurile luate pentru a preveni crima și implicit exploatarea nu s-au dovedit a fi eficiente.

Dar noi vedem progrese, statele membre au înregistrat progrese în asigurarea accesului victimelor la drepturile lor; mai multă cooperare între autoritățile europene, naționale și locale, mai multe echipe comune de anchetă și în cele din urmă reducerea decalajului în acțiunile legislative.

Avem multe provocări, dar avem și instrumentele potrivite pentru a le rezolva.

Există cel puțin zeci de mii de persoane în Uniunea Europeană care trăiesc în condiții îngrozitoare, care sunt cumpărate și vândute la fel de simplu ca și un produs, a mai precizat coordonatorul european pentru combaterea traficului de persoane, Myria Vassiliadou.

Adoptarea directivei privind combaterea traficului de ființe umane, în 2011, a fost doar un prim pas, însă acum statele membre trebuie să intensifice eforturile de a o pune în aplicare pe deplin, a concluzionat Myria Vassiliadou.

Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 mai 2016, 10:30

După Bucureşti şi Baia-Mare, Festivalul filmului European poposeşte în acest weekend la Cluj. Ediţia este una aniversară: se-mplinesc două decenii de la debutul acestei manifestări anuale, născut ca proiect al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi preluat din 2007 de Institutul Cultural Român.

Cinematografia europeană aniversează şi ea. Un sfert de secol de existenţă a programului MEDIA

Festivalului Filmului European va demara la Cluj cu o proiecţie din cadrul secţiunii speciale Shakespeare 400, şi anume Maxine Peak as Hamlet, în regia lui Margaret Williams.

Cinefilii clujeni vor mai putea viziona în această secţiune dedicată aniversării a 400 de ani de la moartea marelui dramaturg englez, filmul lui Derek Jarman, intitulat Conversaţia angelică.

Laureata premiului LUX pe 2015, Mustang, drama regizorului Deniz Gamze Ergüven va figura în programul celei de-a treia zile a festivalului.

Fiul lui Saul, actualmente probabil cea mai cunoscută şi populară peliculă europeană pe plan local, distinsă cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, avându-l printre protagonişti pe actorul Teatrului Maghiar de Stat Molnár Levente, nu figurează în oferta clujeană a festivalului, probabil pentru că rulează aproape constant de la premiera sa din martie.

Filmul regizorului Nemes Jeles László este una din marile realizări ale cinematografiei europene, finanţată prin MEDIA, program care împlinește în acest an un sfert de secol de existenţă. Din 1991, anul demarării, acest program a investit aproape 2,5 miliarde de euro în creativitatea europeană şi cultivarea diversităţii culturale.

Andrus Ansip, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu piaţa unică digitală:

“În acest sfert de secol MEDIA a contribuit la formarea a mai mult de 20.000 de producători, regizori şi scenarişti. Finanţarea este vitală pentru crearea unor filme sau opere audio-vizuale de calitate. Programul MEDIA a oferit în toţi aceşti ani suportul financiar pentru realizarea a mai bine de 2000 de filme şi seriale de televiziune europene, precum şi a altor proiecte. MEDIA se mândreşte cu faptul că reuşeşte să popularizeze industrii cinematografice din ţări mai mici pe propriile pieţe şi peste hotare. Să nu uităm de recentul exemplu al peliculei Fiul lui Saul, câştigătoare a Oscarului pentru cel mai bun film străin!”

Din 1991 şi până acum un total de 40 de filme artistice cofinanţate prin programul MEDIA au fost distinse cu Palme d’Or, sau premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Cannes.

Succesul nu se limitează la Europa. Ultimele patru Oscaruri pentru cele mai bune filme străine au fost câştigate de pelicule europene realizate cu sprijinul MEDIA: Amour, La Grande Bellezza, Ida şi Fiul lui Saul.

În acest an 11 filme cofinanţate prin acest program au primit în total 18 nominalizări la diverse categorii ale premiilor Oscar.

În exerciţiul financiar 2014-2020 mai mult de jumătate din resursele alocate programului Europa Creativă, adică în jur de 818 milioane de euro revin subprogramului MEDIA.

Conectivitatea rutieră în centrul ţării se îmbunătățește prin accesarea de fonduri europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.

Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.

Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.

Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.

Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.

Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.

În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.

 De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”

Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.

Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.

Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.

Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.

Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.