CE a emis recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2016, 10:30

Pe lângă acțiunile identificate deja la nivel european și care sunt în curs de aplicare, aceste orientări pun accentul pe reformele cărora trebuie să li se acorde prioritate, astfel încât redresarea economiilor statelor membre să fie consolidată prin stimularea investițiilor, aplicarea reformelor structurale și urmărirea unor politici bugetare responsabile.

Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, de asemenea, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat:

Principalele domenii ale reformei în acest moment sunt următoarele: sprijinirea investițiilor private și publice și eliminarea barierelor în cazul în care este necesar; consolidarea în continuare a sistemului nostru bancar , precum și managerierea creditelor neperformante ; continuarea reformei pe piețele noastre de muncă,  a produselor și serviciilor , îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea productivității , de asemenea , prin modernizarea administrațiilor noastre publice , reforme pentru a face sistemul de sănătate și de pensii durabile , asigurând totodată atât egalitatea și eficiența costurilor , politici mai bune fiscale.

În ultimul an, statele membre au înregistrat progrese în aplicarea reformelor, însă ritmul acestor progrese trebuie accelerat, astfel încât să contribuie, așa cum trebuie, la crearea de locuri de muncă,

creștere economică și investiții. Cele mai importante progrese se observă în ceea ce privește recomandările în materie de servicii financiare și politici active în domeniul pieței forței de muncă. În schimb, erau de așteptat mai multe progrese în ceea ce privește obținerea unui mediu favorabil afacerilor și locurilor de muncă și a unui mediu de reglementare, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reducerea barierelor în sectorul serviciilor.

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Modificarea directivei privind expunerea la agenți cancerigeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a propus modificări legislative pentru a limita expunerea la 13 agenţi chimici cancerigeni la locul de muncă. Comisia propune valori-limită ale unor agenţi chimici cancerigeni în aerul de la locul de muncă. Propunerea se bazează pe dovezi știinţifice şi survine în urma unor discuţii ample cu oameni de ştiință, angajatori, lucrători, reprezentanţi ai statelor membre și inspectori de muncă.

Cancerul este prima cauză de decese profesionale în UE, reprezentând 53 % din total și, prin urmare, cel mai mare risc pentru sănătatea lucrătorilor din Uniunea Europeană.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen a declarat: Cancerul are un impact enorm pentru lucrători, familiile lor, industrie și societate. Protecția lucrătorilor este elementul central al angajamentului Comisiei pentru o Europă socială puternică a mai spus comisarul european care a adăugat:

Cancerul este, cu certitudine, o boală care apare din motive complexe şi la care, cel puţin răspunsul nostru, ar trebui să fie simplu. Trebuie să reducem sau să eliminăm expunerea muncitorilor la substanţe cu potenţial cancerigen. Acesta este motivul pentru care Comisia propune limite maxime ale concentraţiei în mediul de lucru pentru 13 substanţe. În viaţă nu există „risc zero” dar muncitorii pot fi şi trebuie să fie protejaţi. Abordarea noastră este preventivă. Cea mai eficientă armă pe care o avem împotriva cancerului este să-l oprim înainte de a apărea. Propunerea noastră se soldează cu victorie în 3 domenii: pentru muncitori, pentru mediul de afaceri şi pentru statele membre.

În primul rînd, una dintre consecinţe, este o diferenţă enormă în calitatea vieţii muncitorilor şi a familiilor acestora. Decizia de astăzi va salva 100.000 de oameni în următorii 50 de ani, evitând suferinţa şi toate problemele care apar odată cu aceste boli autoimune.

În al doilea rând, decizia aduce beneficii şi mediului de afaceri. Oamenii de afaceri vor putea să îşi protejeze mai bine muncitorii şi vor beneficia se servciile calificate ale angajaților timp îndelungat. Mai mult decât atât, noile limitări impuse vor asigura un nivel standard de protecţie la nivel european ceea ce va aduce beneficii Uniunii şi la nivelul legislaţiei protecţiei sociale.

În al treilea rând, statele membre vor beneficia de pe urma acestei decizii având o populaţie sănătoasă, afaceri prospere şi cheltuieli scăzute pentru protecţia medicală.

Propunerea Comisiei se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu oameni de știință, angajatori, lucrători, reprezentanți ai statelor membre și inspectori de muncă. Un exemplu specific de agent chimic care este adăugat listei de substanţe cu potenţial cancerigen este  „silicea cristalină respirabilă” pe care Comisia propune să o includă în directivă ca o substanță „generată în cadrul unui proces”, ceea ce înseamnă o pulbere care apare în procese de lucru precum mineritul, excavarea sau forarea, tăierea, zdrobirea sau măcinarea unor materiale care conțin silice, precum betonul, cărămizile sau rocile. Alţi agenţi consideraţi periculoşi sunt compușii de crom, pulberea de lemn de esență tare sau hidrazina ce afectează un număr foarte mare de lucrători. Agenții chimici din lista alcătuită de Comisie sunt considerați o prioritate întrucât raportul dintre numărul lucrătorilor expuși și cazurile de cancer este mare.

A 25-a aniversare a Programului MEDIA sărbătorită la Cannes

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 mai 2016, 10:30

Festivalul de film de la Cannes de anul acesta reprezintă o excelentă ocazie pentru a sărbători cea de a 25-a aniversare a Programului MEDIA, programul de sprijin al UE pentru industria audiovizuală europeană.

Programul MEDIA a jucat un rol major pentru a sprijini filmele europene să ajungă în faţa unui public nou, din alte ţări decât cea de origine.

În ultimii 25 de ani, 40 de filme finanţate din programul MEDIA au primit Palme d’Or, Premiul pentru cel mai bun regizor sau Marele premiu.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip – prezent anul acesta la Festivalul de film de la Cannes – a discutat în cadrul unui simpozion despre realizările programului MEDIA şi a subliniat modul în care UE poate oferi un sprijin important sectorului audiovizual, care angajează peste 1,3 milioane de persoane în UE.

Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piasţa unică digitală, a declarat: “Normele UE despre care vorbim datează din anul 2007.  Astăzi, transmisiile TV, cele video la cerere şi platformele de partajare video se încadrează în reguli diferite. Este timpul să le actualizăm pentru a reflecta noile realităţi on-line şi  lumea digitală aflată în permanentă schimbare. Iar aici ne referim şi la crearea unui mediu concurenţial echitabil. Propunerea noastră va aduce o mai mare flexibilitate regulilor de publicitate, de susţinere şi promovare a creaţiei europeane.”

Strategia privind piaţa unică digitală a UE cuprinde măsuri care să stimuleze sectoarele cultural şi creativ din Europa şi să îi sprijine pe realizatorii de film şi pe creatorii de conţinut audiovizual să îşi prezinte operele în faţa unui public mai larg.

Programul MEDIA se adaptează în permanenţă la nevoile sectorului – astfel încât, în luna iunie va fi lansat un mecanism de garantare în valoare de 121 de milioane de euro pentru sectoarele cultural şi creativ, care va fi accesibil proiectelor audiovizuale.

Iar până la sfârşitul anului, Comisia Europeană va prezenta noi măsuri privind drepturile de autor şi de combatere a pirateriei.

CE a prezentat un set de propuneri de reformare a sistemului comun de azil

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Sosirea necontrolată a unui număr masiv de migranți și solicitanți de azil a pus sub presiune nu numai sistemele de azil ale statelor membre, ci și întregul sistem european comun de azil.

Volumul și concentrația de sosiri a evidențiat în special deficiențele sistemului Dublin, care stabilește statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de azil, în principal în funcție de primul punct de intrare neregulamentară. Faptul că solicitanții de azil sunt tratați diferit în diferite state membre a agravat problema deplasărilor secundare neregulamentare.

În acest context Comisia Europeană a prezentat un prim set de propuneri legislative de reformare a sistemului european comun de azil, prin crearea unui sistem mai echitabil, mai eficient și mai durabil pentru alocarea cererilor de azil între statele membre, un sistem bazat pe solidaritate cu un mecanism de alocare de corecție (mecanismul de echitatesi care va stabili în mod automat atunci când o țară se ocupă de un număr disproporționat de cereri de azil.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: Trebuie să găsim o modalitate de a-I ajuta pe aceşti opameni fără să-şi mai rişte viaţa in timpul unor călătorii periculoase. Adevărul este că dacă tările  membre nu vor găsi o abordare comună pentru distribuirea responsabilităţilor in ceea ce priveşte criza refigiaţilor la fialul zilei nici un stat nu va fi in stare să-şi asume responsabilitatea de unul singur. Fie vom face faţă acestei provocări împreună, fie vom renunţa definitiv cu toate consecinţele care decurg pentru toţi inacceptabile pentru refugiaţii din calea războiului şi a persecuţiilor.

Fiecare stat va primi o cotă bazată pe criteria simple şi clare. Numărul locuitorilor şi produsul intern brut.Este necesar ca toate tările să contribuie şi să-şi dovedească solidaritatea aceasta putând lua chiar şi forma unei solidarităţi materiale.

Dacă temporar un stat membru optează să nu ia parte  la realocarea unui solicitant de azil ar trebui să aducă o contribuție de solidaritate de 250.000 € pentru fiecare solicitant pentru care altfel ar fi fost responsabilă în cadrul mecanismului de echitate.

Comisia a identificat cinci domenii prioritare în care sistemul european comun de azil ar trebui să fie îmbunătățit din punct de vedere structural:

• Introducerea unui sistem sustenabil și echitabil de determinare a statului membru căruia îi revine responsabilitatea de a examina cererile de azil
• Atingerea unui grad mai mare de convergență și descurajarea introducerii de cereri multiple de azil
• Prevenirea deplasărilor secundare în interiorul UE
• Un nou mandat pentru agenția europeană în materie de azil

Consolidarea sistemului Eurodac

În ceea ce priveşte politica pentru migraţie Comisia Europeană va elabora o serie de măsuri care să vizeze legale de migrație în Europa și politicile de integrare

Noua politică în domeniul migrației reprezintă  una dintre cele 10 priorități ale Orientărilor politice.

PE a dat undă vedere legislaţiei ce favorizeză venirea cercetătorilor şi a studenților străini în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană îşi doreşte încă din anul 2013 să revizuiască legislaţia pentru a face cele 28 de state membre mai atrăgătoare pentru tinerii performanţi din ţările terţe, astfel încât aceştia să nu plece să lucreze în alte state atunci când şi-au terminat studiile.

De acum înainte, studenţii şi cercetătorii vor putea rămâne în statul membru de primire cel puţin nouă luni după ce şii-au încheiat studiile sau contractele, pentru a-şi găsi de lucru sau a-şi crea propriile firme.

În plus, mobilitatea lor va fi facilitată în UE, pe o perioadă extinsă care poate ajunge până la şase luni, faţă de trei luni, cum este în prezent. Noua directivă ar urma, de asemenea, să permită cercetătorilor să vină într-o ţară UE însoţiţiţ de familie.

A trecut prea mult timp de când continentul s-a retras în el însuşi, şi-a impus cheltuieli birocratice, a minat astfel competitivitate şi a creat dificultăţi celor care voiau să creeze întreprinderi, a pledat Cecilia Wikstrom, raportor al Parlamentului pentru acest dosar

„Mă bucur că UE recunoaşte valoarea atragerii persoanelor cu înaltă calificare să vină aici şi pentru a le determina să rămână doreste să creeze un sistem european armonizat aplicabil în toate statele membre, a declarat europarlamentarul Cecilia Wikström.

Studenţii vor avea posibilitatea, în timpul şcolarizării lor, să muncească până la 15 ore pe săptămână, faţă de zece în prezent.

Directiva revizuită le acordă un statut şi stagiarilor (remuneraţi sau nu), ucenicilor, voluntarilor care participă la serviciul European şi muncitorilor ‘au pair’ din ţările terţe, care până acum nu erau incluşi în aceste prevederi.

Directiva intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial European, iar statele membre vor avea doi ani în care să transpună dispoziţiile sale în legislaţiile lor naţionale.

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul. Toate website-urile din sectorul public vor trebui să fie accesibile tuturor, fără diferenţe.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să asigure persoanelor cu handicap, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, la tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv la internet. Comisia Europeană a venit cu o propunere în acest sens încă din decembrie 2012, însă abia acum a fost luată o decizie.

Explică Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Plecând de la pricipiul că website-urile organismelor publice şi aplicaţiile mobile pentru servicii publice trebuie să fie accesibile tuturor cetăţenilor şi înţelese de aceştia, fie că este vorba de transmiterea unei declaraţii fiscale, de plata unei taxe sau de înscrierea unui copil la şcoala, la începutul lunii mai, negociatorii PE, ai Consiliului şi ai Comisiei Europene au convenit asupra primelor norme ale UE care să aducă societatea europeană a secolului 21 la un nivel adecvat privind accesul la internet şi servicii publice.

Măsurile directivei vizează îmbunătăţirea accesului la site-urile web şi la aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public, în special pentru persoanele nevăzătoare şi cele surde sau cu deficienţe de auz, contribuind astfel la crearea unei societăţi digitale favorabile incluziunii şi la valorificarea avantajelor pieţei unice digitale.

În condiţiile în care, în prezent, peste 80 de milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi de un handicap şi, conform estimărilor, numărul acestora va creşte ajungând în 2020, la circa 120 de milioane, este absolut necesar ca măsurile privind accesibilizarea informaţiilor de interes public şi a serviciilor organismelor publice să fie luate în cel mai scurt timp de toate statele membre.

Textul convenit al directivei acoperă site-urile web şi aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public. Excepţie fac societăţile de radiodifuziune şi transmisiile în direct pe internet.

De asemenea, directiva specifică standardele pentru îmbunătăţirea accesului site-urilor şi a aplicaţiilor mobile. Acestea prevăd, de exemplu, că, pentru imagini, trebuie să fie disponibile texte sau că navigarea pe internet trebuie să fie posibilă fără mouse, care poate fi dificil de utilizat de către unele persoane cu handicap.

Directiva mai impune statelor membre să monitorizeze cu regularitate site-urile web şi aplicaţiile mobile şi să transmită Comisiei Europene, rapoarte periodice cu privire la acestea, care vor fi făcute publice.

După aprobarea formală a textului directivei de Parlamentul European şi Consiliu, statele membre vor avea la dispoziţie 21 de luni pentru transpunerea măsurilor în legislaţiile lor naţionale.

Îmbunătățirea accesului la internet pentru cetăţenii cu deficiențe de auz şi vedere reprezintă una dintre priorităţi, fiind cuprinsă şi în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Asta  în condiţiile în care peste 167 de milioane de oameni au un handicap, medical sau din cauza vârstei.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

Se-mplinesc 125 de ani de la emiterea primei enciclici papale pe teme sociale

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 mai 2016, 10:30

Aniversarea a fost marcată de Uniunea Europeană a Muncitorilor Creştin Democraţi prin conferinţa intitulată Calea economiei sociale de piaţă în UE.

Evenimentul s-a constituit într-un prilej de prezentare a iniţiativelor sociale lansate, respectiv planificate de actuala Comisie Europeană.

Conferinţa Calea economiei sociale de piaţă în Uniunea Europeană desfăşurată la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, i-a avut ca oaspeţi de onoare pe Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene şi Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale. Cei doi au reconfirmat accentul pus de actuala Comisie pe abordarea echilibrată a provocărilor legate de redresarea economică şi competitivitate, opţiunea europeană privind echitatea socială.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale:

„Raportul din 2015 al Comisiei Europene privind ocuparea şi politicile sociale ne arată că ţările cu o piaţă a muncii reformată şi care au investit în capitalul uman s-au dovedit mai reziliente în timpul crizei. Rezultatele confirmă premisa conform căreia politicile sociale nu trebuie considerate o povară, ele constituie un factor productiv pentru economie în ansamblul ei!

Marianne Thyssen a trecut în revistă iniţiativele concrete lansate până în prezent, printre care însuşi „Planul Juncker”, menit să atragă capitalul privat în investiţiile din economia reală şi să creeze noi locuri de muncă.

Comisia a trecut la fapte şi în privinţa ajutorării tinerilor – categoria cea mai afectată de criză – oferindu-le noi oportunităţi prin programul Garanţia pentru tineret, accelerând plăţile din programul Iniţiativa privind ocuparea tinerilor către regiunile care aveau cea mai mare nevoie de acestea. S-a adoptat propunerea pentru un Act European al Accesibilităţii menit să ofere şanse sporite persoanelor cu dizabilităţi sau mai în vârstă. Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale înainta în data de 8 martie o propunere de amendare a regulamentului privind angajaţii detaşaţi, propunere menită să asigure respectarea unui principiu fundamental al echităţii: cel al remuneraţiei egale pentru muncă identică, indiferent de provenienţa lucrătorilor.

În aceeaşi zi, comisarul european prezenta pachetul principalelor iniţiative din Pilonul european al drepturior sociale, grupate pe 20 de domenii şi 3 axe.

Marianne Thyssen: Prima axă este cea a şanselor egale în termenii accesului la un loc de muncă, educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii, toate necesare unei economii mai performante şi pentru reducerea sărăciei.

A doua axă se referă la drepturile sociale la locul de muncă: un contract de muncă, sănătate şi securitate, dialog social şi reprezentare.

A treia axă este cea a drepturilor sociale în cadrul societăţii. Se referă la o protecţie socială adecvată şi sustenabilă, la asigurarea accesului la servicii esenţiale de calitate incluzând îngrijirea copilului, sănătatea şi pensiile.

Ceea ce am prezentat este deocamdată o schiţă, un rezumat al pachetului, care va servi ca bază de discuţii pentru dezbaterea care va dura până la finele acestui an şi în care vor fi angrenate autorităţile publice de la nivel naţional, regional şi local, organizaţii ale societăţii civile şi chiar cetăţeni, luaţi individual. Partenerii sociali vor avea bineînţeles un rol crucial în formarea acestui pilon.

Rezultatul acestei consultări va sta la baza propunerii Comisiei pentru Pilonului Drepturilor Sociale Europene, propunere care urmează a fi definitivată în prima parte a anului 2017.

Creșterea economică în Uniunea Europeană rămâne moderată

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:30

Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei ritmul de creștere economică va fi diferențiat de la stat la stat. Facilitarea și ieftinirea accesului la finanțare contribuie la creșterea investițiilor în Uniunea Europeană. Creșterea numărului de locuri de muncă și a salariilor contribuie la creșterea consumului, respectiv a economiei. O analiză economică la nivelul Uniunii arată o creștere economică moderată în anul acesta și puțin mai crescută pentru anul viitor.

Prețul petrolului, un element de reglare al politicii bugetare în zona euro, este de așteptat ca în a doua jumătate a anului în curs să mai crească. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat :

Prognoza economică ne conduce către 5 lecții.

Creșterea economică se va menține în 2016 și 2017 la un nivel similar cu cel al anului trecut. Adică va fi o creștere constantă. După o creștere economică de 1,7% în 2015 în zona euro, anul acesta va fi de 1,6 iar anul viitor de 1,8%. La nivelul Uniunii acestea vor fi de 1,8 respectiv 1,9 % în 2016 și 2017 comparativ cu 2% în 2015.

A doua observație. Această performanță economică se va menține în ciuda unor factori precum prețul petrolului și valoarea monedei euro mai scăzute și a unui context deteriorat pe plan internațional. Această performanță generează încredere dar trebuie să ne adaptăm politicile bugetare noilor situații.  

A treia lecție. Creșterea economică susținută se datorează consumului la nivelul Uniunii și al investițiilor. Investițiile au intrat pe un parcurs de revenire în acest an ce va continua și anul viitor.

În al patrulea rând este vorba despre șomaj. Deși disparitățile de pe piața muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea la 8,5 % în 2017 ceea ce este o previziune pozitivă dar prea lentă în comparație cu așteptările la nivelul societății. Din fericire revenirea economiei este completată de a lărgire a paletei de venituri a angajaților.

Și, în ultimul rând, se preconizează că deficitul public consolidat atât în zona euro cât și în UE va continua să scadă în acest an și anul următor ca urmare a creșterii economice și a ratelor scăzute ale dobânzii. Deficitul și datoria publică vor ajunge sub 2% în Uniune în 2017.

Exporturile din zona euro, mai slabe decât în ultimii ani, sunt încă o povară pentru economia europeană. Creșterea va depinde așadar de cererea internă unde se așteaptă ca investițiile să crească anul viitor iar consumul privat să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflației va încetini creșterea venitului real. Scăderea deficitului bugetar și a datoriilor va permite o reorientare a fondurilor către interesul public.

Centura ocolitoare, infrastructură rutieră dorită de foarte multe primării de municipii și de orașe

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 mai 2016, 09:30

Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.

Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.

Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.

Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.

Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.

Iar acești bani, îndreptați către?

Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.

Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.

Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.

Comisia Europeană propune norme de transparență fiscală publică pentru societățile multinaționale

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2016, 10:40

Executivul comunitar deschide astfel drumul către o mai mare transparență a impozitării societăților prin introducerea unor cerințe de raportare publică adresate celor mai mari societăți care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un sistem simplu și proporțional de a spori răspunderea marilor societăți multinaționale în ceea ce privește fiscalitatea, fără a le afecta competitivitatea.

Sistemul se va aplica în cazul a mii de întreprinderi mari care activează în UE, fără a afecta întreprinderile mici și mijlocii.

Propunerea prevede, de asemenea, cerințe mai stricte în materie de transparență pentru activitățile desfășurate de societățile comerciale în țări care nu respectă standardele în materie de bună guvernanță în domeniul impozitării.

Comisia se va baza pe Strategia sa fiscală externă pentru instituirea, cât mai rapid posibil, a primei liste comune la nivelul UE a acestor jurisdicții fiscale.

Propunerea se bazează pe activitatea executivului comunitar de combatere a evaziunii fiscale în rândul în Europa, al cărei cost pentru țările membre ale UE este estimat la 50-70 miliarde EUR pe an în termeni de pierderi ale veniturilor fiscale.

Propunerea, care vine în completarea altor propuneri vizând introducerea schimbului de informații între autoritățile fiscale, ar urma să oblige companiilor multinaționale care își desfășoară activitatea în UE și înregistrează venituri globale de peste 750 de milioane EUR pe an să publice informații esențiale cu privire la locul unde obțin profiturile și unde plătesc impozitele în UE, defalcate pe țări.

Aceleași reguli se vor aplica și societăților multinaționale non-europene care își desfășoară activitatea în Europa.

Aceste informaţii vor oferi o imagine clară a modului în care multinaţionalele îşi plătesc taxele acolo unde fac profit spune  Comisarul Jonathan Hill.
“A existat un sprijin foarte puternic pentru această propunere pentru a solicita tuturor companiilor multinaționale care operează în Europa să publice informații cu privire la impozitul pe care îl plătesc pentru fiecare țară. După cum știți  pentru Comisia Europeană este o prioritatea să acţioneze împotriva  evaziunii fiscal, a companiilor mari care evită să-şi plătească taxele evaziunii fiscale și cred că am făcut deja o mulțime de progres . Cred că scandalul Panama nu a schimbat agenda comisiei ci a grăbit procesul de  a determina  multinaţionalele să îşi plătească taxele acolo unde fac profit.  ”

Comisarul Jonathan Hill a mai precizat că propunerea de a spori transparența va ajuta întreprinderile să devină mai responsabile şi va promova o concurență mai loială între întreprinderi, indiferent de mărimea acestora”.

Propunerea va modifica Directiva contabilă pentru a se asigura că grupurile mari publică anual un raport prezentând profitul și impozitele acumulate și plătite în fiecare stat membru. Obligație de raportare publică defalcată pe țări va permite cetățenilor să urmărească comportamentul fiscal al societăților multinaționale. Acest lucru va încuraja întreprinderile să plătească impozite acolo unde își realizează profitul.

De asemenea, această raportare va conduce la o  mai bună cunoaștere a sistemelor de impozitare ale statelor membre și va ajuta la identificarea lacunelor și a neconcordanțelor existente, ceea ce ar permite să se înțeleagă mai bine cauzele și consecințele evaziunii fiscale a societăților.

Această propunere de directivă este acum transmisă Parlamentului European și Consiliului UE, iar Comisia speră că va fi adoptată rapid prin procedura de codecizie.

Odată adoptată, în termen de un an de la intrarea în vigoare, noua directivă va trebui transpusă în legislația națională de către fiecare din statele membre ale UE.

Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect de investiţii în Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 aprilie 2016, 10:30

Societatea industrială va utiliza finanţarea pentru cercetarea, dezvoltarea şi stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.

Planul de investiţii pentru Europa se concentrează pe înlăturarea obstacolelor din calea resurselor acordate, oferind vizibilitate şi asistenţă tehnică pentru proiecte dar şi utilizarea inteligentă a resurselor financiare.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, aflat în vizită la Atena, pentru a marca aprobarea primului proiect în Grecia din Planul de investiţii pentru Europa s-a întâlnit cu investitori, reprezentanţi ai  întreprinderilor mici şi mijlocii, a prezentat în Parlamentul naţional cei trei piloni ai planului de investiţii şi a discutat despre modul în care Grecia poate beneficia de Fondul European pentru Investiţii Strategice cu primul-ministru Alexis Tsipras.

Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate, a precizat: “Ar trebui să ne uităm cum ar fi posibil să se utilizeze Fondul European de Investiţii Strategice pentru întreprinderile mici și mijlocii şi finanţarea acestora, aici, în Grecia, deoarece ar fi cel mai rapid mod de a stimula investiţiile şi de a crea locuri de muncă. Desigur că totul depinde de cerere. EFSI nu poate compensa măsurile pe care guvernul trebuie să le facă în vederea îmbunătăţirii încrederii şi a competitivitaţii. Dar eu sunt sigur că există oportunităţi, astfel încât Grecia să investească în viitor.”

Banca Europeană de Investiţii a aprobat primul proiect al planului de investiţii în Grecia. Proiectul va pune un accent puternic pe cercetare şi inovare – cercetarea şi dezvoltarea fiind domeniile în care se va vedea că Planul de investiţii face o reală diferenţă.

Societatea industrială va utiliza finanțarea pentru cercetare și dezvoltare și stabilirea de noi linii de produse din industria prelucrătoare.

Comisia Europeana, prin Reforma Serviciului structural de suport (SRSS), oferă sprijin autorităților elene în instituirea unor structuri eficiente și eficace pentru gestionarea fondurilor europene, în general. Acest lucru ar trebui să conducă la proiecte de calitate mai bună și să atragă astfel, investitori privați. În plus, finanțarea EFSI pot fi combinate cu și pentru a permite proiectelor să ridice de la sol relativ repede.

Comisia va ajuta Grecia să exploateze pe deplin potențialul fondurile structurale europene de investiții, prin utilizarea tuturor flexibilitatea normelor existente și acordarea de asistență tehnică. Pentru înregistrare, o sumă totală de aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale ale UE a fost acordat Greciei în 2015. Cu o rată de absorbție de 99,8%, în timp ce media UE este de 90,1%, Grecia se situează pe primul loc în statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a perioada de finanțare 2007-2013.

Parlamentul European a votat pachetul legislativ privind protecţia datelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 10:30

Noile reglementări vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un interval de doi ani pentru transpunerea acestora în legislaţia proprie.

Conform datelor celui mai recent Eurobarometru privind protecţia datelor, 57% dintre europeni consideră divulgarea de informații cu caracter personal o chestiune importantă. Doar 15% cred că dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online, iar 90% consideră că ar fi cazul ca toate ţările Uniunii să ofere o protecţie identică în acest domeniu.

Reforma normelor europene din domeniu a fost propusă încă din 2012 de Comisia Europeană şi este structurată pe două componente legislative majore: regulamentul general privind protecţia datelor şi directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii.

Věra Jourová comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie:

„Ştim cu toţii că noua reglementare privind protecţia generală a datelor va da cetăţenilor capacitatea de a-şi redobândi controlul asupra datelor personale. În acelaşi timp companiile vor fi în măsură să profite la maximum de piaţa digitală unică bazându-se pe reguli clare şi uniforme!

Diferitele instituţii şi firme vor fi obligate să ne informeze într-un limbaj clar şi simplu cu privire la politica lor de confidențialitate, recurgând eventual chiar la pictograme standardizate. Vom avea inclusiv dreptul de a solicita ştergerea datelor noastre cu caracter personal colectate sau publicate pe o rețea socială atunci eram încă minori.

Věra Jourová: „Noua reglementare aduce beneficii cetăţenilor fiindcă oferă informaţii mai inteligibile în privinţa procesării datelor cu caracter personal, există şi dreptul de a şti dacă datele tale au fost accesate cumva din exterior în mod ilegal, se introduc condiţii pentru un transfer mai uşor al datelor între diverşii prestatori de servicii, acest ultim element datorită noului drept de portabilitate a datelor.

Întreprinzătorii vor avea şi ei de câştigat de pe urma acestei reforme, pentru că se va asigura un set unitar de reglementări legale, valabil pentru întreaga Uniune Europeană. Graţie sistemului one stop shop – ghişeu unic, fiecare va avea de a face cu câte o singură autoritate de supraveghere.”

În ceea ce priveşte Directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii, aceasta se referă la protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi al prevenirii acestora. Se tinde către un echilibru între dreptul la viață privată și necesitatea ca poliția să nu dezvăluie faptul că datele sunt prelucrate într-o etapă timpurie a unei anchete.

Prevederile pachetului privind protecţia datelor vor intra în vigoare în primăvara anului 2018.

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani folosirea ierbicidului glifosat

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:30

Comisia Europeană poate prelungi pentru 7 ani, în loc de 15, perioada ce fusese propusă, folosirea ierbicidului glifosat și doar pentru uz profesional!

Acestea sunt prevederile rezoluției votate ieri în Parlamentul European.

Glifosat-ul este cel mai răspândit ierbicid, utilizat intens în agricultură de mai bine de 40 ani, dar suspectat că ar avea proprietăți cancerigene și de perturbare a funcțiilor endocrine.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a emis, anul trecut, un aviz în care glifosatul este considerat ca fiind puțin probabil să provoace cancer. În schimb, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat aceeași substanță drept posibil cancerigenă pentru om.

De altfel, în jurul acestor opinii diferite s-au concentrat și discuțiile în Parlament.

Președintele Comisiei de mediu, Giovanni LA VIA a spus, după dezbatere, că glifosatul a fost plasat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului pe o listă cu substanțe probabil cancerigene, pe care mai apar și cafeaua, carnea roșie sau sucul de aloe, de aceea mai e nevoie de studii:

Din acest motiv, Parlamentul a dorit scurtarea perioadei de autorizare de la 15 ani, propunerea Comisiei, la timpul necesar efectuării studiilor și, pe de altă parte, a cerut hotărât reducerea utilizării.  

Rezoluția votată ieri mai cere o evaluare independentă și publicarea tuturor dovezilor știițifice pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară le-a folosit pentru evaluarea glifosatului.

De asemenea, se cere interzicerea folosirii lui în parcuri, locuri de joacă și grădini publice, iar în agricultură, renunțarea la arderea prematură (procedeu prin care planta este eliminată înainte de recoltare pentru a accelera coacerea, o practică ce  crește expunerea oamenilor).

Prevederile votate de deputați nu sunt obligatorii, dar ar putea constitui un semnal pentru statele membre încă indecise în privința utilizării glifosfatului.

Cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 aprilie 2016, 13:20

Ca urmare a deciziei miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la începutul acestei săptămâni, un cadru european unic pentru schema de distribuire în școli a fructelor, legumelor și laptelui va fi operațional începând cu anul 2017. Decizia miniștrilor agriculturii vine după votul Parlamentului European asupra propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziție 250 milioane de euro pe an pentru acest program. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Un set de noi reguli aprobat de Consiliul pentru Agricultură a conturat ”Schema unică a Uniunii Europene pentru lapte și fructe-legume în școli”. Acest program este destinat să înlocuiască alte două formule mai vechi: ”Schema de fructe pentru școli” și ”Schema de lapte pentru școli”.

Noua schemă va deveni operațională de la 1 august 2017 într-un cadru legislativ și financiar armonizat. Noul text, respectă preocuparea pentru flexibilitate a statelor membre. Acesta ar asigura o mai eficientă implementare și simplificare a programelor de lapte, legume și fructe pentru școli. Statele membre vor putea oferi o completare a acestei distribuiri cu fructe și legume procesate ca și cu alte produse lactate.

Odată cu aprobarea dată de Consiliu pentru decizia Parlamentului European urmează ca noua reglementare să fie aprobată oficial și să fie publicată în următoarele săptămâni spune Martijn Van Dam, Ministrul olandez pentru Agricultură care continuă:

Noi am ajuns la concluzia că membrii Comisiei s-au achitat de datoria de a livra măsurile necesare asupra cărora s-a convenit cu Parlamentul European. Acum Comisia va trebui să adopte modificările survenite în privința subvențiilor și a fondurilor pentru plata laptelui praf degresat și a untului. Următoarea discuție este programată pentru luna iunie, noi, urmând, desigur, să monitorizăm îndeaproape situația. 

Aproximativ 20 de milioane de copii beneficiază de programul pentru lapte în şcoli şi încă aproximativ 10 milioane de cel pentru legume şi fructe în condiţiile în care, în familie, s-a constat o scădere a consumurilor de produse lactate, fructe şi legume. „Au fost adoptate măsuri importante care vor aduce modificări în obiceiurile de alimentație ale copiilor și o investiție într-un stil de viață sănătos în acord cu noile provocări ale societății din ziua de azi. Este, de asemenea, o bună oportunitate să-i apropiem pe copii de fermieri și pe părinți de profesori”, a spus Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan care a mai declarat:

Suntem conștienți de dificultățile pieței Uniunii pentru produsele lactate și carnea de porc. Acum mă găsesc în situația de a putea răspunde preocupărilor exprimate de 20 de miniștri ai agriculturii în ceea ce privește cotele stabilite în agricultură și ritmul negocierilor. Cred că trebuie să spun că deși toată lumea aprobă o piață liberă a schimburilor comerciale există semnale de la unii miniștri ai agriculturii că ar prefera o abordare strategică în ceea ce privește anumite produse. 

Bugetul total alocat de Uniunea Europeană a crescut cu 250 milioane de Euro pe an din care 150 de milioane sunt destinate fructelor și legumelor iar 100 de milioane pentru lapte și produse lactate, sumă superioară celor 80 de milioane propuse.

Scandalul dosarelor Panama obliga Comisia europeana sa reactioneze

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 aprilie 2016, 10:37

Scandalul dosarelor Panama continua sa starneasca, la mai bine de o saptamana de la primele dezvaluri, reactii din partea opiniei publice si a decidentilor politici.

Companiile multinationale ar trebui sa publice informatii detaliate despre profiturile si taxele inregistrate in paradisuri fiscale, propune Comisia europeana care estimeaza ca aceasta practica priveaza bugetele statelor membre ale Uniunii europene de peste 7o de miliarde de euro anual.

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Pierre Moscovici a pledat ieri in sesiunea plenara dedicata acestui subiect in favoarea inaspririi legislatiei impotriva celor ce folosesc paradisuri fiscale pentru a se sustrage de la plata taxelor.

Comisarul european pentru justitie, Vera Jourova spune ca exista o directiva europeana in acest sens din decembrie 2o14 ale carei prevederi trebuie transpuse in legislatiile nationale si implementate pana la sfarsitul acestui an

“Trebuie sa punem in practica un numar de masuri pentru a asigura autoritatilor puteri sporite in lupta contra spalarii banilor si pentru a fi siguri ca tranzactiile asupra carora exista suspiciuni sunt raportate. Iar Comisia europeana este gata sa furnizeze tot sprijinul necesar pentru transpunerea acestor masuri iar au sunt intr-un contact intens cu omologii mei din statele membre pe acest subiect”

Inițiativă a Comisiei Europene pentru reglementarea TVA

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 13 aprilie 2016, 8:50

Comisia Europeană a prezentat un plan de creare a unui sistem de taxare mai simplu și mai puțin vulnerabil la fraudă.

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) reprezintă o sursă importantă de venituri fiscale pentru statele membre, însă, există o mare diferenţă mare  între veniturile preconizate şi veniturile încasate. Tocmai de aceea, iniţiativa Comisiei Europene are în vedere recuperarea acestor bani pentru a putea fi investiți apoi în creșterea economică și în crearea de noi locuri de muncă.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: „În sistemul actual, sarcina administrativă pentru o tranzacție intracomunitară este cu 11% mai mare decât pentru tranzacția internă. Acum, în contextul unei piețe integrate moderne, această situaţie  nu are sens. Dorim să punem capăt acestor costuri, dorim să propunem un sistem unic și simplificat pentru întreprinderi. Practic, statele membre ar face toate declarațiile în materie de TVA către autoritatea națională de impozitare și le-ar transmite apoi sau ar rambursa TVA-ul în alte state membre, economisind astfel  timp și bani, e vorba de aproximativ 1 miliard de euro.”

Planul de acțiune stabilește calea de urmat pentru modernizarea normelor în materie de TVA, respectiv: principiile- cheie pentru un sistem european unic privind Taxa pe Valoarea Adăugată, măsuri pentru  combaterea fraudei fiscale şi o simplificare a normelor TVA pentru comerțul electronic.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri, impozitare și vamă: “Comisia Europeană a făcut pași importanţi spre creșterea transparenței fiscale. Lucrăm pe trei paliere:  în primul rând prin creșterea transparenței fiscale în cadrul UE, între statele membre, cu schimbul automat de informații referitoare la hotărârile fiscale.  Apoi între întreprinderi și administrațiile naționale incluse în pachetul nostru din ianuarie și, săptămâna viitoare, prin raportările de ţară.”

În temeiul noilor norme, tranzacțiile transfrontaliere ar continua să fie impozitate  la cotele stabilite de statele membre, iar încasarea impozitelor s-ar face într-un sistem mai puțin vulnerabil la fraudă. În același timp, ar urma să fie implementat un portal web la nivelul UE, care să ajute  întreprinderile să încaseze mai simplu  Taxa pe Valoare Adăugată, iar  statele membre să colecteze, la rândul lor,  mai eficient veniturile.

De asemenea, Comisia Europeană vrea să acorde mai multă autonomie statelor membre pentru a-și alege propria politică privind cotele TVA şi să revizuiască periodic lista de bunuri și servicii care pot beneficia de cote reduse.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33

Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos  cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi

Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.

Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.

Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.

Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.

Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.

Discuţia cu primarii  a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.

Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană  nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.

Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.

Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.

Iar dialogul cu  primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris,  a avut loc tocmai  pentru pentru a  afla  în ce mãsurã  executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.

De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor  întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.

Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.

“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine  şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate,  locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”

Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.

Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit  despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat primele ghiduri din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:29

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a prezentat ieri primele ghiduri destinate solicitanţilor de fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Este vorba de Sprijinirea eficienţei energetice la clădirile rezidenţiale; Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimnoniului natural şi cultural; Îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor precum şi Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere regionale şi locale.

Faţă de ciclul precedent de finanţare, când Programul Operaţional Regional a fost semnat de Comisia Europeană în 2007, programul pentru perioada 2014-2020 a fost aprobat de-abia în luna iulie a anului trecut, primele ghiduri fiind lansate după aproape un an.

Speranţa este decalajul să fie recuperat în cursul implementării – spunea directorul general interimar al ADR Nord-Vest, Sanda-Livia Cătană. „Pe 2007-2013 la nivelul regiunii noastre am avut un grad de contractare de 129%, ceea ce ne-a conferit – să zicem – potiţia întâi între celelalte 7 ADR-uri din ţară. În ceea ce priveşte gradul de absorbţie, am ajuns până acum la 80%. Cred că în cursul lunii următoare vom şti ultimele date finale. Faţă de perioada anterioară, în 2014-2020 şi alocarea este mult mai mare la nivelul regiunii noastre. Dacă în perioada anterioară am avut o alocare de 484 de milioane de euro şi-am contractat 600 de milioane de euro, acum ajungem la 858 de milioane de euro! Acum sunt nişte indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi de către Comisie în 2018, care ne obligă să fim mai rapizi…”

Programul eficientizării energetice a clădirilor de locuit are o valoare alocată de 52 de milioane 200 de mii de euro. Bugetele individuale ale proiectelor participante se vor încadra între 100.000 şi 5 milioane de euro. 60% din cheltuieli vor fi suportate din fonduri europene, urmând ca unităţile administrativ teritoriale şi asociaţiile de proprietari beneficiare să suporte restul de 40%.

Blocurile de locuit implicate în program trebuie să fi fost construite în perioada 1950-1990. Spre deosebire de ciclul precedent de finanţare, prezentarea cărţii tehnice a imobilului nu este obligatorie!

Primele cereri de finanţare vor putea fi depuse începând cu 16.05.
În ceea ce priveşte proiectele legate de conservarea şi protejarea patrimoniului cultural, acestora le-au fost alocate fonduri în valoare de 35 de milioane de euro. Deşi – având în vedere de exemplu costurile lucrărilor de restaurare – suma pare mică în comparaţie cu cea alocată proiectelor de eficientizare energetică, Sanda-Livia Cătană crede că cifra este mai mult decât mulţumitoare. „Oricum e mult mai mult decât am avut în perioada anterioară! Pe de altă parte e direcţionată strict către reabilitarea şi conservarea patrimoniului cultural şi atunci ne vom axa pe acele elemente, care trebuiesc modernizate, reabilitate, restaurate, care ţin de patrimoniu. Nu lucrări conexe, nu structuri de cazare, cum se doreşte în multe situaţii” – a spus doamna director general.

Îmbunătăţirea mediului urban şi revitalizarea oraşelor beneficiază în acest ciclu de finanţare de fonduri cifrate la 12 milioane 890 de mii de euro, în timp ce reabilitării infrastructurii rutiere regionale şi locale, construcţiei de noi drumuri de legătură li s-au alocat aproape 114 milioane.

Măsuri de politici sociale pentru noile forme de angajare

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 aprilie 2016, 09:30

Schimbarea modului de lucru, din cauza platformelor online de cumpărături sau de rezervări, are implicaţii pe piaţa forței de muncă, în domeniul fiscal şi al asigurărilor sociale. Acesta este motivul pentru care Comitetul Economic şi Social European doreşte ca executivul European să contribuie la dezvoltarea de noi modele de asistență socială, adaptate pentru a acoperi această flexibilă piață a muncii. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Noi practici de angajare, noi forme de contracte de angajare sunt o provocare pentru sistemul clasic al locurilor de muncă cu normă întreagă, cu orar de lucru bine definit, cu drepturi și beneficii clar stabilite. Modelele atipice de contracte de angajare sunt în plină creștere de la izbucnirea crizei economice, din 2008 până în prezent. Tot mai mulți muncitori nu știu dinainte unde și pentru cine vor lucra. Din această cauză se resimte tot mai acut nevoia creării un sistem național social de protecție al angajaților care să se bazeze pe distincția dintre statutul de angajat și șomer. Comitetul Economic și Social European și-a propus să vină în întâmpinarea Comisiei Europene pentru a dezvolta noi modele de protecție socială, mai bine adaptate piețelor muncii. Comisiei i se cere să asigure un sistem de educație permanentă la toate nivelurile și pentru toate categoriile de vârstă. Să monitorizeze impactul pe care îl au noile forme de angajare în piața muncii și să asigure claritate în relația angajat-angajator, în ceea ce privește riscul de accidente, eșecul ofertei de servicii în situația unor contracte ce se derulează online, externalizarea în masă a serviciilor sau alte noi forme de auto-angajare. Președintele Comitetul Economic și Social European, Georges Dassis.

Comisia Europeană a depus o propunere cu exact sensul preconizat de noi. Asta ne dă forța de a continua propunerile. Forța noastră de Comitet Economic și Social European e de a găsi și propune măsuri concrete, măsuri care îi privesc în mod direct pe cetățeni și care vor pune presiune prin toate mijloacele democratice pentru ca factorii de decizie să țină cont de propunerile noastre. În cazul tranzacțiilor financiare am câștigat, în altele, importante, de asemenea, am avut procent de succes de 100 la 100. Aceleași texte adoptate acum mai bine de 20 de ani de Comitetul Economic și Social European fac astăzi parte integrantă din legislația europeană valabilă în cele 28 de țări ale Uniunii și, în plus, așa cum mi-a confirmat președintele Curții de Justiție, Charta face acum parte din arsenalul juridic, utilizat de Curtea Europeană de Justiție atunci când judecă pricinile ce i se aduc în față.

Dezvoltarea unor platforme Europene trebuie să se raporteze la tradițiile europene de cooperare și coordonare a piețelor muncii în așa fel încât plus-valoarea creată să rămână economiilor locale odată cu dezvoltarea unei cooperări active la nivelul comunităților între sindicate și angajatori. Se consideră că este vitală crearea capacității angajaților de a stabili nivelul salarizării și a condițiilor de muncă prin intermediul unor contracte colective ce să asigure un nivel de trai corespunzător.

Primul apel de propuneri pentru proiecte de infrastructură energetică transeuropeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 martie 2016, 10:20

Luna martie a adus, din partea Comisiei Europene, primul apel de propuneri pentru proiecte de infrastructură energetică transeuropeană din 2016.

In această fază, fonduri în valoare de 200 de milioane de euro așteaptă să fie investite pentru dezvoltarea domeniului energetic în ansamblu.

Comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a precizat, cu ocazia lansării apelului, că aceste fonduri sunt investite doar acolo unde pot aduce beneficii, cum ar fi, de exemplu, un sistem energetic la nivel european modern și fiabil.

Purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Mihai Roșioru spune că vor fi finanțate acele proiecte transfrontaliere care vor contribui la eliminarea izolării energetice a statelor membre și a blocajelor din calea finalizării unei piețe interne funcționale: „Prin acest buget, Comisia Europeană este interesată să finanțeze acele proiecte care conduc la o mai bună interconectare în ceea ce privește energia electrică sau gazul natural între statele membre. Vă reamintim că anul trecut un proiect propus de România în urma unui apel de propuneri similar din 2015 a beneficiat de o finanțare de 180 de milioane euro pentru construcția unui segment al gazoductului ce va conecta Bulgaria- România- Ungaria și Austria.”

Un proiect de infrastructură energetică poate fi luat în calcul pentru a primi o astfel de finanțare dacă este înscris pe lista celor de interes comun. Cea mai recentă variantă actualizată a acesteia a fost publicată în luna noiembrie a anului trecut, ea conținând 195 de proiecte considerate fundamentale pentru realizarea Uniunii energetice cu respectarea țintelor Uniunii Europene în privința energiei și climei.

Pentru a fi selectat, proiectul trebuie ca, după finalizare, să aducă beneficii substanțiale pentru cel puțin două state membre. Printre proiectele deja înscrise sunt și cele de interconectare România – Bulgaria, de transport gaz pe coridorul sudic (din Grecia până în Ungaria și în sens invers, trecând prin România) sau de depozitare subterană a gazului ( în județele Mureș și Suceava).

Propunerile pot fi depuse până pe 28 aprilie 2016, rezultatul urmând a fi anunțat până la finalul lunii iulie.
Suma oferită de Uniunea Europeană nu poate fi mai mare decât jumatate din costurile eligibile. Există însă și excepții! În cazul proiectelor inovatoare de standarde înalte sau al celor care sporesc solidaritatea energetică între statele membre, cuantumul ajutorului oferit de Uniune poate crește până la 75%. Fondurile alocate proiectelor selecționate sunt din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, program ce are la dispoziție anul acesta 800 de milioane euro.

Apelul lansat pe 18 martie de Comisia Europeana este primul din cele două prevăzute pentru 2016.

CE a prezentat noi propuneri privind activitățile de pescuit din mările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 martie 2016, 09:30

Pe parcursul anilor, reglementările europene în domeniul pescuitului au devenit foarte complexe. Din acest motiv, Comisia Europeană propune o legislaţie mai flexibilă, oferind competențe celor care decid la nivel regional, ei fiind cei care cunosc cel mai bine realitatea zonei.

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, spune că abordarea regionalizată simplifică mult normele existente: “Ce înseamnă o legiferare mai bună în domeniul pescuitului? Înseamnă reguli simple, uşor de înţeles pentru pescari. Înseamnă, de asemenea, mai multă siguranţă în ceea ce priveşte gestionarea pescuitului la nivel local. Spre exemplu, în ceea ce priveşte tehnicile de conservare avem reguli despre locurile şi felul în care se poate pescui.

De-a lungul timpului, am adoptat multe norme, unele dintre ele au fost contradictorii, altele aveau prea multe detalii şi, în cele mai multe cazuri, era nevoie de mai multe reguli pentru a urmări aplicarea lor. Obiectivul nostru a rămas însă acelaşi, de a păstra un stoc sănătos şi de a diminua impactul pescuitului asupra ecosistemului marin. Am observat că legislaţia a devenit prea complexă, de aceea ne-am oprit tocmai pentru a analiza serios ce anume avem nevoie.“

Pentru pescari vestea este foarte bună, spune Dan Verbina, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din România: “Pentru noi, acum, mai ales pentru Marea Neagră, în noul context în care Ministerul Mediului declară zone cât mai întinse de arii protejate în Marea Neagră, e bucurător că se ajunge la regionalizare şi putem să negociem direct, noi, împreună cu Agenţia Naţională de Pescuit, cu cei de la Ministerul Mediului pentru acest lucru. De asemenea, putem să stabilim de comun acord cu vecinii noştri bulgari cele mai bune măsuri pentru protecţia unor specii şi pentru reglementări specifice pentru zona noastră, pentru un pescuit sustenabil. Pescarii întotdeauna îşi doresc foarte mult să pescuiască, dar acum ne-am schimbat optica şi ne dorim să pescuim sustenabil ca şi copiii nostri să aibă ce pescui în continuare.”

Propunerea include, de asemenea, măsuri pentru protejarea ecosistemului și a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale, cum ar fi păsările și mamiferele marine.

În ceea ce privește măsurile tehnice care afectează un anumit bazin maritim, decizia se va putea lua la nivel local, astfel încât să se obțină rezultatele dorite acolo

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta soluții de combatere a sărăciei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 martie 2016, 10:30

UE trebuie să-și intensifice eforturile de a dezvolta, împreună cu statele membre, soluții pe termen lung pentru a îmbunătăți dimensiunile sale sociale de combaterea sărăciei, reducerea șomajului, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă.

Aceasta a fost ideeia rprincipală a Convenţiei privind creşterea incluziunii sociale care s-a desfăşurat la începutul săptămânii la Bruxelels.

Organizată sub forma unui dialog deschis Convenția a reunit factorii de decizie politică și societatea civilă pentru a discuta despre ceea ce poate face UE pentru a se asigura că toți cetățenii beneficiază de avantajele de creștere cu adevărat incluzivă.

Comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marianne Thyssen:

Convenţia reprezintă un angajament ferm din prtea Comisiei Europene de a reconecta politicile la nivel european cu experienţa pe care o au organizaţiile societăţii civile. Semnalele Convenţiei se îndreaptă, în acelaşi timp, către o nouă abordare de către Comisia Europeană a dialogului cu societatea civilă punând cresterea inculziunii sociale în prim plan, importanta intaririi dimensiunii sociale a UE in toate aspectele sale, prin combaterea sărăciei, prin construirea unei societăţi bazate pe coeziune, prin modernizarea protecţiei sociale şi promovarea investiţiilor în domeniul social, sau prin îmbunătăţirea oprtunităţilor de a gasi un loc de muncă.

O perspectivă importantă a fost cea a dialogului, un dialog puternic şi eficient între toate părţile implicate.

Ambiţia acestei Convenţii este de a promova un angajament mai puternic şi un dialog mai profund cu toate parţile interesate, active in problematica socială şi ocuparea forţei de muncă. Ne dorim sa facem acest dialog mai eficient pentru a atinge ţintele fixate pentru 2020 in ceea ce priveşte nivelul sărăciei si ocupării forţei de muncă.
Ne dorim un impact puternic

Dacă eram obişnuiţi să vorbim despreun rating de ţară, iată că acum vorbim despre un rating de Uniune Europeană. Unul dintre principalele obiective ale Comisiei este de a crea o Europă de standard triplu A din perspectivă socială. Este o ambiţie şi un angajament că dezvoltarea economică merge mână în mână cu îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.
Acesta este nucleul modelului social european şi componenta vitală a economiei noastre de piaţă.

Pe parcursul Convenţiei s-au desfăşurat cinci ateliere care au abordat dimensiunea socială din perspective diferite:
– incluziunea activă și politicile privind piața forței de muncă incluzive
– Investiții sociale și Fondul European de Investiții Strategice
– convergență socială ascensională și combaterea sărăciei
– Dimensiunea socială a semestrului european
– Integrarea refugiaților

CE propune un nou regulament privind îngrășămintele folosite în agricultură

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 martie 2016, 10:00

Eset vorba despre primul rezultat concret al pachetului privind economia circulara.

Comisia Europeană propune un regulament care va îmbunătăți semnificativ accesul pe piața unică a UE al îngrășămintelor organice și al celor pe bază de deșeuri, creând pentru acestea aceleași condiții de concurență ca și pentru îngrășămintele neecologice tradiționale. Regulamentul stabilește norme comune privind transformarea biodeșeurilor în materii prime care pot fi utilizate în vederea fabricării de produse fertilizante.

Acesta definește cerințele în materie de siguranță, calitate și etichetare pe care trebuie să le respecte toate produsele fertilizante pentru a putea fi comercializate liber în întreaga UE.
Producătorii vor trebui să demonstreze faptul că produsele lor respectă aceste cerințe, precum și limitele pentru contaminanți organici, contaminanți microbieni și impurități fizice înainte de aplicarea marcajului CE , de conformitate europeană.

Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de îngrășăminte pentru a garanta cele mai înalte niveluri de protecție a solului. Regulamentul introduce limite stricte pentru conținutul de cadmiu în îngrășămintele fosfatice. Limitele vor fi reduse ceea ce va reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu. Având în vedere că unele produse fertilizante nu sunt fabricate sau comercializate transfrontalier în cantități mari, Comisia propune armonizarea opțională.

În funcție de strategia lor de afaceri și de tipul de produs, producătorii pot alege fie să aplice marcajul CE produsului lor, ceea ce îl va face comercializabil liber în cadrul pieței unice în conformitate cu normele europene comune, fie să îl comercializeze în conformitate cu standardele naționale bazate pe recunoașterea reciprocă în cadrul pieței unice.
Regulamentul actual privind îngrășămintele, care datează din 2003, asigură libera circulație pe piața unică în special a îngrășămintelor neecologice convenționale, de regulă extrase din mine sau obținute în urma unor procedee chimice.

Aceste procese sunt mari consumatoare de energie și mari generatoare de CO2. Cercetarea, inovarea și investițiile sunt în prezent în curs de dezvoltare rapidă, contribuind la economia circulară prin crearea de locuri de muncă la nivel local și prin valorificarea materiilor prime secundare, care altfel ar fi eliminate ca deșeuri.

Oportunitățile de piață pentru întreprinderile producătoare de îngrășăminte organice sunt semnificative spune Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate …

”Este foarte important (…)tebuie să creăm motivația pentru a folosi aceleași deșeuri, care sunt materiale brute, valoroase pentru industrie dacă sunt utilizate corect.
Este foarte importantă reindustrializarea, pentru că dacă motivațiile noastre sunt bune, ele încurajează sectorul privat, antreprenorii, inovatorii dar și industria sa transforme modelul actual de afaceri intr-unul mai circular. ”

În prezent, numai 5 % din biodeșeuri sunt reciclate. Conform estimărilor, dacă s-ar recicla mai multe biodeșeuri, ele ar putea înlocui până la 30 % din îngrășămintele neecologice.
Uniunea Europeană importă în acest moment circa 6 milioane de tone de fosfați pe an, însă ar putea înlocui până la 30 % din această cantitate prin extracții din nămolul de epurare, din deșeurile biodegradabile, din făina de carne și de oase sau din gunoiul de grajd.
Proiectul de regulament va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.

Sprijin UE pentru combaterea virusului Zika

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 martie 2016, 11:05

Uniunea Europeană a alocat 10 milioane de euro prin programul Orizont 2020 pentru proiecte de cercetare care trebuie să demonstreze legătura dintre virus şi malformaţiile cerebrale severe raportate la copiii nou-născuţi. În cazul în care acest lucru ar fi demonstrat, cercetătorii s-ar putea concentra pe metode de combatere a virusului, inclusiv prin tratamente şi vaccinuri.

Riscul de transmitere a virusului în Uniunea Europeană este, deocamdată, scăzut. Problema e că nu există un tratament ori un vaccin împotriva acestui virus iar testele pentru diagnosticare nu sunt accesibile. Suma de 10 milioane de euro alocată de Comisia Europeană provine din fondurile ”Orizont 2020”, un program de cercetare și inovare. În primă fază va trebui să se dovedească legătura dintre virus și malformațiile cerebrale descoperite la nou-născuți. Odată dovedită această legătură cercetarea va putea continua în direcția combaterii virusului, crearea unor instrumente de diagnosticare și testare a unor potențiale tratamente sau vaccinuri.

Câțiva cetățeni ai Uniunii Europene au revenit din zonele afectate purtători ai virusului Zika, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. Comisia monitorizează îndeaproape situația și, pe măsură ce se apropie vara, conlucrează strâns cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre pentru aplicarea măsurilor ce se impun. Câteva sfaturi și recomandări ale Comisiei sunt detaliate de Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara.

În ultimele nouă luni, 41 de țări, în marea lor majoritate din America Latină, au raportat cazuri de infecție cu acest virus, Brazilia fiind țara cea mai afectată până în prezent .
Unele cazuri de contaminare cu Zika au fost importate în Europa în ultimele săptămâni, și există rapoarte ce confirmă transmiterea bolii pe cale sexuală.
Comisia Europeană lucrează împreună cu Statele membre la pregătirea planului de gestionare a riscurilor, beneficiind de sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – CEPCB), încă de la începutul epidemiei.
Centrul de prevenire a bolilor recomandă femeilor gravide și celor care încearcă să rămână gravide, să discute planurile de călătorie în zonele afectate și să evalueze riscul cu furnizorii de asistență medicală, luând în considerare chiar amânarea călătoriei. La fel, cei cu probleme de imunitate sau cu boli cronice severe sunt sfătuiți să consulte un medic înainte de plecare. Pentru toți turiștii și cetățenii Uniunii rezidenți în zonele afectate se recomandă măsuri individuale de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari – folosirea unguentelor, a plaselor de țânțari și să poarte îmbrăcăminte adecvată.

Conform celei mai recente evaluări realizate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, riscul în UE pentru transmiterea infecțiilor cu virusul Zika este, în sezonul rece, extrem de scăzut.

Fondurile alocate sunt complementare altor inițiative de cercetare ce se derulează în cadrul programului ”Orizont 2020” pentru combaterea virusului Zika. Un fond de 40 de milioane destinat dezvoltării unui vaccin pentru malarie și alte boli infecțioase cuprinde și virusul Zika. Alte 10 milioane sunt direcționate pentru controlul bolilor patogene ori parazitare ce pot cuprinde și virusul Zika. În fine, Uniunea Europeană este cofinanțator în programul ERANET destinat prevenirii bolilor infecțioase în Caraibe și America Latină.

Europa – unită împotriva terorismului!

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 martie 2016, 10:00

Pentru al 12- lea an consecutiv, Europa și-a reamintit cumplitele atentate de la Madrid, din dimineața zilei de 11 martie 2004. Atunci, 10 rucsacuri încărcate cu explozibil erau detonate de terorişti, aruncând în aer vagoanele unor trenuri ce transportau pasageri din patru gări diferite. Exploziile au dus la moartea a peste 190 oameni, 16 dintre ei fiind români, și la rănirea a peste 1800.

Tragedia a determinat Uniunea Europeană să declare ziua de 11 martie ca fiind Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului.

Vineri, la Bruxelles, Comisia Europeană și Centrul de excelență Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare au organizat un eveniment special pentru a marca această zi.

Comemorarea de anul acesta are o semnificație aparte, date fiind numeroasele atentate din 2015, fapt subliniat și de coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove: „Ziua de astăzi marchează cea de-a 12-a aniversare a atentatelor de la Madrid. Astăzi ne amintim de toți cei care au fost afectați de acest atac. Este de asemenea o zi în care ne amintim de victimele tuturor atacurilor teroriste care au survenit pe plan mondial. Din nefericire, anul 2015 a fost un an teribil, marcat de atacurile care au avut loc la Paris, Beirut, Ankara, Istanbul, în Tunisia și în multe locuri din Africa. Astăzi, ne exprimăm condoleanțele și solidaritatea cu toate victimele terorismului din întreaga lume. Acest fenomen afectează persoane din toate religiile, inclusiv mii de musulmani.”

Lupta împotriva terorismului rămâne una din misiunile declarate ale Uniunii Europene, a mai transmis Gilles de Kerchove: „Doresc de asemenea să reafirm hotărârea fermă a UE de a combate amenințarea reprezentată de terorism. Uniunea își mobilizează toate resursele în sprijinul statelor membre pentru a aborda cauzele profunde ale terorismului, pentru a preveni radicalizarea a și mai multor persoane și, de asemenea, pentru a combate terorismul în mod eficient în Europa și în afara acesteia.”

Coordonatorul european pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove.

Comisia Europeană comemorează din 2005 victimele atacurilor teroriste, indiferent de etnie şi naţionalitate sau de religie. Şi anul acesta, importanţi reprezentanţi europeni: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei, Federica Mogherini, comisarul Vera Jourová și comisarul Dimitris Avramopoulos au transmis o declarație comună în care au reafirmat determinarea în a combate toate formele de terorism.

„Anul trecut am pierdut prea mulți prieteni, vecini și persoane apropiate. Am asistat la prea multe atrocități”, se arată în comunicatul în care se subliniază faptul că, în această situaţie, răspunsul nu trebuie să fie frica, intoleranţa, vrajba, ci unitatea şi prietenia.

Nimeni nu trebuie să se simtă izolat sau exclus din societate, pentru că învrăjbirea populaţiei este tocmai ceea ce doresc teroriştii.

Corina Crețu a lansat la Bucureşti proiectul pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 martie 2016, 09:30

Prin acest proiect, Comisia Europeană va sprijini regiunile care au un produs intern brut sub 50% din media Uniunii Europene pentru a identifica şi a depăţi blocajele cu care acestea se confruntă. Concret, este vorba de realizarea unor analizeşi expertize furnizate autorităţilor.

În perioada 2007 – 2013, au fost disponibile, prin politica de coeziune pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, 231 de miliarde de euro.

Realitatea a demonstrat însă că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite – deşi au beneficiat de sprijin asemănător din partea Uniunii, au căi diferite de dezvoltare: unele prosperă, altele rămân în urmă. România este primul stat membru în care este pus în practică acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est, acolo unde efectele unei economii slabe se simt direct la nivelul cetăţenilor. Proiectul pilot „Regiuni mai putin dezvoltate” se va derula, timp de doi ani şi va viza o mai bună utilizare a fondurilor europene.

Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu: “Realitatea ne-a demonstrat că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite. De aceea, am lansat acest proiect specific denumit “Regiuni mai puţin dezvoltate” şi cred că va fi una dintre priorităţile mandatului meu deoarece ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului pentru 2014-2020, iar Comisia Europeană va încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale, dar şi direct cu autorităţile locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorbţia fondurilor europene.”

În funcţie de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include şi alte regiuni din România, respective Sud, Sud-Vest şi Sud-Est, dar va fi implementat şi în Polonia. Pe de altă parte, comisarul european a atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova, desi a trecut aproape un an de când au fost lansate proiectele.

Corina Cretu a transmis îngrijorarea Comisiei Europene faţă de ritmul lent cu care România deschide sesiunea de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Oficialul european a avertizat autorităţile că, pe termen scurt, există riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro daca nu se iau măsuri imediate. Reţelele de transport, programele de reciclare a deşeurilor şi infrastructura în sănătate au fost printre proiectele care nu produc rezultatele aşteptate.

Necesitatea unei planificări strategice şi a unei mai bune pregătiri a proiectelor pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar trebui să reprezinte principala prioritate pentru autorităţile române, a mai precizat comisarul european.

În cadrul proiectului pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”, experţi ai Direcţiei Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autorităţile române, pentru fiecare regiune în parte, cele mai bune soluţii pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanţare europeană, în beneficiul direct al cetăţenilor.

Experţii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanţa locală şi investiţiile din regiunile cuprinse în proiect.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.

De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.

Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.

Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.

Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”

Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.

Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.

Prioritățile CESE au fost punctate de către președintele Georges Dassis

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 martie 2016, 09:30

Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).

Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.

Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.

„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

• promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
• promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile.
• garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun

În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 martie 2016, 13:19

Astăzi este Ziua Mondială a Vieţii Sălbatice – World Wildlife Day, prilej de lansare a unor noi iniţiative vizând conservarea şi ocrotirea speciilor precum şi de organizare a unei multitudini de manifestări, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană – la rândul ei – şi-a prezentat nu demult planul de acţiune în domeniul combaterii traficului cu specii din fauna şi flora sălbatică.

Traficul cu animale sau plante sălbatice, deseori reprezentante ale unor specii rare sau chiar în pragul extincţiei, a devenit una din cele mai profitabile afaceri ilegale. Paradoxal în acelaşi timp, riscul la care se expun braconierii sau comercianţii clandestini este mult mai modest decât cel asumat de traficanţii de droguri sau arme.

Karmenu Vella, comisar european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: „Este un fapt că traficul cu animale sălbatice constituie cea mai mare ameninţare cu care se confruntă unele din speciile cele mai reprezentative! Ca să vă puteţi forma o imagine: cu un secol înainte trăiau în lume aproximativ 100 de mii de tigri, la ora actuală există mai puţin de 4000 în sălbăticie. Motivul principal al acestui declin catastrofal este braconajul! Situaţia este similară şi în cazul elefanţilor şi rinocerilor. An de an sunt ucişi ilegal în jur de 30 de mii de elefanţi! Continuând în acest ritm, un copil născut astăzi va fi martorul extincţiei speciei înainte să-mplinească vârsta de 25 de ani. Această crimă organizată a atins o scară industrială. O cuantificare exactă este dificilă, însă cifra de afaceri se estimează a fi între 8 şi 20 de miliarde de euro anual.”

Uniunea Europeană nu este nici ea exclusă din această reţea ilegală, care se întinde de la ţările sursă – în majoritatea lor africane – prin punctele de tranzit – îndeobşte europene – până la pieţele finale aflate cu precădere în Asia. Europa este mai ales un punct de tranzit, ceea ce nu înseamnă că nu devine deseori sursă sau piaţă a mărfurilor ilegale – sublinia comisarul european.

Acesta este motivul pentru care Comisia a pus la punct un plan de acţiune european împotriva traficului cu animale şi plante sălbatice pentru perioada 2016-2020. Karmenu Vella: „Planul este structurat pe 3 direcţii: Prima este prevenţia, a doua este implementarea mai strictă a legislaţiei internaţionale existente, iar a treia este elaborarea unui parteneriat global pentru lupta împotriva acestei activităţi ilegale la scară globală.”

Celor 3 direcţii le sunt asociate un total de 32 de acţiuni concrete, fiecare cu responsabilităţi, termene şi efecte scontate clar enunţate.

Astfel măsurile de prevenţie includ printre altele sprijinirea dezvoltării durabile și a mijloacelor de subzistență alternative pentru comunitățile care trăiesc în imediata vecinătate a habitatelor speciilor vizate de traficanţi dar şi suportul acordat inițiativelor menite să combată corupția asociată traficului cu specii ale florei și faunei sălbatice la nivel național, regional și internațional.

În privinţa cadrului legislativ, se prevede de exemplu ca ţările UE să-şi adapteze legislaţia într-o manieră, care să asigure încadrarea traficului organizat cu specii sălbatice de faună și floră în categoria infracţiunilor grave, pasibile de o pedeapsă cu închisoarea cu durata maximă de cel puţin 4 ani.

Măsurile privind parteneriatul global includ acţiuni cum ar fi utilizarea proactivă a politicilor și instrumentelor comerciale ale Uniunii în paralel cu intensificarea cooperării privind combaterea traficului de animale şi plante sălbatice cu organizațiile regionale relevante.
Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă vor monitoriza aplicarea planului de acţiune.

Sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 martie 2016, 14:02

Politica europeană în sectorul transporturilor feroviare urmărește crearea unui spațiu unic în acest domeniu. Cele trei pachete legislative adoptate și ce de-al 4-lea, în curs de adoptare, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, scăderea timpului de deplasare, creșterea siguranței și a nivelului calității serviciilor.

Adoptat deja de Parlament în primă lectură, cel de-a patrulea pachet presupune modificări legislative la nivel național, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, deschiderea la concurență, cel târziu în decembrie 2019, a contractelor de servicii publice de pe piețele naționale în vederea îmbunătățirii calității și eficacității serviciilor de transporturi naționale de călători. România, alături de alte 6 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Letonia și Luxemburg), nu au luat încă măsurile necesare pentru a se conforma directivei și, dacă în termen de două luni nu comunică măsurile adoptate privind instituirea unui spațiu feroviar european unic, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. Deschiderea spațiului pentru o concurență pe piața națională feroviară până în 2019 este un termen ambițios dar sunt și motive de speranță apreciază europarlamentara Claudia Țapardel, membră în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European:

Este un termen foarte provocator dar pot să vă spun că discuțiile pe care le avem, Parlament European, Comisie Europeană, Consiliu European, toate cele 3 instituții își manifestă dorința ca acest sistem de management integrat la nivel feroviar să fie adoptat și implementat cât mai rapid. Nu aș vrea să mă hazardez să dau un termen limită dar obiectivele sunt ca în cadrul acestui mandat, 2014 – 2019, să avem o finalizare a celui de-al patrulea pachet feroviar și o mai mare integrare a sistemului feroviar în Europa.

Cel de-al 4-lea pachet feroviar, adoptat deja de Parlament în primă lectură, vizează modificarea actelor legislative naționale privind interoperabilitatea, înființarea unei Agenții Europene a Căilor Ferate, reglementarea perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, a serviciilor de transport și standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare. O politică comună a transporturilor capabilă să mențină concurența și să asigure libera prestare a serviciilor necesită armonizarea normelor tehnice, administrative și în materie de securitate. Rezultatele așteptate vizează capacitatea de interoperabilitate, o mai mare siguranță în funcționarea sistemului feroviar european, cerințe comune pentru întreprinderile de transport feroviar pentru accesul în rețeaua națională a statelor membre, armonizarea condițiilor privind accesul în profesie și reducerea poluării sonore. Pe termen lung, este vorba despre realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu (până în 2030), triplarea lungimii rețelei de mare viteză și menținerea unei rețele feroviare dense în toate statele membre. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanțe medii se va realiza cu trenul.

Provocările cu care se confruntă statele membre în atenția CE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 martie 2016, 10:57

Provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre se află în atenția Comisiei Europene.

Comisia Europeană a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, analiza sa anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, așa-numitele rapoarte de țară.
Rapoartele sunt un instrument al semestrului european raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze.

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că rapoartele prezentate de Comisie oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE.

La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat că analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale.

Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, spre exemplu în ceea ce privește nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente, a arătat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis:

„Este important să urmărim nu doar performanțele fiscale ale statelor membre, ci și performanța macroeconomică. Pentru că problemele macroeconomice din statele membre tind să agraveze problemele fiscale și, de asemenea, apar efecte în spirală, adică problemele dintr-o țară pot crea probleme într-o altă țară. De aceea, monitorizăm performanța macroeconomică a statelor membre.”

Rapoartele vor sta la baza discuțiilor cu statele membre privind opțiunile lor de politici naționale. De asemenea, rapoartelevor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.

În lunile următoare, în cadrul semestrului european, Comisia va continua dialogul strâns cu statele membre. Astfel, în luna martie, Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Totodată, comisarii vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele și cu partenerii sociali.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat.

Din acest an, Comisia a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru. Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis:

„Deci noile categorii de dezechilibre macroeconomice (PDM), sunt: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective. Ei bine, în acest stadiu nu pot face nicio previziune privind deciziile Comisiei Europene în ceea ce privește dezechilibrele macroeconomice pentru că acestea se vor lua în următoarele săptămâni.”

Merită menționat că publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei.

Platformă europeană pentru soluționarea online a litigiilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2016, 09:30

Comisia Europeană a lansat o nouă platformă care permite consumatorilor și comercianților să-și rezolve online litigiile privind produsele sau serviciile achiziționate pe internet, atât din țară, cât și din străinătate.

În foarte multe cazuri, consumatorii care fac cumpărături online şi sunt nemulţumiţi nu depun reclamaţii, crezând că procedurile sunt prea greoaie şi sansele de rezolvare prea mici. Prin punerea în funcţiune a unei platforme online pentru rezolvarea neînţelegerilor comerciale, lucrurile se pot schimba.

Platforma este un instrument inovator care le va permite cumpărătorilor şi vânzătorilor să economisească timp şi bani, spune Laura Pascu, PR Manager în cadrul Centrului European al Consumatorilor din România: “Este uşor de utilizat, poate fi accesată de pe orice tip de dispozitiv, adică computer, telefon, tabletă, laptop. Consumatorii completează un formular de reclamaţie pe site, oferă utilizatorilor posibilitatea de a parcurge online întreaga procedură de soluţionare şi este în toate limbile UE, cu traducere simultană. Comercianţii vor avea de câştigat şi ei, deoarece procedurile de soluţionare le vor permite să evite cheltuieli de judecată substanţiale, dar şi să menţină relaţii bune cu clienţii. De reclamaţiile offline se ocupă Autoritatea Naţională pentru Protecția Consumatorilor, noi ne ocupăm doar de reclamaţiile online cu această platformă.”

Litigiile comerciale vor fi înaintate unor organisme de soluționare alternative, înregistrate pe platformă şi selectate de către statele membre după anumite criterii de calitate.

Astfel, consumatorii vor avea mai multă încredere să cumpere pe internet, iar companiile vor fi încurajate să vândă peste hotare, aspecte care vor dezvolta piața unică digitală a Europei.

Mihai Roşioru, ataşat de presă la Reprezentanţa Comisiei Europene în România: “Platforma este funcţională în acest moment, începând din 15 februarie. Doar 17 state membre au înregistrat acele entităţi de soluţionare alternativă a litigiilor, deci doar pentru achiziţii efectuate din acele state membre.”

Reporter: Prin urmare, consumatorii din România nu pot accesa platforma şi nu pot solicita verificări.

Mihai Roşioru: “În cazul în care au achiziţionat produse sau servicii prin intermediul internetului din acele 17 state membre, ei pot beneficia de această platformă.”

Reporter: Doar pentru produsele achiziţionate online din România nu pot face sesizări şi nu-şi pot rezolva litigiile acolo.

Mihai Roşioru: “Da, pentru că România nu a înscris încă aceste entităţi de soluţionare alternativă.”

România se află, în prezent, printre statele membre care nu au nominalizat entități de soluţionare a litigiilor online, însă are mecanisme publice alternative de rezolvare a neînţelegerilor: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru litigiile individuale și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, pentru disputele din sectorul comunicațiilor electronice.

Noua platformă nu va înlocui, însă, posibilitatea de a apela la instanțe, o procedură ce este, de obicei, mai costisitoare și mai lungă

CE ajută autoritatile locale sa beneficieze de oportunitatile Fondurilor Structurale si de Investitii si ale Fondului European de Investitii Strategice

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 februarie 2016, 11:13

Fondurile structurale si de investitii inseamna 454 de miliarde de euro pentru perioada 2o14-2o2o. Acesti bani vor fi investiti in 5oo de programe orientate spre domenii strategice, in primul rand in cercetare. dezvoltare si inovare, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, a economiilor bazate pe emisii scazute de carbon precum si in tehnologia informatiei si comunicarii. Fondurile structurale pot finanta proiecte prin intermediul unor granturi si instrumente financiare si sunt distribuite prin programe nationale multianuale, cofinantate, aprobate de Comisia europeana si implementate de statele membre. Autoritatile locale sunt responsabile pentru selectia, implementarea si monitorizarea proiectelor.

Fondul European pentru Investiti Strategice se ridica la peste 3oo de miliarde de euro si constituie baza Planului de Investitii pentru Europa, principalul proiect al mandatului Comisiei Juncker. Comisia europeana si Banca europeana de Investitii au lansat acest fond pentru a ajuta la depasirea decalajelor prin mobilizarea finantarii private a investiilor strategice. Prin intermediul lui Banca Europeana de Investitii ofera instrumente de finantare a riscurilor pentru proiectele viabile in sectoare precum: transport, energie, economia digitala, mediu si gestionare eficienta a resurselor, cultura si sanatate, cercetare, dezvoltare si inovare si pentru Imm-uri.
Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu crede ca realizarea obiectivelor cuprinse in Planul de Investitii pentru Europa este un efort comun si pentru asta este nevoie de mobilizarea tuturor resurselor si partilor implicate. „Stiti foarte bine ca actuala criza este o criza generata de lipsa investitiilor, potrivit estimarilor noastre ne trebuie circa 3oo de miliarde de euro pentru a pune economia europeana pe un trend al cresterii sustenabile si al crearii de locuri de munca. Aceasta este o problema desigur pentru mai mult de 22 de milioane de oameni care nu au o slujba astazi. Tocmai de aceea este important faptul ca Banca Europeana de Investitii si Comisia Europeana si-au unit fortele si lucreaza impreuna pentru a ajuta la depasirea decalajelor”.

La randul sau, vicepresedintele Comisiei europene, responsabil pentru crestere economica, locuri de munca, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca ghidul ofera sfaturi practice intreprinderilor care cauta finantare despre cum sa utilizeze ambele instrumente in cel mai bun mod cu putinta. „Combinarea strategica a Fondurilor Europene de Investitii Strategice cu Fondurile Structurale si de Investitii poate ajuta la coordonarea eforturilor colective pentru a face fata scaderii investitiilor in Europa sau in particular in unele regiuni din Europa. Fondul European de Investitii Strategice si Fondurile Structurale si de Investitii pot atrage investitii aditionale prin completare reciproca si pot optimiza atragerea de investitii suplimentare. Aceste fonduri au fost proiectate în mod diferit, dar complementar, din punct de vedere al motivației, concepției și cadrului legislativ. Altfel spus, ele se susțin reciproc”.

Salamul de Sibiu a obţinut statutul de produs tradiţional protejat în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 februarie 2016, 09:30

România a reușit să obțină protecția și recunoașterea Uniunii Europene pentru salamul de Sibiu. Cererea a fost înaintată către Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar la aproape un an şi jumătate distanţă, salamul de Sibiu a fost inclus în registrul produselor ce poartă denumirea de indicație geografică protejată. Ce reprezintă acest lucru pentru ţara noastră ne spune Mihai Roşioru din partea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Înseamnă recunoaşterea calităţii acestui produs şi înseamnă în plus faţă de acest lucru că acest tip de salam este produs în anumite regiuni din România, cu anumite ingrediente, fapt ce îi conferă o calitate, un gust şi o serie de caracteristici specifice. Este vorba de salamul produs în Bucureşti, Braşov, Bacău, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi nu în cele din urmă în judeţul Sibiu. Acest tip de salam este un preparat din carne crudă, acoperit cu un strat subţire de mucegai, recunoscut de Comisia Europeană ca fiind un produs purtător de indicaţie geografică protejată începând in data de 19 februarie. Alături de salamul de Sibiu şi de magiunul de prune de Topoloveni, deja recunoscute de Comisia Europeană, mai există solicitări din partea autorităţilor române pentru încă alte două produse. Este vorba de telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Ţara Bârsei.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea salamului de Sibiu. Primele referiri datează din 1910, fiind denumit inițial salam de iarnă. Atunci un italian pe nume Filippo Dozzi a cumpărat în Sinaia o clădire care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri și un hotel, şi s-a apucat de treabă. În schimb, primul produs românesc care a obţinut recunoaşterea Uniunii Europene în 2011, magiunul de prune de Topoloveni este fabricat după o reţetă atestată din 1914 şi are un singur ingredient – prunele.

Ministrul agriculturii, Achim Irimescu a declarat că şi telemeaua de Ibăneşti va primi recunoaştere europeană în cel mult o lună. Acesta ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea salamului de Sibiu, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Situaţia a fost însă clarificată, a afirmat Irimescu.

La nivel european există peste 1.400 de astfel de produse, cele mai multe în Italia, după care Franța, Spania, Portugalia, Grecia și Germania.

CE şi-a prezentat pachetul de măsuri privind securitatea energetică

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 februarie 2016, 09:30

Comisia Europeană şi-a prezentat în această săptămână pachetul de măsuri privind securitatea energetică, componentă esenţială a strategiei pentru uniune energetică. Propunerile înaintate vizează pe de o parte pregătirea Europei pentru tranziţia energetică mondială dar şi pentru eventualele crize de aprovizionare cu gaz metan din viitor.

Pachetul de măsuri privind securitatea energetică prevede o gamă largă de măsuri menite să întărească rezilienţa Uniunii Europene la întreruperile în aprovizionarea cu gaz metan. Ne amintim cu toţii de crizele de aprovizionare cu gaz din 2006 şi 2009, care au lăsat în frig milioane de cetăţeni europeni. De atunci s-au implementat o serie de măsuri, însă testele de stres din 2014 au arătat că UE este încă mult prea vulnerabilă la întreruperile majore în furnizarea gazelor naturale – spunea comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice şi energie, Miguel Arias Cańete.

Dar să vedem, care sunt capitolele principale ale pachetului de securitate energetică! Primul se referă la asigurarea aprovizionării cu gaz. Uniunea Europeană depinde la ora actuală într-o măsură riscant de mare de surse externe. Pentru a contracara această vulnerabilitate, Comisia propune trecerea de la abordarea naţională la cea regională în elaborarea strategiei de securitate a aprovizionării. Se avansează un principiu extrem de important legat de sectoarele prioritare şi de solidaritatea obligatorie a vecinilor.

Miguel Arias Cańete: Toate ţările vor trebui să asigure cu prioritate aprovizionarea cu energie a gospodăriilor şi a serviciilor sociale esenţiale în cazul unei crize. În practică acest principiu înseamnă că într-o situaţie limită, statele membre vor trebui să acorde întâietate protejării consumatorilor casnici, inclusiv din ţările vecine, faţă de celelalte categorii de consumatori, chiar indigeni!

Pachetul de măsuri are în vedere şi înţelegerile interguvernamentale din domeniul energetic semnate cu terţe ţări. Acestea vor trebui preavizate de Comisia Europeană pentru asigurarea compatibilităţii cu considerentele de securitate energetică ale UE.
Strategia privind gazele naturale lichefiate este un alt capitol important al setului de măsuri anunţate. Aceasta îşi propune construirea infrastructurii strategice necesare eliminării dependenţei anumitor state membre de furnizori unici.

Eficientizarea utilizării resurselor este o latură critică a oricărei strategii de securitate energetică. Iată motivul pentru care pachetul de măsuri cuprinde şi o nouă strategie în domeniul încălzirii, respectiv condiţionării aerului – spunea comisarul Miguel Arias Cańete. Este vorba de un sector în care se consumă jumătate din energia disipată la nivelul Uniunii, cu un aport al combustibililor fosili de 75%. Este responsabil pentru trei sferturi din totalul consumului de gaze naturale şi 13% din consumul de ţiţei. Partea cea mai însemnată a acestei energii este utilizată ineficient!
Din acest motiv, strategia propusă se concentrează în mod primordial asupra îmbunătăţirii performanţelor energetice ale clădirilor.

Pachetul de măsuri privind securitatea energetică va trebui aprobat inclusiv de Parlamentul European şi de Consiliu pentru a fi inclus în legislaţia comunitară.

Programul MEDIA al CE reprezintă un sprijin pentru filmele participante la Berlinală

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 februarie 2016, 09:30

Programul MEDIA al Comisiei Europene reprezintă un sprijin pentru multe din filmele participante la Berlinală.

La mijlocul săptămânii trecute, la Berlin a început primul mare festival cinematografic al anului.

Berlinala, cum mai este denumit evenimentul de către artiști, se află anul acesta la cea de-a 66 ediție și aduce în fața iubitorilor celei de-a 7-a arte 23 de producții internaționale în selecția oficială, dintre care 19 premiere mondiale și două filme de debut.

Trofeul ”Ursul de Aur” va fi decernat în cadrul unei gale speciale sâmbătă, 20 februarie.

Dar, la Festivalul de Film de la Berlin sunt prezentate și filme în afara competiției, precum și filme aparținând unor mari cineaști în cadrul secțiunii „ Berlinala Special”.

În cadrul ediției din acest an a Berlinalei, a fost selectat, între cele 44 de filme din cadrul secţiunii Forum și lungmetrajul independent românesc „Ilegitim”, în regia lui Adrian Sitaru.

Pe de altă parte, merită menționat că nu mai puţin de 20 de filme participante la ediţia din acest an a Berlinalei au beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene prin programul MEDIA al Comisiei Europene dedicat cinematografiei.

La ediția din acest an a Berlinalei, ziua de luni 15 februarie a fost dedicată Europei Creative și în cadrul unui Forum al Filmului European a fost sărbătorită împlinirea a 25 de ani de existență a programului MEDIA al UE.

Programul MEDIA este, de fapt, un subprogram al programului Comisiei Europene- Europa creativă.

Așa cum îi arată numele, programul MEDIA încurajează industria audiovizuală, sprijină crearea și distribuția de filme, precum și formarea profesională și inovarea în acest domeniu, în scopul de a spori diversitatea și competitivitatea internațională a cinematografiei europene și a industriei audiovizuale.

Pe de altă parte, Forumul European de Film a fost inițiat de către Comisia Europeană în anul 2014 și oferă un spațiu pentru un dialog structurat între reprezentanții Comisiei și deținătorii de interese din sectorul audiovizual.

La ediția din acest an, dezbaterile au avut drept temă centrală modalitățile de adaptare la noile realități digitale.

Participanții la Forum au prezentat noi soluții și servicii pentru a spori accesul la conținutul audiovizual european în toată Europa.

Prezent la manifestare, comisarul european pentru societate și economie digitală, germanul Günther Oettinger a subliniat, cu acest prilej, că mass-media audiovizuale și, în special, filmele reprezintă unul dintre cele mai bune moduri de a prezenta diversitatea culturală a Europei, bogăția patrimoniului, creativitatea și excelența artistică.

Mai mult, oficialul european a ținut să atragă atenția că industriile culturale stimulează inclusiv creșterea economică în UE:

„Industriile culturale și creative din Europa reprezintă un motor impresionant de creștere economică. Ultimele studii estimează că acest sector aduce aproximativ 4,5% din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 7-8 milioane de oameni.”

De asemenea, merită reținut că din anul 1991, prin programul MEDIA au fost investite 2,4 miliarde de euro în opere audiovizuale.

În prezent, la programul MEDIA participă 33 de țări: cele 28 de state member UE, plus Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, cea mai recentă țară care s-a alăturat schemei, Bosnia Herțegovina.

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 februarie 2016, 13:00

Toată lumea trebuie să plătească taxe corecte și fiecare guvern trebuie să fie sigur că poate colecta banii ce i se cuvin. Pe scurt, sistem fiscal transparent!

Este unul din scopurile Comisiei Europene care face pas după pas pe drumul spre atingerea lui.

Cel mai recent succes a fost înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute când a fost semnat, cu Andorra, un nou acord care vizează îmbunătățirea respectării legislației fiscale europene de către deponenți privați.

Acesta prevede schimburi automate de informații între părți, fapt care va face imposibilă ascunderea în această ţară a fondurilor nedeclarate de către cei care încearcă să înşele legea.

Ministrul de finanţe olandez, preşdintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a fost cel care a semnat, din partea Uniunii, acest acord, considerat instrument extreme de eficient în lupta contra evaziunii fiscale: „Instrumentele fiscale ale uniunii Europene devin eficiente doar atunci când nu oferă portiţe care să poată fi folosite de planificatorii fiscali pentru a ocoli impozitarea.

Acest acord va permite umplerea golurilor rămase în domeniul schimbulrilor de informaţii în scop fiscal şi va menţine consecvenţa normelor aplicate în şi în afara Uniunii Europene.

Acordul de astăzi arată că statele membre, pe de-o parte şi Andorra, de cealaltă parte, nu sunt doar politic determinate să promoveze competiţia dreaptă în domeniul fiscal, ci sunt şi gata să acţioneze.”

Prezent la ceremonie, comisarul european Pierre Moscovici a semnat şi el acest acord despre care este sigur că va creşte transparenţa fiscală:

Transparenţa este cheia pentru a ne asigura că fiecare guvern poate colecta taxele ce i se cuvin şi fiecare cetăţean plăteşte cinstit impozitele. Este unul dintre cele mai importante instrumente pe care le putem dezvolta pentru a asigura o taxare corectă.

Acordul de astăzi îi va scoate în evidenţă pe cei care încearcă să scape de impozite prin ascunderea banilor lor peste hotare.

Autorităţile fiscale europene şi cele din Andorra muncesc împreună într-un spirit deschis, cu încredere reciprocă, depun un efort comun pentru a eradica frauda fiscală.

Felicit cu multă căldură Andorra pentru pasul important pe care l-a făcut astăzi. “

Potrivit acordului încheiat vineri, 12 februarie, statele membre şi Andorra vor face schimb de informaţii referitoare la numele, adresele, datele de identificare fiscală şi datele de naştere ale persoanelor cu conturi în ţările respective, precum şi date despre situaţia lor financiară. Aceasta va permite ambelor părţi să identifice evazioniştii fiscali sau tentativele de fraudă, în conformitate cu regulile sporite de transparenţă convenite de ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi cu noile standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale G20, privind schimbul automat de informaţii.

Acorduri asemănătoare au fost semnate anul trecut de Uniunea Europeană cu Elveţia, cu Liechtenstein şi cu San Marino.

De asemenea, sunt finalizate negocierile pentru parafarea unui acord similar cu Monaco .

Acordul Uniunea Europeană- Andorra intră în vigoare pe 1 ianuarie 2017.

Concursul de traducere Juvenes Translatores și-a desemnat câstigătorii

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 februarie 2016, 09:30

Comisia Europeană a anunţat numele câştigătorilor concursului de traducere Juvenes Translatores, ediţia 2015.
Este vorba de câte o persoană pentru fiecare din cele 28 de ţări participante. Câştigătoarea din România este Roxana Maria Chiorean, elevă a Colegiului Naţional Emil Racoviţă din Cluj-Napoca.

Concursul Juvenes Translatores ediţia 2015 a avut peste 3000 de participanţi, proveniţi din 736 de şcoli din întreaga Europă. Ei şi-au putut alege atât limba din care, cât şi cea în care urmau să traducă. Cum sunt selectate şcolile participante? – ne spune

Liliana Comănescu, reprezentanta Direcţiei Generale Traduceri din cadrul Reprezentanţei în România a Comisiei Europene:
„Pentru fiecare ţară numărul de şcoli selectate va fi întotdeauna egal cu numărul de locuri deţinute în Parlamentul European. În cazul României este vorba de 32 de şcoli. Înscrierea are loc on-line, ulterior are loc o tragere la sorţi electronică, făcută la Bruxelles, deci este o selecţie aleatorie.”

Tema comună a celor 24 de texte de tradus, redactate în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene a fost cooperarea pentru dezvoltare. Câştigătoarea din România, Roxana Maria Chiorean a tradus din engleză în română textul intitulat „Far from alone in Sierra Leone – Departe de a fi singur în Sierra Leone”, scrisoarea imaginară a unui voluntar european, care lucrează la remobilarea unor şcoli din ţara vest-africană.

Engleza şi româna i se par „tare frumoase şi incredibil de bogate în sonorităţi, expresii, valenţe şi posibilităţi de exprimare. Atât de frumoase, încât o fac să se întrebe, câte ar putea descoperi dacă ar mai învăţa vreo cinci sau şase limbi” – a declarat Roxana Maria.

Deşi din fiecare stat membru se desemnează câte un singur câştigător, performanţa este recompensată şi într-un mod mai general. Conform datelor centralizate de Direcţia Generală Traduceri a Comisiei Europene, un premiu obţinut la concursul Juvenes Translatores poate influenţa în mod hotărâtor opţiunile de studiu şi carieră a elevilor câştigători. Liliana Comănescu: „Aproximativ 10% din elevi primesc menţiuni speciale, în condiţiile în care traducerea lor este de o calitate foarte bună şi toţi elevii care participă primesc un certificat. Colegii mei din unitatea centrală de la Bruxelles au urmărit evoluţia elevilor şi ne-au spus că mulţi dintre ei ulterior şi-au depus candidatura la universităţi de profil de limbi străine, traducere, interpretariat şi aşa mai departe. Din interviurile pe care le-am luat eu şi contactul cu elevii câştigători de până acum, mulţi dintre ei au declarat că deşi nu se gândiseră anterior să îmbrăţişeze meseria de traducător, concursul i-a făcut să ia în calcul şi această opţiune.”

Câştigătorii ediţiei din 2015 vor fi premiați la Bruxelles în data de 14 aprilie 2016, ceremonia urmând să se desfăşoare în prezența doamnei Kristalina Georgieva, vicepreședinte al Comisiei Europene.

La Buruxelles au fost date publicităţii previziunile economice de iarnă

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 februarie 2016, 10:10

La Buruxelles au fost date publicităţii previziunile economice de iarnă ale CE. Acestea indică faptul că perspectivele creșterii globale nu au cunoscut modificări majore față de previziunile de toamnă, dar şi că riscul ca anul acesta creșterea economică să se dovedească a fi mai slabă decât se preconizase, în principal din cauza unor factori externi.

Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: Dacă privim lucrurile obiectiv, economia europeană beneficiază, în continuare, de o serie de factori pozitivi,cum ar fi scăderea preţului petrolului, cursul de schimb al Euro relativ scăzut, lucru bun pentru exporturile noastre industriale, relaxarea cantitativă a Bancii Centrale Europene. Toti acesti factori au stimulat exporturile şi consumul privat, condiţii prielnice care, probabil, vor fi din ce in ce mai puternice şi vor dura ceva mai mult timp decât anticipasem anterior.

Se așteaptă ca, până în 2017, economiile tuturor statelor membre să se extindă. Cu toate acestea, vor continua să existe diferențe considerabile între ratele de creștere a PIB-ului, atât din cauza caracteristicilor structurale, cât și a diverselor poziții ciclice. Pe de altă parte, riscurile la adresa economiei devin din ce în ce mai pronunțate, noi provocări făcându-și apariția: încetinirea creșterii economice a Chinei și a altor economii de piață emergente, scăderea în intensitate a comerțului mondial, precum și incertitudinea geopolitică și politică.

Factorul central negaticv este încetinirea economiilor emergente, de altfel, trebuie sp fim lucizi, riscurile din economia mondială au crescut în mod semnificativ şi acesta este punctual esenţial al previziunilor de iarnă. Consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creşterii, mulţumită imbunătăţirii pieţei de muncă, creşterii venitului mediu disponibil pentru gospodării şi inflaţiei care rămâne foarte scăzută. Consumul public a fost mai ridicat decât cel prevăzut anul trecut, lucru care ar trebui să contribuie la susţinerea creşterii. Mai rămâne un punct slab care se menţine şi anume investiţiile nu stimulează încă foarte bine creşterea economică, dar condiţiile sunt acum favorabile pentru stimularea investiţiilor şi a economiei.

Aceste previziuni țin seama de toate datele și factorii relevanți disponibili, inclusiv de ipotezele privind politicile guvernamentale, de până la 22 ianuarie 2016, inclusiv.
Comisia își va actualiza previziunile economice în mai 2016.

CE a publicat noi propuneri de combatere evaziunii fiscale în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2016, 09:05

Comisia europeana a publicat noi propuneri de combatere a acestui fenomen în spatial comunitar.

Printr-un nou pachet legislativ, Comisia Europeană propune un răspuns coordonat la nivelul UE care vizează alinierea legislaţiilor fiscale naţionale, în scopul de a contracara eficient practicile fiscale agresive ale companiilor mari.

Acest demers este un pas important pentru crearea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile și pentru o impozitare mai corectă și mai eficace pentru toți europenii.

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici declara că lupta împotriva evaziunii fiscale va conduce la mai multă echitate şi justiţie socială dar şi la mai multă eficacitate economică.

În opinia lui Moscovici, evaziunea fiscală are un cost, nu este o realitate artificială sau o judecată de valoare. Acesta a explicat că potrivit estimarilor recente facute de Parlamentul European, în fiecare an se pierd între 50 şi 70 de miliarde de euro din cauza fenomenului de evaziune fiscală.

Este vorba de o sumă de cinci ori mai mare decât cea a fondurilor alocate pentru gestionarea crizei migranţilor în 2015-2016.
Aceşti bani ar putea fi folosiţi în domenii importante, mai spunea Pierre Moscovici „Sunt bani pierduţi pentru creşterea economică, pentru serviciile publice, bani în minus pentru spitale, scoli, transport, sănătate, justiţie, lupta împotriva terorismului. Acest lucru creează un deficit care trebuie acoperit în mod inechitabil de cetăţeni printr-o impozitare mai ridicată. Pentru că ce nu plăteşte unul va trebui să plătească altcineva şi e o povară şi pentru companiile care îşi plătesc impozitele corect şi care suferă direct şi incorect în urma unei concurenţe neloiale. Întreprinderile locale europene suportă estimarilor Comisiei europene o sarcină cu 30 % mai ridică faţă de multinaţionale din cauza transferurilor de profituri. Şi exact impotriva acestui fenomen încercăm să luptăm cu aceste măsuri.”

Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici. Pachetul aprobat permite să se reechilibreze jocul fiscal în Europa şi închide anumite circuite propice evaziunii fiscale.

Aceste măsuri vor garanta că multinaţionalele se vor supune aceloraşi reguli şi cote ca şi celelalte întreprinderi care funcţionează în Uniunea Europeană.

Comisarul Moscovici a precizat că pachetul propune masuri concrete pentru a împiedica companiile să-şi exporte profiturile către paradisuri fiscale.

De asemenea, aceste măsuri vor acţiona pentru a le împiedica pe companii să profite de pe urma inegalităţilor dintre legislaţiile naţionale, care astăzi permit să-şi reducă în mod necuvenit impozitele.

Pachetul are la bază cei trei piloni din agenda Comisiei pentru o impozitare mai echitabilă.
Este vorba despre asigurarea unei impozitări eficace în UE, creșterea transparenței fiscale, precum şi asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Propuneri legislative din acest pachet vor fi transmise Parlamentului European pentru consultare și Consiliului UE pentru adoptare.

Consiliul și Parlamentul ar trebui să aprobe și Recomandarea privind tratatele fiscale, iar statele membre ar trebui să o respecte atunci când își revizuiesc aceste acorduri.

De asemenea, statele membre ar trebui să se pună de acord în mod oficial cu privire la noua strategie externă și să decidă cum pot să o pună în aplicare cât mai rapid, după ce va fi aprobată de Parlamentul European

CE: prima investiție în ”Proiecte integrate” pentru protecția mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2016, 09:30

”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.

Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.

”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.

Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.

CE propune noi măsuri pentru autovehicule în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 februarie 2016, 09:45 / actualizat: 1 februarie 2016, 11:30

Comisia Europeană a propus, săptămâna trecută, o revizuire majoră a procedurilor de omologare a autovehiculelor în Uniunea Europeană.
Inițiativa executivului european vine în ideea de a acoperi o parte din deficiențele scoase la lumină de scandalul motoarelor trucate de la Volkswagen.

Concret, Comisia Europeană vrea să aibă puterea de a supraveghea și sancționa sectorul auto.

În cadrul normelor curente, doar autoritățile naționale sunt responsabile pentru atestarea faptului că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a putea fi plasat pe piață și pentru supravegherea conformității producătorilor cu legislația UE.
Altfel spus, actualul sistem de omologare se bazează pe încredere reciprocă: odată ce un autovehicul este certificat într-un stat membru, acesta poate circula liber pe întreg teritoriul UE.

Trebuie spus, însă că majoritatea statelor membre desemnează servicii tehnice, care sunt plătite direct de către producătorii de automobile, pentru verificarea conformității vehiculului cu cerințele UE.

Comisia propune modificarea sistemului de remunerare pentru a evita legăturile financiare între serviciile tehnice și producători, care ar putea conduce la un conflict de interese și ar putea compromite caracterul independent al procedurii de încercare.

Propunerea mai are în vedere și criterii de performanță mai stricte pentru aceste servicii tehnice, care ar trebui auditate în mod regulat și independent în vederea obținerii și păstrării desemnării.
Autoritățile naționale competente vor face obiectul unor evaluări intre părți pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate și aplicate în mod riguros pe întreg teritoriul UE.

Comisia va fi abilitată să suspende, să restricționeze sau să retragă desemnarea serviciilor tehnice ale căror performanțe sunt insuficiente și care se dovedesc prea laxe în ceea ce privește aplicarea normelor.

Dacă este necesar, Comisia va iniția chiar retrageri de pe piață.
În legătură cu acest aspect, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a declarat: „Comisia va avea atribuții de supraveghere a autorităților locale, deci va verifica. Nu doresc o centralizare la nivelul Uniunii Europene, dar aș vrea ca Uniunea să poată verifica autoritățile naționale în ceea ce privește serviciile tehnice, ceea ce nu se întâmplă în prezent.”

Propunerile CE vor conferi un caracter mai independent procedurilor de încercare a vehiculelor și vor întări supravegherea vehiculelor aflate deja în circulație.
Vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, este de părere că pentru a recâștiga încrederea consumatorilor în acest sector important, trebuie înăsprite regulile, dar și să ne asigurăm că acestea sunt efectiv respectate.

„Este esențial să restabilim condiții de concurență echitabile și o concurență loială pe piață”, a subliniat Katainen.

Proiectul de regulament elaborate de CE urmează a fi transmis Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare.
Odată adoptat, acesta va fi direct aplicabil.

Parlamentul European a prezentat raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 ianuarie 2016, 10:30

Raportul anual al Comisiei în domeniul concurenței, pentru anul 2014, a fost prezentat săptămâna aceasta în Parlamentul European. A fost adoptată o rezoluție referitoare la banii recuperați de la o companie, care a încalcat normele privind ajutoarele de stat.Potrivit rezoluției votate marți, banii recuperați de la o companie care, conform CE, a încălcat normele privind ajutorul de stat, nu vor fi direcționați către statele membre unde se află respectiva companie, ei vor ajunge la bugetul UE sau în statele membre care au avut de suferit.

Raportul prezintă recomandări generale pentru îmbunătățirea concurenței și alege mecanismele privind practicile de impozitare corporativă și de sprijin al statului pentru bănci, în urma crizei financiare.

Margrethe Vestager, comisar european pentru competiție a declarat că trebuie să ne asiguram că legea concurenței este implementată într-un fel care să susțină viața de fiecare zi a cetățenilor. Companiile puternice, care au avut succes, nu trebuie să folosească greșit puterea lor. Pentru a menține piața deschisă, și pentru ca fiecare companie să aibă șansa sa de a-și atrage clienții.

Ea a mai spus: Apreciez viziunea globală conform căreia avem nevoie de o cooperare mai strânsă cu parlamentul European şi în domeniul legislativ, atât în cazul schimbului automaz de informaţii, cât şi atunci când este vorba despre plata impozitului pe profit, şi în situaţia în caresperăm să putem aborda următoarea chestiune: profitul se taxeayă acolo unde s+au făcut banii.

Am încercat să fim cât mai transparenţi, să publicăm deciziile imediat ce au apărut informaţiile confidenţiale, să fim mai transparenţi când e vorba de ajutorul statal, împuternicind statele memebre să ia mult mai multre deciyii singure şi pe de altă parte, să fie mai transparente apropo de felul în care sunt cheltuiţi banii contribuabililor.

Comisia se confruntă acum, în era globalizării și a economiei digitale, cu provocări mai mari decât în trecut. Este nevoie de noi reguli privind o impozitare echitabilă, poziția dominantă pe piață, oportunitățile de intervenție europeană și cooperarea internațională.

Deputații au cerut Comisiei să definească noi criterii de evaluare a dimensiunii pieței în zona digitală. Actuala cifra de afaceri globală nu este un criteriu suficient pentru a aprecia dacă, în urma unor fuziuni sau preluări, se ajunge la o poziție mail mult decât dominantă în economia digitală. Deputații consideră și că în cazul încălcării normele existente, amenzile trebuie aplicate nu numai persoanelor juridice, ci și persoanelor fizice responsabile, ca un factor de descurajare.

S-a mai fost solicitat Comisiei, de asemenea, clarificarea normelor și procedurilor pentru autorizarea unui ajutor de stat în domeniul privat.

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 ianuarie 2016, 09:33

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună securitate şi propune facilitarea schimbului de date privind cazierul judiciar atât al cetăţenilor din Uniunea Euroapenă, cât şi al celor din afară. Se are în vedere şi includerea amprentelor digitale care să faciliteze depistarea identităţilor false. În plus nu vor mai trebui trimise cereri de informaţii, aşa cum se întâmplă acum, ceea ce va reduce costurile suportate de autorităţile naţionale şi va creşte eficienţa.

Vera Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen explică.

Noua propunere va asigura un schimb rapid şi eficient de informaţii privind cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara Uniunii Europene, ECRIS fiind deja utilizat la scară largă. Sistemul le permite deja statelor membre să aibă acces la informaţii privind condamnările anterioare pronunţate oriunde în Uniunea Europeană. ECRIS, instituit în 2012 contribuie la o mai bună prevenire și combatere a infracționalității și a terorismului. În prezent, prin intermediul sistemului, statele membre își transmit lunar 24.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare, ceea ce înseamnă anual aproximativ 288.000 de cereri.

Atacurile de la Paris au confirmat nevoia de o mai bună securitate pe tot teritoriul Uniunii Europene, a declarat Vera Jourová, care a reiterat ultimul atentat petrecut luna aceasta.

În ianuarie, un bărbat a intrat într-o secţie de poliţie din Paris şi a vrut să ucidă un ofiţer. El a comis infracţiuni şi în alte zone din Franţa, în Germania şi Suedia, dar sub alte nume. Atacatorul avea cel puţin 10 paşapoarte şi identităţi.

Facilitarea schimbului de informaţii privind cazierul va fi şi în beneficiul persoanelor din afara Uniunii Europene, a mai spus Vera Jourová .

Acestea vor putea să demonstreze mai uşor că au un cazier curat, de exemplu atunci când aplică pentru un loc de muncă în altă ţară. Dacă directiva va fi adoptată, va intra în vigoare într-un an. Este un timp scurt, dar avem nevoie ca aceste reguli să fie puse în aplicare cât mai repede. O mai bună şi rapidă comunicare privind cazierul între autorităţile naţionale va transforma Uniunea Europeană într-un loc sigur pentru toţi cetăţenii.

Propunerea va fi prezentată în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc la 26 ianuarie 2016, iar apoi discutată la Consiliul de Miniştri şi al Parlamentului European.

Valul fără precedent al refugiaţilor și conflictele interne, încercări grele pentru UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 ianuarie 2016, 09:45

Anul 2016 va trebui să aducă rezultate clare, tangibile în redobândirea controlului asupra graniţelor comune şi a fluxului de refugiaţi, începând chiar cu săptămânile, lunile care urmează.

Pentru aceasta, Uniunea Europeană ca tot unitar va trebui să-şi intensifice eforturile, propunerile înaintate de Comisie trebuie adoptate, abordările asupra cărora s-a căzut de acord în 2015 trebuie implementate – a subliniat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans la şedinţa Colegiului.

În ceea ce priveşte relocarea, până la această oră doar 272 de persoane din cifra de 160.000 stabilită în septembrie 2015 au fost redistribuite.

În alocuţiunea sa de anul nou, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker nu şi-a ascuns nemulţumirea legată de refuzul unor ţări de a accepta cote obligatorii de refugiaţi: „Nu este posibil ca o propunere a Comisiei care a beneficiat de un sprijin substanţial din partea Parlamentului – este vorba de relocarea a 160.000 de refugiaţi – să nu fie executată! Statele membre, în speţă cele, care ar putea crede acum că merg în direcţia cea bună spunând că nu vor accepta refugiaţi, trebuie convinse că este vorba de o decizie luată, care trebuie implementată!”

În privinţa punctelor de acces, din cele cinci zone desemnate pe teritoriul Greciei, numai una, cea din Lesvos este pe deplin operaţională. În Italia procentul este de două din şase, zonele de acces funcţionale fiind Lampedusa şi Trapani.

Jean-Claude Juncker: Lucrăm de câteva luni la centrele de înregistrare-primire, aşa zisele hotspots, acestea vor trebui finalizate. Am progresat mult în privinţa acestora, veţi vedea că până la următorul summit european vom avansa vizibil!

Problema returnărilor va trebui discutată în detaliu! În privinţa acelora care vor fi returnaţi, cărora nu li se va acorda dreptul de şedere în Uniune, vom depinde de disponibilitatea unor terţe state.

Acest lucru înseamnă că tratatele noastre de readmisie cu acestea vor trebui extinse, îmbunătăţite. Comisia a elaborat deja propuneri privind noile modalităţi şi organisme de control ale graniţelor europene, terestre şi maritime, lucrăm activ la acest subiect. Este vorba de un proiect. Nu va rezolva toate problemele, dar dacă nu vom fi capabili de a ne controla eficient graniţele externe, în mod inevitabil vor fi reintroduse verificări la graniţele interne din spaţiul Schengen!

Colegiul comisarilor a discutat şi alte iniţiative necesare în contextul crizei refugiaţilor. Comisia îşi va elabora până în luna martie propunerile vizând reforma sistemului Dublin. Pentru a reduce tendinţele de urmare a unor căi ilegale, va fi pregătit un pachet de măsuri care să-nlesnească imigrarea legală, respectiv integrarea noilor noilor veniţi în piaţa europeană a muncii.

Ajutoare de stat transformate in avantaje fiscale

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:56

Cel puțin 35 de societăți multinaționale sunt bune de plată, după ce au beneficiat de pe urma sistemului fiscal belgian aplicabil „profitului excedentar”.

Comisia Europeană și-a început investigația în acest caz în luna februarie a anului trecut, iar ieri a anunțat concluziile: sistemul este ilegal și impozitele neplătite trebuie recuperate.

Plecând de la ipoteza că multinaționalele generează profituri în plus datorită apartenenței la un grup, reputației, rețelelor de clienți și furnizori și accesului mai facil pe piețe noi, Belgia a permis acestor societăți reducerea bazei de impozitare pentru ceea ce a numit „profit excedentar”.

Stabilit în baza unei decizii fiscale obligatorii, el reprezenta diferența presupusă dintre profitul real înregistrat de o multinațională și profitul mediu ipotetic pe care l-ar fi înregistrat o societate autonomă într-o situație comparabilă. Aplicarea acestui sistem, valabil din 2005, a permis societăților multinaționale să reducă profitul impozitat la jumătate, și, în unele cazuri, chiar la 10%.

Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a explicat: „Schema a permis companiilor să plătească impozite substanțial mai mici, pur și simplu pentru că sunt multinaționale și ar putea beneficia de presupuse sinergii. Pe baza deciziilor fiscale, schema a exclus de la impozitare în Belgia așa numitul profit excedentar. Rezultatul este o dublă netaxare, în vreme ce profitul excedentar este de fapt profit realizat, care nu sfârșește prin a nu fi impozitat nicăieri. „

Acest sistem de impozitare particular a fost promovat de administrația fiscală prin sloganul „ Only in Belgium”, iar societățile multinaționale s-au grăbit să prindă oferta, în defavoarea firmelor autonome, care își desfășurau activitatea efectiv numai în Belgia și care nu au avut avantaje similare.

Comisia Europeană a demonstrat că, în fapt, această practică nu respectă principiul concurenței depline și este ilegal în temeiul normelor în vigoare privind ajutoarele de stat( articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Margrethe Vestager: „Sistemul fiscal belgian bazat pe profitul excedentar este ilegal din perspectiva normelor UE privind ajutoarele de stat. A permis unui număr de cel puțin 35 de companii, majoritatea europene, reducerea taxelor cu aprox. 700 de milioane euro. Belgia trebuie acum să recupereze taxele neplătite de la societățile implicate.”

Belgia a suspendat acest sistem fiscal preferențial din februarie 2015, data la care a început investigația Comisiei Europene, dar societățile care beneficiaseră deja de decizii fiscale avantajoase, au continuat să se supună normelor valabile din 2005.

Acum, decizia Comisiei impune Belgiei să elimine acest privilegiu neloial și, pentru a restabili concurența corectă, să recupereze toate impozitele neplătite de la societățile multinaționale avantajate de sistem.
Autoritățile fiscale belgiene trebuie să identifice peste 35 de companii favorizate, cele mai multe din Europa, și să calculeze sumele exacte ale impozitului care trebuie recuperat de la fiecare.
Comisia estimează că totalul se ridică la aproximativ 700 de milioane EURO.

Violenţa împotriva femeilor este o formă extremă a discriminării

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 noiembrie 2015, 14:00 / actualizat: 25 noiembrie 2015, 18:02

Începând de aseară şi până astăzi la ora 24.00, PE din Strasbourg, este luminat în portocaliu. „Orange the world” este o campanie anuală a ONU pentru a preveni şi elimina violenţa împotriva femeilor.

Astăzi deputaţii europeni vor întreba Comisia Europeană ce noi măsuri plănuieşte să ia pentru a preveni violenţa bazată pe gen împotriva femeilor şi dacă poate propune o directivă pentru combaterea acestei forme de violenţă, aşa cum a cerut PE în 2014.

Atunci a fost adoptată o rezoluţie de iniţiativă legislativă care cerea Comisiei să propună o strategie la nivelul UE pe acest domeniu, inclusiv o propunere legislativă cu instrumente obligatorii pentru protecţia femeilor faţă de acte de violenţă.

Violenţa împotriva femeilor rămâne, în continuare, una dintre cele mai serioase forme de încşlcare a drepturilor omului. Este o formă extremă a discriminării. În UE, o femeie din trei a fost supusă unei forme de violenţă fizică şi- sau sexuală încă de la vârsta de 15 ani.

Violenţa împotriva femeilor, dicolo de faptul că afectează societatea în ansamblul ei, este şi costisitoare. PE a estimat aceste costuri la 65 miliarde de euro-an. Daca reducem violenţa impotriva femeilor cu 10 procente costurile produse de aceasta s+ar reduce cu 7 miliarde euro.

Necesitatea de a adopta o legislaţie nouă ar putea fi unul dintre reyultaele muncii la o nouă strategie în ceea ce priveşte egalitatea dintre barbaţi şi femei.

Astăzi, de Ziua internaţională a eliminării violenţei împotriva femeilor, să ne aducem aminte de surorile Mirabal care s+au impus in republica Dominicană a anilor 1960 prin militantismul lor impotriva regimului dictatorial Trujillo, fapt pentru care ulterior au fost asasinate. Impactul vocilor lor a devenit atât de puternic înât într+o declaraţie publică de la începutul lunii noiembrie 1960, leonidas trujillo Molina, afirma faptul că problemele prioritare ale regimului său, de la momentul acela sunt Biserica şi surorile Mirabal.

În UE, conform unei anchete a Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale, 62 de milioane de femei sunt supuse violenţei.

Şi suntem în anul de graţie 2015!