Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care reglementeaza mult mai strict deţinerea şi comerţul cu arme de foc

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2015, 09:59

Comisia Europeană a adoptat miercuri măsuri care modifică prevederile Directivei în vigoare.

Astfel, persoanele fizice nu vor mai putea deţine anumite categorii de arme semiautomate .
Se doreşte, de asemenea, autorizarea colecţionarilor de arme de foc şi înregistrarea tuturor armelor, chiar şi a celor dezactivate.
Comisia Europeană îşi propune ca, prin noile prevederi, să armonizeze, la nivel european, legislaţia în domeniu, toate statele membre fiind obligate să se supună unor reguli comune.
Comisarul European Elzbieta Bienkowska:
“ Dorim să asigurăm trasabilitatea armelor de foc prin impunerea unor reguli de comerţ stricte şi armonizate. Vrem să fim siguri că nicio persoană fizică nu poate vinde sau cumpăra arme de foc sau, şi mai important, părţi din acestea, online. Până acum nu au fost reglementări europene unitare şi ştim că în special în atacul de la Thalys una dintre armele de foc folosite a fost realizată din părţi cumpărate legal de pe internet.”
Comisarul European Elzbieta Bienkowska
Pentru a intra în vigoare, măsurile trebuie să obţină aprobarea Parlamentului și a Consiliului.
Comisia europeană pregăteşte şi un Plan de Acţiune pentru combaterea traficul ilicit de armament. Acesta va fi prezentat în viitorul apropiat, după cum a anunţat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei.

Miniștrii UE au adoptat noi reguli pentru a reduce poluarea aerului din instalațiile de ardere mijlocii

Publicat de Monica Slavici, 13 noiembrie 2015, 09:36

În acest fel, propunerea Comisiei Europene pentru o directivă ce vizează astfel de instalații vine să completeze cadrul de reglementare pentru controlul poluării aerului, rezultata in urma  arderii combustibililor . De ce este importantă o astfel de directivă, aflăm de la Andrada Cojocaru, Radio Oltenia Craiova

O astfel de directivă este un important pas înainte pentru sănătatea noastră, economie și mediu – a ţinut să precizeze comisarul Vella, care a mai arătat că în fiecare an , 400.000 de oameni mor prematur în spaţiul comunitar ca urmare a aerului poluat. Comisia Europeană a luat în serios această cifră și s-a angajat să reducă poluarea la jumătate până în 2030. Aceste noi reguli de reducere a poluării aerului din instalațiile de ardere mijlocii reprezintă o piesă cheie a legislației europene în încercarea de combatere a poluării aerului direct de la sursă.
Trebuie precizat că instalațiile de ardere medii sunt folosite pentru numeroase activități care au loc aproape de locul unde trăiesc oamenii.
Aici sunt incluse generatoarele de energie electrică, instalaţiile ce produc încălzirea și răcirea locuințelor sau caselor rezidențiale, precum și furnizarea de căldură sau abur pentru procesele industriale . Toate acestea pot să influențeze în mod semnificativ calitatea aerului. Noile norme fac parte din pachetul legislativ Clean Air , care stabilește strategia UE pentru a îmbunătăți calitatea aerului până în 2030. Astfel, Directiva stabilește limite pentru emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot și pulberi în suspensie, iar aceste limite vor fi aplicate pentru instalațiile noi și existente de ardere de dimensiuni medii , adică între 1 și 50 MW. În cazul în care o instalație de ardere mediu folosește simultan două sau mai multe tipuri de combustibil, valoarea limită de emisie pentru fiecare poluant se calculează ţinând cont de adoptarea valorii limită de emisie relevante pentru fiecare combustibil în conformitate cu normele aprobate. Statele membre vor institui un sistem de inspecții de mediu ale instalațiilor de ardere medii sau vor pune în aplicare alte măsuri de a verifica respectarea cerințele din această directivă.
Directiva este un bun exemplu de o mai bună reglementare , deoarece este proiectată pentru a fi accesibilă pentru IMM-uri , oferă siguranță pe termen lung pentru toți operatorii economici interesați și minimizează sarcina administrativă atât pentru industrie, cât şi pentru statele membre.

Comisia Europeană a evaluat stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor de aderare la UE

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2015, 09:35

Cu aceasta ocazie, executivul comunitar a stabilit acțiunile care trebuie întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii in rubrica Euranet plus de astăzi…

În cadrul strategiei sale de extindere, Comisia Europeană reafirmă accentul puternic pe aspectele esențiale ale statului de drept, ale drepturilor fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.
Deși s-au înregistrat progrese importante în ultimul an, în special în ceea ce privește adoptarea legislației relevante și crearea structurilor administrative necesare există în continuare provocări majore.
Potrivit raportului, în ceea ce privește statul de drept, sistemele judiciare nu sunt suficient de independente, eficiente și răspunzătoare. Sunt necesare în continuare eforturi serioase pentru combaterea criminalității organizate și a corupției, în special în vederea stabilirii unui istoric al anchetelor, al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate prin lege, însă, în realitate, există în continuare deficiențe. Asigurarea libertății de exprimare reprezintă o provocare aparte, cu evoluții negative în mai multe țări. Reforma administrației publice trebuie continuată cu hotărâre, astfel încât să se asigure capacitatea administrativă necesară, precum și rezolvarea problemelor ridicate de politizare și de lipsa de transparență. Este necesar să se acorde atenție, de asemenea, funcționării instituțiilor democratice și să se coopereze și mai strâns cu actorii societății civile locale pentru ca reformele să fie implementate la nivelul întregii societăți.
Majoritatea țărilor se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește guvernanța economică și competitivitatea.
Regiunea a fost grav afectată de criza refugiaților. Turcia acordă un sprijin substanțial pentru cele peste 2 milioane de refugiați sirieni aflați pe teritoriul său. Balcanii de Vest, în special fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Serbia, au gestionat un număr semnificativ de resortisanți ai țărilor terțe care au tranzitat aceste țări de la începutul anului. Provocarea migrației necesită mai mult ca oricând o cooperare sporită cu țările implicate în procesul de extindere, iar UE oferă un sprijin substanțial în acest scop, se susține în raport.
Cu ocazia prezentării pachetului anual privind extinderea, comisarul Johannes Hahn a declarat ca procesul de extindere este esențial pentru consolidarea stabilității politice și economice în regiune
„Actuala criză a refugiaților ne arată cât de importantă este cooperarea strânsă dintre UE și țările din Europa de Sud-Est. Procesul de extindere a UE, care cuprinde Balcanii de Vest și Turcia, reprezintă un instrument puternic de consolidare a statului de drept și a drepturilor omului în aceste țări. De asemenea, acest instrument stimulează economia, făcând-o mai puternică, și promovează cooperarea regională. O perspectivă europeană clară transformă treptat țările noastre partenere și consolidează stabilitatea din întreaga Uniune. Angajamentul nostru ferm față de aderarea la UE, precum și față de condițiile pe care aceasta le implică, reprezintă, prin urmare, o investiție pe termen lung în securitatea și prosperitatea Europei”.
În prezent, strategia cuprinzătoare privind extinderea este multianuală, acoperind perioada mandatului Comisiei. Pe lângă raportarea cu privire la progresele înregistrate, se pune un accent mult mai mare pe gradul de pregătire pentru asumarea obligațiilor asociate statutului de stat membru. În același timp, rapoartele oferă orientări cu o claritate sporită pentru ceea ce se așteaptă să facă țările atât pe termen scurt, cât și pe termen lung

Summit privind bioeconomia desfăşurat timp de două zile la Bruxelles

Publicat de Monica Slavici, 11 noiembrie 2015, 09:20

Reprezentanți ai instituțiilor europene, ai industriei, ai societății civile şi ai comunității științifice, dar şi producători din agricultură, silvicultură și sectoarele maritime s-au reunit timp de două zile la Bruxelles în cadrul unui summit privind bioeconomia, progresele înregistrate până în prezent şi susţinerea investițiilor în acest domeniu. Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa detaliază.

Comisia Europeană solicită mai multe investiţii în bioeconomie, având în vedere că populația este într-o continuă creştere, iar resursele naturale sunt finite. Prin urmare, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile. O mai mare utilizare a acestora nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Trebuie să facem cât mai repede tranziția de la o societate bazată pe combustibili fosili la o societate bazată pe soluții ecologice, având ca motor cercetarea și inovarea, este de părere comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Carlos Moedas. Bioeconomia are un potenţial enorm, poate contribui la crearea de locuri de muncă în special în mediul rural, la diversificarea surselor de energie şi creșterea PIB-ului, a mai spus Moedas în cadul summitului.

Să luăm exemplu Scoția, unde transformarea macroalgelor, algelor marine și deșeurilor industriale în produse chimice de mare valoare generează peste 250 de milioane de euro pentru economie. Sunt poveşti care demonstrează modul în care bioeconomia poate transforma produsele noastre tradiţionale, povestiri care ne arată modul în care putem folosi de cercetarea și inovarea europeană pentru a optimiza sau crea noi procese de producție. Putem face mult mai mult decât pur și simplu să producem, să folosim și să aruncăm. Este minunat să vedem că Planul de Investiții extrem de ambițios al Comisiei Europene face deja progrese concrete. Multe dintre aceste investiţii au devenit deja realitate.

Comisarul european, Carlos Moedas a mai afirmat că ş-ar dori să vadă nu doar un proiect, ci un întreg portofoliu de proiecte. La rândul său, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan a spus că Europa este lider în dezvoltarea bioeconomiei, dar concurența și interesul în acest domeniu continuă să crească în întreaga lume.

Ambiţiile mari solicită investiții mai mari. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a decis să dubleze alocarea bugetară pentru a ajunge la 3,6 miliarde euro pentru cercetarea agricolă în cadrul programului nostru pilot Orizont 2020.
Programul pentru 2016-2017 pe care le-am publicat în octombrie este un pas promițător și ambițios înainte, cu un buget de peste 586 milioane de euro pentru investiți în cercetare de interes pentru agricultură, silvicultură, produse alimentare și non-alimentare. Vom investi o sumă fără precedent 431 milioane de euro în domeniul securității alimentare durabile. Vom investi, de asemenea, 128 de milioane de euro în cadrul programului de renaştere rurală pentru a spori creșterea economică și crearea locurilor de muncă în zonele rurale, noi modalități de a face afaceri, precum și consolidarea sistemelor de inovație și educație. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene este unul dintre instrumentele cele mai puternice de investiții, cu aproximativ 100 de miliarde de euro pentru perioada 2014- 2020

Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă in TTIP

Publicat de Monica Slavici, 10 noiembrie 2015, 09:44

În cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) Comisia Europeană propune reprezentanților SUA includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Comisia Europeană a publicat, pe 6 noiembrie, propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA.
Oficialii CE susțin că noul capitol referitor la dezvoltarea durabilă, propus în cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”’, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Cu acest prilej, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a ținut să sublinieze că, de fapt, comerțul nu este numai un instrument capabil să creeze noi oportunități economice pentru consumatori, lucrători și angajatori, ci și unul menit să contribuie la creșterea gradului de responsabilitate în întreaga lume.
Comerțul nu promovează doar interese economice, ci și valori, a susținut oficialul european arătând că munca copiilor, precaritatea drepturilor lucrătorilor sau comportamentul iresponsabil al întreprinderilor sunt flageluri mondiale pe care UE dorește să le combată cu ajutorul politicii comerciale.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP prezintă o abordare integrată cu privire la comerț și la dezvoltarea durabilă, care înglobează, de asemenea, forța de muncă și mediul, reafirmând dreptul statelor membre ale UE de a legifera în aceste domenii.
Propunerea se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului.
În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Comisarul Cecilia Malmström afirmă că negocierile comerciale cu SUA vor deveni cu timpul tot mai transparente și că deși există, încă, aspecte aflate în divergență se lucrează în continuare pentru a se obține un acord comercial avantajos pentru ambele părți.
Cecilia Malmström:

„UE și SUA sunt ambele încredințate că tratatul trebuie implementat și întărit, dar avem abordări diferite în ceea ce privește implicarea societății civile și întărirea regulilor de dezvoltare durabilă în acordul pentru comerț.

Dar TTIP este un acord unic pentru ambele părți, atât ca dimensiune, cât și ca ambiție.
Prin urmare, trebuie să ne așezăm și să evaluăm cu grijă genul de abordare care funcționează în acest context.”

Propunerea UE privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP a fost prezentată Statelor Unite în cursul ultimei runde de negocieri care a avut loc în luna octombrie.
Până acum au fost 11 runde de negocieri între UE și SUA.
Negocierile dintre cele două părți au început în iulie 2013.
Dacă aceste negocieri se vor încheia cu succes, acest parteneriat va acoperi mai mult de 40% din PIB-ul mondial.
Următoarea rundă de negociere va avea loc în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei gestioneaza investiții de peste 7,6 miliarde euro

Publicat de Monica Slavici, 9 noiembrie 2015, 09:23

Comisia Europeană a lansat cea de-a doua cerere de propuneri în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, cu investiții de peste 7,6 miliarde euro.
De altfel, mare parte din această sumă este alocată unor proiecte din state membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune al UE, în vederea unei mai bune integrări a acestor țări în cadrul pieței interne. Mai mult, mecanismul pentru Interconectarea Europei, urmărește reducerea decalajelor în materie de investiții din Europa, pentru a relansa creșterea economică și crearea de locuri de muncă, de altfel considerate obiective prioritare de către Comisia Juncker.

În conferința de presă în care a fost anunțată lansarea cererii de propuneri, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat că executivul comunitar încurajează promotorii de proiecte să apeleze la noua platformă de consiliere pentru a formula propuneri de bună calitate, pe care să le prezinte în cadrul portalului de proiecte ce va fi lansat în ianuarie.

În cadrul aceleiași întâlniri cu jurnaliștii de la Bruxelles, comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a adăugat:

” Facilitățile Mecanismului pentru Interconectarea Europei sunt foarte strâns legate de obiectivele de bază ale acestei Comisii și pot spune că asta înseamnă încă un pas puternic spre o zonă de transport unică, care este un factor de bază al unei piețe unice . În al doilea rând, prin acest nou pas pe sprijinim, în mod direct nevoile de creștere și mai ales noi locuri de muncă, noi oportunități de angajare.
Apelul specific pe care l-am anunțat va acoperi pe de o parte piața digitală, uniunea energetică și, desigur, provocările climatice, iar pe de altă parte, cu suma cea mai mare transporturi, toate acestea însemnând propuneri în valoare de 7,6 miliarde de euro.
Potențialii solicitanți au până la mijlocul lunii februarie pentru a oferi și prezenta propunerile lor și apoi vom lua o decizie pe baza unor criterii predefinite undeva la mijlocul verii”.

În cadrul pachetului general în valoare de 1,1 miliarde de euro, disponibil pentru toate cele 28 de state membre, printre proiectele vizate se vor număra proiecte referitoare la sisteme de transport inteligente sau sisteme de management al traficului. Pachetul „coeziune” în valoare de 6,5 miliarde de euro, disponibil pentru 15 state membre, va completa aceste priorități cu proiecte esențiale în domeniul infrastructurii, cum ar fi proiectele referitoare la moduri de transport durabile din categoria transportului feroviar și pe căi navigabile interioare.
De adăugat că, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei , se vor pune la dispoziție fonduri în valoare de peste 24 miliarde de euro din bugetul 2014-2020 al UE pentru cofinanțarea de proiecte destinate rețelei transeuropene de transport în statele membre ale Uniunii. Din această sumă, 11,3 miliarde de euro sunt alocate pentru proiecte din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.

Comisia europeana a lansat a 2-lea apel pentru propuneri de proiecte privind infrastructura de transport european

Publicat de Monica Slavici, 6 noiembrie 2015, 09:28

Connecting Europe Facility este un instrument esential de finantare europeana, un program ce urmareste accelerarea investitiilor in domeniul retelelor de transport, energiei si telecomunicatiilor prin mobilizarea finantarilor publice si private.
Sorin Pavel de la Bucuresti fm stie mai multe

Printre proiectele cu valoare mai mare se numara reabilitarea si modernizarea unor portiuni din legatura feroviara dintre Brașov și Sighișoara in valoare de 890 milioane de euro, transmite Sorin Pavel de la Bucuresti fm.

Previziunile economice de toamnă indică redresarea în toate statele membre

Publicat de Monica Slavici, 6 noiembrie 2015, 09:18

România îşi va menţine creşterea şi anul viitor, datorită relaxării fiscale şi creşterii consumului. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vine cu veşti bune şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi evoluţia şomajului.

Comisia Juncker a împlinit un an de activitate

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2015, 09:17

Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, care vegheaza la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene, a împlinit un an.
Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate aflăm de la dna Carmen Oprescu, responsabil networking în cadrul Centrului Europe Direct Craiova.
La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.
1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
2. O piață digitală unică
3. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
4. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
5. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
6. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
7. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
8. Spre o nouă politică în domeniul migrației
9. Un actor global mai puternic
10. O Uniune a schimbării democratice
Un eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene. Şi-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.
În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”.

Cât despre priorităţile pentru 2016 Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru anul viitor, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.

În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.
Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului.
Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.

Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.

Femeile muncesc fără a fi plătite 58 de zile pe an, in Uniunea Europeană !

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2015, 09:57

Ne explică Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti Fm, în rubrica Instantaneu european.

Egalitatea între femei şi barbaţi există… în teorie, este prevăzută în lege!
Realitatea demonstrează, însă, în fiecare zi, că egalitatea de gen este un obiectiv nerealizat încă. Un argument vine din zona salariilor practicate în Uniunea europeană.
Venitul mediu al unei femei este cu aproximativ 16% mai mic decât cel al unui bărbat cu aceeaşi pregătire.
Aceasta înseamnă că, în fiecare an, între 2 noiembrie şi 31 decembrie, femeile muncesc efectiv fără a fi plătite, în vreme ce bărbaţii continuă să câştige.
Comisia Europeană consideră situaţia nedreaptă, nejustificată şi inacceptabilă, mai ales că are efecte pe termen lung.
Comisarul european Vera Jourova:
“ În cazul femeilor este mai plauzibil să-şi întrerupă cariera pentru a avea grijă de alţii, dar cumularea acestor pauze de-a lungul vieţii înseamnă că femeile, la pensie, câştigă cu 40% mai puţin decât bărbaţii. Inevitabil trebuie să vorbim despre feminizarea sărăciei în Europa. “
Comisia Europeană apreciază progresele făcute de statele membre în privinţa egalităţii între femei şi barbaţi ca fiind mici sau inexistente.
În ritmul actual, sunt necesari 70 de ani pentru a ajunge la un sistem de plată nediferenţiat.
Comisia a anunţat că în programul de lucru pe 2016 sunt prevăzute măsuri menite să ajute femeile care au copii sau care au în grijă rude să îşi poată continua şi cariera profesională.

Propunere legislativă privitoare la organismele modificate genetic- respinsă de Parlamentul European !

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2015, 09:28

Despre ce este vorba, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată de Andreea Drăguleasa, BFM.

Statele membre nu vor avea posibilitatea de a restricţiona sau interzice, individual, comercializarea alimentelor bazate pe organisme modificate genetic aprobate de Uniunea Europeană.

Asta deoarece ieri Parlamentul European a respins propunerea legislativă prin care Comisia Europeană dorea să modifice normele în vigoare.
Raportorul Giovanni La Via s-a declarat îngrijorat cu privire la efectele pe care le-ar putea avea o astfel de lege:
“ Reintroducerea controalelor la graniţe între statele membre ar anula ceea ce s-a realizat în privinţa uniunii vamale şia pieţei unice”
Raportorul Giovanni La Via a mai spus că propunerea ar avea consecinţe negative şi asupra zootehniei şi în general asupra agriculturii practicate în Uniunea Europeană, domenii în care sunt folosite suplimente de proteine provenite din surse de organisme modificate genetic.
În plus, legea ar aproape imposibil de aplicat nemaiexistând controale la graniţele din Uniunea Europeană.
Recomandarea raportorului de a respinge propunerea a fost urmată de 577 de europarlamentari care au votat pentru, s-au înregistrat, de asemenea, 75 voturi împotriva respingerii și 38 de abțineri.
Comisia Europeană a anunţat, prin intermediul comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis că nu va retrage propunerea legislativă , ci aceasta va fi discutată de Consiliul de Miniștri.

Comisia europeana a adoptat programul anual de lucru pe 2016

Publicat de Monica Slavici, 28 octombrie 2015, 09:19

Este al 2-lea program al comisiei Juncker care isi reafirma angajamentul pentru cele 10 prioritati cuprinse in orientarile sale politice. Cu detalii, Sorin Pavel de la Bucuresti fm

Comisia europeana oferă peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016

Publicat de Monica Slavici, 22 octombrie 2015, 09:20

Savurează produsele europene!

Este indemnul pe care îl lansează Comisia  europeana și oferă peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016…

Claudia Ruse de la București fm ne oferă mai multe detalii în rubrica Euranet plus de astăzi…
Producătorii agroalimentari europeni vor avea la dispoziție anul viitor programe în valoare de 111 milioane de euro pentru a găsi noi piețe în afara Uniunii și pentru a promova consumul atât în interiorul, cât și în exteriorul acesteia.
Sloganul noii campanii este ”Savurează produsele europene!” iar obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.
Măsurile de promovare reprezintă o parte esențială din obiectivele prezentate de Comisia Europeană în sprijinul agricultorilor.
Noua politica de promovare adoptată de Comisia Europeană va sprijini profesioniștii din sector să pătrundă pe piețele internaționale sau să își consolideze poziția pe aceste piețe și să sensibilizeze consumatorii europeni la eforturile depuse de agricultorii europeni.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia va pune la dispoziție mai multe resurse, va crește rata de cofinanțare și va reduce formalitățile administrative pentru aprobarea proiectelor.
Aceste măsuri fac parte din efortul de creștere progresivă a bugetului UE disponibil pentru promovare, de la 61 de milioane EUR în 2013 (anul în care au fost propuse noile reguli), până la 200 de milioane EUR în 2019.
Potrivit noilor reguli, ratele de cofinanțare ale UE vor crește de la 50 % la 70-80 % ba chiar până la 85 % pentru Grecia și Cipru.
În același timp, cofinanțarea națională dispare, creând astfel condiții de concurență echitabile între statele membre. Formalitățile administrative se vor reduce în mod semnificativ în timpul procesului de selecție a proiectelor, făcând-o mai ușor de aplicat.

Programul pentru 2016 vizează o listă de țări selectate care prezintă cel mai mare potențial de creștere, în special pentru sectoarele care se confruntă cu o situație deosebit de dificilă pe piață, cum ar fi sectorul produselor lactate și sectorul cărnii de porc.
Din suma totală, 30 de milioane EUR au fost alocate cu precădere în pachetul de sprijin prezentat de Comisarul Hogan la începutul lunii septembrie pentru a sprijini acțiunile de promovare în aceste două sectoare.
Comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală,

a declarat că producția agroalimentară europeană deține locul întâi pe piața mondială. Piața de export a UE, în valoare de 110 miliarde de euro este creatoare de locuri de muncă și de creștere economică în zonele rurale din întreaga Europă. Pentru a încuraja acest efort al activităților de export oficialul european a prezentat acest nou sistem de promovare, care va face ca cele 111 miloane de euro să creeze oportunități suplimentare pentru producția agroalimentară a UE pe piețe noi și să sporească prezența noastră pe piețele existente.
Phil Hogan…
”Stiți că Europa are alimente de înaltă calitate, are sisteme de alimente de înaltă calitate și producători excelenți. Dar, într-o eră în care avem ofertă în exces la nivel global și european, avem nevoie de noi oportunități de piață pentru aceste produse europene de calitate. Iar eu sunt hotărât să mă implic într-o ofensivă diplomatică, care va conduce misiuni comerciale pentru deschiderea de noi oportunități pentru producătorii din UE pe plan mondial.”
Un element-cheie al noii politici de promovare este stabilirea unui program anual de lucru care prevede prioritățile strategice pentru măsuri de promovare în ceea ce privește produsele, sistemele și piețele vizate și bugetele alocate corespunzătoare.
Obiectivul este de a avea o politică dinamică și proactivă, adaptată în fiecare an la noile oportunități de piață și la nevoile sectorului.

Comerţul electronic – parte importantă a economiei Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:30

Comerţul electronic este o parte importantă a economiei Uniunii Europene, și a crescut constant în ultimii ani. Jumătate dintre europeni au cumpărat anul trecut bunuri sau servicii pe internet, însă mare parte de pe piaţa internă.

Consumatorii continuă să se simtă mult mai încrezători atunci când cumpără online din propria lor țară, lucru confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand: Potenţialul comerţului online pe piaţa europeană este extrem de ridicat, potrivit noului tablou de bord al pieţelor de consum. Aproximativ 61% dintre consumatori cumpără de pe internet doar produse din propria lor ţară, faţă de 38% care fac cumpărături din alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru se întâmplă deoarece populaţia are mai multă încredere în produsele autohtone şi în cele pe care le văd, decât în pe cele care le comandă online din alte ţări.

Există reguli privind comerţul electronic, pe care Comisia Europeană le-a impus până în prezent şi pe care, până la sfârşitul anului doreşte să le uniformizeze, ca pe viitor să poată înlesni cumpărăturile online între statele europene. Regulile sunt în beneficiul cetăţenilor şi al firmelor din Europa. Comerţul online trebuie să se realizeze în siguranţă şi să aibă parametri calitativi mai mari.

Este nevoie ca fiecare consumator să cunoască ce drepturi are, a mai precizat Christian Wigand. În prezent, de exemplu, doar patru din zece europeni știu că au dreptul să înlocuiască bunurile defecte.

România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de internet care cumpără online bunuri şi servicii, comenzile de îmbrăcăminte şi rezervările de vacanţe sunt cele mai frecvente. În schimb, cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Germania.

Comisia Europeană doreşte să creeze o piață unică digitală în Europa, să elimine barierele care încetinesc dezvoltarea comerţului online în cele 28 de țări ale Uniunii Europene, bariere care împiedică consumatorii să profite pe deplin de această piață. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat în primăvara acestui an o strategie privind piaţa unică digitală, care ar putea contribui la dezvoltarea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

În prezent, principalele probleme întâmpinate de consumatorii care fac comerţ online privesc livrarea și conformitatea produsului. Mai mult decât atât, consumatorii continuă să se confrunte cu restricții din cauza ţării de reședință sau a cardurilor de credit pe care le folosesc. Acestea au fost şi principalele motive pentru care au fost depuse reclamaţii. Tabloul de bord arată însă că doar 6% dintre consumatori au sesizat autorităţile publice, restul fie au preferat să treacă cu vederea problema, fie au contactat direct distribuitorul sau furnizorul. Şi asta deoarece nu au ştiut cum să procedeze pentru a reclama autorităţilor problema sau nu au avut încredere într-o eventuală reuşită.

Comisia Europeană a demarat o anchetă pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online. Rezultatele preliminare vor fi publicate la jumătatea anului viitor.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 septembrie 2015, 09:20

În urma acestei decizii, UE este acum într-o poziție de a muta un total de 160.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională clară în următorii doi ani. Comisia și agențiile UE vor organiza, împreună cu statele membre, coordonarea necesară pentru punerea în aplicare a mecanismului de pe teren.

Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al CE, responsabil de o mai bună legiferare, relații interinstituționale, a statului de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

În sine decizia pe care am luat-o astăzi nu va rezolva criza refugiaților, dar fără această decizie nu s-ar fi putut face acum următorii pași: sa ne asiguram că vom proteja mai bine frontierele noastre externe, sa înregistram mai eficient oamenii imediat atunci când sosesc, asigurandu-ne că cei cu drept de ședere primesc azil, dar cei care Nu au dreptul la azil sunt returnati rapid de unde vin, de asemenea, sa oferim perspective deschise zonei din care provin refugiații.

România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Satul românesc s-a mutat pentru o zi în Bucureşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 septembrie 2015, 10:16

Demonstraţii meşteşugăreşti, o microfermă de animale, concerte de muzică veche, dansuri populare şi, bineînţeles, degustări de produse tradiţionale – aceasta a fost propunerea Rural Fest 2015.

Ideea a fost pe placul bucureştenilor care au venit în număr mare pe Şoseaua Kiseleff pentru a petrece o zi în atmosfera recreată a unui sat românesc. Au mâncat preparate tradiţionale, gătite chiar în faţa lor, au privit cum se construieşte o casă din baloţi de paie, cum se ţese la război, cum se ciopleşte lemnul şi s-au relaxat în miros de iarbă proaspăt cosită.

Comisarul european, Corina Creţu, prezentă la eveniment, a subliniat faptul că trebuie făcut un efort colectiv pentru ca satul românesc să ajungă la acelaşi nivel cu cel din oricare alt stat european dezvoltat. O soluţie o reprezintă Programul operaţional regional:

„ Sunt 6,7 miliarde euro pentru următorii 7 ani, prin Programul operaţional regional, din Fondul de dezvoltare regională şi există o mulţime de posibilităţi pentru diversificarea economică în lumea satului, de la turism şi promovarea agroturismului, internet, servicii sociale, servicii publice, infrastructură pentru şcoli. Important e ca în perioada următoare să fie depuse proiecte mature, proiecte care, cu adevărat să facă diferenţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor.”

Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale.

România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai numeroasă populaţie care trăieşte în mediul rural, peste 7 milioane locuitori

Danemarca refuză să ia parte la sistemul de cote de refugiaţi propus de Comisia Europeană

Publicat de Mihaela Costache, 12 septembrie 2015, 08:30

Danemarca refuză să ia parte la sistemul de cote propus de Comisia Europeană

Danemarca a anunțat vineri că va refuza să ia parte la sistemul de repartizare centralizată a refugiaților între țările Uniunii Europene, propus de Comisia Europeană.

„Nu vom face parte din sistemul de repartizare a 160.000 refugiați”, a declarat agenției de presă daneze Ritzau ministrul integrării, Inger Stojberg, întrebat despre această propunere a Germaniei pe care Comisia Europeană vrea să o pună în aplicare extrem de rapid.

La fel ca Marea Britanie și Irlanda, Danemarca dispune de opțiunea de neparticipare la politica de azil a Uniunii Europene.

„Cred că trebuie văzut că există deja o repartizare informală a solicitanților de azil în Europa”, iar „noi ne situăm deja extrem de sus” în clasamentul țărilor de primire, a spus ministrul.

Danemarca a primit aproape 15.000 de solicitanți de azil în 2014.

Raportat la populația sa, ea a fost anul trecut a cincea țară din UE după numărul de solicitanți de azil găzduiți, în fața Germaniei, potrivit Eurostat.

Copenhaga se așteaptă să primească alți circa 20.000 în acest an.

Danemarca este condusă din iunie de un guvern liberal care s-a angajat să înăsprească legislația privind imigrația pentru a obține sprijinul Partidului Popular Danez, formațiune anti-imigrație situată pe poziția a doua la alegerile legislative.

Copenhaga a încercat să-i înregistreze pe refugiați în conformitate cu regulile UE și a închis temporar căi de transport dinspre Germania, însă ulterior le-a permis imigranților să călătorească liber, devenind tot mai evident că poliția nu îi va putea opri.

Peste 3.000 de imigranți au intrat în Danemarca în această săptămână, dar majoritatea au spus că vor să ajungă în Suedia, care are o politică mai primitoare, acordând automat permise de ședere permanentă sirienilor și oferind ajutoare mai mari.

Fii Reporter și Blogger European !

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 septembrie 2015, 11:00 / actualizat: 14 septembrie 2015, 15:07

Este provocarea pe care o lansează Reprezentanța Comisiei Europene în România tinerilor interesati de subiecte europene.

Prin acest demers, Reprezentanța Comisiei Europene în România își propune să-i încurajeze pe jurnaliști și bloggeri să se specializeze în analiza informațiilor care provin de la instituțiile europene și a subiectelor europene în general.

Coordonatorul proiectului Razvan Szabo spune că astfel, cei care redactează știrile sunt provocați să se aplece mai mult către partea de analiză și comentariu

”Este o inițiativă a Reprezenatnței Comisiei Europene în România și este creată special pentru publicul românescși pentru profesioniștii din media și blogger-ul românesc. Scopul nostru este să să-i promovăm pe cei care scriu pe teme europene și nu doar preiau informația ci o și analizează și funcționeaza ca un intermediar între Bruxelles și publicul larg din România.”

Jurnaliștii și bloggerii sunt invitați să trimită, până pe 30 octombrie 2015, articole și materiale proprii, pe teme europene, publicate în perioada 1 ianuarie – 30 octombrie 2015, pentru a fi evaluate de un juriu.

Nu sunt acceptate articole de știri, ci numai comentarii, analize, reportaje, interviuri, editoriale, articole de opinie și imagini ilustrative (infografice originale sau fotografii care au fost publicate însoțite de comentarii relevante). Fiecare concurent trebuie să trimită minimum trei materiale pentru a intra în competiție.

Concurenții pot participa la o singură categorie. La editia din acest an, concurenții se pot inscrie la opt categorii: Presă audio, Presă video, Presă scrisă și online, Opinie / editorial, Reportaj, anchetă, interviu si blog , galerie si social media administrator…

Ultimele doua sunt categorii noi spune Coordonatorul proiectului Răzvan Szabo.

”Noutatea ediției de anul acesta este că avem o categorie suplimentară numită social media admin, în cadrul căreia participanții au șansa să administreze atât pagina de twitter a Reprezentanței și vor avea posibilitatea să intercționeze cu publicul larg și vor fi notați în funcție de această interacțiune. O altă noutate este faptul că avem o noua categorie, pe lângă cea de social media admin, se numește categoria de imagine sau Galerie, unde doritorii pot participa cu diverse fotografii sau ilustrații. Cu un mic comentariu, attfel că acest concursnu este adresat numai celor care scriu, ci si celor care se exprimă prin intermediul pozelor.”

La categoria Social media administrator, concurenții vor avea prilejul să-și aleagă o zi, între 15 septembrie și 10 noiembrie, în care să administreze conturile de facebook și twitter ale Reprezentanței Comisiei Europene.

Orice participant care se înscrie cu materiale la una dintre categoriile enumerate poate participa și câștiga la categoria social media admin, cumulând astfel două premii

Fiecare categorie va avea un singur câștigător, iar premiile constau în tablete iPad.

Câștigatorii concursului ”Reporter si blogger European” vor fi anuntați pe 10 decembrie.

Jean-Claude Juncker a anunţat că programul iniţial de repartizare a imigranţilo va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 septembrie 2015, 12:40

În discursul său anual privind “Starea Uniunii”, prezentat în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a subliniat viziunea sa politică pentru viitorul UE şi a stabilit principalele elemente de ghidare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2016.

Preşedintele executivului comunitar s-a axat pe cele mai mari probleme, cum ar fi criza refugiaţilor, viitorul monedei euro şi politica externă.

Uniunea Europeană manifestă o lipsă de uniune în Europa, iar acest lucru trebuie să se schimbe, a declarat Jean-Claude Juncker în faţa eurodeputaţilor:

“Este timpul să vorbim deschis despre problemele mari cu care se confruntă Uniunea Europeană. Deoarece Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Noi trebuie să schimbăm acest lucru. Şi trebuie să se schimbe acest lucru acum. Oricare ar fi agenda legislativă prima prioritate este şi trebuie să fie abordarea crizei refugiaţilor.”

Juncker i-a îndemnat pe miniştrii de Interne să adopte propunerile CE de redistribuire de urgenţă a 160.000 de refugiaţi, în cadrul negocierilor pe care urmează să le poarte luni la Bruxelles.

Comisia a propus şi crearea unui fond fiduciar în valoare de 1,8 miliarde de euro care să fie folosit în vederea descurajării „imigraţiei ilegale” din Africa şi o listă de ţări de origine sigură din Balcani, plus Turcia, ai căror cetăţeni să nu poată cere azil în UE.

Comisia Europeana a aprobat fuziunea dintre Alstom General Electric

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2015, 09:30

Comisia europeana si-a dat acordul pentru preluarea activelor grupului Alstom de catre General Electric insa cu anumite conditii.

Executivul comunitar era ingrijorat in legatura cu posibilitatea ca tranzactia de peste 12 miliarde de euro sa conduca la cresterea preturilor in Europa pentru energia furnizata de centralele pe baza de gaze naturale.
Pentru a calma a aceste ingrijorari grupul american a fost de acord sa vanda anumite active ale Alstom catre firma italiana Ansaldo.
Comisarul european responsabil cu politica in domeniul concurentei, Margrethe Vestager
“Aceasta afacere transatlantica aduce impreuna 2 dintre cei mai mari jucatori mondiali de piata echipamentelor energetice. Asta arata ca Europa este deschisa pentru afaceri. Puteti investi bani aici, puteti face o afacere foarte buna dar cu conditia sa respectati aceleasi reguli ca si ceilalti si sa nu transformati asta intr-un monopol. Ne bucuram ca ati facut o afacere dar vrem sa concurati”

CE a publicat cel mai recent raport de implementare a strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 09:20

Comisia Europeană şi Consiliul şi-au publicat cel mai recent raport comun legat de implementarea strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020. Documentul identifică şase noi priorităţi, printre care îmbunătăţirea competenţelor şi angajabilităţii, crearea unui mediu educaţional deschis, inovativ şi digital, precum şi necesitatea unui accent deosebit pe valorile fundamentale ale egalităţii şanselor, non-discriminării şi a cultivării unei atitudini civice active.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Strategia-cadru Educaţie şi formare 2020 a fost elaborată în anul 2009. Ea oferă ţărilor membre, Comisiei şi instituţiilor de învăţământ un forum de schimb al bunelor practici, informaţii şi sfaturi în domeniul reformelor din învăţământ. De la bun început s-au identificat principalele direcţii de acţiune pentru eficientizarea educaţiei şi formării profesionale, adaptarea acestora la cerinţele pieţii muncii.

Nathalie Vandystadt, purtător de cuvânt pentru educaţie, tineret, sport şi cultură:

„Este vorba de învăţarea de-a lungul vieţii şi mobilitate, calitatea învăţământului, valorile civice în educaţie precum şi creativitatea şi inovarea. Prin această colaborare Comisia oferă ţărilor membre şansa de a învăţa reciproc din experienţele particulare, de a elabora recomandări specifice în chestiuni cum ar fi educaţia digitală sau formarea cadrelor din învăţământ, ori recunoaşterea diverselor competenţe profesionale dobândite prin învăţare.”

Strategia-cadru cuprinde toate stadiile educaţiei, de la învăţământul preşcolar, până la educaţia superioară şi formarea sau reconversia profesională a adulţilor.

Comisia şi statele membre au început să lucreze de anul trecut la întocmirea unui bilanţ privind progresele înregistrate din 2012 şi identificarea noilor priorităţi ale cooperării europene.

Ca şi parte a exerciţiului de inventariere, s-a recurs la o evaluare independentă, s-au întocmit câteva rapoarte naţionale consultându-se oficialităţi din instituţiile de resort ale ţărilor membre, parteneri sociali europeni şi specialişti din domeniu.

Concluziile analizei sunt reflectate de raportul publicat săptămâna trecută.

„În acest document Comisia propune un nou set de priorităţi pentru următorii cinci ani, mai focusate oarecum.

Vom continua să lucrăm bineînţeles la implementarea practicii învăţării de-a lungul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de afirmare pe piaţa muncii, dar în plus faţă de acestea sugerăm statelor membre o preocupare deosebită pentru integrarea în învăţământ a categoriilor de elevi şi studenţi care provin din familii defavorizate. Ştim că există categorii mai expuse la riscul abandonului şcolar, insistăm ca atare ca ţările membre să-şi facă o prioritate din limitarea cât mai substanţială a acestui fenomen.” Concret, noile direcţii prioritare de acţiune propuse de Comisie sunt 6 la număr: aptitudini şi competenţe relevante din punctul de vedere al pieţii muncii, educaţie incluzivă bazată pe egalitate şi non-discriminare, educaţie şi formare inovativă, corespunzătoare cerinţelor epocii digitale, un suport puternic pentru educatori, transparenţă şi recunoaşterea aptitudinilor şi calificărilor pentru facilitarea învăţării, a mobilităţii precum şi investirea în educaţie, performanţa şi eficienţa învăţământului.

Comisia va prezenta în noiembrie aşa-zisul Monitor anual al educaţiei şi formării, analiza anuală a progreselor înregistrate în apropierea de obiectivele propuse prin strategia-cadru.

Infrastructura rutieră în atenția conducerilor Consiliilor Județene din Regiunea Centru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 septembrie 2015, 09:00

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală s-a aflat în atenția conducerilor Consiliilor Județene din Regiunea Centru.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul lunii trecute, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat, la Alba Iulia, o întâlnire de lucru a președinților Consiliilor Județene de la nivel regional.

Dezbaterile au avut în prim-plan îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională.

Principala temă a discuțiilor a vizat analizarea Ghidului specific privind Prioritatea de investiții 6.1 a POR 2014-2020 și pregătirea unui punct de vedere comun cu privire la comentariile ce urmează a fi transmise la Autoritatea de Management (AMPOR) pe acest domeniu.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a subliniat că în perioada 2007-2013 au fost depuse 46 de proiecte pentru reabilitarea drumurilor județene, în valoare totală de peste 300 milioane euro.

În Regiunea Centru s-au contractat 20 cereri de finanțare, prin care se investesc în total peste 150 milioane euro pentru reabilitarea a circa 300 kilometri de artere rutiere.

Simion Crețu a mai arătat că există și o derogare din partea Comisiei Europene pentru ca unele proiecte să fie realizate fazat și să primească finanțare atât din POR 2007-2013, cât și din cel din exercițiul financiar 2014-2020:

„ Ni s-a acordat o derogare, în care să mergem cu proiectele fazate, adică o etapă să se facă până la 31 decembrie 2015 și după aia se poate continua .

La noi, ca să vă dau un exemplu, este autostrada Sebeș- Turda. Ea a fost trecută și pe viitoarea perioadă de programare și, vreo 40-45% se va plăti acum, iar restul se va plăti de pe programul 2014-2020.”

La rândul său, președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, a declarat că împreună cu ceilalți colegi ai săi au discutat despre criteriile care trebuie avute în vedere în cadrul strategiei de finanțare a drumurilor județene prin POR 2014-2020:

„ Criteriul principal este accesibilitatea și dezvoltarea zonei și accesibilitatea la rețelele naționale și europene de drumuri naționale și căi ferate. Este o punere de acord necesară, deși va fi un concurs de proiecte. Și această punere de acord s-a referit și la criteriile prevăzute în ghidurile pentru a accesa aceste proiecte.”

Care sunt propunerile pentru portofoliul regional de proiecte de infrastructură pentru județul Brașov, ne spune vicepreședintele Consiliului Județean, Mihai Veștea:

„Am propus 3 drumuri județene care au și intrat pe lista de priorități. Este vorba despre drumul care pleacă de la Măieruș până la Augustin, la limita cu județul Covasna, prin Baraolt, proiect pe care-l vom depune împreună cu colegii de la Covasna, proiect comun, care să facă legătura între cele două județe. Și alte două sunt: drumul pe sub munte, din zona Făgăraș, care leagă toate comunitățile locale care se află la baza Munților Făgăraș, bineînțeles leagă și Mănăstirea Sâmbăta, prin județul Sibiu, de Cârțișoara și Transfăgărășan, iar al treilea drum, și acesta foarte important, pentru că este clar un drum de legătură, este drumul care leagă Făgărașul cu Rupea, dar și Făgărașul cu Sighișoara, prin Șoarș- Bărcuț. Deci, încă o data subliniez faptul că noi luăm în considerare această abordare regională, această conlucrare între județe, pentru a gândi proiecte de dezvoltare integrate, proiecte comune.”

Detalii privind Ghidul specific domeniului 6.1 privind reabilitarea infrastructurii rutiere în perioada 2014-2020, aflat în prezent în consultare publică, pot fi regasite pe site-ul www.regio-adrcentru.ro, Sectiunea POR 2014-2020.

Comisia europeana condamna atacul de ieri din Yemen

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 septembrie 2015, 09:45

Cei 2 angajati ai Crucii Rosii erau cetateni yemeniti si au fost impuscati in timp ce se deplasau cu masina dintr-o provincie din nordul tarii spre capitala.

Este cel de-al 2-lea atac asupra staff-ului Crucii Rosii din Yemen in numai o saptamana, spune comisarul european pentru ajutor umanitar si managementul situatiilor de criza, Christos Stylianides.

Atacurile nu sunt doar un afront la adresa legilor internationale si nu ameninta numai securitatea lucratorilor umanitari ci impiedica serios actiunile de acordare de ajutor oamenilor care au nevoie de asistenta. Comisia europeana va continua sa ofere sprijin umanitar populatiei din Yemen care sufera ca urmare a conflictelor, insecuritatii alimentare si malnutritiei, a mai spus comisarul Stylianides.

Evenimentele au loc la exact 2 saptamani dupa ziua mondiala a ajutorului umanitar cand comisarul spunea:

“Salvarea de vieti nu ar trebui sa coste alte vieti. Ne gandim la acei acei bravi barbati si femei care si-au pierdut viata in serviciul umanitatii. Ii onoram pe aceia care continua sa-si riste vietile in fiecare zi pentru a oferi ajutor oamenilor aflati in suferinta. Conflictele si insecuritatea fac din ce in ce mai dificila acordarea ajutorului umanitar”

Numele instituțiilor europene sunt tot mai prezente în mass media

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 septembrie 2015, 09:30

Numele instituțiilor europene sunt tot mai prezente în informările pe care le oferă mass media publicului larg. Fie că vorbim despre decizii, despre proiecte de viitor, Comisia Europeană, Parlamentul European se regăsesc pe aceste paliere care se răsfrâng în plan național. Ei bine, în aceeași notă a actualității europene este și anunțul pe care îl fac reprezentanții Legislativului comunitar legat de stagii pentru cetățenii Uniunii Europene în cadrul instituției. Nu facem decât să detaliem acest subiect. Informațiile vin din partea domnului Bogdan Bârla, ofițer de presă în cadrul Biroului de Informare în România al Parlamentului European.

Așadar, domnule Bârla, vă propun să clarificăm care este scopul acestor stagii?

Parlamentul European are acest program de stagii cu caracter permanent cu scopul de a ajuta pe cei interesați să-și dezvolte niște abilități, să-și formeze o experiență profesională și, în același timp, să cunoască mai bine instituția Parlamentului European, modul în care aceasta funcționează și să intre în contact direct cu persoane care se ocupă de problematicile europene aflate pe agenda publică.

Sunt mai multe tipuri de stagii, așezate pe mai multe zone de pregătire.

Există stagii pentru absolvenții de învățământ superior, așa numitele stagii Robert Schuman. Există stagii de formare pentru cei care încă nu sunt absolvenți de învățământ superior, există stagii pentru traducători și pentru interpreți de conferință. Stagiile Robert Schuman sunt adresate absolvenților care au o diplomă de licență. Sunt niște condiții generale, precum vârsta de 18 ani. Este necesar ca cei care aplică să cunoască în mod aprofundat una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și aș adăuga aici că este necesar ca, pe lângă limba maternă, în cazul de față româna, un candidatul să cunoască cel puțin una dintre limbile engleză, franceză sau germană; inclusiv formularul de candidatură se va completa într-una dintre aceste trei limbi, la alegere. Stagiul Robert Schuman are o durată de 5 luni. În prezent suntem în plină perioadă de depunere a candidaturilor lansată la 15 august și această perioadă se încheie la 15 octombrie. Alături de aceasta, mai sunt stagii care se adresează persoanelor care nu au încă o diplomă de licență, în special studenți care nu au finalizat încă studiile și care pot aplica cu condiții similare față de cele menționate anterior. Diferența ar fi că durata stagiului este de patru luni.

Cei care sunt interesați de astfel de stagii, pot afla mai multe informații căutând pe internet o anumită pagină.

Site-ul general al Parlamentului European este www.europarl.europa.eu. Este locul de pornire în care se vor regăsi toate aceste informații pe care le-am redat într-un format succint. Acolo, candidații vor găsi o serie de întrebări frecvente și răspunsurile la acestea, vor găsi pașii detaliați pe care trebuie să-i urmeze și vor găsi și datele relevante de contact, în cazul în care au nevoie de informații suplimentare.

Situatia din Calais este un simptom al unei crize mai mari

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2015, 10:50

Situatia din Calais este un simptom, intre altele, in Europa, al unei crize mai mari, spune Frans Timmermans. Este o criza a dimensiunii europene, si impune o reactie europeana. Calais poate si ar trebui sa fie un exemplu pentru cat de curajoase si durabile sunt solutiile care vor defini aceasta reactie europeana. Trebuie sa actionam uman asupra celor ce au nevoie de protectia noastra, cu solidaritate si responsabilitate dar si cu rigoare in aplicarea normelor comunitare, mai spune vicepresedintele Comisiei europene.

Frans Timmermans, care a vizitat ieri nordul Frantei impreuna cu comisarul pentru migratie si afaceri interne, Dimitris Avramopoulos si reprezentantii guvernului de la Paris, a anuntat acordarea unui ajutor suplimentar de 5 milioane de euro pentru autoritatile franceze care se confrunta cu un val din ce in ce mai mare de imigranti. In prezent in portul francez Calais si in jurul lui sunt circa 3 mii de persoane care locuiesc in tabere improvizate si care incearca sa treaca pe sub Canalul Manecii prin Eurotunel pentru a ajunge in Marea Britanie.

“Uniunea europeana acorda 266 de milioane de euro Frantei pentru perioada 2014- 2020 pentru finantarea actiunilor structurale in domeniul azilului, migratiei si integrarii.. Comisia este hotarata si pe deplin mobilizata, folosim si vom continua sa utilizam toate mijloacele”

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor!

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:45

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

Ministrii de interne şi ai transporturilor au convenit să consolideze măsurile de securitate în gări şi trenurile internaţionale

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:30

Ministrii de interne şi ai transporturilor din nouă ţări legate prin linii feroviare – Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Luxemburg, Olanda şi Elveţia – au convenit, la Paris, să consolideze măsurile de securitate în gări şi trenurile internaţionale, după atacul dejucat într-un tren pe ruta Amsterdam-Paris, la 21 august.

Autorităţile din nouă ţări europene vor spori controalele privind identitatea pasagerilor şi a bagajelor în cazul călătoriilor cu trenurile internaţionale pe distanţe mari.

De asemenea, vor emite bilete nominale pe acest tip de trenuri, pentru a întări securitatea, iar pe calea ferată vor fi suplimentate patrulele mixte formate din poliţişti din aceste state.

Măsurile figurează într-o declaraţie comună dată publicităţii la încheierea reuniunii de la Paris. În declaraţie, cei nouă miniştri fac apel la Comisia Europeană să înăsprească legislaţia cu privire la armele de foc şi cer serviciilor de informaţii să-şi intensifice cooperarea.

Violeta Bulc, comisar european responsabil de Transport, a declarat după reuniune că securitatea şi siguranţa pasagerilor este o prioritate majoră a Comisiei Europene.

”Întâlnirea a fost extrem de importantă şi eficientă. Este esenţial ca transportul public să rămână deschis şi accesibil, iar măsurile de securitate trebuie să fie proporţionale cu ameninţările. Declaraţia adoptată astăzi va da un nou impuls consolidării securităţii feroviare. Comisia va lucra foarte strâns cu statele membre ale UE, cu experţii din industria de profil pentru a identifica modalităţi de creştere a securităţii feroviare transfrontaliere.”

Recomandările făcute în cadrul reuniunii de la Paris vor fi dezbătute de un grup de lucru pentru securitatea feroviară europeană, la 11 septembrie, apoi de miniştrii Transporturilor din statele UE, care se vor întâlni la 7-8 octombrie.

Ce este platforma REFIT a Uniunii Europene?

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 august 2015, 08:45

REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.

REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.

Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.

Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.

Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.

Armistiţiului între Ucraina şi Rusia – una din temele discutate la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 august 2015, 08:30

Continuarea violenţelor pe teritoriul Ucrainei reprezintă un real motiv de dezamăgire, a spus Preşedintele Comisiei Europene, care a reafirmat necesitatea respectării prevederilor Acordului de la Minsk.

Jean Claude Junker a subliniat că acest mesaj vizează în special partea rusă:

„Aş vrea să reafirm dorinţa de a vedea că cele două părţi pun în aplicare, în totalitate, prevederile acordului de la Minsk. Şi mă refer în special la Rusia. Asta pentru că partea rusă nu pare să îndeplinească îndatoririle care îi revin”

Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Ucraina a reprezentat un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii dintre Jean Claude Junker şi preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko. Oficialul european a insistat asupra faptului că acesta trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2016 şi că nicio amânare nu va fi acceptată, chiar dacă există încercări de a întârzia intrarea lui în vigoare .

Preşedintele Comisiei Europene a remarcat, totodată progresele realizate de Ucraina şi a anunţat intenţia Uniunii de a propune liberalizarea, pentru această ţară, a regimului vizelor, chiar înainte de sfârşitul acestui an.

Potrivit unui bilanţ recent, peste 6 800 oameni au murit în luptele din estul statului vecin şi 1 400 000 ucrainieni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 10:20

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.

Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.

Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:

“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.

Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”

Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.

Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.

Ungaria va gazdui un centru de primire a refugiatilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 09:30

Ungaria a primit de la inceputul anului peste 1oo de mii de imigranti, mai mult decat dublu fata de anul trecut iar acum problemele de la granita cu Serbia s-au accentuat.

Peste 2 mii din cei 7 mii de imigranti plecati din Grecia au traversat frontiera si au intrat in Ungaria, tara membra a Uniunii europene si granita externa a spatiului Schengen.

Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati estimeaza ca aproape 3 mii de imigranti ar putea ajunge in fiecare zi din Grecia in Ungaria prin Balcanii de vest.

Maghiarii încearca sa obtina mai multe fonduri de la Uniunea Europeana pentru a putea face fata valului de refugiati si, cu toate ca executivul comunitar analizeaza propunerea privind alocarea unui ajutor de urgenta pentru Ungaria de aproape 8 milioane de euro, suma este considerata insuficienta de guvernul de la Budapesta.

Remarcile oficialitatilor maghiare vin la o zi dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a criticat guvernele statelor membre pentru ca arata cu degetul si cauta vinovati in loc sa adopte masuri viabile care sa contracareze criza imigrantilor.

Conform purtatorului de cuvant al Comisiei europene, Natasha Bertaud executivul comunitar este pregatit sa creeze in Ungaria un hot spot, un centru de primire care sa gestioneze solicitarile de azil ale refugiatilor asemanator celui deja creat la Catania in Italia si celui ce urmeaza sa fie infiintat la Pireu in Grecia.

“Sprijinim Ungaria cu finantare, in cadrul celor 2 linii de buget pe care le avem de suport al managementului granitelor, pentu azil si integrare. Sprijinul nostru este de peste 85 de milioane de euro care acopera perioada 2014- 2020”

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat în atenția reprezentanților Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 08:30

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.

Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:

„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”

O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.

În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.

„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”

Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.

Comisia Europeană a dublat finanţarea pentru situații de urgenţă!

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 11:15

Preşedintele CE, Jean Claude Juncker, consideră că nu este nevoie de un summit extraordinar pe tema imigraţiei, iar statele membre trebuie să aplice de urgenţă acordurile deja existente în domeniu.

Şeful executivului comunitar a respins apelurile pentru organizarea unui nou summit al UE privind imigraţia, spunând că statele membre ar trebui să nu mai amâne aplicarea acordurilor existente şi a atras atenția că UE are nevoie de ‘curaj colectiv’ pentru a combate această criză.

Declaraţiile au apărut în presa internaţională şi au fost făcute în contextul în care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta problema refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu, care intră masiv în Europa.

Este cea mai gravă criză a refugiaţilor de la al doilea război mondial încoace, iar Comisia Europeană a dublat finanţarea de urgenţă la 50 de milioane de euro pentru ajutor umanitar. 8 milioane vor fi alocate Balcanilor de Vest şi Turciei, iar 90.000 de euro vor merge în Macedonia.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Bruxellesul a adoptat numeroase măsuri, inclusiv mecanisme de a-i trimite înapoi pe cei care nu se califică pentru statutul de azilanți:

“Uniunea Europeană este responsabilă pentru problema imigranţilor, este responsabila în relocarea acestora şi doreşte să susţină ţările de intrare pentru soluţionarea acestei situaţii.”

Implementarea sistemului de relocare a 60.000 de refigiaţi se dovedeşte problematică, iar statele europene au termen să rezolve aceasta situaţie până la sfârşitul anului.

Corina Creţu a vizitat Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 august 2015, 08:30

Comisarul european Corina Creţu, a efectuat la mijlocul lunii august o vizită în județul Suceava la două monumente istorice, Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei, unde se derulează în prezent două proiecte cu finanţare europeană.

În dialog cu jurnaliștii, oficialul european a arătat că proiectele europene aflate în implementare în judeţ înseamnă investiţi de aproximativ 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei.

În acest sens, Corina Crețu a spus că proiectele finanțate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, în valoare de aproape 134 de milioane de euro, vor îmbunătăți viața sucevenilor, fie că e vorba de extinderea rețelei de apă la nivelul întregului județ, fie că este vorba despre închiderea vechilor rampe de gunoi și de gestionarea problemei deșeurilor la nivelul județului.

Spre exemplu, implementarea proiectului privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din Suceava va asigura condiții mai bune de trai pentru peste 200.000 de locuitori, prin conectarea locuințelor la rețeaua de apă. La acestea se adaugă proiectele finanțate prin Programul Operațional pentru Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, a căror valoare se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro.

”M-am bucurat să constat că pentru perioada 2007 – 2013, județul Suceava beneficiază de 70 de proiecte în valoare totală de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene și, sigur, acest proiect al Mănăstirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care îl atribuim în mod direct, Fondul de Dezvoltare Regională. Exercițiul financiar se termină în decembrie 2015, după care începe implementarea celorlalte proiecte pentru exercițiul financiar bugetar 2014 – 2020. Este important pentru autoritățile locale să meargă în paralel în ceea ce privește încheierea cu succes a proiectelor aflate în derulare și lansarea de alte proiecte mature, astfel încât România, în general, să beneficieze la maximum de suma pe care o are alocată pentru următorii șapte ani, 23 de miliarde de euro”.

Pe lângă îndemnul către autoritățile locale din județul Suceava, dar și din celelalte zone ale țării pentru a face pași în finalizarea proiectelor și elaborarea altora noi, comisarul european Corina Crețu a subliniat sprijinul financiar pe care îl oferă Comisia Europeană pentru perioada 2014 -2020. Același oficial a scos în evidență, pe de altă parte, pericolul dezangajării unor fonduri la nivel național.

”La nivel național există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63% absorbție pentru România și cred că este foarte greu de realizat în cinci ani ceea ce nu s-a făcut în șapte ani, dar estimarea o vor face autoritățile naționale pentru fiecare țară”.

Pe lângă aceste precizări, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu a mai declarat că pentru acordarea unor despăgubiri fermierilor pentru culturile distruse de secetă Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene date privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii. România a primit recent peste 8 milioane de euro din Fondul de solidaritate, în urma inundaţiilor de anul trecut, care au afectat aproape toată ţara.

Europa comemorează victimele stalinismului și ale nazismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 august 2015, 11:49

Este important să păstrăm vie amintirea celor care, de-a lungul secolului XX, au suferit din cauza regimurilor dictatoriale, au fost deportaţi și exterminaţi în masă!

Acesta a fost mesajul transmis de Comisia Europeană ieri, pe 23 august, de Ziua Europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare.

Data nu a fost aleasă întîmplător, ci are legătură cu semnarea, în 1939, la 23 august, a pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică stalinistă.

Acesta a deschis calea izbucnirii celui de-al doilea Razboi Mondial, cu toate consecinţele lui dezastruoase: milioane de oameni încarceraţi, torturaţi, omorâţi!

Capitole întunecate din istorie, care nu trebuie uitate, consideră comisarul Vera Jourova:

” Trebuie să comemorăm aceste victime şi trebuie să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai întâmpla.

A învăţa din greşelile trecutului este cea mai bună cale de a lupta cu noile pericole reprezentate de intoleranţă, xenofobie, rasism şi extremism violent.

Democraţia, libertatea şi drepturile fundamentale trebuie apărate.”

Parlamentul European a declarat, în 2008, ziua de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut.

CE a alocat 2, 4 miliarde de euro pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 august 2015, 07:45

Comisia Europeana a alocat peste 2, 4 miliarde de euro statelor membre pentru gestionarea frontierelor și cooperarea polțienească. România beneficiază in acest scop de peste 98 de milioane de euro.

Comisia Europeană a aprobat programul național multianual al României, finanțat din Fondul UE pentru securitate internă.

Cu un buget total de peste 98 milioane de euro, programul urmează să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de securitate și de prevenire a criminalității, garantând astfel gestionarea sigură a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În domeniul vizelor și gestionării frontierelor, programul va urmări modernizarea infrastructurii consulare și dotarea anumitor unități cu sisteme și echipamente specifice, precum și îmbunătățirea capacității de intervenție la frontier.

De asemenea, se urmăreste implementarea de noi tehnologii de control, asigurarea continuității sistemelor informatice relevante și înființarea de Centre de coordonare regională pentru EUROSUR.

Finanțarea acestor măsuri se realizează prin Instrumentul pentru frontiere și vize, cu o alocare de peste 61 milioane de euro.

În ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității, programul are în vedere dezvoltarea capacității operaționale a poliției, de formare și schimburi de informații.

Acest lucru prevede investiții în infrastructură și îmbunătățirea capacității de analiză în domeniul criminalității informatice, traficului de ființe umane și de droguri, precum și combaterii corupției.

Totodată, în domeniul gestionării riscurilor și crizelor, sunt prevăzute măsuri de consolidare a siguranței transportului aerian și de creștere a capacității operaționale prin formarea și echiparea unităților de intervenție.

Țarii noastre i-au fost alocate, peste 37 milioane de euro pentru implementarea acestor activități.

România are la dispoziție și o alocare de 180,000 de euro pentru acțiuni specifice, la nivel transnațional.

Comisia Europeană a aprobat 23 de programe naționale multianuale în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă.

Finanțarea totală la nivel UE alocată acestor programe se ridică la aproximativ 2miliarde și jumatăte de euro pentru perioada 2014-2020.

Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat ca în prezent, statele membre se confruntă cu dificultăți fără precedent în domeniul migrației și al securității, iar Comisia ia măsuri, în spirit de solidaritate.

”Nu este simplu…Nu există un singur răspuns la această provocare a migrației. Statele singure nu pot rezolva această problemă. Este clar ca avem nevoie de o abordare noua la nivel europena,. Avem nevoie de solidaritate si curaj colectiv pentru angajamentele noastre. Chiar dacă nu este simplu si nici popular. Sper că împreună, statele membre, instituțiile, agențiile, organizațiile internaționale sa dovedim că suntem pregătiți pentru aceste provocări. Sunt convins că suntem capabili,” mai spune comisarul Dimitris Avramopoulos

Din acest motiv, banii vor putea ajunge acum în statele membre aflate în prima linie, precum Grecia și Italia, dar și în alte state membre ale UE care se confruntă cu mari fluxuri de migrație. Comisia a colaborat intens cu statele membre pentru a asigura eliberarea de urgență a fondurilor UE.

Un nou regulament simplifică procedurile privind succesiunile transfrontaliere!

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 09:40

Dacă până acum, cetăţenii europeni ce moşteneau bunuri deţinute de rude cu domiciliul în altă ţară treceau prin proceduri complexe legate de succesiune, din cauza legislaţiilor diferite, de acum ieri totul este mai simplu.

Un nou regulament, adoptat de statele membre la propunerea Comisiei Europene, a intrat în vigoare.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Annika Breidthardt, a transmis că acesta va aduce o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei actuale.

„Noile reguli vor asigura transparenţă şi certitudini legale celor aproximativ 450 000 familii vizate anual. Rezultatul va consta în procedure mai rapide şi mai ieftine, care vor economisi timpul cetăţenilor europeni şi banii lor din taxe legale.”

Potrivit acestei legi, cei care decid să lase un testament, pot cere aplicarea lui conform reglementărilor ţării din care provin, chiar dacă ei locuiesc în alt stat.

De asemenea, noile norme introduc certificatul european de moștenitor, care dă posibilitatea persoanelor să își dovedească statutul de moștenitor sau de administrator al unei succesiuni, fără a se efectua alte formalități pe teritoriul UE.

Noul regulament se aplică în toate Statele Membre , mai puţin în Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, ţări care nu au adoptat acest instrument legislativ.

În mediul online a fost lansată şi o campanie de informare a cetăţenilor pe această temă.

Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 09:20 / actualizat: 18 august 2015, 10:37

Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile, aparate de zbor pilotate de la distanţă, din ce în ce mai accesibile şi răspândite, cu multiple utilizări, în cele mai diverse domenii.

În prezent majoritatea ţărilor membre îşi impun propriile reguli de exploatare, o parte din garanţiile fundamentale fiind abordate în mod diferit. Care sunt principalele aspecte vizate şi ce soluţii se-ntrevăd? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Tehnologia dronelor civile cunoaşte o dezvoltare deosebit de dinamică. Există estimări conform cărora în următorii zece ani, această ramură ar putea acapara până la 10 procente din piaţa aeronautică. Valoric vorbind, o cifră de afaceri în jurul a 15 miliarde de euro pe an. Lipsa unei reglementări europene comune ar naşte pe de o parte riscuri pe mai multe planuri, pe de altă parte ar constitui o piedică în calea fructificării acestui potenţial.

Standardele comune vizează în primul rând aspectele de siguranţă. În viziunea iniţiatorilor, operaţiunile cu drone civile în medii cu risc sporit trebuie să asigure un nivel de siguranţă similar cu cel al avioanelor cu echipaj uman.

Un alt aspect vizat este protecţia vieţii private. Datele colectate de aeronavele pilotate de la distanţă trebuie să respecte normele aplicabile în materie de protecţia datelor, iar autorităţile competente vor trebui să monitorizeze colectarea şi prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal. Proiectul de raport privind utilizarea sigură a sistemelor de aeronave pilotate de la distanţă a fost prezentat Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului European în luna iulie. Autoarea este Jaqueline Foster, europarlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

„În ultimii 15 ani am fost martorii unei creşteri uriaşe în această industrie. La ora actuală drone civile sunt utilizate pentru supravegherea culturilor agricole de pe suprafeţe întinse, la obţinerea de informaţii esenţiale în cazul unor calamităţi naturale cum ar fi incendiile de pădure. Folosim drone pentru filmări sau pentru verificarea liniilor de înaltă tensiune sau de cale ferată. Dezvoltarea industriei acestor aparate de zbor telecomandate a devenit atât de dinamică încât trebuie să vedem cum putem reglementa uzul lor, în aşa fel, încât să impunem cât mai puţine constrângeri.”

În ceea ce priveşte pregătirea la standarde europene, legiuitorii doresc să se asigure că există şcoli adecvate de pilotaj, care să-şi pregătească elevii pentru toate situaţiile posibile – a subliniat Jaqueline Foster.

Companiile aeriene, asociaţiile piloţilor şi administraţiile aeroportuare îşi au propriile angoase legate de eventualele pătrunderi ale dronelor în perimetre critice. Dacă în cazul aeroporturilor procedeul denumit geofencing, adică delimitarea virtuală cu sesizare automata a pătrunderilor inoportune pare să rezolve problema, mult mai sensibilă este situaţia zborurilor gen ambulanţă aeriană sau utilitare. Jaqueline Foster:

„Vom face uz de geofencing acolo unde este posibil, acesta va exclude anumite tehnologii din perimetru. Este cazul aeroporturilor şi probabil al centralelor electrice. Este o soluţie la îndemână. Pentru cazurile rămase neacoperite de această soluţie vom căuta rezolvări particulare.”

Pasul următor este deocamdată votul în Comisia pentru transporturi. Acesta va avea loc în cursul lunii septembrie.

Corina Cretu a invitat autoritatile locale sa lucreze la proiecte pentru a atrage bani europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2015, 09:40

Corina Cretu a vizitat judetul Suceava si a invitat autoritatile locale sa lucreze la proiecte majore pentru a atrage cat mai multi bani europeni.

Este o situatie si un avantaj unic de a avea la dispozitie 23 de miliarde de euro, a spus comisarul european.

“Este important pentru autoritatile locale sa mearga in paralel in ceea ce priveste incheierea cu succes a proiectelor aflate in derulare si lansarea de alte proiecte astfel incat Romania sa beneficieze la maximum de suma pe care o are alocata pentru urmatorii 7 ani”(cretu)

Corina Cretu a participat la manifestarile organizate cu prilejul hramului manastirii Putna si a spus ca proiectul de reabilitare a manastirii reprezinta un exemplu privind felul in care trebuie cheltuiti banii europeni

“M-am bucurat sa constat ca pentru perioada 2007- 2013 judetul Suceava beneficiaza de 70 de proiecte in valoare totala de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene si, sigur, acest proiect al manastirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care il atribuim in mod direct din partea Comisiei europene, Fondul de Dezvoltare Regionala”(cretu)

Comisarul european a mai subliniat ca este foarte important ca banii europeni sa fie cheltuiti in mod inteligent pentru a avea un impact cat mai mare asupra nivelului de trai al oamenilor.

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) a anunțat granturi în valoare de 1,67 miliarde de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 august 2015, 09:30

Un prim apel pentru proiecte, intitulat „Starting Grants” și având o valoare de 485 milioane de euro, a fost publicat la finalul lunii iulie.

Această schemă de finanțare se adresează tuturor cercetătorilor care au între 2 și 7 ani de experiență, după obținerea diplomei de doctor, și un profil științific promițător. Cei interesați se pot înscrie în competiție până la data de 17 noiembrie 2015. Comisarul European pentru Cercetare, Inovare și Știință – Carlos Moedas aflat la întrunirea de celebrarea a grantului numărul 5.000, descrie întîlnirile pe care le are în mod obișnuit cu oameni de știință.

Ceea ce ne oferă structura de construcție a viitorului nu este capitalul forței de muncă. Blocurile cu care construim viitorul sunt formate din materie, energie și informație. Și asta este ceea ce faceți dumneavoastră într-un fel pe care-l consider unic. Mulți dintre dumneavoasră, și m-am întîlnit cu numeroși beneficiari ai granturilor Consiliului European pentru Cercetare, mă privesc cu entuziasm și spun, uitați, chestiunea e că putem face absolut orice ne dorim! Putem să îmbrățișăm și să urmăm pasiunea noastră! Pentru că vă urmăriți pasiunea creați diferența care face diferența! Nu vă este teamă de imposibil și cred că ADN-ul Consiliului European pentru Cercetare este exact acesta: oameni care pot ignora în mod inteligent imposibilul ceea ce le permite să transforme imposibilul în posibil.

Înființat în 2007 de către Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare este prima organizație europeană de finanțare a cercetării. În fiecare an, Consiliul îi selectează și finanțează pe cei mai buni cercetători care derulează un proiect  științific în Europa. Competițiile sunt deschise pentru cercetători de orice naționalitate, vârstă sau domeniu de specializare, inclusiv științe umane și sociale. Raluca Cibu Buzac președintele Asociației de Inovare și Transformare Tehnologică, Tehimpuls, asociație coordonată de Agenția Regională de Dezvoltare Vest apreciază că programul ”Starting Grants” este o inițiativă ce se adresează și cercetătorilor din regiunea Vest a României.

La Tehimpuls avem acum în derulare un proiect prin care acordăm granturi de 10.000 de euro pentru un număr de produse inovative generate din firme, din universități sau institute de cercetare și, de asemenea, în subsidiar, acordăm pachete de consultanță pentru comercializarea rezultatelor inovării în piață (tot legat de aceste granturi). În consecință, aș zice că atîta vreme cît acest program al Comisiei Europene este promovat cît mai extins pe teritoriu Uniunii Europene el va avea succes. Dat fiind că la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest am lucrat la o strategie de inovare regională și la o strategie de specializare inteligentă, considerăm că, clar, este logic ca acest program să aibă un mare succes pentru că se adresează unei zone cu un foarte mare potențial chiar și în regiunea vest.

Următorul apel pentru proiecte va debuta la 15 octombrie 2015. Intitulat „Proof of Concept”, acesta se va adresa cercetătorilor care au derulat deja proiecte finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare și doresc să continue să exploreze potențialul inovator al ideilor lor.

Eurogrupul decide astăzi asupra ajutorului financiar pentru Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 august 2015, 09:45

Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, s-a arătat circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.

Grecia are încă o problemă foarte serioasă, pe lângă cea financiară: fluxul de imigranți ilegali veniți în insule de peste Mediterana. Situația se acutizează cu fiecare zi.

Insula Kos este poartă de intrare europeană în Marea Egee, renumită ca destinație turistică și nu pentru capacitatea de a gestiona problemele miilor de imigranți, cei mai mulți veniți din Siria și din Afganistan.

Comisarul Dimitris Avramopoulos s-a întâlnit ieri la Atena cu 6 miniștri greci: printre care ministrul de interne, cel responsabil cu migrația, ordinra publică și sistemele de protecție și ministrul sănătății.

Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene declara, ieri la prânz:

În această întâlnire comisarul va sublinia în ce fel poate sprijini Comisia Europeană, Grecia, pentru a face față valului în creștere de migranți care ajung în țară, în special pe insula Kos.

Pe insula cu aproximativ 33.000 de locuitori, situația, foarte încordată de câteva luni încoace, este în pragul exploziei. În lipsa unor structuri specifice pentru primirea și cazarea imigranților, refugiații dorm în corturi sau prin adăposturi improvizate în parcuri, în străzi, în port sau chiar pe plajele care în mod normal sunt destinate turiștilor, principala sursă de venit a insulei, scrie Le Monde. E nevoie de multe zile, uneori chiar de săptămâni, pentru ca imigranții să se înregistreze la poliția greacă astfel încât să obțină un permis care să le dea voie să își continue drumul spre Atena și alte state europene.

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:45

Ajutoarele destinate agricultorilor europeni au fost prelungite până în iunie 2016 pentru a atenua efectele embargoului impus de Rusia. Extinderea acestui embargo este echivalentă cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni.

Decizia luată de Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe agricultori, vizează sectoarele de legume, fructe şi lapte şi vine ca răspuns la anunțul autorităților din Federația Rusă de prelungire a interdicţiilor la produsele agroalimentare occidentale. Decizia Comisiei Europene survine într-o perioadă în care nemulțumirile agricultorilor europeni față de prețurile tot mai joase de pe piață, sunt din ce în ce mai evidente.

Aceasta este doar una dintre provocările pe care Uniunea Europeană le are în acest moment, însă nu lipsesc temerile legate de securitatea alimentară, practicile agricole şi profitabilitatea sectorului.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan:

„UE are responsabilitatea de a aborda securitatea alimentară, aceasta este o provocare uriașă la nivel mondial. Există o estimare la 11 procente a populației mondiale aflate în insecuritate alimentară cronică. Europa are responsabilitatea de a reduce acest număr, prin crearea unei abordări mai productive a practicilor agricole. De asemenea, UE trebuie să se concentreze pe o mai bună cercetare și inovare în ceea ce privește practicile agricole europene și mondiale. O aprofundare a bazei noastre de cunoștințe va duce la o folosire mai eficientă a resurselor și o industrie alimentară durabilă, care poate prospera la nivel global.”

Aşadar, ajutoarele destinate agricultorilor europeni sunt prelungite până în iunie anul viitor.

Pentru sectorul produselor lactate, unt și lapte praf degresat, măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată, măsurile fiind aplicate până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până pe 30 iunie 2016, inclusiv piersici și nectarine.

Urmează ca miniștrii europeni ai agriculturii să se reunească, la toamnă, într-o sesiune extraordinară fixată pentru 7 septembrie pentru a examina noi măsuri de susținere a agricultorilor.

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 august 2015, 09:10

Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.

Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.

Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii,    asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.

Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.

În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:45

Contribuțiile din partea cetățenilor, organizațiilor și autorităților publice sunt bine-venite, spun reprezentantii Comisiei, si vor fi incluse intr-o strategie ce va cuprinde o propunere legislativa privind gestionarea deșeurilor și un plan de acțiune asupra economiei circulare.

Vicepresedintele Comisiei Europene, responsabil cu locurile de munca, investitii, crestere si competitivitate, Jyrki Katainen spune ca pe viitor nu avem alta optiune decat aceea de a utiliza mai eficient resursele de care dispunem.

Trebuie sa abandonam modelul economic linear pe care se bazeaza doua dintre cele mai mari economii din lume, Statele Unite si China. Europa trebuie sa fie lider in dezvoltarea unei economii circulare, trebuie sa adoptam un model prin care sa folosim resursele intr-un mod mai inteligent decat in prezent, considera Katainen care da si cateva exemple: masinile stau 9o la suta din timp in parcari, cladirile de birouri sunt pe jumatate goale si o treime din alimente ajunge la gunoi. Actualul model linear nu are sustenabilitate si trebuie abandonat.

„“Sunt absolut convins ca economia circulara, daca este bine structurata, ne poate aduce un triplu castig. Sunt avantaje economice pe care le putem obtine prin utilizarea mai eficienta a materiilor prime si a resurselor pentru a fi mai putin dependenti de importuri. Sunt avantaje pentru mediul inconjurator prin abandonarea modelului linear in care aruncam produse ce pot fi reparate sau reciclate. Si sunt avantaje sociale care decurg din prevenirea irosirii resurselor si imbunatatirea managementului local al deseurilor, reciclarii, repararii si refolosirii”

România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 august 2015, 09:30

Comisia Europeană şi-a publicat nu demult raportul privind activităţile finanţate din Fondul European de Ajustare la Globalizare în perioada 2013-2014. Conform acestuia, România a beneficiat de aproape 3,6 milioane de euro pentru sprijinirea lucrătorilor disponibilizaţi de la compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Din păcate aceşti bani au ajuns prea târziu şi au trebuit să fie restituiţi. De ce?

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj înainta Comisiei Europene în luna decembrie 2012 un proiect absolut inedit: cel al unei întreprinderi sociale, menite să asigure locuri de muncă pentru 250 de lucrători disponibilizaţi de compania siderurgică Mechel Câmpia Turzii. Finanţarea se solicita prin Fondul European de Ajustare la Globalizare, aceeaşi sursă din care s-a suportat şi o bună parte din costul programului derulat în sprijinul personalului concediat de la unitatea Nokia din Jucu. De data aceasta, proiectul era mult mai complex, soluţia mult mai inedită, impusă de condiţiile specifice din teren: zona fiind monoindustrială, nu se putea conta pe alţi mari angajatori. Era nevoie de o idee de afacere viabilă pe termen lung, care să dea de lucru la un număr relativ mare de angajaţi, cu o piaţă de desfacere a produselor situată în afara zonei, resursele financiare locale fiind limitate.

AJOFM Cluj a contactat numeroşi potenţiali parteneri, găsind până la urmă o firmă dispusă la colaborare. Întreprinderea socială din Câmpia Turzii urma să producă şoşoni pentru clăpari de schi, căşti şi ochelari pentru cea mai mare companie de echipamente sportive din lume. Dat fiind caracterul inedit al proiectului, procesul de evaluare-deliberare a durat mult mai mult ca de obicei: aproximativ un an şi opt luni faţă de media uzuală de un an.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „Am purtat o serie de discuţii cu Comisia Europeană, prin e-mailuri, telefonic, chiar şi direct, cu privire la implementarea acestui proiect, care era un proiect foarte inovativ. Comisia Europeană a analizat această cerere şi-n cele din urmă, în 7 mai 2014 a aprobat-o”.

Conform regulilor procedurale, Parlamentul European trebuia şi el să se pronunţe, în acest punct a intervenit însă neşansa. Votul a fost întârziat de alegeri, aprobarea s-a obţinut abia în luna septembrie, viramentul banilor a avut loc în 29 octombrie 2014.

Întrucât partea de proiect cu finanţare indigenă, implementarea măsurilor complementare întreprinderii sociale, a început din martie 2013, conform regulilor, decontul final pe ansamblu urma să aibă loc până la 1 martie 2015. Condiţie imposibil de îndeplinit cu lucrările nedemarate la fabrica socială.

Daniel Don, directorul AJOFM Cluj: „La noi legislaţia este foarte strictă, nu ne-a permis să creăm întreprinderea până când nu am avut avizul Comisiei definitiv”

În restul ţărilor, lucrurile nu stau aşa: „Toate statele membre cheltuiesc banii, chiar dacă cererea se aprobă peste un an sau peste un an şi jumătate, şi la final, când se aprobă cererea, se face decontul cu Comisia Europeană” – ne spune Daniel Don.

Există însă şi o latură pozitivă în toată povestea acestui proiect: în ciuda eşuării întreprinderii sociale, 450 de disponibilizaţi – adică mai mult de jumătate din grupul ţintă- au fost ajutaţi prin alte mijloace să-şi găsească un nou loc de muncă. Comisia Europeană la rândul ei a apreciat ideea de bază în aşa măsură, încât a înfiinţat o linie specială de finanţare, destinată întreprinderilor sociale.

Comisia Europeană modernizează procedurile vamale UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2015, 09:15

Atunci când vorbim despre serviciile vamale deschidem discuţia despre comerţ, securitate şi siguranţă, dar şi despre cooperare între autorităţile vamale şi operatorii economici. Serviciile vamale joacă un rol central în protejarea granițelor externe ale UE, dar şi în facilitarea comerțului intracomunitar. Ele acoperă 16% din comerțul mondial, adică peste două miliarde de tone de mărfuri pe an.

Iată ce spune Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și impozitare vamală: „Un sistem vamal modern și eficient din punctul de vedere al costurilor facilitează creșterea comerțului și afacerile internaționale. De asemenea, joacă un rol vital în apărarea siguranței și securității cetățenilor europeni și în protejarea intereselor statelor membre.”

Actul adoptat de Comisia Europeană acoperă o arie largă de activități vamale, de la simplificări ale regimul vamal, la reguli mai clare şi consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu bunuri ilicite sau produse interzise.

De 12 ani, Comisia Europeană și statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe piețele europene sunt sigure. Se utilizeză Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci și una de țări europene fiind prezente în acest sistem.

Věra Jourová, comisarul european pentru consumatori:

”Datorită sistemului de alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fiecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului. De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiilor privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informațiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piață circulă rapid între statele membre și Comisia Europeană. Astfel, sunt posibile măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autoritățile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Legislația în domeniul vamal este decisă la nivelul UE, în timp ce punerea ei în aplicare revine, în primul rând, statelor membre.

Criza migrației se agravează în apropierea portului francez Calais

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:25

Marea Britanie şi Franţa solicită ajutor de urgenţă din partea restului statelor UE pentru a combate cauzele crizei declanşate săptămâna trecută la Calais. Aceasta este localitatea franceză de graniţă luată cu asalt de migranţii care au ca scop intrarea în Regatul Unit.

În urma solicitării venite din partea miniştrilor de interne francez şi britanic, Bernard Cazeneuve și Therese May, Comisia Europeană declară că este pregătită să ajute cu asistenţă tehnică prin agenţiile sale europene şi să acorde finanţare de urgenţă pentru centrele de azil.

Purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar a spus ieri: „Toate statele membre trebuie în acelaşi timp să combată reţelele de traficanţi de pe mare care pun în pericol viaţa imigranţilor ce vin din nordul Africii, deasemenea, imigraţia ilegală și să-și asume partea lor de responsabilitate.Comisarul Avramopoulos a afirmat în mod repetat că se așteaptă ca toate statele membre să participle la mecanismul de relocare propus și să demonstreze în practică solidaritatea.”

În tentativa de a stăvili migraţia ilegală, autorităţile britanice pregătesc inclusiv modificarea legislaţiei, ajutoarele sociale urmând să fie refuzate celor care nu primesc azil.

Therese May și Bernard Cazeneuve consideră situația o urgenţă atât pentru UE cât şi pentru restul lumii pentru că majoritatea celor care sunt astăzi la Calais vin din Italia, Grecia sau alte state. ”Acesta este motivul pentru care considerăm că întreaga Europă trebuie să se implice.” spun cei doi miniștrii de interne