Comisia europeana investigheaza felul in care Romania respectele normele comunitare privind acordare ajutoarelor de stat
Foto: epa04524405 EU Commissioner for Competition Margrethe Vestager gives a press statement at European Commission headquarters in Brussels, Belgium, 11 December 2014. The Commission is reportedly fining envelope producers over 19 million euros in cartel settlement. EPA/JULIEN WARNAND
Comisia europeana a decis sa inceapa 2 investigatii aprofundate asupra taxelor de marketing platite de către aeroportul din Cluj și tarifele aeroportuare oferite de aeroportul din Târgu Mureș.
Mai mult, Comisia va examina și subvențiile primite de aeroporturi din partea autorităților locale.
Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager spune ca in sectorul aerian se înregistrează o concurență puternică si prin urmare Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață.
Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de circa 1oo de km, care poate fi parcursă în aproximativ o ora si jumatate cu mașina.
Dealtfel comisarul Vestager a fost interpelata recent intr-o discutie in comisia pentru afaceri economice si monetare despre problema apropierii dintre aeroporturi
“Consider ca este important sa incepem o discutie si despre aeroporturi, dupa cum stiti avem o legislatie speciala privind aeroporturile si avem multe aeroporturi in Europa. Din cate imi amintesc peste 6o la suta dintre europeni se afla la mai putin de 2 ore distanta de mers cu masina de unul sau doua aeroporturi, deci avem multe aeroporturi.”
Datorită internetului, modul nostru de viaţă s-a schimbat complet. Ne place să împărtăşim informaţii despre noi şi despre ceilalţi, în diferite postări pe internet. E bine să fim conştienţi că atunci când imaginile şi fotografiile sunt încărcate online, practic, oricine devine editor. Fiecare tastă, fiecare căutare, publicările pe Facebook, pe YouTube sau oriunde altundeva, toate sunt înregistrate şi rămân acolo. De aceea, acum, mai mult ca oricând e nevoie de o repunere în cadru a drepturilor de autor astfel încât acestea să se potrivească lumii digitale în care trăim.
Dreptul de autor a fost definit de legislaţia europeană în anul 2001. În 14 ani, situaţia s-a schimbat profund. Modernizarea şi armonizarea legislaţiei sunt obiectivele Comisiei Europene în susţinerea pieţei digitale unice, însă tema se află şi pe agenda Parlamentului European.
Eurodeputatul Julie Reda, responsabilul pentru raportul privind noua legislaţie a drepturilor de autor:
”Principala propunere este ca oamenii să poată accesa lucrări fie gratuite sau contra cost . Ei trebuie să aibă aceleaşi drepturi în toată Europa. De exemplu, mulţi s-au obişnuit să se aboneze la un serviciu de streaming, dar se întămplă ca oferta dorită să nu fie disponibilă în ţara lor. Propunerea mea vizează reguli comune astfel ca oamenii care vor să plătească pentru un anumit serviciu să o poată face. Dar, nu ajunge să avem aceeaşi ofertă legală în toată Europa. Trebuie să ne asigurăm că banii încasaţi astfel sunt distribuiţi echitabil.”
Eurodeputatul Julie Reda a propus un cadru de reguli comune pentru dreptul de autor care să treacă dincolo de frontierele naţionale şi să fie adaptate actualei generaţii a internetului.
”Ce s-a schimbat din anul 2001 este că oamenii care folosesc internetul sunt cu toţii creatori. Ei încarcă lucruri online fără să se gândescă măcar la protecţia drepturilor de autor pentru astfel de lucruri. Înseamnă că trebuie să facilităm reutilizarea lucrărilor; de pildă, cei care remixează videocliuri sau fac colaje foto şi care cred că acest tip de lucrări creative nu afectează realmente deţinătorii drepturilor pentru operele originale.”
În lumea artistică, există opinia că autorii şi creatorii sunt cei care pierd în lumea digitală. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc din drepturile de autor pe care le văd ca parte integrantă din operă, ce trebuie să aparţină celui care a creat-o. Ei spun că prea mulţi bani ajung la intermediari şi la platformele de internet, în detrimentul lor.
În aceste condiţii, reforma legislației europene privind drepturile de autor trebuie să aşeze multe reguli în lumea digitală şi să restabilească echilibrul între creatori și consumatori, respectând drepturile fiecăruia.
Ele abordează problemele sociale actuale, precum imigraţia, educaţia şi situaţia grea a femeilor şi a fetelor din cauza tradiţiilor.
Preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, Silvia Costa, a nominalizat cele trei finaliste pentru Premiul LUX de anul acesta: Mediterranea, Mustang și Urok (Lecţia).
Programul Parlamentului European traversează barierele geografice și lingvistice pentru a ajunge la publicul din Europa, oferind subtitrari în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, iar finalistele vor fi distribuite în peste 50 de oraşe şi vor participa la 20 de festivaluri în Europa.
Mediteranea evaluează problema foarte fragilă şi de mare actualitate a imigranţilor care doresc libertate şi siguranţă, Mustang prezintă o poveste despre privarea de libertate a fetelor într-o societate în care oamenii sunt încă foarte mult sub influenţa tradiţiilor locale, iar Urok întoarce privirea spre un mediu şcolar, în care adversitatea economică poate distruge o existenţă confortabilă.
Silvia Costa, preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie, din Parlamentul European, a declarat că subiectele abordate de aceste creaţii cionematografice trebuie să fie aduse în atenţia cinefililor:
„Foarte important este că le adaptăm pentru cei cu deficienţe de auz sau de vedere şi deschidem astfel o fereastră pentru ca toată lumea să înţeleagă care sunt problemele cu care se confruntă tările noastre.”
După votul membrilor Parlamentului European, una dintre aceste trei poveşti, va fi premiată la 25 noiembrie, cu Premiului LUX.
Premiul LUX din acest an are o semnificaţie deosebită datorită dezbaterii actuale cu privire la iniţiativa Digital pieţei unice digitale şi reformei drepturilor de autor.
Premiul LUX, este acordat de Parlamentul European, care promovează astfel cinematografia europeană şi valorile UE.
Clujului i s-au aprobat investiţii de 131 de milioane de euro pentru infrastructură.
Beneficiarul acestei sume este Aeroportul Internaţional Avram Iancu. Instituţia va folosi banii alocaţi de Comisia Europeană Masterul Planului de Transport al României pentru a reabilita şi construi, printre altele, suprafeţele de mişcare, terminalul de pasageri şi noul terminal cargo. Investiţiile vor fi realizate până în anul 2030.
De asemenea, prin intermediul Master Planului Ministerul Transporturilor, se stabileşte lungimea maximă a pistei aeroportului clujean, respectiv 2.500 de metri.
În ceea ce priveşte sistemul intermodal, au fost aprobate deocamdată numai investiții pe parte de cargo CFR şi rutier, în valoare de peste 34 de milioane de euro.
2015 a fost desemnat la nivel comunitar ca fiind Anul European pentru dezvoltare. Așezate sub un motto sugestiv ”Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” – sute de acțiuni care au ca punct de plecare statele membre, deci și România, s-au îndreptat sau urmează să fie desfășurate pentru a acoperi mai multe paliere, toate cu relevanță la nivel global.
Un motiv pentru care 2015 înseamnă o agendă bogată în ceea ce privește dezvoltarea este și faptul că Obiectivele de Dezvoltare al Mileniului ajung la termenul limită și vor avea loc negocieri pentru agenda post-2015. Este vorba despre Declaraţia Mileniului, unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.
Referitor la Anul European pentru Dezvoltare, la nivelul Uniunii, Comisia Europeană și celelalte instituții au propus pentru fiecare lună din 2015 o anumită temă. Spre exemplu luna iulie a fost rezervată evenimentelor cu trimitere către condiția copiilor și tineretului din lumea întreagă. Luna ce urmează, august, este destinată acțiunilor, ideilor legate de ajutorul umanitar.
Ca reper, Uniunea Europeană, alături de statele membre, reprezintă cel mai mare donator de ajutor din lume. În 2013, acestea au furnizat mai mult de jumătate din ajutorul public sau „asistența oficială pentru dezvoltare”, așa cum este definită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În 2013, ele au cheltuit împreună 56,5 de miliarde de euro pentru a ajuta țări din întreaga lume în lupta împotriva sărăciei.
Unele țări din UE au redus ajutorul pentru dezvoltare în timpul crizei economice, dar sumele totale pare să fie în creștere din nou deși, în general, se mențin sub nivelurile promise.
Fiecare stat membru al UE a prezentat un program de lucru privind Anul european pentru dezvoltare. Multe dintre activitățile incluse în programele respective sunt gestionate de organizații ale societății civile, universități, regiuni, orașe și alți parteneri.
În ceea ce privește România, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al politicii de cooperare pentru dezvoltare, a desemnat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ca partener de implementare a planului național de lucru pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015. Într-o scurtă declarație de presă, Victor Negrescu, eurodeputat, a scos în evidență palierele unde România ar putea plusa când se vorbește despre dezvoltare, sprijin umanitar.
”Cred că se pot face mai multe în ceea ce constă politica europeană pentru dezvoltare. Suntem la început de drum, trebuie să ne atingem țintele în ceea ce înseamnă volumul financiar care este acordat dezvoltării, sprijinul real acordat cetățenilor care beneficiază de acest lucru și , mai ales, reducerea sărăciei la nivel mondial. Aici, cred că și România poate juca un rol important. Există în România, 5-6 programe de formare în cooperarea pentru dezvoltare a tinerilor din țara noastră și cred că, pe măsură ce vor trece anii , România va deveni un lider în ceea ce înseamnă cooperarea pentru dezvoltare la nivel european.”
De adăugat că Bugetul de asistență pentru dezvoltare pe anul 2015 al Ministerului Afacerilor Externe este în sumă totală de peste 10 milioane lei. Aproximativ 35% este destinat Republicii Moldova, alți beneficiari din state ca Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina și Afganistan. 10% din buget este destinat asistenței umanitare, fiind acordat pe măsura apariției unor necesități la nivel internațional.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute cu o serie de demnitari din Cipru, printre care ministrul de externe, Ioannis Kasoulides, dar şi cu liderul grecilor ciprioţi, Nicos Anastasiades.
Comisarul European a arătat că prioritatea principală în materie de politică externă comună Cipru – Uniunea Europeană este restabilirea păcii într-o regiune care a devenit cea mai conflictuală la nivel mondial. Situaţia din Siria provoacă probleme majore, printre care cea umanitară, legată de un uriaş val de refugiaţi căruia întreaga Uniune trebuie să-i facă faţă.
Federica Mogherini s-a referit şi la acordul privitor la armele nucleare, semnat cu Iranul, subliniind că acesta reprezintă o contribuţie la creşterea stabilităţii Orientului Mijlociu.
În ceea ce priveşte procesul de reunificare a Ciprului, Comisarul European a subliniat necesitatea ca acest fapt să se întâmple cât mai repede.
“ Va fi o contribuţie cheie la stabilitatea regiunii. Nu pot să spun că este acum sau niciodată, dar cred cu adevărat că este ori acum, ori foarte, foarte dificil în viitor. Şi eu personal voi face tot ceea ce pot pentru a susţine acest process.”
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.
Cipru este divizat de peste 40 ani, trupele turce ocupând treimea de nord a ţării sub pretextul că astfel împiedică unirea insulei cu Grecia.
Anul acesta au incept, cu medierea Naţiunilor Unite, tratativele pentru reunificarea statului.
Cercetatorii sunt invitati sa participe la competiatia dotata cu premii in valoare de 500 de mii de euro. Detalii ne ofera astazi Claudia Ruse de la Bucuresti Fm în rubria Euranet Plus
Comisia Europeană a lansat luna aceasta o provocare pentru cercetatorii care se ocupă de tehnologiile avansate.
Intreprinderile mici si mijlocii sau organizațiile non-profit care işi desfaşoară activitatea individual sau împreună cu alte entități cu care formează o echipă, sunt invitate să se înscrie în competiția pentru premiile Orizont 2020.
Cercetătorii sunt asteptaţi să depună proiecte în cursa pentru o jumatate de million de Euro.
Este vorba despre două premii, cu o valoare de 500.000 de euro fiecare, care vor fi oferite celor care vor propune soluții inovatoare în domeniul telecomunicaţiilor.
Participanții la competiție trebuie să fie stabiliți pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau al țărilor afiliate la acest program de cercetare și inovare Orizont 2020.
Primul domeniu se refera la eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă.
Mihai Roşioru, ofiter de presă Reprezerntanţa Comisiei europene la Bucureşti explică….
“Premiul pentru „Eliminarea barierelor din calea transmisiilor prin fibră optică pe distanță lungă” va fi acordat pentru o soluție de maximizare a capacității fibrei optice per canal, gamă spectrală și/sau eficiență și rază de acțiune spectrale, având ca scop îmbunătățirea sistemelor de transmisiune prin fibră optică pe distanțe lungi. Termenul-limită pentru înregistrarea în competiție este data de 16 decembrie 2015, iar cel pentru transmiterea propunerii este 15 martie 2016”
Soluția propusă trebuie să fie eficientă energetic, viabilă din punct de vedere economic, dar și ușor de instalat și utilizat. Totodată, ea trebuie să aibă un potențial ridicat de preluare în viitoarea generație de produse pentru sisteme optice.
Al doilea premiu vizează partajarea spectrului de frecvențe în colaborare.
Premiul pentru „Partajarea spectrului de frecvențe în colaborare” este destinat unei abordări inovatoare ce va permite o creștere semnificativă a gradului de partajare și reutilizare a acestuia, dincolo de metodele de partajare și tehnicile centralizate aplicabile în prezent. Termenul-limită pentru înregistrarea în Competiție este 30 septembrie 2015, iar transmiterea propunerii trebuie să fie făcută până în data de 17 decembrie 2015.”
Soluția câștigătoare trebuie să reprezinte un semnificativ pas înainte în domeniu din punctul de vedere al indicatorilor de utilizare și să fie viabilă din punct de vedere economic.
Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde EUR(1) pe durata a 7 ani. Orizont 2020 beneficiază de susținerea politică a liderilor europeni șia deputaților în Parlamentul European, care au convenit că investițiile încercetare și inovare sunt esențiale pentru viitorul Europei
Comisia Europeană a definitivat setul de instrumente care permite ca Fondul European din cadrul Planului de Investiţii Strategice să devină operaţional din luna septembrie a acestui an.
Colegiul comisarilor a aprobat ieri regulamentul de funcţionare, modul în care băncile naţionale sprijină proiectul şi alte măsuri necesare implementării lui.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a explicat necesitatea acestui plan:
“Avem nevoie de plan chiar acum pentru că este important să spunem că este necesară consolidarea finanţelor publice, dar, în afară de asta, ne trebuie fonduri structurale pentru a ne asigura că potenţialul de dezvoltare pe termen mediu a economiei în Europa poate fi mai mare.”
Preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer consideră că Planul de investiţii strategice al Comisiei Junker îşi va dovedi eficienţa foarte repede:
“Va avea un impact mare asupra economiei şi, cred că, în situaţia actuală, marcată de diferenţe majore în Europa şi de decalajul de inovaţie încă şi mai mare, acesta este un pas foarte curajos, îndrăzneţ care îşi va arăta rezultatele.”
315 miliarde euro! Aceasta este suma pe care Comisia Europeană doreşte să o mobilizeze prin acest plan, prin investiţii publice şi private.
Banii vor fi folosiţi pentru finanțarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport și în sectorul energetic, ducând la apariţia de noi locuri de muncă.
Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.
Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.
Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.
Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:
„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.
Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!
Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”
Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.
Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.
„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”
Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.
„Comerţ dincolo de graniţe. Concurent la nivel global. Ce poate face Uniunea Europeană pentru tine” Acesta a fost titlul sub care s-au desfăşurat discuţiile în prima zi a întâlnirii, dedicată miniştrilor responsabili de domeniul economiei.
Acestea s-au concentrat asupra beneficiilor pe care le-ar aduce reguli coerente şi bine gândite aplicate de către companiile europene care acum trebuie să se adapteze la 28 de legislaţii diferite.
Comisarul European resonsabil pentru Piața internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bienkowska, a spus că pentru a avea servicii de înaltă calitate, Europa, cea mai mare zonă economică la nivel mondial, cu 500 milioane de cetăţeni, trebuie să se bazeze pe industrie, pe mână de lucru calificată şi pe competenţe. Ea a arătat că fiecare stat membru este important:
Este foarte clar că ar trebui să ne concentrăm în fiecare stat membru pe reforme structural, şi din perspectiva Comisiei de asemenea pe datele şi indicatorii micro economici pe care îi avem.
Ieri a fost rândul miniştrilor responsabili de cercetare să discute temele care îi preocupă.
Accentul a fost pus pe integritatea cercetării, pe inovaţie şi pe egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, mai ales în posturi de conducere.
Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare
Fără egalitate de gen nu vom fi capabili să ne ridicăm la standardele mondiale.Avem nevoie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru a genera cea mai bună cercetare.
Carlos Moedas, comisar European pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare
La mijlocul săptămânii trecute, Comisia Europeană a prezentat, ca parte a a strategiei privind uniunea energetică, un set de propuneri în domeniul energiei intitulat „Pachetul de vară al Energiei şi Climei”
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Propunerile au la bază principiul „eficiența energetică înainte de toate” și plasează gospodăriile și consumatorii comerciali în centrul pieței europene a energiei.
Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică Maroš Šefčovič, a declarat că pachetul din această vară al Comisiei demonstrează hotărârea UE de a-și decarboniza economia și de a oferi consumatorilor un rol central în tranziția energetică a Europei.
„Acest pachet marchează nu numai noi beneficii pentru consumatori, ci și noi beneficii pentru întregul sistem energetic al Europei” a subliniat Šefčovič.
Propunerile au în vedere lansarea unei reorganizări a pieței europene de energie electrică, actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.
Potrivit lui Maroš Šefčovič prin aceste propuneri Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile:
“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”
La rândul său, comisarul UE pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a subliniat că prin acest pachet de măsuri se face un pas decisiv spre consacrarea în legislație a obiectivului UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030.
El a arătat că UE își respectă angajamentele internaționale și are obiectivul de a deveni liderul mondial în domeniul energiei din surse regenerabile:
„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”
Comisarul european pentru politici climatice și energie mai crede că, prin aceste propuneri, Europa este din nou deschizătoare de drumuri și conduce tranziția globală către o societate cu emisii reduse de carbon.
De asemenea, pachetul de propuneri trimite un semnal puternic comunității internaționale în perspectiva reuniunii la nivel înalt privind schimbările climatice, care va avea loc în luna decembrie a acestui an la Paris.
Oficialii europeni au mai arătat că atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia privind uniunea energetică va necesita o transformare fundamentală a sistemului de energie electrică al Europei, inclusiv reorganizarea pieței europene de energie electrică.
Prin pachetul prezentat, Comisia lansează și o consultare publică privind modul în care ar trebui să fie reorganizată piața energiei electrice pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, pentru a furniza beneficii reale de pe urma noii tehnologii, pentru a facilita investițiile.
„Eficienţa energetică înainte de toate”- acesta este principiul evidenţiat de Pachetul de vară al Comisiei Europene în domeniul energiei.
Anunţate ieri la Bruxelles, propunerile aduc beneficii noi pentru consumatorii de energie.
Totodată, sunt prevăzute actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii.
Piaţa de energie urmează să fie reorganizată.
Toate acestea reprezintă un pas important pentru punerea în aplicare a strategiei privind uniunea energetică, prioritate declarată a Comisiei Junker.
Prin propunerile de ieri, Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică, a explicat:
“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”
Şi Miguel Arias Cañete, comisar European pentru politici climatice și energie, a declarat:
„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”
Ieri a fost lansată o consultare publică pe această temă.
Reprezentantii executivului comunitar s-au aflat luna trecuta in tara noastra pentru a analiza stadiul programului de ajustare economica aferent acordului preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013.
La finalul misiunii expertii europeni au semnalat faptul ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone iar situatia macroeconomica este consolidata insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord, in special in ceea ce priveste politica fiscala, nu a fost suficient.
Comisarul european responsabil pentru zona euro si dialogul social, Valdis Dombrovskis s-a aratat ingrijorat de eventualitatea cresterii rapide a deficitului bugetar in 2016 ca urmare a reducerii TVA cu 5 procente.
Estimam ca anul viitor deficitul Romaniei ar putea ajunge la 3 la suta din Pib ceea ce nu reprezinta un semnal linistitor, a mai spus Dombrovskis care a recomandat autoritatilor de la Bucuresti sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie cand expira programul privind balanta de plati.
“Am discutat despre situatia din Romania, in ceea ce priveste programul balantei de plati si este regretabil ca inca o data, revizuirea programului nu poate fi incheiata. Este foarte impoprtant ca Romania sa continue implementarea reformelor necesare iar Comisia europeana este gata sa ajute autoritatile romane in acest sens.”
Ca și alte bunuri și servicii, producțiile mass-media audiovizuale sunt reglementate de anumite norme europene care le garantează circulația liberă și echitabilă pe piața unică europeană.
Tocmai din acest motiv, Comisia Europeană dorește să afle opiniile tuturor părților interesate – actorii din audiovizual, organizațiile publice , organizațiile de consumatori, ascultători și telespectatori – cu privire la cadrul actual de reglementare din peisajul european audiovizual şi cum ajungem din punct de vedere legislativ în era digitală la cea mai potrivită formulă din domeniul audiovizual. Care au fost temele lansate pe 6 iulie spre consultare publică aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Comisia Europeană doreşte să îmbunătățească Directiva privind serviciile media audiovizuale. În consecinţă, şi-a propus să afle opiniile tuturor celor implicaţi cu privire la cadrul actual de reglementare, aşa că invită europenii să răspundă la mai multe întrebări:
Cât de bine crezi că funcţionează actualul cadru audiovizual ? Cum ar trebui îmbunătățit?
Ce roluri și responsabilități trebuie să-şi asume televiziunile, furnizorii de servicii de internet, operatorii de telecomunicații şi toţi ceilalţi actori din piaţa audiovizuală?
Cum putem proteja cel mai bine telespectatorii (în special copiii), cum putem promova operele europene și accesul la informație, cum trebuie reglementată publicitatea pe internet şi cea din audiovizual?
Pe lângă acestea, mai sunt şi alte întrebări, toate adresate cu scopul de a propune anul viitor o revizuire a Directivei privind serviciile media din audiovizual. Această consultare este deschisă până la 30 septembrie şi face parte din strategia digitală de pe piața unică, vizând o experiență concretă și un feedback pertinent de la părțile interesate. Consultarea publică este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Actuala Directivă a fost adoptată în 2010 şi prevede norme privind problemele, rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor de pe piață, promovarea operelor europene, publicitatea și protecția minorilor. Comisia va examina dacă sistemul actual ar trebui să fie adaptat şi va lua în considerare dacă domeniul său actual ar trebui să fie extins, astfel încât să se aplice unor noi servicii și unor noi jucători care sunt, deocamdată, în afara definiției de „servicii media audiovizuale”.
Trebuie subliniat că regulamentul din sectorul audiovizual are un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor. Adică, privim sau doar ascultăm conținutul audiovizual pentru a obține informații sau pentru divertisment în fiecare zi, iar prin acest conținut suntem expuși și provocaţi să interacționăm cu idei creative ale Europei, ale diversității sale culturale – idei care transmit seturi de valori. Pe de altă parte, întregul conţinut audiovizual poate reprezenta o provocare pentru drepturile consumatorilor.
Aceasta nu este prima dată când Comisia Europeană pune în discuţie publică aspecte legate de audiovizual. În 2013, Comisia Europeană a lansat Cartea Verde, intitulată „Pregătirea convergenţei depline a lumii audiovizualului: creștere economică, creaţie și valori”.
Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.
“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”
Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.
“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.
Comisarul pentru euro şi dialog social, viceperşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis a afirmat ieri că rezultatul referendumului de duminică adânceşte prăpastia dintre Grecia şi celelalte ţări din zona euro.
El a arătat că Europa i-a stat alături poporului elen pe perioada crizei, oferindu-i asistenţă financiară fără precedent. Din păcate, reformele au fost aplicate cu întârziere sau doar parţial, situaţie ce a dus la o recesiune prelungită.
Cu toate acestea, Comisia Europeană consideră că locul Greciei este în zona euro, a mai spus Valdis Dombrovskis care a dat asigurări că această zonă rămâne stabilă financiar.
„Stabilitatea zonei euro nu intră în discuţie! Avem tot ceea ce este necesar pentru a stăpâni această situaţie. Avem o uniune bancară ce asigură stabilitatea sectorului financiar. Avem un mecanism european de stabilitate financiară cu 500 miliarde euro gata să ajute cele mai vulnerabile economii. Avem administraţii fiscal şi economice mai puternice!”
Peste 184 miliarde € au fost acordaţi Greciei de către Uniunea Europeană, prin asistență macro-financiară, începând cu 2010, a mai arătat comisarul Valdis Dombrovskis.
Astăzi, membrii Eurozone se reunesc într-un summit de urgenţă în care se vor căuta şanse de salvare pentru Grecia.
Alături de Italia şi Grecia, Ungaria se confruntă și ea cu un val de imigranţi ilegali.
Din acest motiv, comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Budapesta pentru a discuta cu autoritățile ungare despre problema imigrației.
Cu acest prilej, șeful diplomaţiei maghiare, Szijjárto Péter, l-a informat pe oficialul european că, de la începutul anului, în Ungaria au intrat peste 67.000 de imigranţi ilegali.
De cealaltă parte, Dimitris Avramopoulos a declarat că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a-şi proteja propria frontieră, iar presiunile suportate de Ungaria sunt comparabile doar cu cele suferite de Grecia şi Italia, unde imigranţii sosesc prin Marea Mediterană.
Oficialul european a adăugat că a fost prezentată autorităţilor posibilitatea trimiterii în Ungaria de echipe formate din experţi din cadrul Biroului european de sprijin pentru azil, Frontex, şi Europol în scopul îmbunătăţirii capacităţilor de identificare, amprentare şi de analizare a solicitărlor de azil.
„Comisia va continua să sprijine Ungaria ; vom sta de partea voastră pentru a aborda împreună provocările migrației , într-un spirit de solidaritate europeană . Cu alte cuvinte Ungaria nu mai este singură. Europa sprijină Ungaria pentru a lucra împreună, cot-la-cot. Într-un spirit de solidaritate vom gestiona această situaţie dificilă.”
Comisia Europeană a avansat posibilitatea înființării unor centre temporare formate din corturi pentru a ajuta la procesarea rapidă a cererilor de azil și returnarea imigranților ilegali.
Măsura va include experți din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil și de la alte agenții.
Comisia Europeană va oferi Ungariei și un sprijin financiar în valoare de aproximativ 8 milioane de euro în ceea ce priveşte gardul pe care autorităţile ungare intenţionează să-l ridice la frontiera cu Serbia, deoarece majoritatea imigranților ilegali sosesc în țară prin Serbia.
Comisarul european pentru migraţie a recunoscut că Ungaria se confruntă cu un mare aflux de imigranţi, dar a subliniat că soluţia unilaterală de a ridica un zid la frontiera cu Serbia nu rezolvă problema, ci „doar o transferă asupra Serbiei”.
Pe de altă parte, oficialul european a afirmat că statele membre au responsabilitatea să gestionze situaţia la propriile graniţe, care sunt şi frontierele Uniunii Europene.
În ciuda presiunilor internaționale, chiar ieri Parlamentul ungar a aprobat o nouă lege oferind Parlamentului puterea de a închide graniţele ţării tuturor migranţilor.
A aprobat de asemenea construcţia unui gard de sârmă ghimpată înalt de patru metri de-a lungul graniţei cu Serbia, pentru a opri fluxul de persoane.
Sute de migranţi trec această graniţă în fiecare zi.
Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.
Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.
Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.
Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.
Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.
Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.
Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila
“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)
Comisia Europeană continuă să acorde sprijin regiunilor afectate de conflicte
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 iulie 2015, 10:30 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:59
Europa nu rămâne indiferentă în faţa situaţiilor dificile, cum este cea din Ucraina, unde 5 milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.
Pe 1 şi 2 iulie, comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides a vizitat această ţară şi a anunţat suplimentarea fondurilor acordate de către Comisia Europeană Ucrainei cu 15 milioane de euro.
„Acest ajutor va asigura livrarea unei cantităţi suplimentare de mâncare, mai multe adăposturi, îngrijiri de sănătate mai bune, mai multă apă curată. Uniunea Europeană este cel mai mare donator umanitar în Ucraina şi suntem mândri de asta. Solidaritatea manifestată de Uniunea Europeană este solidă, tangibilă. Este pe termen lung, nu pe termen scurt, iar poporul ucrainian nu este singur.”
În cursul întâlnirilor pe care le-a avut cu oficialii ucrainieni, comisarul Stylianides a subliniat că în situaţiile de criză, cei mai afectaţi sunt copiii, iar Europa nu poate fi de acord ca o generaţie întreagă să se piardă.
De la începutul conflictului din Ucraina, peste un milion de persoane au fost strămutate în zone mai sigure din ţară şi peste 600 000 s- au refugiat în străinătate.
Tarifele de roaming vor fi eliminate în Uniunea Europeană
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 iulie 2015, 10:00 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:55
La aproape doi ani de la propunerea Comisiei Europene de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, Parlamentul European și Consiliul au încheiat un acord privind tarifele de roaming. Beneficiile pentru consumatori sunt directe. Ei vor plăti același preț pentru apeluri, mesaje scrise și date mobile, oriunde călătoresc în UE.
Dincolo de eliminarea costurilor suplimentare, momentul este considerat un pas important în dezvoltarea pieței unice digitale.
De la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, ofiţerul de presă Mihai Roşioru:
”Pentru consumatori acest lucru înseamnă că tarifele de roaming vor fi eliminate complet, începând cu data de 15 iunie 2017. Ceea ce este important de reţinut este că eliminarea tarifelor de roaming se referă doar la ceea ce noi numim roaming-ul ocazional, adică la o perioadă de timp rezonabilă de utilizare a telefonului mobil în străinătate. Această eliminare a tarifelor nu se referă la roaming-ul permanent şi Comisia Europeană urmează să definească toate detaliile cu privire la ceea ce vom putea numi utilizarea rezonabilă a telefonului mobil în roaming.”
Timp de un deceniu, Comisia Europeană a lucrat permanent pentru a reduce tarifele de roaming în interiorul UE. Costurile pentru apelurile, mesaje text şi date mobile și au scăzut cu 80% din 2007. Urmează ca din aprilie 2016, costurile să fie din ce în ce mai mici, operatorii având libertatea de a oferi tarife mai bune pentru consumatori, iar din iunie 2017 aceste tarife să fie eliminate.
Mihai Roşioru: ” Până la data de 15 iunie 2017, tarifele de roaming, în vigoare, în acest moment, vor mai suferi o reducere substanţială, începând din luna aprilie 2016. Conform regulilor agreate, operatorii vor putea să perceapă o taxă de doar 5 eurocenţi/ minut pentru fiecare apel de ieşire, 2 eurocenţi pentru fiecare mesaj text transmis şi 5 eurocenţi pentru fiecare megabyte de transfer de date, iar apelurile de intrare în roaming nu vor mai fi tarifate.”
Înainte de a putea intra în vigoare, acordul privind eliminarea tarifelor de roaming urmează să fie aprobat, în mod oficial, de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, apoi va fi tradus în toate limbile UE şi publicat în Jurnalul Oficial.
Decizia a fost luată după ce Kievul a anunţat suspendarea tuturor achiziţiilor de gaze din Rusia, în urma eșecului negocierilor asupra prețului, care vizau menţinerea aprovizionării pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni.
Comisia Europeană a dat asigurări că aprovizionarea cu gaz a Europei „nu va fi în pericol” iarna viitoare, în pofida rupturii dintre Kiev şi Moscova după discuţiile dificile care au avut loc la Viena.
“Există un angajament clar din partea ucraineană şi rusă, pentru a face astfel încât tranzitul spre Europa să continue într-un mod fluid şi neîntrerupt. Nici livrările de gaz spre Ucraina, nici tranzitul spre UE nu sunt în pericol”, a dat asigurări comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič.
Ucraina dispune în prezent de 12 miliarde de metri cubi de gaz, în condiţiile în care Comisia Europeană estimează că ca vor fi necesare 19 miliarde de metri cubi pentru a asigura sezonul de iarnă într-un mod corespunzător, din luna octombrie.
Rămân trei luni pentru ca Ucraina să-şi completeze rezervele de gaz, iar acest lucru se poate face foarte bine apeland la alţi furnizori europeni, şi la extracţiiile proprii de gaze în Ucraina.
În acest context, comisarul european pentru energie Maroš Šefčovič a precizat că Europa este mai bine pregătită pentru problemele ce ţin de aprovizionarea cu energie.
UE este dependentă de situaţia din Ucraina, ţară pe teritoriul căreia sunt tranzitate o treime din importurile de gaze de la Gazprom.
Negocierile vor fi reluate la nivel de experţi la sfârşitul lunii august, iar Bruxelles-ul speră să convoace o noua reuniune ministerială în septembrie
Planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro, propus de Comisia Junker, a primit ieri susţinerea Parlamentului European. Deputaţii au modificat structura de finanţare şi au câştigat dreptul de a-şi da acordul în privinţa alegerii conducerii Fondului.
Ei au cerut ca Planul de investiţii să se aplice ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară. Pentru formularea lor, Comisia va analiza circumstanţele din fiecare stat în parte. De asemenea, zona euro trebuie privită ca un întreg, iar efectele asupra celorlalte ţări membre nu vor fi ignorate.
Per ansamblu, Planul Junker a fost caracterizat ca fiind un instrument inovativ care va stimula investiţiile în Europa.
Prezent în Parlamentul European, Vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen a spus că Europa nu duce lipsă de bani. Aceştia sunt concentrate în sectorul privat, dar sunt multe motivele pentru care nu sunt investiţi în economia reală. De altfel, mai crede Katainen, structura economiei ar trebui privită cu mai multă atenţie:
„Unul din aspectele căruia nu i-am dat prea multă atenţie în trecut este partea structurală a economiei noastre. Mi-ar plăcea să ne concentrăm mai mult asupra structurii economiei pentru că dacă ne uităm la ţările cu probleme, acestea sunt de natură structurală mai degrabă decât ciclice.”
În luna septembrie a acestui an se aşteaptă ca Planul de investiţii al Comisiei Junker să fie complet operational.
Uniunea Europeană ar trebui să sprijine dezvoltarea mass-media europene, dar succesul unei astfel de inițiative depinde în cea mai mare parte chiar de grupurile media, a declarat fondatorul rețelei EurActiv, Christophe Leclercq.
„În trecut, unele sectoare, cum ar fi cărbunele, oțelul, automobilele, textilele și telecomunicațiile, de asemenea, s-au transformat datorită ajutorului european pe care l-au primit. Oare cel de-al patrulea pilon al democrației ar trebui să aibă mai puțină importanță?”, s-a întrebat el într-un articol transmis de portalul EurActiv Serbia.
După cum a apreciat fondatorul EurActiv, este posibil să se aloce fonduri din programul Orizont 2020 pentru inovaţii și să fie atrase grupuri media, deoarece specificațiile cererilor de propuneri sunt revizuite în fiecare an. „Presa europeană trece prin schimbări profunde, ceea ce duce la un oarecare succes național. Dar până acum doar câteva proiecte transfrontaliere s-au dovedit durabile”, a spus Leclercq.
Au fost aproximativ 20 încercări de dezvoltare a mass-media în UE, dar cele mai multe dintre ele nu au avut succes, inclusiv proiectul cotidianului britanic „The Economist”, care a avut o bună reputație și finanțe pentru o astfel de încercare, a spus Leclercq, şi a adăugat că nici tentativele instituțiilor UE nu s-au dovedit de succes, cum ar fi postul Parlamentului European, care nu s-a impus ca o rețea media, Presseurop.eu, și care depindea de asistență Comisiei Europene, care s-a desfiinţat.
El a subliniat că factorii de decizie ar trebui să coopereze cu presa din Europa, și să nu vină cu propriile sale canale sau să se bazeze pe reţelele sociale media, menţionând că este bine că promovarea politicii europene şi a politicii mass-media se află sub jurisdicția diferitelor directorate europene.
La Bruxelles, în ultima perioadă, în diferite cercuri se pune problema regândirii surselor financiare din care este alcătuit fondul comunitar menit să susțină ființarea Uniunii.
Pe de o parte, este vorba de echipa pesimiștilor care ridică tot felul de probleme. Pe de altă parte, sunt grupurile care încearcă să creioneze ajustările ce au menirea să ofere raționalitate și predictibilitate pentru buget.
Aceste cuvinte au fost folosite și de Vicepreședintele Comisiei Europene Kristalina Georgieva. Într-o emisiune Euranet Plus, ea a oferit explicații tocmai pe subiectul reformei în alcătuirea bugetului comunitar.
La ora actuală există un grup condus de Mario Monti. El se numește Grupul pentru resursele proprii, eu sunt un membru al acestuia. Și noi, în acest cadru, încercăm să vedem dacă există un alt mod în care putem reașeza partea de venituri la bugetul Uniunii Europene. În loc să avem la fiecare șapte ani o dezbatere încrâncenată despre cine cât de mult plătește și cine primește cât, să avem o finanțare directă așa cum trebuia să fie atunci când bugetul a fost creat prima dată. De-a lungul timpului, veniturile pe care le-am primit din resurse veritabile așa cum sunt taxe vamale și tva s-au tot micșorat. Acum, în mare parte, aceste sume provin din venitul național brut al statelor membre, și asta nu este cel mai sănătos mod plus că avem tot felul de sisteme care împiedică cetățenii să înțeleagă ce e cu bugetul comunitar. Așa că, acest grup va formula o recomandare care se va regăsi în analiza bugetului de la jumătatea anului viitor. Dar ceea ce este mai important e un element de noutate în proiecția asupra modului în care vrem să arate bugetul european. Sper foarte mult că va oferi o variantă în care să se regăsească o predictibilitate mai mare în ceea ce privește veniturile și mai puțină ceartă și târguială din cauza felului în care este acum gândit bugetul. Se va întâmpla lucrul asta? Ei bine cred că este posibil. Statele membre care plătesc mai mult decât primesc au spus că dacă le vor fi arătate pe partea de cheltuieli rezultate deosebite, bani pentru valoare, ele sunt dispuse să reformeze sistemul de venituri la bugetul european. De aceea sunt optimistă, dacă demonstrăm că există calitatea în cheltuirea fondurilor europene, avem posibilitatea să cerem un buget care să fie construit într-un mod mai rațional și predictibil. Vom vedea.
Unul dintre principalele dezavantaje în alcătuirea bugetului UE este lipsa de autonomie. Acum, marea majoritate a bugetului european provine din conturile statelor membre. Tocmai aceste contribuții se bazează pe puterea economică a fiecărei țări.
De adăugat că Mario Monti, președintele grupului pentru resurse proprii, a declarat că tocmai convingerea statelor membre va fi cel mai mare obstacol. Și asta în contextul în care modificarea normelor privind finanțarea bugetului european necesită unanimitate în Consiliul European.
Deşi politica fiscală este unul din atributele de suveranitate ale statelor, Comisia Europeană consideră că „propunerea unilaterală“ de reducere a TVA induce temeri şi a recomandat prudenţă.
„Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape cele mai noi evoluţii privind propunerea Guvernului României de reducere a TVA la 19% de la 24%”, a declarat Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al Executivului Uniunii Europene pe problematica locurilor de muncă, creşterii economice şi investiţiilor.
„Recentele misiuni tehnice au constatat progrese în politicile economice ale României, inclusiv în privinţa finanţelor publice. Cu toate acestea, noua propunere unilaterală de reducere a TVA poate avea un impact negativ asupra situaţiei fiscale a României. Succesul elementelor centrale ale sistemului trebuie menţinut, iar noi am recomanda precauţie, am recomanda o evaluare asupra efectelor înainte de luarea unei decizii de acest fel.” Annika Breidthardt
Cu reduceri fiscale de acest nivel, România nu se va putea menţine în ţintele de deficit şi va atinge anul viitor un deficit bugetar de 3,5% din PIB, au precizat oficiali ai Comisiei.
Executivul comunitar a cerut României, în luna mai, în recomandările de ţară, încadrarea în 2016 într-un deficit structural de 1% din PIB şi tocmai de aceea solicită prudenţă în abordarea aspectelor fiscale şi un studiu de impact asupra efectelor măsurilor
Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă a întreprinderilor face parte din agenda Comisiei Europene de combatere a evaziunii fiscale şi de creștere economică în Europa. Acțiunile-cheie includ relansarea bazei fiscale comune a firmelor și reglementări privind garantarea unei impozitări acolo unde sunt generate profiturile.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă susţine că impozitarea întreprinderilor din UE necesită o reformă radicală. Iată şi de ce: ”Constatăm că piaţa noastră internă are neajunsuri pe plan fiscal. Vreau să vă dau ca exemple două situaţii inacceptabile, care apar într-un spaţiu atât de bine integrat cum este Uniunea Europeană.
În primul rând, nu mai putem să tolerăm ca anumite întreprinderi şi, de multe ori, cele mai prospere să scape de contribuţiile fiscale fiind încurajate de anumite prevederi. Este de- a dreptul inechitabil pentru că atunci povara cade asupra cetăţenilor europeni şi asupra celorlalte întreprinderi care trebuie să suporte o sarcină fiscală mai mare. Este inacceptabil şi din punct de vedere social. Situaţia este ineficientă pentru că ea reduce încasările statelor membre şi stabilitatea acestora. De asemenea, situaţia este nesustenabilă pentru că practicile abuzive şi această preocupare de a găsi regimul fiscal cel mai favorabil subminează politicile care ar permite creşterea economică.
Cel de-al doilea exemplu este al întreprinderilor care desfăşoară activităţi în mai multe state membre şi care ar trebui să beneficieze de facilităţi pe piaţa internă, dar se lovesc, în continuare, de obstacole, de proceduri greoaie, legate de diferenţele care există între cele 28 de sisteme naţionale. Se confruntă, de asemenea, cu dubla impunere şi cu problemele de arbitraj în ceea ce priveşte chestiunile fiscale între jurisdicţii.”
Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele firme se folosesc de naționale pentru a nu plăti obligațiile fiscale care le revin în interiorul UE, Astfel statele membre pierd venituri la buget, cetăţenii sunt tot mai împovăraţi, iar între firmele care plătesc impozite şi cele care nu plătesc este o concurenţă neloială.
Pentru a obține răspunsuri la întrebarea dacă întreprinderile ar trebui să facă publice sau nu anumite informații fiscale, Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, o consultare publică.
Reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro este programata diseara dar va fi precedata in cursul diminetii de o intrevedere intre premierul grec, Alexis Tsipras si reprezentantii Consiliului european, Comisiei europene, Eurogrupului, Fondului Monetar International si Bancii Central Europene.
In lipsa unei intelegeri pana la finalul acestei luni Grecia risca sa nu poata plati Fondului Monetar o transa de 1 miliard si jumatate de euro.
Din aceasta perspectiva summitul extraordinar de diseara este considerat a fi unul crucial pentru apropierea pozitiilor dintre guvernul elen si creditorii sai internationali.
Dealtfel si presedintele Consiliului european, Donald Tusk, cel care a convocat reuniunea, a fost categoric in ultima sa declaratie cand a avertizat ca Grecia trebuie sa aleaga intre a accepta oferta de continuare a sprijinului financiar sau sa se indrepte catre intrarea in incapacitate de plata.
“Situatia Greciei devine critica. 4 luni de negocieri nu au dus la compromisul necesar. Scopul summitului este de a ne asigura ca am inteles cu totii pozitiile celuilalt si consecintele deciziilor noastre. Summitul nu va fi punctul final, nu se vor negocia detalii tehnice, asta este treaba ministrilor de finante.”
Foto: CSU-Generalsekretär Alexander Dobrindt kommt am 26.11.2013 in Berlin ins Willy-Brandt-Haus zu den Koalitionsverhandlungen von Union und SPD. Foto: Maurizio Gambarini/dpa
Prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi, a fost aceea așa numita AVUS (Automobil-Verkehrs- und Übungs-Straße) din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24 septembrie1921 ca pistă pentru teste și viteză.
În Germania prima autostradă a fost autostrada A555, inaugurată la data de 6 august1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958.
După alți 58 de ani Germania se apropie în viteză de aplicarea unei proceduri de infringement. De la începutul anului 2016 autoritățile doreau să introducă o taxă pentru folosirea drumurilor germane, taxăî discriminatorie, însă, pentru străini, deoarece şoferii germani vor beneficia de o reducere a acesteia.
Concret, legea prevede că toţi şoferii care folosesc autostrăzile (Autobahnen) din Germania vor trebui să plătească o taxă, inclusiv cei străini, dar şoferii înregistraţi în Germania – care vor plăti automat taxa atât pentru autostrăzi, cât şi pentru drumurile importante – vor primi banii înapoi indirect, beneficiind de o reducere la taxa pentru vehiculele motorizate.
Berlinul are la dispoziţie două luni pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei.
Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei pentru transporturi
Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva Germaniei în legătură cu intenția acesteia de a introduce o nouă taxă de drum pentru autovehiculele private.
Comisia este îngrijorată de faptul că acest sistem anunțat va produce o discriminare indirectă bazată pe naționalitate, care va conduce la situația în care conducătorii germani, și doar ei, să fie scutiți “de facto” de această taxă. Luăm măsuri concrete pentru a proteja cetățenii europeni , nu doar pentru a nu fi discriminați în funcție de naționalitate.
Această procedură de infringement vrea să dea asigurări ca niciun șofer străin, în special cei care provin din tările vecine Germaniei, care pot fi cel mai afectați de această taxă disproporționată, nu vor face subiectul acesteia.
Un raport destinat Parlamentului german in anul 2013 arăta ca cele 43 de milioane de autovehicule care rulează pe drumurile din Germania provoacă uzura infrastructurii și 14% din cele 39.000 de poduri rutiere importante pot afecta siguranţa traficului
Ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, a declarat, pentru Bild, că va fi amânată aplicarea legii ca urmare a acţiunii Comisiei. Oficialul german a precizat, totodată, că prin declanşarea procedurii de infringement CE „frânează modernizarea infrastructurii germane”
Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:31
Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita care traverseaza orasul, in cadrul evenimentului Urban Fest organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Claudia Ruse de la Radio Bucureşti fm are mai multe detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi.
Urban fest este primul festival de dezvoltare urbana organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.
Ediția 2015 a festivalului, are ca tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart” şi își propune să pună pe agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor identitar și de regenerare urbană
UrbanFest se desfasoară pana duminica în zonele adiacente râului Dâmbovița, între Grozăvești și Parcul Național Văcărești şi își propune să promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului și dezvoltării locale sustenabile.
Festivalul a debutat cu lansarea unei consultări publice “Peștișorul de Aur”, cu scopul de afla de la locuitori cum îşi doresc să arate orașul lor. În acest fel bucurestenii sunt invitaţi să-şi pună trei dorinţe legate de viitorul Dâmbovitei. Peştisorul de aur ii asteptat pe podul de la Politehnica pană duminică.
Toate ideile vor fi analizate de specialisti si vor contribui la realizarea unui proiect de reamenajare a malurilor Râului Dâmboviţa, astfel incat să ofere plus valoare oaraşului şi să devina un punct de atractie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu spunea că ” Dâmbovița face parte din identitatea Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu Tamisa în Londra sau cu Tajo în Lisabona iar restaurarea și reamenajarea malurilor poate fi în București un adevărat catalizator al dezvoltării urbane durabile”.
Uniunea Europeană este dispusă să sustina financiar investiţiile, preciza şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
“Avem deja prevazute prin Fondurile Europene, fondul de Dezvoltate urbană, de regenerare urbană, de peaste un milliard de Euro, pentru perioada 2014 – 2020. Dar, vrem ca aceste fonduri să fie folosite cât mai bine şi cât mai aproape de aşteptările cetăţenilor. De aceea, ne folosim de acest festival de dezvoltate urbană inclusiv pentru a afla de la cetăţeni ce îşi doresc şi ei. Noi ne vom asigura că toate ideile bune care se vor strange în aceste zile vor ajunge şi pe masa Comisarului European pentru dezvoltare regională, Corina Creţu”
Evenimentului s-a lansat într- un mod inedit, o lotcă solară a navigat pe Dâmbovița în zona Grozăvești, demonstrând în acest fel cât de uşor poate fi transformat acest râu intr-un loc de agreement.
Festivalul Urban Fest include mai multe conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele inteligente, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tururi cu bicicletele care promovează mobilitatea urbană, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle, concerte și focuri de artificii.
Normele care reglementează în prezent impozitarea întreprinderilor din UE nu sunt adecvate pentru economia modernă. Unele întreprinderi exploatează măsuri naționale necoordonate pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale care le revin în UE. Acest lucru conduce la pierderi semnificative de venituri pentru statele membre, la o sarcină fiscală mai mare pentru cetățeni și la denaturări ale concurenței pentru întreprinderile care își plătesc impozitele.
Pentru a remedia această situație, planul de acțiune prezentat ieri stabilește o nouă abordare a UE privind o impozitare echitabilă și eficientă a întreprinderilor.
Acțiunile-cheie includ o strategie de relansare a bazei fiscale consolidate comune a întreprinderilor (CCCTB) și un cadru pentru garantarea unei impozitări efective în locul în care sunt generate profiturile.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat:
Aceasta inițiativă unica poate îmbunătăți foarte mult mediul nostru de afaceri , ceea ce înseamnă mai multe investiții și crearea de locuri de muncă , prevenirea evaziunii fiscale cu succes și, în același timp, protejează piața noastră unică de factorii externi de erodare.
Comisia publică, de asemenea, o primă listă paneuropeană a jurisdicțiilor fiscale necooperante din țările terțe și a lansat o consultare publică pentru a evalua dacă întreprinderile ar trebui să facă publice anumite informații fiscale.
Miniştrii de justiţie din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra unui nou regulament european pentru consolidarea protecţiei datelor pe internet. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Comisia Europeană face un pas înainte către o piaţă unică digitală. De exemplu, vor fi introduse reguli mai clare care vor conferi persoanelor mai mult control asupra datelor personale. Negocierile dintre Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European în acest sens va avea loc în 24 iunie. Cele trei instituții vor încerca să ajungă la un acord final până la sfârșitul acestui an.
Reforma privind protecţia datelor a fost lansată de Comisia Europeană în 2012, spune comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová.
Regulamentul privind protecţia datelor personale stabileşte un set unic de norme în domeniu, valabil în toată Uniunea Europeană. Deci fără reguli diferite în statele membre. Va exista o singură legislație, și nu la 28 ca în prezent. Drepturile populaţiei vor fi consolidate, inclusiv dreptul de a fi uitat şi dreptul la portabilitatea datelor. Toate întreprinderile, inclusiv cele cu sediul în afara Uniunii Europene vor trebui să aplice aceleaşi norme indiferent de ţara unde oferă servicii. În plus, va fi instituit un ghişeu unic, care va simplifica viaţa firmelorşiva reduce birocraţia. Acestea vor comunica cu o singură autoritate de supraveghere. De asemenea, persoanele fizice se vor adresa pentru protecţia datelor doar autorităţii naţionale din ţara lor de origine, în propria limbă.Aceste norme vor întări încrederea consumatorilor în serviciile digitale.
Consolidarea dreptului de a fi uitat înseamnă că atunci când cetăţenii nu mai doresc ca datele lor să fie prelucrate şi nu există motive întemeiate pentru păstrarea acestora, operatorul trebuie să le şteargă, cu excepţia cazului în care poate să demonstreze că sunt în continuare necesare sau relevante. Europenii vor fi, de asemenea, mai bine informaţi în cazul în care datele lor personale sunt piratate şi vor putea cu uşurinţă să transfere date cu caracter personal de la un prestator de servicii la altul.
Autorităţile naţionale independente vor putea să amendeze societăţile care încalcă normele Uniunii Europene în materie de protecţie a datelor. Această încălcare poate duce la amenzi de până la un milion de euro sau de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală realizată de o întreprindere.
O singură legislaţie privind protecţia datelor va duce la economisirea a aproximativ 2,3 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Introducerea unor norme mai clare de protecție a datelor va răspunde preocupărilor europenilor. Mai mult de 90% sunt îngrijoraţi de siguranţa informaţiilor personale, cum ar fi numele şi adresa care sunt transmise atunci când deschidem un cont bancar, ne facem un cont pe un site de socializare sau facem cumpărături online.
„Bisericile şi religiile sunt factori care pot juca rol important în promovarea coeziunii sociale și atenuarea diferențelor”
Este declaraţia prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care s-a întâlnit ieri cu Antonio Tajani, vicepreședinte al Parlamentului European și cu cincisprezece lideri religioși din cadrul comunităților creștină, mozaică, musulmană, hinduistă, budistă și mormonă.
Discuţiile au fost concentrate pe tendinţa de creştere a intoleranţei culturale şi religioase.
Liderii religioşi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de influenţa tot mai mare pe care o obţin în Europa partidele de extremă dreapta. Ei au observat şi că, din cauza crizei economice, s- a dezvoltat un sentiment anti imigranţi.
În cadrul întâlnirii, Frans Timmermans a subliniat: „Pentru mine dialogul nu este un ritual, nu este ceva ce se întâmplă o dată pe an şi apoi este dat uitării, pentru mine dialogul reprezintă o contribuţie esenţială la găsirea de soluţii pentru unele dintre cele mai dificile probleme pe care societatea europeană le înfruntă astăzi, probleme legate de teama faţă de ceea ce este diferit. Şi religiile vor trebui să joace un rol în cadrul comunităţilor, între comunităţi, astfel încât, e posibil, să ne ajute să facem Europa un loc mai bun decât este astăzi”
Concluziile reuniunii la nivel înalt de ierii vor alimenta primul Colocviu anual privind drepturile fundamentale în UE, care urmează să aibă loc în perioada 1-2 octombrie 2015.
Agenția Uniunii Europene pentru droguri monitorizează și examinează influențele globale și ramificațiile locale ale problemei drogurilor
Publicat de Andrei Cretoiu,
10 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:22
În Raportul European privind drogurile 2015: ”Tendințe și evoluții” au fost evidențiate următoarele aspecte: evoluția dinamicii pe piața heroinei, cele mai recente implicații ale consumului de canabis, concurența pe piața aglomerată a stimulentelor, creșterea potenței și a purității drogurilor și extrem de îngrijorător ” droguri noi” descoperite cu o rată de două pe săptămână.
O altă provocare majoră cu care se confruntă cei implicați în stoparea acestui flagel este reprezentată de social media si internet.
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat la Lisabona:
Piaţa drogurilor ilegale este cea mai dinamică din domeniul criminalităţii. Este o piaţă globalizată, aflată într-o schimbare rapidă. Producerea noilor substanţe psihotice este în creştere în UE apropiindu-se tot mai mult de consummator.Această creştere a nivelului de criminalitate necesită un răspuns ferm şi coherent la nivel european. Tocmai de aceea politica antidrog a fost inclusă, ca parte intergrală, a Agendei Europene de Securitate care a fost adoptată de către Comisie cu câteva săptămâni în urmă. De cele mai multe ori traficul de droguri este interconectat cu alte reţele ale organizaţiilor criminale, cum ar fi traficul de personae sau migraţia ilegală şi este legat de finanţarea terorismului.
Cele mai recente estimări ale ONU, de exemplu, sugerează o creștere substanțială a producției de opiu în Afganistan, aceasta fiind țara care furnizează cea mai mare parte din heroina utilizată În Europa.
Pe de altă parte canabisul rămâne drogul ilegal cel mai consumat în Europa, estimându-se că 1% din toți adulții consumă zilnic acest drog.
O provocare majoră pentru organele de aplicare a legii și pentru politicile de control al drogurilor, este reprezentată de dezvoltarea piețelor on-line și virtuale
Un alt fenomen care, personal, mă îngrijorează este acela al folosirii, tot mai mult, a internetului ca sursă de furnizare a subsanţelor psihotica controlate sau necontrolate.
Agenţia de monitorizare a drogurilor a identificat aproximativ 650 de saituri care vând aşa numitele droguri legale europenilor. Social media şi aplicaţiile joacă un rol activ pe piaţa drogurilor fiind folosite direct pentru vanzarea şi cumpărarea acestora ori indirect pentru activităţi de marketing sau ca platform de impărtăşire a oăpiniilor şi experienţelor.
Această perspectivă anuală asupra problemei drogurilor în Europa oferă informații importante pentru politicile care se vor elabora în viitor, despre dinamica fenomenului drogurilor și a substanțelor noi care imită din ce în ce mai mult drogurile controlate
Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15
Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.
Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.
Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.
Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.
Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.
Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.
De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.
Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans
Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.
La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.
“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”
La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.
Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.
Acord provizoriu în privinţa legii vizând sănătatea animală
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:44
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au ajuns la un acord provizoriu în privinţa legii vizând sănătatea animală.
Textul ar urma să înlocuiască şi să simplifice cadrul juridic european actual, care constă din aproape 50 de texte normative distincte.
Legea Sănătăţii Animale are ca scop asigurarea aceloraşi standarde înalte în materie de sănătate animală şi publică în toate statele Uniunii Europene. Aplicarea unor norme unitare este esenţială, deoarece pe de o parte bolile animale nu ţin cont de frontiere, iar măsurile de prevenire, supraveghere, notificare şi eradicare pentru a fi eficiente, trebuie aplicate în acelaşi timp de către toate ţările UE.
Noua reglementare creează un cadru juridic clar şi unic pentru prevenţia şi controlul bolilor transmisibile între animale, respectiv de la animal la om. Ţine cont inclusiv de noile provocări cum ar fi boli până de curând necunoscute, precum şi creşterea constantă a volumului comerţului şi evoluţiile tehnologice – spunea preşedintele în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene, ministrul leton al agriculturii, Janis Duklavs.
Marit Paulsen, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, raportor:
„Această lege a fost concepută pentru controlul bolilor transmisibile. Ca atare ea se referă la toate speciile: câini, cai, bovine, păsări, toate animalele. Cu un sistem de prevenţie adecvat, marea majoritate a bolilor transmisibile vor fi controlate! Se ştie că 70% din totalul infecţiilor cunoscute sunt comune tuturor mamiferelor! Aceasta este legătura!”
Bolile vizate de reguli specifice de prevenţie şi control sunt enumerate într-o anexă a legii. Lista iniţială cuprinde acele afecţiuni pentru combaterea cărora se aprobă fonduri UE conform normelor actuale. Ea va fi însă revizuită de Comisia Europeană înaintea intrării în vigoare a noii legislaţii.
Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătate şi siguranţă alimentară:
„Această înţelegere deschide drumul către un sistem mult mai eficient al controlului bolilor transmisibile la animale cum ar fi febra aftoasă, boala limbii albastre, gripa aviară sau alte maladii cu care urmează să ne confruntăm şi care ar putea avea consecinţe devastatoare atât pentru sănătatea umană cât şi pentru cea animală! Principiul „prevenţia este mai bună decât tratamentul” a stat la baza propunerilor noastre de reglementare. Ele definesc clar responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi: ale crescătorilor de animale, ale comercianţilor, veterinarilor şi ale autorităţilor naţionale. Este vorba de o abordare care ţine cont atât de aspectele sănătăţii şi bunăstării animale cât şi de cele ale sănătăţii umane şi de cerinţele de mediu. S-au creat instrumentele unor mecanisme mai bune de supraveghere şi notificare în lupta cu bolile animalelor, făcând posibilă detecţia, avertizarea timpurie şi menţinerea sub control.”
Legea sănătăţii animale face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu, compus din cinci părţi, celelalte patru referindu-se la sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, controalele oficiale pe parcursul lanţului agroalimentar, respectiv cadrul financiar comun pentru gestionarea programelor din domeniul agroalimentar.
Legea sănătăţii animale va fi adoptată cel mai probabil încă în cursul acestui an, urmând să devină aplicabilă după o perioadă de cinci ani.
CE a adoptat Programul de dezvoltare rurală al României. Peste 9 miliarde de euro disponibile
Publicat de Andrei Cretoiu,
29 mai 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:22
Comisia Europeană a aprobat Programul de dezvoltare rurală al României pentru anii 2014- 2020
Programul pentru dezvoltarea rurală a României este conceput să ofere un sprijin consistent zonelor rurale luând în considerare particularităţile lor.
Trei direcţii de acţiune sunt prioritare: restructurarea sectorului agricol, protecția mediului și o calitate mai bună a vieții în satele româneşti. Asta înseamnă că activităţile trebuie orientate spre modernizarea fermelor, conservarea biodiversității și promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul înconjurător.
După cum anunţa comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, toate aceste activităţi trebuie corelate cu investiții în economia rurală, astfel încât viaţa în satele românești să fie mai bună.
Phill Hogan: ” Există multi fermieri care doresc să îşi eficientizeze ferma, care diversifică şi restructurează afacerea lor. Există mulţi antreprenori care îşi doresc să înceapă o afacere şi există multe autorităţi care vor să ofere servicii publice într-un mod mai eficient. Dar ca să scoată acele idei de pe hârtie şi să le implementeze au nevoie de bani. Politica de dezvoltare rurală face deja multe pentru sprijini finanţarea, are un buget european de 100 miliarde de euro în peste 7 ani, ceea ce nu reprezintă nicidecum o schimbare mică şi atrage fonduri necesare din partea autorităţilor naţionale şi regionale.”
Aproximativ 27% din populaţia rurală va beneficia de investiţii în infrastructura rurală şi de noi locuri de muncă. Programul va sprijini modernizarea a 3 400 de ferme şi cooperative şi dezvoltarea a peste 30 000 de ferme mici. Peste 9400 de tineri fermieri vor fi ajutaţi să se instaleze în zona rurală şi să înceapă o activitate acolo. Producătorii agricoli sunt încurajaţi să se asocieze şi să integreze producţia, spune ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin:
„Am încercat să-i stimulăm prin fonduri mai multe pe care le punem la dispoziţie. Cei care aplică anul acesta pentru plata directă pe suprafaţă şi au între 5 şi 30 de hectare, deci au ieşit din categoria 1-5 hectare, primesc 210 euro/ ha. Ceilalţi, între 1-5 ha, câte 170 euro/ha. Deci, încercăm să-i stimulăm pe cei care se asociază, după ce am încercat să-i convingem şi nu am reuşit. Aşa facem şi pe zona de procesare: le dăm punctaj suplimentar şi fonduri europene mai multe celor care integrează producţia, cei care aveau, să spunem, producţie de porumb şi acum îşi dezvoltă partea de zootehnie sau îşi dezvoltă partea de procesare a porumbului respectiv şi exportul de produse procesate după aceea”.
Sprijinul pentru dezvoltarea rurală este al doilea pilon al Politicii agricole comune.El furnizează statelor membre un pachet de finanțare gestionat la nivel național sau regional în cadrul programelor multianuale.
Au fost finalizate cu succes negocierile pentru reglementarea Fondului European pentru Investiții Strategice
Publicat de Ioana Brusten,
29 mai 2015, 10:00 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:43
Reprezentanţii instituţiilor implicate în negocieri au stabilit alocările bugetare pentru fondul de garantare al FEIS, menţinând termenul ambiţios de aplicare stabilit în ianuarie.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a apreciat ca acesta este:
… primul pas major înainte pe drumul nostru în a crea un mediu mai bun pentru investiții în Europa .
Avem un fond care ajută sectorul privat să investească în sectorul energetic , infrastructura digitală , și în IMM-uri
La negocieri a participat şi vicepreşedinta CE Kristalina Georgieva.
Simțim că avem un rol inovator; tinerii noștri bine pregătiți nu vor mai lua avionul spre Statele Unite ale Americii, ci vor rămâne aici, să investească și să producă în Europa.
Miniştrii de Finanţe ai statelor membre urmează să aprobe proiectul în Consiliul ECOFIN din 19 iunie, iar plenul Parlamentului European să dea votul final pe 24 iunie, ceea ce ar permite ca FEIS să devină operaţional în septembrie, aşa cum este planificat.
Potrivit proiectului de buget al UE pe 2016, publicat miercuri de Comisia Europeană, Fondul de garantare al FEIS va beneficia de 2 miliarde de euro sub formă de credite de angajament şi 500 de milioane de euro sub formă de credite de plată, pentru a debloca investiţii de 315 miliarde de euro destinate Europei.
Comisia Europeana a aprobat 24 de programe de dezvoltare rurala
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 mai 2015, 18:30 / actualizat: 17 iunie 2015, 0:27
Programele sunt destinate imbunatatirii competitivitatii agriculturii, protectiei mediului si climei si consolidarii structurii economice si sociale a comunitatilor.
Se estimeaza ca programele vor crea peste 4o de mii de locuri de munca si 7oo de mii de locuri de formare pentru a incuraja inovarea, transferul de cunostinte si practicile agricole durabile.
Modernizarea exploatatiilor agricole, sprijinul acordat tinerilor, gestionarea durabila a terenurilor si imbunatatirea infrastructurii sunt alte obiective prioritare ale programelor nationale si regionale adoptate.
Comisarul european pentru agricultura, Phil Hogan a declarat ca programele ofera finantare pentru o serie de initiative dinamice care variaza de la proiecte de modernizare si de reinnoire a generatiilor in Croatia si Romania pana la extinderea conexiunilor de banda larga in zonele cu densitate scazuta a populatiei in Italia, la sprijinul pentru agricultura ecologica in Suedia sau consolidarea gestionarii ecologice a 1 milion de hectare de teren agricol in Irlanda.
Ecologie a fost dealtfel unul din subiectele la care s-a facut referire adesea si la recentul Consiliu pentru agricultura si pescuit unde statele membre au convenit ca politicile agricole comune trebuie simplificate
Dupa cum stiti este o prioritate in programul meu de lucru pe 2o15 si voi profita de oportunitatea de a anunta o serie de schimbari in ceea ce priveste regulile implementarii politicii agricole comune, mai ales in privinta subiectelor legate de dezvoltarea agriculturii ecologice.
De la an la an apele de scăldat din Uniunea Europeană devin din ce în ce mai curate. O evoluție se remarcă și în cele din țara noastră. Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014.
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania cu o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În peste 95 % din zonele pentru scăldat au fost respectate cerințele minime de calitate a apei, iar în 83 % din aceste zone au fost îndeplinite cerințe mai stricte, acestea obținând calificativul „excelent”.
Numai 409 zone pentru scăldat, reprezentând mai puțin de 2 % din numărul total, au fost evaluate ca având rezultate slabe în ceea ce privește calitatea apei de scăldat.
Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu un nivel redus de calitate a apei a fost constatat în Italia, Franța .
În general, plajele costiere obțin un punctaj ridicat, aproape 97 % din zonele pentru scăldat din UE îndeplinind standardele minime și mai mult de 85 % fiind apreciate ca având o calitate „excelentă”. Toate plajele costiere din Slovenia, Malta și Cipru au fost clasificate ca având o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
În comparație cu aceasta, 91 % din apele interioare pentru scăldat adica lacuri și râuri, îndeplinesc cel puțin standardele minime și peste 78 % au o calitate excelentă. În Luxemburg și Bulgaria, toate zonele interioare pentru scăldat au primit calificativul excelent, urmate de Danemarca, unde 95 % din lacurile cu apă pentru scăldat aveau o calitate excelentă. În Germania, 92 % din cele aproximativ 2 000 de zone interioare pentru scăldat au obținut calificativul „excelent” în ceea ce privește calitatea apei.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a precizat comisarul european Karmenu Vella
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă înot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directivaprivind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Si apele de scăldat din România sunt sigure spune raportul.
Toate cele 50 de zone cu ape de scăldat monitorizate de pe teritoriul României îndeplinesc criteriile obigatorii și nu reprezintă nici un risc de îmbolnăvire pentru cei ce aleg să înoate în ele, potrivit raportului anual referitor la calitatea apelor de scăldat, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu și de Comisia Europeană.
În urma analizelor, 11 zone au fost considerate drept „excelente”, în timp ce celelalte au fost incluse în categoria „satisfăcătoare”. Cele 11 zone cu ape de scăldat excelente se află la Năvodari și în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Olimp, Jupiter , Cap Aurora, Venus, Neptun și Costinești.
Ucraina a semnat un memorandum cu UE pentru al treilea program de asistenţă, de 1,8 miliarde euro. Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.
Aceasta este cel mai mare Program de asistență macrofinanciară care a fost vreodată angajat într-o țară din afara UE . Suntem conștienți de provocările serioase cu care se confruntă Ucraina , atât în termeni de economie și în ceea ce privește situația de securitate. Am fost încurajat de angajamentul şi hotărârea Guvernului Ucrainei de a reforma economia, și a consolida legăturile cu Uniunea Europeană.
a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru zona euro si dialog social.
Dombrovskis a adăugat că UE va furniza prima tranşă de ajutor, în valoare de 600 de milioane de euro, de îndată ce memorandumul va intra în vigoare, în urma ratificării de către Parlamentul din Ucraina.
Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice.
Parlamentul European, preocupat de reglementările privind concediul de maternitate în UE. Durata concediului de maternitate variază de la un stat membru la altul, iar tentativele de uniformizare sunt fost blocate din anul 2008. În lipsa progreselor în acest dosar, Comisia Europeană a ameninţat cu retragerea propunerii de prelungire a concediului la minimum 18 săptămâni şi a celei privind o alocaţie echivalentă cu salariul întreg. Parlamentul European a dezbătut acest dosar în sesiunea din această săptămână. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Membrii Parlamentului European au solicitat Comisiei Europene să nu retragă proiectul de directivă chiar dacă acesta a stat blocat timp de patru ani. Tot membrii Parlmentului European au mai solicitat reluarea dialogului și acordul pentru o poziție oficială. Ei și-au reafirmat dorința de a contribui la depășirea blocajului și au cerut Comisiei să reconcilieze pozițiile pe care s-au situat Parlamentul și Consiliul în rezoluția care a fost aprobată. Durata concediului de maternitate variază între statele membre UE de la 14 la 28 de săptămâni, cu cazuri speciale în care acesta este de până la 52 de săptămâni. Nu întotdeauna alocația se ridică la nivelul salariului. Există diferențe și în cazul perioadei obligatorii a concediului. Raportorul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Maria Arena:
”În ce fel de Europă trăim dacă cele care aduc viață pe lume sînt pedepsite? În ce fel de Europă trăim dacă dacă a naște este sinonim cu sărăcia? Nu putem ajuta mamele dacă pur și simplu aruncăm această directivă. Nu am mai prograsesat din 1992 de cînd s-a aprobat directiva pentru concediul de maternitate. Femeile nu pot aștepta, ele merită, dacă doresc, să fie femei, mame și angajate în același timp fără a fi discriminate.”
Parlamentul european încearcă să deblocheze proiectul concediului de maternitate. Votul, în proporție de 419 pentru și 97 împotrivă, a arătat dorința de reconciliere a poziției Consiliului și a Parlamentului European pentru a ieși din impas dar și nevoia statelor să reia negocierile. În urma votului exprimat, Inês Cristina Zuber, vicepreședintă a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a declarat:
” Era o veste la care ne așteptam dar am sperat că odată cu mobilizarea masivă a numeroase organizații împotriva retragerii acestei propuneri am sperat că s-ar putea schimba perspectiva Comisiei. În cadrul grupului nostru am avut întruniri a nivel național pentru a cere schimbarea pozițiilor guvernelor în țări precum Germania sau Franța unde avem guverne puternice care s-au opus acestei directive dar nu am avut succes. Trebuie să rămînem vigilenți pentru ca următoarea propunere de directivă să nu pornească de la o propunere mai puțin ofertantă pentru apărarea drepturilor femeilor decît cea de acum”.
Concediul de maternitate reprezintă o garanție de bază a echilibrului dintre viața de familie și cea profesională. Durata acestuia variază între statele membre ale UE. Parlamentul reiterează solicitarea ca tații să primească cel puțin 10 zile de concediu paternal în completarea celui maternal. Concediul maternal este normat de directiva din 1992 care garantează un minim de 14 săptămîni. Propunearea Paramentului European din oct. 2000 este de creștere a numărului de săptămîni de la 14 la 20 cu plata integrală a salariului și 2 săptămîni de concediu de paternitate cu plata integrală.
Nouăzeci şi cinci la sută dintre zonele pentru scăldat, monitorizate de Uniunea Europeană, au îndeplinit standardele minime pentru calitatea apei în 2014. Mai multe informatii ne oferă Cristina Ion, Bucuresti FM
Turiştii care vor merge în concediu în această vară vor putea intra în apă fără riscuri în 95% dintre cele 21.000 de zone costiere şi interioare pentru scăldat din Uniunea Europeană.
Acestea sunt rezultatele raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat întocmit de Agenţia Europeană de Mediu si de Comisia Europeană în care este comparată calitatea apei prelevată în zonele costiere şi interioare pentru scăldat din UE, Elveţia şi Albania în 2014.
Toate zonele pentru scăldat din Cipru, Luxemburg şi Malta prezentau o calitate excelentă a apei. Aceste ţări erau urmate de Grecia, Croaţia şi Germania, toate având o pondere mare a zonelor cu o calitate excelentă a apei pentru scăldat.
„Asemeni milioanelor de europeni, şi pentru mine vacanţa înseamnă ănot şi plajă. Este evident că apele pentru scăldat curate şi sigure sunt importante pentru sănătatea noastră, iar vestea bună este că se îmbunătăţeşte în continuare calitatea apelor pentru scăldat. Data viitoare când vă scăldaţi, nu uitaţi că UE a jucat un rol important în menţinerea apei pentru scăldat sigură şi curată!”
a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella
În Europa, doar puţin sub doi la sută din zonele pentru scăldat nu îndeplineau standardele minime pentru calitatea apei prevăzute în Directiva privind apa pentru scăldat şi au fost calificate ca având o calitate „slabă”.
Faptul ca in Europa calitatea apei pentru scăldat este în mod constant foarte ridicată şi continuă să se îmbunătăţească, arată că politicile dau rezultate şi contribuie la calitatea vieţii noastre atunci când acestea sunt ambiţioase, bine definite şi implementate în mod corespunzător, a mai precizat comisarul european Karmenu Vella.
Comisia Europeană încuraja deschiderea şi transparenţa procesului decizional
Foto: Euranet plus debate, TV Big Crunch
Publicat de Andrei Cretoiu,
20 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:19
Comisia Europeană a adoptat Agenda privind o mai bună legiferare, un pachet cuprinzător de reforme, care va încuraja deschiderea şi transparenţa procesului decizional al Uniunii Europene.
Pachetul de reforme adoptat va acoperi întregul ciclu de elaborare a politicilor, va îmbunătăţi calitatea noilor acte normative şi va promova o revizuire constantă şi coerentă a actelor normative existente, astfel încât politicile Uniunii Europene să îşi atingă obiectivele în modul cel mai eficient.
O mai bună legiferare înseamnă să ne asigurăm că ne îndeplinim cât mai eficient obiectivele ambiţioase în materie de politici europene pe care ni le-am stabilit, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
“Cel mai important lucru îl reprezintă faptul că acest Pachet de reforme va fi pus în aplicare direct de Comisie prin cooperarea cu Parlamentul şi Consiliul European. Deciziile luate de instituţiile europene ne interesează, așa că vom lua măsuri care să permită mai multă transparenţă şi control, dar şi furnizarea de mai multe oportunități pentru cetaţeni să îşi exprime opiniile.”
Comisia va deschide un portal web unde pot fi urmărite iniţiativele şi consultările publice. După ce a fost adoptată o propunere, oricine este interesat va avea la dispoziţie opt săptămâni pentru a oferi sugestii care vor contribui la dezbaterea legislativă în faţa Parlamentului şi a Consiliului.
Această abordare transparentă se va aplica, de asemenea, la legislaţia secundară. Pentru prima dată, un proiect de măsuri care modifică sau completează legislaţia existentă sau care stabileşte dispoziiţii tehnice specifice, va fi făcut public timp de 4 săptămâni înainte de adoptare.
Comisia Europeană a adoptat recomandările de politică economică pentru 2015/2016
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:06
Pe 13 mai, Comisia Europeană a adoptat recomandările de politică economică specifice fiecărui stat membru pentru anii 2015 şi 2016. În ceea ce priveşte România, CE recomandă să fie luate toate măsurile pentru a finaliza programul de asistenţă financiară.
Comisarul European pentru Economie şi Societate digitală, Gunther Oettinger a participat ieri la Festivalul de Film de la Cannes. Ce mesaj a transmis, din partea Comisiei Europene, aflăm din rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa.
Crearea unei pieţe unice digitală rămâne o prioritate, dar se poate discuta despre excepţii de la regulă. Acesta a fost anunţul care a atras atenţia celor prezenţi la Cannes.
Comisarul Oettinger a declarat că anumite sectoare mai sensibile, precum industria filmului şi producţiile pentru televiziune ar putea să nu fie vizate de strategia pieţei unice.
Necesitatea creării acesteia rămâne însă, căci orice european trebuie să aibă dreptul să acceseze conţinutul aflat pe platforme digitale din alte ţări.
“Aşa intenţionăm să facem, dar sunt sectoare vulnerabile, precum industria filmului, a televiziunii şi sportului acestea sunt excepţii care au nevoie de reglementări speciale.”
O prioritate rămâne şi lupta anti-piraterie pe net, Gunther Oettinger accentuînd că orice muncă intelectuală trebuie remunerată.
Industria de film este considerată a fi deosebit de importantă pentru păstrarea identităţii şi diversităţii culturale. O dovadă este şi faptul că 25 dintre filmele prezentate anul acesta la Cannes au beneficiat de susţinere prin programul Media al Comisiei Europene.
Tragedia miilor de migranți care și-au riscat viața pentru a traversa Marea Mediterană a șocat întreaga lume. Pentru că niciun stat membru nu poate să facă față în mod individual presiunilor enorme ale migrației de astăzi, agenda europeană vine cu o soluţie care combină politicile interne și externe şi implică toţi participanţii: statele membre, instituțiile europene, societatea civilă, autoritățile locale și țările terțe.
De curând, Comisia Europeană a prezentat Agenda europeană privind migrația, cu măsurile imediate care vor fi adoptate pentru a răspunde situației de criză din Marea Mediterană. Prim-vicepreședintele Frans Timmermans:
„Venim cu câteva propuneri foarte concrete până la sfârşitul acestei luni şi, de asemenea, cu o strategie pe termen lung pentru a gestiona mai bine criza migraţiei la nivelul Europei, dar şi în exteriorul ei. Prim parte a agendei se referă la măsuri concrete care să prevină tragediile umane şi să pună în acţiune procedurile de urgenţă. Vom suplimenta fondurile pentru a interveni să salvăm vieţile omeneşti.
Cetăţenii noştri trebuie să aibă încredere că vom ajuta persoanele care fug de persecuţie şi războaie, dar că în acelaşi timp vom fi atenţi să gestionăm întreaga situaţie a înregistrării lor de îndată ce-i primim. Dacă vrem să rezolvăm problema migraţiei legale, ceea ce este o cerinţă pentru viitorul societăţii şi economiei noastre, avem nevoie ca cetăţenii noştri să sprijine această idee, iar ei o vor sprijini dacă avem o politică eficace privind migraţia. Tot ceea ce facem este să spijinim statele membre şi să împlinim aşteptările cetăţenilor europeni: să stopăm pierderile de vieţi în Mediterana si să oferim soluţii sustenabile pe termen lung unei probleme care nu dispare pentru simplul motiv că o ignorăm.”
Tragica pierdere de vieți omenești în Marea Mediterană i-a șocat pe toți europenii, de la care se aşteaptă să împiedice repetarea acestor tragedii la nesfârșit. Migrația constituie responsabilitatea comună a tuturor statelor membre, de aceea apelul pentru coeziune şi acţiuni imediate se adresează tuturor statelor, aflate în faţa unei provocări istorice. Această provocare nu este doar europeană, ci și una globală: e nevoie de colaborare cu țările de origine și de tranzit pentru a salva vieți, pentru a combate rețelele de introducere ilegală de migranți și de a le oferi protecție celor care au nevoie de ea. Însă știm cu toții că un răspuns real și pe termen lung poate fi oferit doar prin eliminarea cauzelor profunde: de la sărăcie la instabilitatea cauzată de războaie, la crizele din Libia și Siria.
Mai ştim că tragedia din Mediterana este un puternic semnal de alarmă privind nevoile imediate, prima dintre ele fiind o viaţă în siguranţă.
Recomandările specifice de ţară anunţate ieri au fost „ croite”, după cum s-a exprimat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pe măsura provocărilor fiecărui stat membru.
Economia europeană s-a revigorat, dar acest aspect a fost favorizat de factori externi, temporari, precum preţul scăzut al petrolului. De aceea este important ca statele membre să menţină ritmul reformelor, aşa încât trend-ul pozitiv să se menţină, a mai spus Valdis Dombrovskis, declaraţie întărită de comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
“Pachetul prezentat astăzi confirmă strategia economică a Comisiei. Cum revenirea economiei câştigă teren, Europa are nevoie de accelerarea reformelor structurale, a investiţiilor şi să menţină responsabilitatea fiscală. Acest triunghi este mai mult ca niciodată valid.”
Comisarul Pierre Moscovici
România a fost menţionată la capitole ce ţin de finalizarea programului de asistenţă financiară şi de limitarea abaterii standard de la obiectivul fiscal pe termen mediu pentru 2015 la maximum 0.25% din PIB.
De asemenea, ţara noastră trebuie să continue reformele pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului pe termen lung şi să adopte strategia naţională pentru reducerea abandonului şcolar.
Comisia Europeană a formulat recomandări pentru România şi în privinţa sistemului medical, afectat de probleme precum slaba finanţare şi lipsa resurselor.
Recomandările specifice de ţară ale Comisiei vor fi discutate şi supuse aprobării Consiliului European în luna iunie, urmând a fi adoptate apoi în Consiliul pentru Afaceri economice şi financiare.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
