Transporturile constituie un sector economic cheie care asigură peste 11 milioane de locuri de muncă în Europa

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 mai 2015, 11:32

Comisia Europeană își propune să dezvolte și să promoveze politici de transport eficiente, sigure și durabile, să creeze condițiile necesare pentru o industrie competitivă, care să genereze locuri de muncă și prosperitate.

Aflată într-o vizită la Ljubliana, în cadrul unei întâlniri la care au participat peste 300 de cetățeni, Violeta Bulc, comisarul eurpean pentru Transporturi a reamintit câteva dintre prioritățile acestui sector.

Tot mai mult în zilele noastre această societate dinamică are nevoie de conectivitate, mobilitate şi perspecivă globală. Acestea transformă domeniul transporturilor în coloana vertebrală esenţială pentru economie si pentru viaţa noastră, în general.

Transporturile crează locuri de muncă si progres. Ele trebuie sa fie prietenoase cu mediul inconjurător, competitive şi în acelaşi timp cuprinzătoare.

Nu trebuie să uitam ca transportuile, de fapt, inseamnă oameni. Indiferent ce facem trebuie să creem plusvaloare, economică, socială sau legată de mediu.

In ceea ce priveşte infrastructura de transport aceasta trebuie să fie perfect integrată şi tehnic compatibilă indiferent de modul de transportpe care îl aleg oamenii pe apă, uscat sau în aer .Voi continua să susţin conectivitatea de la un capăt la altul al Eururopei, într-un sistem conceptual integrat. De aceea este crucial să transformăm reţeaua de transport transeuropeană în realitate.

Cum se poate realiza acest lucru?

Construind verigile lipsă şi inlocuindu-le pe cele proaste.Sistemul de management al transporturilor cai ferate, Sistemul de informare al transportului naval , numind doar câteva.

Reţeaua de transport este şi va rămâne elementul cheie al Pieţei unice europene.

În 2020, TEN-T va include 89500 Km de drumuri şi 94000 Km de cale ferată, incluzând aproximativ 20000 Km de linii de mare viteză, pe care să se circule cu o viteză de cel puţin 200 Km/h. Sistemul de căi navigabile interioare se va măsura 11250 Km, care vor include 210 porturi fluviale. Reţeaua TEN-T va include, de asemenea, un număr de 294 de porturi maritime şi 366 de aeroporturi.

În ceea ce privește România, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a anunţat că în perioada 20-22 mai va avea discuţiile finale, la Bruxelles, pentru aprobarea Master Planului pentru Transporturi de Comisia Europeană şi a estimat că, până la finalul lunii mai, documentul va fi aprobat, inclusiv cu programul de implementare

Miniştrii de finanţe din UE s-au întâlnit ieri la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2015, 10:30

Fondul european pentru investiţii strategice, aplicarea reformelor structurale, dar şi dezechilibrele macroeconomice din statele membre au fost subiectele importante asupra cărora s-au purtat discuţii în cadrul ECOFIN.

Economia europeană are nevoie de mai multe investiţii, de aceea adoptarea rapidă a acordului privind Fondul European de Investiţii Strategice este o prioritate. Aceasta a fost declaraţia vicepreşedintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, participant la întrunire.

Acesta a comentat şi aplicarea, în 2014, a recomandărilor specifice de ţară în statele membre vizate, o altă temă discutată în Consiliul pentru afaceri economice şi financiare. Puţin peste jumătate din acestea au fost implementate, rezultat considerat nu foarte mulţumitor.

Valdis Dombrovskis:

Punerea în aplicare a reformelor necesare trebuie în mod clar să se intensifice pentru a face faţă provocărilor viitoare, printre care,nu în ultimul rând, îmbătrânirea populației. Dacă vrem consolidarea potențialului de creștere al Europei și să prevenim crizele viitoare, trebuie să ne permitem să abordăm deficiențele structurale ale economiilor noastre, cum ar fi competitivitatea în scădere, lipsa investițiilor și șomajul.

La finalul întâlnirii de ieri a fost subliniată ideea ca nicio ţară din Uniune nu trebuie să încetinească ritmul reformelor, chiar dacă economia dă semne de revigorare.

Astăzi Comisia Europeana va prezenta recomandările specifice de țară pentru urmatoarele 12-18 luni.

Manifestări dedicate Zilei Europei în toate statele membre UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2015, 16:10

Peste tot s-au desfăşurat activităţi artistice, concursuri sportive sau de cultură generală, festivaluri, care au dorit să evidenţieze rolul fiecărei ţări din Uniune.

Angela Filote, seful reprezentantei Comisiei Europene in Romania:

De ce avem nevoie de Uniunea Europeană? Păi să ne amintim de ce a fost ea creată – pentru a aduce pace pe continentul european şi nu cred că cineva încetează să îşi dorească acest lucru. Este un proiectde pace care durează, iată, de mai bine de o jumătate de secolşi sperăm să dureze şi în continuare, mai ales că acum, la acest proiect, participă şi Romania.

La Bucureşti, a circulat o garnitură de metrou cu simbolurile europene, iar 16 staţii au fost regândite să reprezinte ţări europene.

Peste 50 de filme rulează în cadrul Festivalul Filmului European, iar în Parcul Cişmigiu a fost deschis un târg al statelor membre ale Uniunii Europene. Reprezentanţii ţărilor participante la eveniment le-au prezentat vizitatorilor obiceiuri, activităţi şi oferte turistice, precum şi spectacole artistice tradiţionale. De asemenea, toţi cei care au trecut prin parcul bucureştean au avut ocazia să asculte muzică de fanfară. Cinci fanfare europene susţin recitaluri în Parcul Unirii, Parcul Cişmigiu, Parcul Herăstrău şi Piaţa Universităţii.

Europenii vor putea face comerţ online de oriunde s-ar afla

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2015, 10:00

Se spune că internetul a devenit un mod de viaţă, fără de care mulţi nici nu concep să trăiască. Jumătate din populaţia României foloseşte internetul, însă doar 17% dintre cetăţeni îşi fac cumpărăturile din faţa calculatorului. Cifrele sunt însă mici faţă de Uniunea Europeană, unde peste 60% cumpără bunuri şi servicii online. Românii se feresc să plătească online de teamă să nu le fie furate datele de pe cardul bancar sau să nu primească ce au comandat.

Pentru a răspunde acestor preocupări, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piaţa unică digitală care cuprinde măsuri clare. Se doreşte în primul rând facilitarea comerţului transfrontalier, protecţia consumatorilor şi datelor cu caracter personal.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip:

Digitalizarea a schimbat lumea în care trăim. Piaţa internă nu funcţionează aşa cum ar trebui şi trebuie să schimbăm lucrurile, să sprijinim crearea locurilor de muncă, dar şi creşterea. Piaţa unică digitală vine cu soluţii în acest sens, atât pentru cetăţeni cât şi pentru mediul de afaceri. Aş dori ca oamenii să poată cumpăra ca şi acasă, iar companiile să vândă ca şi cum ar fi acasă, să folosească piaţa unică digitală pentru a se dezvolta şi nu pentru a pleca. Strategia privind piața unică digitală cuprinde acțiuni specifice care urmează să fie întreprinse până la sfârșitul anului viitor. Strategia nu este linia de sosire, ci punctul de plecare.

Strategia privind piața unică digitală mai prevede servicii de coletărie mai eficiente şi accesibile ca preţ. În prezent, 62 % din companiile care încearcă să vândă online afirmă că o barieră în acest sens o reprezintă costurile de livrare prea ridicate. Se doreşte ca o persoană să poată cumpăra online de oriunde.

Comercianții nu vor mai putea să refuze nejustificat accesul consumatorilor la un site din cauza zonei geografice unde aceștia se află sau să îi redirecționeze către un magazin local cu prețuri diferite. Comisia Europeană este de părere că o astfel de practică este discriminatorie.

O piaţă unică digitală este mai mult decât necesară deoarece acum cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au legislaţii diferite. De asemenea o piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde de euro pe an la economia europeană.

Comisia Europeană a adoptat planurile privind crearea unei pieţe unice digitale

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 mai 2015, 11:45

Comisia Europeană a adoptat planurile detaliate privind crearea unei pieţe unice digitale, stabilind 16 acţiuni esenţiale, grupate în 3 piloni, pe care Comisia le va întreprinde până la sfârşitul anului 2016

Strategia pieţei digitale unice îşi propune să urgenteze încheierea negocierilor între statele membre privind normele comune pentru protecţia datelor şi reformarea pieţei telecomunicaţiilor de pe teritoriul Uniunii Europene.

Obiectivul pieței unice digitale constă în trecerea de la 28 de pieţe naţionale la una singură. O piaţă unică digitală pe deplin funcţională ar putea să contribuie cu 415 miliarde euro pe an la economia UE şi să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

Andrus ANSIP, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil cu piaţa unică digital

Digitalizarea a schimbat mediul în care trăim. Piaţa internă nu funcţionează cum ar trebui. Este nevoie de schimbare, de crearea a noi locuri de muncă şi de creştere economică. Piaţa digitală unică oferă soluţii pentru oameni şi întreprinderi. Programul nostrum este ambiţios, dar Europa va beneficia astfel de avantajele unui viitor digital. Oamenii şi companiile vor profita pe deplin de piaţa internă a Europei. Iniţiativele trebuie să fie livrate rapid pentru a ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică. Strategia este punctul nostru de plecare, nu de sosire.

Strategia privind piaţa unică digitală care a fost adoptată de Comisia Europeană are la bază trei piloni:

• un acces mai bun al consumatorilor şi al întreprinderilor la bunuri şi servicii digitale în întreaga Europă;
• crearea condiţiilor de concurenţă echitabile pentru dezvoltarea reţelelor digitale şi a serviciilor inovatoare şi, cel de-al treilea pilon
• valorificarea la maximum a potenţialului de creştere al economiei digitale

Parlamentul European se pronunţă în privinţa Parchetului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 mai 2015, 11:30

Parlamentul European consideră că viitoarea instituţie a Parchetului European care va avea rolul de a investiga fraudele comise cu fonduri din bugetul UE şi de a recupera banii contribuabililor trebuie să fie deplin independent. Crearea Parchetului European este necesară deoarece statele membre rapotează anual pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza unor fraude cu fonduri europene. Comisia pentru Justiție și libertăți civile a Parlamentului European a adoptat raportul Monicăi Macovei privind o propunere a Comisiei Europene de regulament care prevede inființarea unei noi institutii a UE – Biroul Procurorului European. Felicia Ristea, Radio Timisoara

Cazurile vizate ar fi fraudele transfrontaliere, dar si cele nationale cu fonduri europene. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Vorbim în Uniunea Europeană de fraudă a banilor cetățenilor noștri de 3 pînă la 5 miliarde de euro pe an. Este o sumă enormă, deocamdată în cifre pe hîrtie, probabil că în realitate este cu mult mai mare. Se fură din banii noștri, se fură din viața noastră, sărăcia crește. Toate acestea sînt consecințe ale faptului că astăzi, din păcate, la nivelul Uniunii Europene, nu avem un mecanism eficient de luptă împotriva fraudei cu bani europeni.

Proiectul de regulament mai are, oricum, multe proceduri de indeplinit pana la aprobare – negocieri tripartite, plenul Parlamentului European, Consiliul Uniunii Europene la nivel de ministrii ai Justitiei din statele membre (JAI). Vera Jurova, comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori.

Crearea acestui Birou ar duce la o schimbarre în modul de combatere infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Eurpene. Cu toate acestea, nu sîntem încă în acest punct. Negocieri complexe continuă să se desfășoare în Consiliu. În viziunea noastră, transferul competențelor pentru investigarea și intentarea unui proces către Biroul Procurorului Europen ar necesita un regulament sui-generis, simplu și eficient în total acord cu legislația europenă și a statelor membre. Ar trebui să fie de competența Curții Europene pentru Justiție să asigure supervizarea activității tuturor procurorilor Biroului. Cu certitidine, aceasta va însemna în volum de muncă copleșitor pentru Curte. Nu vorbim despre 12 cazuri pe an ci despre sute și, poate, mii de cazuri. Propunerea noastră respectă întru totul legile de protecție juridică și poziția instituțională a Curții Europene de Justiție ca interpret suprem al legislației europene.

Instituția Procurorului European ar avea două componente: un birou central, format din 25 de procurori europeni selectați pe baza unei competiții deschise, cu un procuror șef, și o altă componentă alcătuită din „procurori europeni delegați”, care vor fi, practic, procurori din statele membre care vor lucra în continuare în statele lor în cazurile de fraudă cu bani europeni, dar printr-o colaborare directă cu biroul central. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:

Track: Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid, mai bine, mai repede și într-o măsură mult mai mare iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult. Mult mai mulți bani vor fi readuși în buzunarele cetățenilor noștri.

Raportorul Monica Macovei și-a exprimat speranța ca regulamentul să intre în vigoare la finele anului 2016 și să fie pus în aplicare imediat.

Pierre Moscovici a prezentat la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru statele membre

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2015, 09:45

Pierre Moscovici, Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare a prezentat, ieri,la Bruxelles previziunile economice de primăvară pentru cele 28 de state membre. El a afirmat că este „Cea mai însorită primăvară, după mulţi ani, pentru economia UE”.

Economiile europene beneficiază de sprijinul simultan al multor factori. Preţurile petrolului se menţin destul de scăzute, creşterea economică mondială este stabilă, moneda euro a continuat să se deprecieze, iar politicile economice din UE sunt favorabile.

Din punct de vedere monetar, relaxarea cantitativă aplicată de Banca Centrala Europeană are un impact însemnat asupra pieţelor financiare, contribuind la rate mai mici ale dobânzilor şi la crearea unor aşteptări de ameliorare a condiţiilor de creditare. Întrucât în UE orientarea fiscala globală este în general neutră – nepresupunând nici înăsprire, nici relaxare – politica fiscală sprijină, la rândul său, creşterea economică. În timp, ar trebui să dea rezultate, de asemenea, continuarea reformelor structurale şi a Planului de investiţii pentru Europa.

Drept urmare, este de aşteptat ca PIB-ul real să crească în 2015 cu 1,8 % în UE şi cu 1,5 % în zona euro, cu puţin mai mult decât s-a preconizat în urmă cu trei luni. Pentru 2016, Comisia preconizează o creştere de 2,1 % în UE şi de 1,9 % în zona euro.

Cererea internă este principalul factor care contribuie la majorarea PIB-ului, fiind de aşteptat ca anul acesta consumul privat să se intensifice, iar anul viitor să aibă loc o relansare a investiţiilor.

De la debutul crizei și acest lucru este o veste foarte importantă, povara datoriei este, de asemenea, în scădere. Ponderea datoriei în PIB se estimează a fi atins punctul culminant în 2014, la 89% în UE și 94% în zona euro. Este de așteptat să scadă în acest an și chiar mai mult anul viitor.

UE se îndreaptă în direcţia bună, dar că există încă puncte slabe

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2015, 09:30

Comisia Europeană a propus in anul 2008 un pachet de legi conform cărora energia regenerabilă să reprezinte până în 2020 20% din consumul total de energie in UE. Raportorul Parlamentului European, pentru energia regenerabilă, in acea periooadă, Claude Turmes spunea că UE se îndreaptă în direcţia bună, dar că există încă puncte slabe. Dumnealui era împotriva biocombustibililor.

După şapte ani, la finalul lunii trecute, Parlamentul European a votat acordul informal cu Consiliul privind o propunere legislativă de a limita producția de biocarburanți derivați din plante și de a accelera folosirea surselor alternative, cum ar fi gunoiul sau reziduurile sau a celor complet noi, cum ar fi culturile de alge.

Raportorul Nils Torvalds (ALDE, FI) s-a întrebat, totuși, dacă legea, chiar modificată, este suficient de puternică.

Dacă vom fi capabili să introducem în Europa proprii biocarburanţi, la un nivel sustenabil, atunci cred că vom ajuta, în mod indirect, la refacerea planetei. O primă luptă a fost dusă pentru limita în privinţa primei generaţii de biocarburant, limita de 7%, care ne-ar fi plăcut să fie puţin mai mică. În al doiulea rînd ne-ar fi plăcut să obţinem un targhet obligatoriu pentru a doua generaţie de biocarburanţi. Din păcate nu am obţinut asta.

Statele membre vor fi obligate să stabilească o țintă națională, maximum 18 luni după intrarea în vigoare a directivei, pentru includerea biocombustibililor avansați în consumul total din domeniul transporturilor. Legislația va trebui transpusă până în 2017. Din perspectiva deputatului Bas Eickhout- Grupul Verzilor- Alianţa Liberă Europeană, biocombustibilii pot reprezenta un cuţit cu două tăişuri

Din perspectiva mea am pierdut prea mult. Dacă vom face ceea ce trebuie în maniera corectă, putem obţine o decarbonizare a sectorului transporturilor, dar dacă vom greşi, vom stimula tehnologia negativă si acest lucru am vrea să îl evităm.

Parlamentarii europeni vor să ofere o ultimă şansă celor care au investit în prima generaţie de biocombustibil de a-şi recupera de a-şi recupera investiţia.

Werner Langen PPE

Este compromisul perfect între interesele investitorilor şi cerinţele Parlamanetului European, în special sub conducerea raportorului Turmes din partea Partidului Verzilor din 2008.

În martie 2007, Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrială şi abordare a schimbărilor climatice, în care propunea creşterea eficienţei energetice cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabilă în procent de 20% din totalul de energie până în 2020 şi folosirea combustibililor biologici în procent de 10% din totalul de combustibili.

Comisia Europeanã a adoptat un plan esențial pentru asigurarea securitãții și combaterii terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 09:15

Agenda europeanã de securitate 2015-2020 urmãrește adaptarea strategiilor interne privind asigurarea securitãții și stabilește prioritãțile și acțiunile în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și criminalitãții informatice.

Informatii suplimentare despre acset program ne ofera Claudia Ruse de la Bucuresti FM în rubrica Euranet Plus de astazi.

Parlamentul European a dezbãtut o strategie propusã de cãtre executivul comunitar privind o mai bunã coordonare a statelor membre în lupta împotriva terorismului si a criminalitãtii cibernetice în Europa.

Recentele atacuri teroriste îndreptate împotriva populației și a valorilor Europei au fost coordonate la nivel transfrontalier, ceea ce arată că trebuie să exista cooperare si colaborare pentru a face față acestor amenințări, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

Pe agendă europeanã de securitate 2015-2020 figurează instrumentele și măsurile concrete la care se va recurge în aceste activități comune în vederea garantării securității și în vederea combaterii, într-un mod mai eficace, a cele mai urgente amenințări: prevenirea terorismului combaterea radicalizarii, criminalității organizate si informatice.

Succesul depinde de eficacitatea cooperării dintre instituțiile și agențiile UE, pe de o parte, și statele membre și autoritățile naționale, de cealaltă parte. Aceste instrumente vor putea fi mai bine utilizate datorită strategiei, întrucât ea va permite un schimb de informații îmbunătățit și o cooperare sporită.

Responsabilitatea pentru asigurarea securității interne revine în primul rând statelor membre, dar provocările transfrontaliere pun la încercare capacitatea diverselor țări de a acționa în mod individual și necesită sprijinul UE pentru crearea unui climat de încredere și pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informații și a acțiunilor comune

Problema principalã care ridicã anumite temeri din partea statelor membre este crearea unui centru european împotriva terorismului, a cãrui activitate sã nu se substituie prerogativelor serviciilor naționale de informații din Uniunea Europeanã.

Acest centru european împotriva terorismului ar urma, potrivit Strategiei, sã funcționeze ca un departament special în cadrul Europol.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că nu se pune problema creãrii unor noi instituții sau transformarea lor ci se ara in vedere cooperare între serviciile de informaþii din statele membre ale Uniunii Europene.

Oficialul european a explicat că la nivelul Comisiei Europeane se știe că pentru statele membre, chestiunile care țin de securitatea lor reprezintã o prerogativã a suveranitãții lor naționale.

În opinia lui Timmermans, scopurile unui astfel de centru ar fi mai degrabã schimbul de informații vital pentru problematici care afecteazã interesul comun. Frans Timmermans:

Propunerea Comisiei este aceea de a întãri colaborarea între statele membre, de a se asigura cã serviciile de informații de la nivel național colaboreazã și fac un schimb substanțial de informații între ele. Intenția executivului comunitar este aceea de a lupta mai eficient împotriva fundamentalismului și a jihadismului și trebuie create cât mai multe mijloace de a rezolva diverse probleme care țin de securitatea noastrã comunã: criminalitatea informaticã, terorismul, rețelele de crimã organizatã, toate acestea fiind legate între ele, cu consecințe asupra întregii Europe.

Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de curând, cetățenii sunt tot mai preocupați de siguranța lor: proporția persoanelor care consideră că terorismul este principala provocare la adresa securității în UE a ajuns la 50 %.

Statele membre decid în privinţa organismelor modificate genetic

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 aprilie 2015, 09:30

Comisia Europeană a propus modificarea legislaţiei europene astfel încât statele membre să aibă mai multă libertate în ceea ce priveşte interzicerea utilizarea, pe teritoriul propriu a organismelor modificate genetic în hrana populatiei sau a animalelor culturilor. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Comisia Europeană și-a anunțat proiectul care lasă la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă permite utilizarea organismelor modificate genetic pe teritoriul propriu. Această hotărîre poate fi luată după ce are loc autorizarea unui organism modificat genetic în produse alimentare sau furaje în Europa. Venind în întîmpinarea inițiativei, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Îmi face plăcere să îndeplinesc unul dintre angajamentele importante asumate de această Comisie, și anume reexaminarea legislației cu privire la procesul decizional privind OMG-urile”. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a adăugat:

Actuala legislație crează conflicte deoarece nu sînt luate în considerare opiniile statelor membre. Din punctul meu de vedere suveranitatea și subsidiaritatea sînt principii care trebuie respectate. Deciziile Comisiei nu trebuie să fie contrare opiniilor statelor membre. Fără îndoială, culturile modificate genetic sînt o problemă uriașă în Uniunea Europeană din punct de vedere filosofic. Europa are o mare biodiversitate iar interferența cu acest ecosistem ar putea fi extreme de dăunătoare. Deciziile în acest domeniu ar trebui să fie de competența fiecărui stat membru și treuie să respectăm principiul subsidiarității.

Propunerea legislativă va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului, pentru a urma procedura legislativă obișnuită. Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager:

Această propunere, cînd va fi adoptată, va permite statelor membre să decidă la nivel național asupra aspectelor care nu sînt prevăzute de actuala legislație. Cred că, din păcate, adeseori se întîmplă că una dintre părți nu este mulțumită. Cred că, acum, am reușit să găsim o formulă de lucru de compromis ce deschide noi porți. Discuțiile despre organismele modificate genetic trenează de ani de zile în Uniunea Europeană și aceasta este propunearea noastră de a avansa în această temă.

Iniţiativa Comisiei Europene survine deciziei luată în ianuarie de Parlamentul European care a adoptat o rezoluţie similară, prin care instituţiile europene sunt solicitate să acorde statelor membre dreptul de a interzice pe teritoriul lor culturile de organisme modificate genetic. Pentru a asigura același nivel de protecție în întreaga UE -, sistemul actual de autorizare, bazat pe dovezi științifice și pe norme de etichetare care garantează posibilitatea de a alege a consumatorilor, nu se va modifica. Ce se schimbă este faptul că, după autorizarea utilizării unui OMG în produse alimentare sau în furaje în Europa, statele membre vor avea posibilitatea să decidă dacă permit sau nu utilizarea OMG-ului respectiv în cadrul lanțului alimentar de pe teritoriul țării lor.

Comisarul european Christos Stylianides va solicitata suport vital de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 10:00

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, in urma vizitei in Sudanul de Sud, anunță că va fi solicitat un nou suport vital în sumă de 50 de milioane € de la Uniunea Europeană pentru victimele acestei crize umanitare. De asemenea, comisarul a declarat că s-au mobilizat toate resursele pentru intervenții de urgență, în urma cutremurului devastator care a lovit Nepalul .

De mai bine de un an, cel mai tânăr stat din lume a fost afectat de o criză majoră care a cuprins întreaga regiune , inclusiv Kenya , Etiopia , Sudan și Uganda .

ONU estimează că două milioane și jumătate de oameni din Sudanul de Sud se confruntă cu probleme grave legate de securitatea alimentară, iar situația s-ar putea deteriora și mai mult .

„Am asistat direct la suferința imensă a populației din Sudanul de Sud. Oameni care au fost forțați să își părăsească locuințele și să caute cu disperare un loc sigur pentru a trăi. Persoane care nu dispun de posibilitatea de a-și câștiga existența. Au suferit destul! ” a declarat comisarul Stylianides.

Comandanții au datoria de a avea grijă de popor. Conducătorii țării trebuie să lucreze împreună pentru binele și viitorul țării.

Noul pachet de ajutor, odată aprobat de autoritățile bugetare, va oferi asistență de salvare imediată (adăpost, apă, materiale de igienă și de protecție).

Comisarul Stylianides a mai anunțat sâmbătă că a mobilizat toate resursele Comisiei Europene pentru intervenții de urgență, din cauza cutremurului devastator care a lovit Nepalul . Uniunea Europeană este acolo unde este nevoie pentru a ajuta în caz de dezastru.

Mecanismul de protecție civilă al UE este activat și suntem în contact cu statele membre pentru a asigura echipe de căutare și salvare , unitățile medicale și adăpost în zonele cele mai afectate din Nepal – a declarat comisarul

Măsuri UE împotriva pescuitului ilegal

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 aprilie 2015, 07:05

Între 11 și 26 de milioane de tone de pește, adică cel puțin 15% din capturile mondiale, sunt pescuite ilegal în fiecare an. Fiind unul dintre cei mari importuri de pește din lume, UE nu dorește să aibă pe piaţa sa astfel de produse ce provin din surse ilegale.

Conform regulamentului european privind lupta împotriva pescuitului ilegal, toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de Uniunea Europeană, în interiorul şi în exteriorul ei.

Thailanda a fost avertizată că nu ia măsuri suficiente în lupta internațională împotriva pescuitului ilegal. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, despre avertizarea dată Thailandei:

Comisia Europeană a pus astăzi Thailanda într-o procedură formală prin care este avertizată că nu ia măsuri suficiente în lupta internațională împotriva pescuitului ilegal. După o analiză aprofundată privind cadrul juridic și o serie de discuții cu autorităţile thailandeze, începute încă din 2011, Comisia Europeană a denunţat deficienţe clare în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat. Thailanda a fost avertizată că nu ia suficiente măsuri de control şi sancţionare a pescuitului ilegal, ceea ce este echivalent cu a primi cartonaşul galben

Decizia de astăzi este de începe o procedură formală de dialog cu autorităţile thailandeze pentru a le a face să ia măsurile necesare de corecție, şi să pună în aplicare un plan de acţiune, în următoarele şase luni.

În cazul în care situaţia nu se îmbunătăţeşte, Uniunea Europeană ar putea recurge la cartonaşul roşu, respectiv la interzicerea importurilor de pescuit din Thailanda.

O astfel de măsură a fost luată în trecut cu Belize, Guineea, Cambodgia şi Sri Lanka. De exemplu, importurile din Belize au fost interzise anul trecut, dar situaţia s-a remediat, iar acum sunt permise.

Probabil, nu se poate evalua în acest moment care este impactul general al pescuitului ilegal asupra comunităţilor pescăreşti, eco-sistemelor marine şi a zonelor protejate, recunoscute la nivel global.

Ceea ce ştim este că la nivel european combaterea acestui fenomen este una din direcţiile de acţiune atent monitorizate. De la începutul anului 2014, Uniunea Europenă are o nouă politică în domeniul pescuitului, durabilă și bazată pe știință, politică prin care a interzis toate tipurile de subvenții la nivel european, care să conducă la supracapacitate și pescuit excesiv.ă

Reuniune extraordinara a Consiliului european astazi la Bruxelles!

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 14:30

Presedintele consiliului, Donald Tusk i-a convocat pe sefii de stat si de guvern din tarile Uniunii Europene sa discute si sa gaseasca o solutie la problema refugiatilor din Africa dupa tragedia din Mediterana soldata cu 800 de morti.

Reteaua de traficanti de fiinte umane dinspre Libia care a adus in Europa anul trecut 22o de mii de oameni iar anul acesta 35 de mii inregistreaza un profit anual intre 3oo si 6oo de milioane de euro.

Toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de şi în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 06:30 / actualizat: 23 aprilie 2015, 14:45

Conform Regulamentului Uniunii Europene de luptă împotriva pescuitului ilegal, toate statele trebuie să ateste originea și legalitatea produselor pescărești marine comercializate de şi în UE, iar Thailanda a fost atenţionată că nu ia suficiente măsuri în acest sens

În urma unei analize aprofundate a cadrului juridic şi a discuţiilor cu autorităţile thailandeze, Comisia Europeană a denunţat deficienţe clare în lupta împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, iar Thailanda a fost avertizată că nu se iau suficiente măsuri de control şi sancţionare a pescuitului ilegal, ceea ce este echivalent cu cartonaşul galben.

Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, a precizat:

Decizia începe cu o procedură de dialog cu autorităţile thailandeze pentru a le determina să adopte măsurile corective necesare şi a le ajuta la îmbunătăţtirea cadrului legal. Acestea vor avea la dispoziţie şase luni pentru a pune în aplicare un plan de acţiune împotriva pescuitului ilegal. În cazul în care situaţia nu îmbunătăţi, Uniunea Europeană ar putea recurge la cartonaşul roşu, respectiv la interzicerea importurilor de pescuit din Thailanda.

O astfel de măsură a fost luată în trecut cu Belize, Guineea, Cambodgia şi Sri Lanka.

Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit a mai anunţat că Filipine şi Coreea au efectuat reforme adecvate ale sistemelor lor juridice şi sunt acum echipate pentru combaterea pescuitului ilegal.

Prin urmare, se opreşte procedura de „identificare”. Aceasta a început cu un cartonaş galben pentru Coreea în luna noiembrie 2013 şi pentru Filipine în luna iunie 2014.

Complexul Energetic Hunedoara asigură aproximativ 5% din producţia de energie electrică a României

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 aprilie 2015, 11:04

Complexul Energetic Hunedoara asigură aproximativ 5% din producţia de energie electrică a României fiind singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi nord-vest a ţării.

Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictată de faptul că în România nu există o companie producătoare de electricitate pe bază de huilă care să fie suficient de mare pentru a putea să participe la proiecte regionale şi internaţionale, în beneficiul pieţei din România. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 și în 2014, CE Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate.

In aceste conditii Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni”, potrivit unui anunţ al CE.

Cu detalii dna Carmen Oprescu, responsabil networking Europe Direct Craiova.

În conformitate cu Orientările UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor, adoptate în iulie 2014, întreprinderile aflate în dificultate pot beneficia de ajutor de stat în anumite condiții. Ajutorul poate fi acordat pentru o perioadă de 6 luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, ajutorul trebuie să fie rambursat sau un plan de restructurare trebuie să fie notificat Comisiei pentru ca ajutorul să poată fi aprobat („ajutor de restructurare”). Planul trebuie să asigure că întreprinderea își restabilește viabilitatea fără un alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie la un nivel adecvat la costurile de restructurare și că denaturările concurenței create de ajutor sunt eliminate prin măsuri compensatorii.

Comisia a considerat că măsura este conformă cu Orientările din 2014 privind salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. În special, valoarea ajutorului este limitată la ceea ce este necesar pentru menținerea în activitate a întreprinderii pe parcursul următoarelor șase luni.

În plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni.

Aderarea României la zona Euro este importanta, nu momentul in care se va realiza

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 aprilie 2015, 07:00

Aderarea României la zona Euro este importanta, nu momentul in care se va realiza…. este concluzia conferinței „Calea României către zona Euro”, organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Banca Națională a României la inceputul acestei sǎptǎmani.

Obiectivul României de aderare la moneda unica în 2019 reprezintă o oportunitate pentru accelerarea reformelor structurale în economie. Intrarea in zona euro trebuie foarte bine pregatitǎ, pentru cǎ odatǎ intratǎ, toatǎ povara cade pe fiscalitate și pe ȋntreprinderi. România înregistreazã, în prezent, cea mai bunã situație macroeconomicã din ultimii 25 de ani și pe baza acesteia ar trebui sã accelereze reformele structurale, pentru a putea fi pregãtitã sã adopte moneda unicã – considerã participanții la conferința organizatã de reprezentanța Comisiei Europene la Bucureti.

Discuțiile expertilor în domeniu s-au concentrat pe necesitatea realizării unei convergențe reale a economiei românești la cea europeană.

Sunt vizate domenii precum energie și infrastructură, piața muncii, sănătate, educație, cercetare științifică și inovare și, nu în ultimul rând, administrație publică. Reformele în aceste domenii contribuie totodata și la îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 de guvernanță economică la nivelul Uniunii Europene

Aderarea la spatiul euro este o certitudine, singura variabilă o reprezintă momentul când se se va întampla acest lucru spune Angela Filote, seful reprezentanţei Comisiei europene la Bucureşti. Aceasta a mai afirmat cã doreşte ca aderarea sã aducã beneficii omului de rând şi tocmai de aceea se discutã despre convergenţa realã pentru ca dupã aderare românii sã trãiascã la fel de bine ca şi cei din alte ãri din zona euro.

Angela Filote crede în această șansă aRomâniei și susține că aderarea la euro ar putea sã fie viitorul proiect major de ţarã pentru România.

Nu este o întrebare despre dacă România va adera., este sigur că va adera, este dealtfel o obligație prin tratatul de aderare, ci mai degraba când va adera și mai important cum va adera. Este vorba de necesitatea reformelor structurale și cum reformele trebuie asumate de catre statul membru și nu impuse din afară, cei care vor intervene sunt experti români atât din sfera guvernamentală cât și neguvernamentală.

Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat, cã anul 2019, ca țintã de aderare la zona euro, rãmâne doar un angajament formal, atâta vreme cât nu este însoțitã de un plan de acțiune detaliat, susținut explicit de toți partenerii politici și sociali. Seful BNR a adaugat, cã, deși țara nostrã îndeplinște în prezent criteriile nominale de aderare, acestea nu sunt suficiente. Este nevoie nevoie și de o convergențã realã, care presupune inclusiv apropierea nivelului de trai din România, de cel din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. În plus, nu trebuie neglijat nici faptul cã la noi se înregistreazã unul dintre cele mai mari decalaje de dezvoltare dintre regiuni, din întreaga Uniune Europeanã spune Mugur Isarescu.

Și șeful misiunii pentru România din cadrul Direcției Generale pentru Economie și Finanțe a Comisiei Europene, István Székely, a apreciat cã stabilirea unei ținte pentru adoptarea euro poate fi un sprijin pentru reformele structurale.

István Székely, mai spune ca principalele provocãri și prioritãți pentru România trebuie sã fie menținerea stabilitãții fiscale, dezvoltarea infrastructurii, inclusiv prin utilizarea mai eficientã a fondurilor europene, combaterea sãrãciei, continuarea luptei împotriva corupției și resturcturarea întreprinderilor cu capital de stat cu pierderi.

.

Imigranţii din Marea Mediterană, subiect principal de discuţie la reuniunea miniştrilor de externe UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 10:05

Tragedia petrecută în acest sfârşit de săptămână, în care aproximativ 800 de imigranţi şi-au pierdut viaţa într-un naufragiu, încercând să ajungă ilegal din Libia în Italia, a determinat Comisia Europeană să propună măsuri urgente pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete.

Înaltul reprezentant al Comisiei, Federica Mogherini consideră că ”Tragediile din ultimele zile, din ultimele luni, din ultimii ani sunt prea mult”. Şefa diplomaţiei europene a declarat, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ţinută ieri la Luxemburg:

Nu este nicio soluţie facilă, nicio soluţie magică, dar este o responsabilitate pe care trebuie să o exersăm împreună ca europeni şi într-un mod consecvent şi coerent

Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a spus:

Este datoria noastră umană şi obligaţia noastră morală să stopăm drama continuă a miilor de oameni care îşi riscă vieţile în fiecare zi în Mediterana

Comisia Europeană a venit cu un plan de 10 măsuri imediate care ar putea preveni noi astfel de tragedii.

Printre acestea se numără întărirea operațiunii europene de supraveghere maritimă Triton, capturarea şi distrugerea vaselor folosite de contrabandişti, crearea unui program de repatriere a imigranţilor ilegali din statele membre.

Toate aceste propuneri vor fi transmise Consiliului European care se va reuni joi în sesiune extraordinară dedicată tocmai situaţiei din Mediterana.

Parlamentul European comemorează 100 de ani de la genocidul armean

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 aprilie 2015, 08:55

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care ”încurajează” Turcia să recunoască ”genocidul” armean. Cu trei zile înainte, Papa Francisc a folosit acest cuvânt pentru a evoca masacrul contra armenilor comis de Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Pe de altă parte, Comisia Europeană evită să folosească temenul de ”genocid”, deoarece acesta nu este utilizat de toate statele membre ale UE.

În contextul comemorării a 100 de ani de la genocidul armenilor din Turcia, Comisia Europeană a avut 4 puncte de pe agenda de lucru a zilei de miercuri, 15 apr., dedicate solicitării Parlamentului European pentru ca Turcia să recunoască genocidul armenilor. Această cerere vine însă în conjunctura în care şi unele dintre ţările membre ale Uniunii Europene ar trebui să ajungă să considere tragedia de acum 100 de ani a armenilor din Turcia a fi genocig. PE încurajează Turcia să ”folosească comemorarea centenarului genocidului armean ca o importantă ocazie” de a-şi deschide arhivele, de a se împăca cu trecutul său, de a recunoaşte genocidul şi astfel de a deschide calea pentru o ‘reconciliere reală între popoarele turc şi armean”. Este, de asemenea, important pentru Comisa Europeană ca rapoartele anuale privind Turcia, ţară cadidată pentru intergrarea în Uniunea Europeană, să reflecte o tendinţă spre reconciliere cu Armenia.

Zanda Kalniņa-Lukaševica, secretar de stat în Ministerul de Externe al Letoniei, ţară ce deţine preşedinţia prin rotaţie Uniunii Europene, a declarat:

Pe 24 apr vom comemora trecerea a 100 de ani de la acea perioadă neagră din istoria umanităţii. Mulţi armeni au căzut victime ale atrocităţilor comise în timpul Imperiului Otomon. Regretăm suferinţele îndurate de femei, bărbaţi şi copii precum şi pierderea vieţilor omeneşti. Consiliul a primit rezoluţia Parlamentului European care, printre alte teme, a chemat toate ţările membre să recunoască acele atrocităţi ca genocid şi încurajează instituţii şi state membre să contribuie la această recunoaştere.

Evenimentele de acum 100 continuă să aibă efect şi în prezent în relaţiile turco-armene, în comunităţile armene din Uniunea Europeană şi menţin, încă, opinii divergente în cadrul Uniunii în privinţa acestei tragedii a spus Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care a adăugat:

Indiferent de cuvintele pe care le folosim pentru a descrie acele evenimente înspăimîntătoare nu se poate nega realitatea istorică. Ea reprezintă atrocităţi cumplite suferite de poporul armean care nu trebuie uitate niciodată. Parlamentul European poate conta pe colaborarea Comisiei Europene pentru a extrage învăţăturile potrivite din această lecţie a istoriei pentru a nu mai repeta greşeli din trecut în viitor. Am construit o Europă ce este cămin pentru toţi europenii, o casă primitoare.

Comisia Europeană încurajează ambele părţi să deschidă calea pentru o reconciliere completă. Reconcilierea este una din valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană. Comisia Europeană doreşte ca relaţiile dintre Turcia să Armenia să se normalizeze cît mai curînd posibil.

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul UE, exemplu pentru Armenia şi Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 10:55

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul Uniunii Europene ar putea servi drept exemplu Armeniei şi Turciei. Cele două ţări ar trebui să folosească momentul centenarului pentru a reface relaţiile diplomatice, pentru a deschide graniţele şi drumul către integrarea economică, se specifică în rezoluţia adoptată ieri de Parlamentul European.

Prezentă la dezbateri, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că reconcilierea este esenţa proiectului european şi a valorilor Uniunii şi a reafirmat sprijinul pentru cele două state implicate:

Comisia Europeană continuă să susţină normalizarea relaţiilor între Armenia şi Turcia şi să încurajeze ambele părţi să rămână angajate în procesul de normalizare, fără condiţii prealabile.

Rezoluţia, care a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare, subliniază nevoia ca Turcia să realizeze progrese către o reconciliere veritabilă.

Mesajele de condoleanţe şi de recunoaştere a atrocităţilor împotriva armenilor, transmise de preşedintele Erdogan şi de premierul turc au fost bine venite, dar Parlamentul European încurajează Turcia să meargă mai departe şi să recunoască termenul de genocid.

Începând cu primăvara anului 1915, populaţia de origine rmeană a Imperiului otoman a fost victima unor arestări în masă, deportări şi masacre. Aproape 1 milion şi jumătate de oameni au pierit atunci în ceea ce mulţi istorici numesc „ primul genocid al secolului XX”.

Hrănirea planetei, energie pentru viaţă!

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2015, 08:30

”Hrănirea planetei, energie pentru viaţă” sub acest motto se deschide, la 1 mai Expoziţia universală Expo Milano 2015. Este un prilej ca fiecare stat să-și etaleze valorile, ideile, dar este un bun prilej de a aduce în fața publicului global răspunsuri soluții la probleme globale.

Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

Una dintre aceste provocări ține de asigurarea hranei pentru o populație în continuă creștere, mai ales pentru momentul când se va ajunge la 9 miliarde de locuitori ai planetei.

În acest context, 145 de state participante la Expo Milano 2015 vor avea ocazia să ilustreze propriile soluţii la provocările din domeniul hranei şi energiei cu care se confruntă şi să propună răspunsuri pentru exigenţele globale de asigurare a nivelului suficient de hrană sănătoasă pentru fiecare, respectând în acelaşi timp echilibrul ecologic şi biodiversitatea.

Desigur, și Uniunea Europeană are un cuvânt de spus. Poziția sa este dată și de rolul pe acare îl are în industria alimentară, în agricultură, în respectarea unor standrde specifice.

În acest sens, Comisia Europeană a lansat o consultare online asupra felului în care știința și inovarea pot ajuta spațiul comunitar să asigure alimnete sigure, hrănitoare într-un mod suficent și sustenabil la nivel global. Într-o conferință de presă, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a făcut câteva precizări legate de motivele lansării unei astfel de consultări destinată cetățenii europeni.

Această temă, ”Hrănirea planetei, energie pentru viață”, se concentrează asupra securității alimentare și nutriției, una dintre provocările globale cel mai presante. UE trebuie să joace în abordarea acestei provocări un rol vital. Industria alimentară este cel mai mare sector de producție și angajator în economia comunitară și Europa este cel mai mare exportator de alimente, dar și al doilea mare importator. Garantăm unele dintre cele mai înalte standarde de siguranță alimentară, iar UE este cel mai mare dezvoltator și donator umanitar din lume. Suntem convinși că cercetarea, știința și inovarea sunt esențiale pentru a aborda provocările globale de securitate alimentară și nutriție. Expo 2015 ne oferă o mare oportunitate de a arăta că Europa deja face aceste lucruri și vrem să folosim această șansă pentru a oferi politicii noastre un nou impuls.

Inovarea și cercetarea vor trebui să joace în această chestiune un rol vital. Prin urmare, este normal ca împreună cu alte servicii relevante din cadrul Comisiei să se lucreze pe dimensiunea științifică și de cercetare a evenimentului de la Milano și eu sunt foarte încântat să anunț lansarea consultării publice cu privire la rolul cercetării privind asigurarea la nivel mondial a alimentelor și a securității nutriționale.

De spus că această consultare se va concentra pe domeniile în care eforturile de cercetare ale UE pot avea cel mai puternic impact, cum ar fi modul de îmbunătățire a sănătății publice prin nutriție, creștere și siguranță a calității alimentelor, dezvoltarea rurală durabilă, dar și creșterea producției agricole într-un mod sustenabil.

Consultarea este disponibilă on-line pentru toate părțile interesate până la 1 septembrie. Rezultatele consultării vor fi publicate la 15 octombrie, înainte de Ziua Mondială a Alimentației.

România trebuie să continue reformele structurale începute

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 aprilie 2015, 22:48

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, a fost în  vizită oficială în România pentru a discuta despre semestrul european, reformele structurale la nivel național și programul de asistență financiară pentru România.

Potrivit ciclului anual de coordonare a politicilor economice, denumit semestrul european, statele membre ale Uniunii trebuie să-şi prezinte, în aprilie, planurile privind consolidarea finanţelor publice, precum şi reformele pe care vor să le adopte pentru a realiza progrese economice.

Aşa cum arată cel mai recent raport de ţară publicat de Comisia Europeană, România are dezechilibre macroeconomice, care trebuie monitorizate şi remediate prin măsuri concrete.

Subiectele au fost abordate în discuţiile pe care vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, le-a avut cu autorităţile de la Bucureşti. Discuţiile s-au referit la cooperarea dintre România şi Comisie Europeană, la priorităţile europene în domeniul economic şi social, inclusiv din perspectiva obiectivelor fixate prin Strategia .

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, spune că România trebuie să continue reformele structurale începute.

„Mesajul principal pentru România este că noi apreciem eforturile pe care Guvernul de la Bucureşti le-a făcut în ceea ce priveşte măsurile de stabilizare financiară şi de a creşte competitivitate economică, dar e nevoie ca aceste eforturi, aceste realizări să fie menţinute. Din acest punct de vedere, am prezentant Guvernului îngrijorările pe care Comisia Europeană le are în ceea ce priveşte modificarea Codului Fiscal şi de a reduce substanţial taxa pe valoarea adăugată, ceea ce în opinia Comisiei va avea un efect fiscal substanţial negativ, ca rezultat direct al acestei decizii. Suntem de asemenea îngrijoraţi şi cu privire la alte măsuri în domeniu şi, de aceea, autorităţile de la Bruxelles sunt hotărâte să lucreze îndeaproape cu cele de la Bucureşti pentru a găsi cea mai bună cale de creştere economică şi stabilitate financiară.”

Decizia de reducere a taxei pe valoare adăugată nu este în concordanţă cu recomandarea generală a Comisiei în ceea ce priveşte politica de taxe, susţine vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis. Recomandarea autorităţilor de la Bruxelles este de a uşura povara fiscală asupra muncii şi, în special, a muncii slab plătite şi nu asupra unor taxe cu impact direct în creşterea economică şi consum.

Nemulţumirea Comisiei Europene vine în timp ce în România fermierii, producătorii, comercianţii şi mai ales publicul consumator s-au bucurat la anunţul făcut de guvernul român privind reducerea de 15 % a taxei pe valoare adăugată. Mai mult decât atât, pe plan intern măsura reducerii taxei pe valoare adăugată se vede a fi o şansă dată producţiei interne de a face faţă importurilor masive de produse alimentare din ţările europene.

România primeşte de la Comisia Europeană aproape 8,5 milioane de euro

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 aprilie 2015, 10:24

Comisia Europeană a anunţat acordarea unui ajutor financiar României, Bulgariei şi Italiei.
Banii provin din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene şi sunt destinaţi acoperirii daunelor produse în aceste ţări de inundaţiile de anul trecut.
Detalii în rubrica Instantaneu European, realizată de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

România primeşte de la Comisia Europeană aproape 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii. Anunţul a fost făcut de şeful purtătorilor de cuvânt ai Comisiei, Margaritis Schinas, care a explicat şi destinaţia banilor:

“Acest ajutor din Fondul de solidaritate este destinat acoperirii cheltuielilor pentru refacerea infrastructurii şi a altor servicii cheie din regiunile afectate ca rezultat al inundaţiilor severe care s-au produs anul trecut” – Margaritis Schinas

Anul trecut, peste 30 de judeţe din ţara noastră au fost afectate de inundaţii. Mulţi fermieri şi-au pierdut atunci culturile şi animalele, multe drumuri au fost distruse de ruperea barajelor şi a digurilor, iar numeroase clădiri publice, şcoli şi spitale au suferit stricăciuni serioase.

În acest context, România a formulat o cerere de ajutor către Comisia Europeană, care a răspuns afirmativ. Şi Bulgaria primeşte din acelaşi Fond aproape 2 milioane euro, iar pentru Italia s-a decis alocarea a 56 milioane, şi aceste ţări fiind lovite în 2014 de inundaţii.

Ajutorul Comisiei Europene pentru cele trei state membre se ridică astfel la 66, 5 milioane euro.

În ultimii trei ani, aproximativ șase milioane de europeni au sprijinit inițiative cetățenești europene

Publicat de Monica Slavici, 8 aprilie 2015, 09:00

In acest fel oamenii şi au adus cauze importante direct în atenția factorilor de decizie europeni. Un raport al Comisiei Europene trece în revistã progresele, dar şi obstacolele care împiedicã bunul mers al acestor iniţative. Claudia Ruse de la Bucuresti fm ne prezinta toate datele în rubrica Euranet Plus de astazi

Uniunea Europeană avertizează: boala măslinului, produsă de o bacterie, se răspândește în Italia !

Publicat de Monica Slavici, 6 aprilie 2015, 08:59

Conform datelor Comisiei Europene, cel puțin 10% din cei 11 milioane de măslini din Lecce, sunt infectate cu Xylella fastidiosa.

Comisia Europeană îi cere Italiei să distrugă copacii bolnavi și să limiteze comerțul cu orice specii vulnerabile la boală.
Un reprezentant al Autorității Europene pentru Siguranța alimentară a declarat că nici măcar această măsură nu este suficientă, deoarece și copacii care nu prezintă simptome pot transporta bacteriile.
Cum ar putea fi despăgubiți fermierii care vor fi obligați să-și taie măslinii?
Enrico Brivio, purtător de cuvânt pentru domeniul siguranței alimentare:
În 2015 pentru măsurile de control împotriva Xylella, s-au alocat 750.000 de euro și 310.000 pentru acțiunile de testare și supraveghere. Nu există un buget pentru despăgubirea fermierilor, dar Comisia analizează varianta ca, prin măsuri de dezvoltare rurală să se rezolve acest lucru. Este un pachet care se negociază acum.
Italia este al doilea mare producător de ulei de măsline în UE, după Spania.
Oficialii locali bănuiesc că boala a intrat în țară prin intermediul unor plante ornamentale importate din Costa Rica. Un grup de campanie din zonă, Peacelink, susține că mai probabil ar fi vorba de o infecție fungică. Peste 500 de măslini tratati în urmă cu un an, când a fost un alt focar, s-au recuperat. Părerea lor este susținută și de Universitatea din Foggia. De aceea, Peacelink cere Uniunii Europene să nu distrugă măslinii din zonă, deoarece ar fi complet inutil. Comisia afirmă că apără măslinii, și dorește să salveze cele 90 de procente care sunt încă sănătoase, de aceea, măsurile trebuie luate.

O nouă platformă online permite funcționarilor publici schimbul de experiență și de bune practici

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 martie 2015, 09:29

Comisia Europeanã a lansat o nouã platformã online care sã permitã funcăţionarilor din serviciile publice care lucreazã cu fonduri europene sã facã schimb de experienţã şi de bune practici la nivel european.

Principalele caracteristici ale initiative PEER 2 PEER sunt comoditatea, flexibilitatea, promptitudinea, calitatea si tinta precisă.

Primim toate informaţiile despre subiect de la Claudia Ruse de la Bucurşti FM:

Nouă platformă permite funcționarilor din cadrul serviciilor publice să facă schimb de experiență și de bune practici la nivel european, pentru a îmbunătăți și mai mult modul în care sunt cheltuite și gestionate investițiile.

Platforma on-line se referã la un schimb de bune practici între statele membre si este considerat un instrument de comunicare directã şi de împãrtãşire a experienţei între autoritãţile de management ale spaţiului comunitar..

Acesta a fost creat pentru a ajuta statele membre sã-şi îmbunãtãţeascã capacitate administrativã în gestionarea fondului european de dezvoltare regionalã şi a fondului de coeziune.

La nivelul Uniunii Europene, existã câteva zeci de mii de funcţionari din administraţiile naţionale şi locale implicaţi în gestionarea acestor fonduri europene.

Actuala iniţiativã face parte dintr-o strategie mai amplã a Comisiei Europene, care presupune consolidarea capacitatii administrative şi de a utiliza pe deplin potenţialul de politicã regionalã privind crearea de locuri de muncã şi creşterea economicã durabilã în conformitate cu obiectivele stabilite de strategia „Europa 2020” şi noul plan de investiţii al Comisiei Europene, conduse de Jean Claude Junker.

Domeniile variază de la eficienţa energeticã pânã la piaţa telecomunicaţiilor şi agenda digitalã.

Comisarul pentru politica regionalã, Corina Creţu, spune cã obiectivul acestui demers este de a îmbunãţi şi mai mult modul în care sunt cheltuite şi gestionate investiţiile europene.

Corina Creţu explică cum poate fi folositã aceastã platformã online de cãtre funcţionarii români care lucreazã cu fondurile europene.

” Practic pot solicita Comisei Europene ajutor în privinţa achiziţiilor publice, de pildã, care este o slãbiciune în România, iar noi identificãm în cadrul altor state membre care au avut bune performanþe, identificãm expertul potrivit pentru solicitarea respectivã. Cred cã şi în România începe sã se formeze un corp de oameni care cunosc legislaþia, care cunosc regulile de implementare şi pot avea schimb de pãreri în legãturã cu deficienţele şi problemele care se ivesc pentru orice stat nou membru. “

Comisarul Corina Creţu mai spune cã statele membre mai noi, care au aderat recent nu au experienţã atât de bogată în proiecte şi în absorbţia fondurilor şi de aceea aceastã platformã online poate fi de folos pentru a câştiga experineţã şi bune practici în utilizarea fondurilor europene.

“Datoria noastrã, a Comisiei Europene, este sã facem tot ce putem pentru a ajuta statele membre sã îşi creascã rata de absorbţie pentru perioada 2007-2014 şi, în paralel, sã înceapã cu dreptul noua perioadã de programare 2014-2020”.

Corina Creţu afirmã cã, atunci când a preluat mandatul de comisar, şi-a stabilit prioritatea de a ajuta statele membre sã concretizeze aceste beneficii ale investiţiilor politicii regionale printr-o gestionare de înaltã calitate în toate etapele procesului.

Inițiativa reprezintă un pas important, fiind flexibilă, ușor de utilizat şi direcționată către abordarea necesităților specifice ale regiunilor europenemai spune oficialul European.

Potrivit studiului comandat de Direcţia Generalã de Politcã Regionalã şi Urbanã a existã o cerere mare pentru un instrument de schimburi de experienţã între organismele care gestioneazã Fondul;european de dezvoltare regionalã şi Fondul de coeziune.

Aproape 2 500 de produse periculoase retrase de pe piaţa UE în 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 martie 2015, 09:44

De 12 ani, Comisia Europeană şi statele membre lucrează împreună pentru a garanta că bunurile de consum comercializate pe pieţele europene sunt sigure.

Colaborarea înseamnă utilizarea comună a sistemului de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase, treizeci şi una de ţări europene fiind prezente în acest sistem. Iată infomaţiile relevante:

China rămâne principala ţară din care provin produsele semnalate în sistemul de alertă. Anul trecut, 64 dintr-o sută de reclamaţii au fost despre produse provenite din China, la fel ca în 2013.

Jucăriile şi articolele vestimentare sunt primele pe lista produsele periculoase pentru consum. Prezintă riscul de rănire, riscuri legate de substanţe chimice şi riscurile de asfixiere. Îmbrăcămintea şi încălţămintea devin periculose prin substanţele chimice care sensibilizează pielea. Purtarea lor zi de zi, timp îndelungat, face ca expunerea să fie şi mai mare, cu efecte nocive asupra sănătăţii.

Comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová:

”Datorită sistemuluide alertă rapidă, UE îşi protejează consumatorii într-un mod eficient. În fiecare zi, CE primeşte informaţii de la autorităţile naţionale despre produsele periculoase pe care le găsesc pe piaţa internă. Informaţia este apoi distribuită în toată Uniunea Europeană astfel încât fecare stat membru poate să verifice dacă produsele periculoase sunt dechise consumului.

De asemenea, notificările sunt publicate pe site-ul nostru, astfel încât consumatorii şi firmele să poată verifica dacă produsele pe care le-au cumpărat sunt sigure. Anul trecut, am avut aproape 2500 de notificări, jucăriile fiind printre produsele cele mai periculoase. De aceea, conlucrăm în acest sistem de alertă rapidă şi desfăşurăm campanii de informare privind siguranţa produselor pentru copii.

Am observat, de asemenea, o creştere a reclamaţiior privind produselor vândute online. Suntem implicaţi în luare unor măsuri mai stricte şi impunerea de noi reguli privind comerţul electronic.”

Sistemul de alertă rapidă garantează faptul că informaţiile despre produsele nealimentare periculoase retrase de pe piaţă circulă rapid între statele membre şi Comisia Europeană. Astfel, se pot lua măsuri urgente: oprirea vânzărilor, retragerea sau refuzarea importurilor de către autorităţile vamale şi, bineînţeles, informarea consumatorilor.

Pagina de internet a sistemului de alertă rapidă a atras aproape 2 milioane de vizitatori în 2014, iar noile instrumente de căutare permit consumatorilor şi firmelor să aibă informaţia necesară la îndemână.

Campania de informare şi comunicare “Europa, casa noastră” ajunsă la ediția a 5-a

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 martie 2015, 07:30

Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Ministerul Educaţiei au lansat a cincea ediţie a campaniei de informare şi comunicare “Europa, casa noastră”, campanie care se va derula pe parcursul întregului an, sub egida Anului European al Dezvoltării. Programul conţine vizite şi dezbateri în şcoli, dar şi concursul de proiecte „Lider European”, competiţie care este deschisă tuturor liceelor din România.

Coordonatorul campaniei, Amelia Dumitru :

Este un concurs dedicat elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul liceal, este un concurs cu premii în valoare de 2.000 de euro. Ce ne propunem prin intermediul acestei competiţii, să-i încurajăm pe elevi şi cadrele didactice să se informeze despre Comisia Europeană, despre instituţii, despre istoria şi priorităţile Comisiei Europene, astfel încât să identifice o problemă din comunitatea lor şi să încerce să o rezolve. Prin intermediul concursului „Lider European” încercăm să-i încurajăm pe elevi să-şi dezvolte capacitatea de leadership şi de vorbit în public, în aşa fel să-i ajute pe mai departe în proiectele lor pentru dezvoltare personală.

Până pe data de 21 iunie pot să încarce acele rapoarte de activităţi. Prima etapă pentru a putea participa la competiţie este înscrierea pe site-ul europacasanoastra.ro, unde invităm în primul rând cadrele didactice să înscrie şcoala, instituţia pe care o reprezintă, urmând să realizeze aceste activităţi.

O echipă trebuie să fie alcătuită din patru elevi şi un profesor coordonator. Echipele care fac cele mai reușite 8 proiecte se vor califica în etapa finală, când vor merge la București și își vor prezenta munca în fața unui juriu. Se vor acorda 3 premii a câte 500 euro fiecare și 5 mențiuni a câte 100 euro fiecare. Profesorii coordonatori ai echipelor finaliste vor primi câte o excursie la Bruxelles la Comisia Europeană.

Şi elevii şi profesorii din învăţământul primar şi gimnazial pot participa la campania “Europa, casa noastră”, trebuie doar să organizeze două activități pe teme europene, la alegere: concursuri, dezbateri, seminarii, prelegeri sau proiecte comunitare.

Cadrele didactice pot înființa şi un club “Europa casa noastră” în școala lor, unde vor organiza activități pe teme europene. Profesorii trebuie să ofere elevilor informații despre Uniunea Europeană și acces la materiale informative, să promoveze campania “Europa casa noastră” și în rândul altor școli din localitate. Profesorii coordonatori ai clubului vor fi numiți „Ambasadori Europa, casa noastră” și câștigătorii vor merge la Bruxelles pentru a vizita Comisia Europeană.

Comisia Europeană a prezentat un ambiţios pachet de măsuri privind transparenţa fiscală

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 martie 2015, 08:07

Obiectivul acestuia este pe de o parte limitarea practicilor de aşa zisă „concurenţă fiscală” dintre ţările Uniunii Europene, pe de alta închiderea portiţelor legale existente, care permit marilor companii transnaţionale să-şi minimizeze impozitul prin manipularea datelor referitoare la profit.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Conform estimărilor manevrele fiscale practicate de marile corporaţii privează anual bugetele ţărilor membre ale Uniunii Europene de sume de ordinul miliardelor de euro. Aceste practici subminează distribuţia echitabilă a sarcinii fiscale şi contravin principiilor concurenţei loiale dintre actorii economici. Practic companiile transnaţionale se bazează pe diversitatea legislaţiei fiscale şi lipsa de comunicare din domeniu, plasându-şi profitul în mediul care le oferă taxarea cea mai convenabilă. Pot face acest lucru fără să comită o evaziune fiscală propriu-zisă, profitând pur şi simplu de lacunele reglementărilor existente şi lipsa unui schimb de informaţii eficient între autorităţile statelor membre.

Pachetul de măsuri privind transparenţa fiscală înaintat de Comisia Europeană îşi propune să corecteze cadrul legal de aşa manieră, încât toate ţările membre să dispună de informaţii la zi în ceea ce priveşte legislaţia fiscală a celorlalţi, pentru a-şi putea proteja propriile venituri.

Trebuie să refacem legătura dintre locaţia realizării profitului şi cea a taxării. Pentru aceasta statele UE trebuie să coopereze, să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare – spunea comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

„Odată cu introducerea schimbului automatic de informaţii, toate ţările membre vor trebui să-şi împărtăşească reciproc detaliile legate de taxarea transfrontalieră în mod sistematic, odată la trei luni.

Spre deosebire de actualele prevederi privind impozitarea – care în mod clar nu sunt suficiente – nu vor mai exista portiţe de scăpare sau căi de interpretare.

Informaţiile care trebuie împărtăşite vor fi predefinite. Ele vor fi suficient de cuprinzătoare pentru ca statele membre să-şi dea seama, dacă o anume reglementare fiscală le este semnificativă sau nu. Dacă după schimbul iniţial de informaţii una din ţările membre va considera necesar, va avea posibilitatea de a solicita date adiţionale. Ca rezultat, guvernele vor fi mai conştiente de efectele reglementărilor altora asupra propriilor venituri şi vor fi mai pregătite să reacţioneze.

O transparenţă sporită va duce la o supraveghere mai facilă cu beneficiile de rigoare”- a explicat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Comisia va analiza totodată oportunitatea instituirii unor noi cerinţe legate de transparenţă vizând companiile multinaţionale, va iniţia revizuirea Codului de Conduită privind Impozitarea Afacerilor şi – în colaborare strânsă cu Eurostat- va studia modalităţile de obţinere a unor informaţii mai exacte despre nivelul evaziunii fiscale şi a evitării taxării.

Ţările membre vor trebui să cadă de acord în privinţa pachetului până la finele acestui an, caz în care noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016

Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României pentru distribuirea de fructele și legume în școli

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 martie 2015, 10:31

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, 18 mart., aprobarea bugetului programului european de distribuire a fructelor şi legumelor în şcoli. Programul „Fructe şi legume în şcoli” a fost iniţiat ca urmare a scăderii consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. Din 2004, programul finanţează şi iniţiative educaţionale care explică beneficiile consumului de fructe şi legume. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României din totalul de 150 de milioane pentru programul european de distribuire a fructelor și legumelor în școli. Suma reprezintă 89% din totalul necesar, urmând ca restul de bani să vină din partea statului sau a mediului privat. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara:

Studii de specialitate arată că există 22 de milioane de copii supraponderali în Uniunea Europeană, dintre care 5,1 milioane suferă de obezitate, tendinţa fiind de creştere. Din această cauză alimentația sănătoasă are o importanță vitală pentru tânăra generație.

Programul „Fructe în școli” își propune combaterea tendinței generale de consum din ce în ce mai redus al legumelor și fructelor de către copii și adolescenți. Nutriția este un factor cheie în combaterea problemelor de sănătate asociate unei alimentații sărăcăcioase, astfel că inițiativa CE de susținere a consumului de legume și fructe în rândul tinerilor contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos. Începând cu 2014, această schemă sprijină și anumite măsuri educative ce explică potențialele beneficii ale acestui stil de viață.

Europarlamentarul Daciana Sârbu care activează în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European fiind în același timp vicepreședintă a Comisiei de mediu și sănătate publică a legislativului comunitar, notează pe pagina oficală a Parlamentului European: „Producția de fructe în Europa este în tendință de scădere, iar unii fermieri se confruntă cu dificultăți legate de punerea pe piață a fructelor. În general, micii fermieri nu fac parte din organizații de producători și puterea lor de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare este foarte redusă. Planurile de implementare ale programului -Fructe în școli- trebuie să garanteze încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare și producția locală de fructe. Dacă fructele sunt aduse de la mii de kilometri distanță pentru a fi distribuite în școli, impactul asupra mediului este mai mare și, în același timp, producătorii locali sunt defavorizați. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara completează:

Strategia României privind programul de încurajare al copnsumului de fructe în şcoli are ca obiective: conştientizarea elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase bazate pe consumul de fructe şi legume proaspete, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Pentru anul şcolar în curs care prevede distribuirea cîte unui măr pe zi fiecărui elev din clasele I-VIII contribuţia UE este de aproape 6,87 milioane de euro la care se adugă, din eforturi naţionale, aproximativ 8,53 milioane de euro.

Programul prin care elevii români sunt încurajați să aibă un stil de viață sănătos va fi în continuare finanțat de către Comisia Europeană. Programul „Fructe şi legume în şcoli”, creat în 2009, îşi propune să distribuie fructe şi legume în şcoli, având ca obiectiv furnizarea de astfel de produse pentru aproximativ 12 milioane de copii cu vârste între 6 şi 10 ani din cele 25 de state membre participante (Finlanda, Suedia şi Marea Britanie au decis să se retragă din acest program, de la 1 august 2015).

Comisia Europeană a prezentat ieri un pachet de măsuri destinate creşterii transparenţei fiscale în rândul întreprinderilor şi reducerii evaziunii fiscale în Europa

Publicat de Monica Slavici, 19 martie 2015, 10:32

Executivul comunitar estimează că evaziunea fiscală în rândul întreprinderilor privează bugetele publice ale statelor membre ale Uniunii Europene de miliarde de euro în fiecare an. De asemenea, evaziunea subminează repartizarea echitabilă a sarcinii între contribuabili şi concurenţa loială între întreprinderi. Întreprinderile profită de complexitatea normelor fiscale şi de lipsa de cooperare între statele membre pentru a-şi transfera profiturile şi a-şi reduce impozitele.

Comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici, a declarat:

Este inacceptabil ca în fiecare zi să vedem noi societăţi cu ştiinţa de a-şi reduce impozitele, în ceea ce numim un regim agresiv de optimizare fiscală.Comisia consideră că este momentul să restabilim echitatea fiscală.

Statele membre vor fi obligate să facă schimb de informaţii în mod automat în ceea ce priveşte deciziile fiscale. Comisia propune stabilirea unui calendar strict: la fiecare trei luni, autorităţile fiscale naţionale vor fi obligate să trimită un scurt raport tuturor celorlalte state membre cu privire la toate deciziile fiscale transfrontaliere pe care le-au emis. Ulterior, statele membre vor putea sa solicite mai multe detalii cu privire la o anumită decizie.

Comisia speră că statele membre se vor pune de acord asupra propunerii privind deciziile fiscale până la sfârşitul anului 2015, astfel încât aceasta să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Agendă europeană pentru migraţie

Publicat de Monica Slavici, 18 martie 2015, 10:22

Statele membre UE vor trebui să îşi unifice eforturile pentru controlul migraţiei. După o reuniune a colegiului comisarilor europeni, au fost stabilite mai multe priorităţi în domeniul migraţiei, între care realizarea unui sistem comun de azil şi securizarea frontierelor Uniunii Europene.

Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia, iar pentru a reuşi este nevoie ca toate statele membre să-și concentreze eforturile. Printre priorităţi se numără securizarea frontierelor externe şi combaterea fermă a migrației ilegale și a traficului de persoane. Doar anul trecut, aproximativ 270.000 de persoane au intrat ilegal în Uniunea Europeană. Peste 4.000 de migranţi şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să traverseze Marea Mediterană, în căutarea unei vieți mai bune.
În prezent se lucrează la un pachet de acţiuni împotriva introducerii ilegale de migranţi în Uniunea Europeană, spune prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Trebuie să avem o politică agresivă, să luptăm împotriva migranţilor ilegali, să luptăm în special împotriva persoanelor care încearcă să facă bani de pe spatele celor care mor în Marea Mediterană, împotriva persoanelor care sunt vinovate de aceste tragedii. Este clar că trebuie luate urgent măsuri atât de Comisia Europeană, cât şi de statele membre, de aceea strategia pentru controlul migraţiei va fi prezentată mai repede, la mijlocul lunii mai. Evenimentele care se petrec în Marea Mediterană nu mai suportă amânare.
Realizarea unui sistem comun de azil este esenţială, a mai precizat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. În acest sens, trebuie să dispară diferențele existente între practicile naționale de acordare a statutului de refugiat. Azilul nu trebuie să reprezinte o loterie. Statele membre ale Uniunii Europene au responsibilitatea să ofere protecţie persoanelor care solicită, iar acestea trebuie tratate la fel.
În primul rând au dreptul la condiții materiale de primire, la cazare și respectiv hrană. Acestea beneficiază de acces la un permis de ședere, la piața forței de muncă și la asistență medicală.
Comisia Europeană va realiza şi o politică pentru cetăţeni care se stabilesc legal într-un stat membru, pentru a studia, a lucra sau a-şi reîntregii familia. Politica va presupune revizuirea normelor privind cardul albastru, un document care le dă drept de şedere şi de muncă şi care este valabil doi ani după care poate fi reînoit.
Se are în vedere şi o eventuală majorare a bugetului Frontex, dacă Agenţia europeană de cooperare la frontiere are nevoie. Comisarul european pentru migrație și afaceri interne – Dimitris Avramopoulos.
Dacă dorim cu adevărat să consolidăm activitatea Frontex va trebui ca statele membre să contribuie cu resurse suplimentare, umane şi materiale. Agenţia europeană de cooperare la frontiere a salvat deja mii de vieţi, dar trebuie să facem mai mult. Trebuie să lucrăm împreună, dacă dorim să gestionăm fenomenul migraţiei mai bine, nu există altă alternativă. Cuvântul – solidaritate – nu trebuie să mai fie un slogan, ci să devină realitate.

Dezbatere consacrată reducerii riscului dezastrelor organizată de Agenţia japoneză pentru cooperare internaţională

Publicat de Monica Slavici, 16 martie 2015, 11:28

Reprezentantii Comisiei europene au participat la dezbaterea consacrata reducerii riscului dezastrelor organizata de Agentia japoneza pentru cooperare internationala. Colegul nostru, Sorin Pavel de la BucurestiFm are amanunte

Bani pentru IMM-uri şi investiţii în infrastructura de transport de la Uniunea Europeană!

Publicat de Monica Slavici, 16 martie 2015, 09:53

Comisarul pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu, a cerut Guvernului României sã dubleze folosirea instrumentelor financiare în perioada 2014-2020 astfel încat ţara noastră sa nu piarda fondurile europene alocate ţarii noastre. De asemenea, oficialul European a anunţat săptămâna trecută la Bucureşti ca România va primi 6, 7 miliarde de euro din partea Comisiei Europeane pânã în 2020, pentru proiectele de infrastructurã cuprinse în Masterplanul de Transport al României. Claudia Ruse de la Bucureşti fm are detalii in rubrica Euranet Plus de astăzi.

Comisia Europeana pune la dispoziţia ţarilor europene un pachet de 350 de miliarde EURO pentru investiţii. Jumatate din aceste fonduri se vor duce către ţările mai puţin dezvoltate.
Comisarul European pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu a explicat ca banii sunt destinati intreprinderilor mici si mijlocii deoarece opt din zece slujbe sunt create de IMM-uri, iar statisticile releva faptul ca 99% din intreprinderile europene sunt IMM-uri.
Tocmai de aceea, a mai afirmat Corina Creţu, acestea sunt condiderate actori principali in procesul de creare de locuri de muncă în uniunea Europeană, iar relansarea economiei europene nu se poate produce fara implicarea acestora.
Corina Creţu a spus ca este vital ca aceste entităţi să beneficieze de ajutor intr -o perioadă atat de dificilă economico – financiara şi a precizat că în statisticile de la Bruxelles, România figureaza printre tarile cu mediu nefavorabil pentru oamenii de afaceri.
“ România va beneficia de 23 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020 din fondurile de coeziune. La acestea se vor adăuga fonduri destinate agriculturii, iar 10 miliarde de Euro special din fondul de dezvoltare regional, la care se vor adauga 800 de miliarde euro care vor reprezenta un sprijin direct pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Şi încă un milliard adiţional pentru cercetare şi dezvoltare pentru cooperare şi dezvoltare pentru cooperarea dintre IMM –uri şi mediul academic.”
Corina Creţu a apreciat faptul că Parlamentul European şi Comisia Europeana au decis sa aloce pentru prima dată în istoie o sumă atât de mare intreprinderilor mici şi mijlocii.
Comisarul European a precizat ca vor fi sprijinite proiectele de calitate care vor produce creştere economică si vor crea locuri de muncă.
Corina Creţu
”Fondul European de dezvoltare regional poate sprijini în urmatorii şapte ani printre altele urmatoarele domenii de investiţii :promovarea antreprenoriatului, inovaţie şi exploatare economică a ideilor noi, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea capacitaţilor de dezvoltare a produselor şi serviciilor precum şi a capăcităţii de creştere pe pieţele locale, naţionale şi international. ”
Oficialul European Corina Creţu a mai anuntat că proiectele de infastructura din planul general de transport al României vor fi sprijinite cu bani de la Comisia Europeană.
Este vorba despre aprope 7 miliarde de de euro, suma care va fi alocata pâna în 2020. Corina Creţu a declarat că spera ca masterplanul general de transport să fie gata, astfel încât în luna mai să fie semnat Programul Operational Infrastructura Mare.
Corina Creţu a spus cã România este aşteptatã de Comisia Europeanã sã depunã în mod oficial documentul în ultima variantã.
Corina Creţu a spus cã la Bruxelles Comisia Europeanã se asteaptã ca Masterplanul de transport sã identifice proiectele cele mai relevante din punctul de vedere economic si care sã aibã asiguratã finantarea nu doar pentru realizare, ci şi pentru întreţinere.

“Masterplanul trebuie să indice cele mai relevante proiecte din punct de vedere economic şi să asigure că ele vor beneficia de susţinere financiară nu numai pentru realizare ci şi pentru întreţinere.”
Comisia Europeanã aprecizã faptul cã Masterplanul de Transport este detaliat si acoperã toate tipurile de transport si de finantare, dar mai sunt subiecte care mai trebuie clarificate, cum ar fi prioritizarea proiectelor propuse si impactul de mediu, a mai declarat Corina Creţu.

Comisia Europeană încearcă să controleze migraţia ilegala

Publicat de Monica Slavici, 12 martie 2015, 09:10

Buna gestionare a migraţiei reprezintă o prioritate pentru Comisia Europeană, iar recent, în cadrul primei dezbateri orientative organizată de colegiul comisarilor europeni au fost stabilite noi direcţii de acţiune. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Comisia europeana va contribui cu aproape 7 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructura din masterplanul de transport al României

Publicat de Monica Slavici, 11 martie 2015, 09:06

Comisia solicita totusi o viziune mai clara privind prioritatile si impactul de mediu. Detalii ne ofera Sorin Pavel de la Bucuresti fm

Raportul asupra egalităţii între sexe în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 6 martie 2015, 11:15

Cu puţin înainte de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, Comisia Europeană a ţinut să sublinieze, din nou, că este hotărâtă, prin acţiunile şi deciziile luate, să elimine inegalităţile dintre bărbaţi şi femei.
Acestea încă există şi au fost relevate de un nou Eurobarometru publicat ieri.

Raportul asupra egalităţii între sexe în Uniunea Europeană a arătat că persistă diferenţele de salariu, pentru fiecare oră de muncă, femeile primind, în medie, cu peste 16% mai puţin decât bărbaţii.
Chiar dacă 60% dintre absolvenţii de facultate sunt femei, ele nu ocupă posturi corespunzătoare pregătirii, iar reprezentarea femeilor în funcţii de conducere este încă mică.
Rata violenţei se menţine crescută, o treime dintre femeile din Europa fiind victime ale violenţei fizice şi sexuale.
În aceste condiţii, conform celui mai nou Eurobarometru publicat ieri, 76% dintre cetăţenii europeni consideră eliminarea inegalităţilor dintre sexe prioritară pentru Uniune.
Principalele măsuri luate deja includ recomandări specifice adresate fiecărei ţări membre împreună cu posibilitatea folosirii Fondului de Investiţii European pentru creşterea ratei de angajare a femeilor şi pentru educaţie timpurie.
Iar Comisia Europeană va continua să acţioneze pentru eliminarea inegalităţilor.
Vĕra Jourová, comisar responsabil pentru Justiţie, Consum şi Egalitate de gen:
“ Este păcat să pierdem talente de care avem atâta nevoie pe piaţa muncii. Doar cu femeile şi cu talentul lor Europa va fi competitivă economic la nivel mondial. Şcolile şi universităţile au rol cheie în promovarea egalităţii de gen.”

Astăzi în Bucureşti Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea „Prin educație către performanță” în care se va analiza evoluția egalității de gen în educație și pe piața muncii.

Lansarea, de către Comisia Europeană, a strategiei energetice a Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 2 martie 2015, 09:24

O strategie amplă care este așezată pe mai mulți ani și care să vizeze o uniune energetică în spațiul comunitar, acesta ar putea fi răspunsul la depedența pe care o are Uniunea Europeană față de Rusia, dar și la sumele colosale pe care le cheltuie același spațiu pentru a răspunde nevoilor de energie proprii.
Aceasta este, pe scurt, informația cu privire la lansarea, de către Comisia Europeană, la sfârșitul lunii februarie, a strategiei energetice a Uniunii Europene. Horia Daraban de la Radio Iași are detalii.

Potrivit unui comunicat dat publicității au fost adoptate trei documente: o strategie pentru crearea unei uniuni energetice, un document referitor interconexiunile electrice şi unul privind negocierile climatice.
Datele vorbesc de la sine: Uniunea Europeană este, la nivel global, cel mai mare importator de energie din lume. Din totalul consumat, spațiul comunitar cumpără din afara sa 53% din energie,iar costurile anuale se ridică la aproximativ 400 de miliarde de euro în fiecare an.
Pe lângă aceasta, 12 state membre, printre care se numără şi România, nu îndeplinesc obiectivul minim de interconectare al Uniunii Europene, respectiv cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică instalată să poată depăşi frontierele.
În acest sens, Bruxelles-ul are o listă cu 137 de proiecte privind energia electrică, dintre care 35 sunt legate de interconectarea. Dacă toate aceste inițiative ar fi puse la punct, împreună, ar putea reduce numărul statelor membre în cauză de la 12 la două. În ceea ce privește reducerile de cheltuieli, o reţea energetică europeană interconectată în mod corespunzător ar putea aduce consumatorilor economii de până la 40 de miliarde de euro pe an.

De altfel , în cadrul conferinței de presă de prezentare a strategiei energetice europene, vicepreşedintele responsabil cu uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat:

”Am adoptat strategia Uniunii Energetice. Acesta este, fără îndoială, cel mai ambițios proiect energetic european de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Inițiativa are potențialul de a stimula proiectul de integrare a Europei, la fel cum a făcut-o Comunitatea Cărbunelui și Oțelului în anii 1950, și reamintesc cetățenilor de marele potențial al pieței comune europene.
Vom integra cele 28 de piețe de energie naționale într-una singură. Acest lucru înseamnă, de asemenea, conectarea dincolo de granițele Uniunii Europene. Pe plan intern, avem nevoie să accelerăm în mod substanțial și să monitorizăm mai bine proiectele ce vizează infrastructură critică.”

Pe lângă independența energetică, ceea ce propune Comisia Europeană are legătură directă și cu optimizarea consumului. Aproximativ 75% din locuinţele din statele membre sunt ineficiente din punct de vedere energetic, iar 94% din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90% sunt importate. În acelaşi timp, până în 2030, Uniunea Europeană intenţionează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40%, să impulsioneze astfel generarea de energie din surse regenerabile cu cel puţin 27%, precum şi să îmbunătăţească eficienţa energetică.
Nu în ultimul rând Bruxellesul urmărește ca sectorul energetic ar să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și de libertatea de alegere pentru consumatori.

România a reuşit să menţină stabilitatea sectorului bancar

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 februarie 2015, 10:53

România a reuşit să menţină stabilitatea sectorului bancar şi să reducă semnificativ dezechilibrele interne şi externe, se arată în cel mai recent raport de ţară publicat de Comisia Europeană.

Adevăruri subliniate şi de şefa Reprezentanţei Comisiei în România, Angela Filote:

„ România este unul din statele membre care a reuşit să-şi consolideze fiscal economia mult mai bine decât alte state membre, care a reuşit să ajungă la o stabilitate macroeconomică . Din păcate, însă, după evaluările experţilor noştri, aceasta nu este încă ireversibilă sau durabilă.”

Într-adevăr, cu toate acestepuncte pozitive, raportul Comisiei Europene menţionează o vulnerabilitate a sectorului bancar şi, de asemenea, persistenţa unor dezechilibre macroeconomice. Acestea sunt legate de o capacitate de export slabă pe termen mediu şi de rata mică a investiţiilor străine.

De aceea, pentru România a fost iniţiată procedura de dezechilibru macroeconomic ce presupune monitorizare şi acţiuni la nivel de politici.

Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European și se așteaptă ca acestea să fie discutate la reuniunea miniștrilor Ecofin din luna martie.

Mai mult sprijin pentru ca Italia să facă faţă presiunii migratorii în Lampedusa

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2015, 08:37

Comisia Europeană intensifică asistenţa acordată Italiei pentru a face față fluxului masiv de persoane care travesează fraudulos Marea Mediterană, alocându-i 13,7 milioane de euro sub forma unei finanţări de urgenţă. Sprijinul vine în urma creșterii solicitărilor de azil, dar şi a numărului de minori care sosesc neînsoțiți, cu aproximativ 280 % mai mulți față de acum doi ani.

Comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos spune că Italia trebuie ajutată să gestioneze frontierele.
Am extins operaţiunea comună Triton coordonată de Frontex cel puţin până la sfârşitul acestui an, deşi a fost prevăzută inițial pentru a rula doar câteva luni. Bugetul operaţional alocat până în noiembrie 2015 este estimat la peste 15 milioane euro. Operațiunea a început la 1 noiembrie 2014 în zona Mării Mediterane, cu scopul de a oferi sprijin Italiei. De atunci, mai mult de 19.000 de persoane au fost salvate, din care aproape 6.000 direct datorită Triton. Frontex poate oferi asistență statelor membre numai dacă acestea solicită.

Triton este o operațiune comună Frontex, care şi-a început activitatea la 1 noiembrie 2014, în Marea Mediterană pentru a sprijini Italia. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans este de părere că atâta timp cât există războaie și greutăți, oamenii vor continua să-și riște viața. Comisarul european Dimitris Avramopoulos a mai afirmat că problemele în materie de migrație vor rămâne întotdeauna în prim plan.

Migraţia este una din cele 10 priorităţi ale Comisiei Europene. Trebuie să identificăm care sunt rutele folosite de migranţi şi să destructurăm reţelele criminale de traficanţi şi contrabandişti. 2014 a fost un an greu, cu mai mult de 200.000 de persoane care au intrat ilegal în Europa prin Mediterană. Această cifră mare ne oferă o imagine a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.

În perioada 2007-2013, Italia a primit din partea Uniunii Europene 480 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 sprijinul financiar se ridică la 500 de milioane de euro.

Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2015, 09:20

Criza financiară și contracția economică a Europei au fost semnale pentru instituțiile comunitare de la Bruxelles în a gândi noi resorturi de susținere a companiilor private, de a veni în sprijinul celor care au nevoie de bani pentru a-și dezvolta afacerile. Bineînțeles roata nu este reinventată, ci se dorește a folosi experiența și situația de peste ocean, din Statele Unite ale Americii. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

Într-o conferință de presă ce s-a consumt în această lună, comisarul UE responsabil de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, a venit cu un anunț important, și anume lansarea unui proiect ce vizează deblocarea finanţărilor pentru întreprinderile europene şi stimularea creşterii în cele 28 de state membre ale UE. În esență asta înseamnă crearea unei veritabile pieţe de capital unice.

Într-un document pus la dispoziția presei se precizează că Uniunea pieţelor de capital are ca scop, printre altele, înlăturarea obstacolelor care fac imposibile investiţiile transfrontaliere în UE şi care împiedica accesul întreprinderilor la finanţare. În același document se dă un exemplu, dacă pieţele de capital de risc din UE ar fi fost la fel de dezvoltate precum cele din SUA, între 2008 şi 2013 întreprinderile ar fi beneficiat de fonduri suplimentare în valoare de 90 de miliarde de euro.

Revenind la conferința de presă de la Bruxelles, comisarul responsabil de stabilitatea financiara, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Jonathan Hill a rezumat care ar fi avantajele finalizării unui astfel de demers..

”Scopul piețeii unice de capital este să deblocheze investițiile pe termen lung prin conectarea investitorilor cu afacerile. O piață unică de capital va aduce beneficii întregii Uniuni Europene și va ajuta la deblocarea unor capitaluri care acum sunt înghețate și la punerea lor în slujba afacerilor, în special a IMM-urilor și a start-upurilor. Vrem să ridicăm barierele care stau între investitori și oportunitățile de investiție. Piața unică va fi o îmbunătățire majoră pentru cei care au nevoie de finanțare și pentru cei care au bani să investească. Europa are deja o rețea financiară, dar ea acum are nevoie de conexiuni mai bune ca să fie mai rapidă, mai dezvoltată și mai eficientă.”

În sensul celor precizate de către oficialul european, Comisia a lansat o consultare cu o durată de trei luni, cunoscută sub numele de carte verde, al cărei rezultat va sta la baza unui plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțării nebancare, astfel încât noile întreprinderi să o poată, iar întreprinderile mai mari să-și poată continua extinderea. În comunicatul executivului european se precizează că uniunea piețelor de capital este un proiect pe termen lung, care va necesita eforturi susținute pe parcursul mai multor ani, deși, în anumite domenii, se pot înregistra progrese rapide în lunile următoare.

Comisia așteaptă feedback din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, a întreprinderilor, a sectorului financiar și a tuturor celor interesați. Toate părțile interesate sunt invitate să transmită contribuții până la data de 13 mai 2015.

În urma consultării publice, Comisia va adopta în vara aceasta un plan de acțiune prin care va stabili foaia de parcurs și calendarul pentru implementarea principalelor elemente ale uniunii piețelor de capital, până în 2019.

Comisia Europeană a anunțat că își intensifică eforturile de asistență in Italia

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:54

Colegiul va organiza prima sa dezbatere pe această temă pe 04 martie . Această agendă va prezenta modul în care Comisia , împreună cu celelalte instituții ale UE , statele membre și agențiile sale intenționează să mobilizeze toate mijloacele pentru a aborda provocările migrationiste, și aceasta într-o manieră globală și durabilă și mai ales cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale .

Dimitris Avramopoulos , membru al CE, responsabil de migrație , afaceri interne și cetățenie , privind migrația:

Ne-am extins astăzi activitățile operațiunilor comune FRONTEX cel puțin până la sfârșitul anului 2015. Bugetul inițial de funcționare provizorie este de aproximativ 18 de milioane de euro.

Astăzi, am acordat Italia cu o suplimentare de 13,7 milioane de euro din fondurile de urgență pentru azil, migrație și integrare, pentru a o sprijini în gestionarea fluxului de migranți, solicitanți de azil și refugiaților în cazul în care acestea ajung pe țărmurile noastre

Împreună cu statele membre, trebuie să intensificicam eforturile noastre de a stabili un program cu adevărat european pentru reinstalarea refugiaților. Comisia este deja în strânsă colaborare cu statele membre, în cadrul forumului de strămutare și relocare. Aceasta constituie un pas important pentru a nr asigura că statele membre isi asuma responsabilitatea in comun

Ediția 2015 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 februarie 2015, 16:29

Reprezentanța Comisiei Europene, Freedom House România și Mercury360 Communications anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția 2015 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”.
Programul se adresează ziariștilor din presa locală – print, online, radio, TV -, precum și bloggerilor și freelancerilor, care manifestă interes pentru tematica europeană și poziționarea României în UE.
Până în data de 27 februarie 2015 vă puteți  înscrie pentru a fi selecționați în program, prin transmiterea către Freedom House România a maximum două articole, analize, reportaje ori postări realizate și publicate în anul 2014, în care ați abordat tematica europeană.

În data de 6 martie 2015, vom anunța numele participanților selecționați.În perioada martie-octombrie 2015, vom organiza șase seminare de câte o zi în diferite orașe ale țării. Alături de șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, dna Angela Filote, și de alți vorbitori cu expertiză în domeniu, vom dezbate temele europene ale momentului și evoluțiile politice, economice și de securitate regionale cu impact asupra României.

10 dintre participanții la aceste seminare vor fi ulterior selectați pentru a efectua vizite sau stagii de studiu la Bruxelles.

Detalii privind modul de participare găsiți pe www.freedomhouse.ro

Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică asupra uniunii piețelor de capital

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 19 februarie 2015, 11:11

Acest proiect este un punct de reper în deblocarea fondurilor pentru întreprinderile europene si pentru stimularea creșterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu crearea unei adevărate piețe unice pentru capital.

Aceasta uniune își propune să sparga barierele care blochează investițiile transfrontaliere în UE și împiedică accesul întreprinderilor la finanțare. În urma consultării publice, Comisia va adopta un plan de acțiune în această vară stabilind foaia de parcurs și calendarul ei pentru a pune în aplicare elementele constitutive ale unei piețe de capital până în 2019.

Jonathan Hill, comisar european responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital:

O singură piaţă de capital …va ajuta la deblocarea capitalului, în Europa, care în acest moment este îngheţat, şi îl va folosi pentru a susţine afacerile Europei, mai ales IMM-urile.

În Europa, majoritatea fondurilor vin, în mod tradiţional, de la bănci, şi în foarte mică măsură din pieţele de capital. In alte părți ale lumii, e invers. Deci, o piaţă mai puternica de capital va fi o sursă complementară de finanţare, pe lângă bănci, care va face ca sistemul financiar să fie mai stabil, prin deschiderea unei game largi de surse de finanțare.

Jonathan Hill a mai spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.

Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015

Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 februarie 2015, 10:41

Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea intitulată Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015.

Documentul sintetizează viziunea Comisiei asupra principiilor generale şi a elementelor majore care ar trebui să stea la baza implementării Agendei de dezvoltare post 2015, proces iniţiat şi derulat de Organizaţia Naţiunilor Unite, menit să traseze cadrul viitor al dezvoltării globale.

Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

La Summitul Mileniului de la New York din septembrie 2000, conducătorii naţiunilor participante adoptau Declaraţia ONU a Mileniului. Prin aceasta şefii de stat şi de guverne se angajau la un parteneriat global, propunând un set de obiective concrete, cu termen de îndeplinire în 2015, care au devenit cunoscute ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre acestea se numără eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, educaţia primară universală, egalitatea dintre sexe, combaterea unor boli grave cu incidenţă ridicată şi asigurarea stabilităţii mediului înconjurător.

Agenda de dezvoltare post 2015 îşi propune să continue acest demers. În iulie anul trecut Grupul de lucru al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a propus un set de 17 obiective vizând problematici cum ar fi sărăcia, securitatea alimentară, sănătatea, energia, dezvoltarea sustenabilă sau schimbarea climatică. Amplul proces de consultări şi negocieri va culmina cu Summitul ONU care va avea loc în luna septembrie a acestui an, reuniune la care liderii mondiali vor trebui să-şi dea acordul pentru noua agendă, inclusiv setul de obiective ale dezvoltării globale.

Comunicarea formulată de Comisia Europeană reprezintă practic punctul de vedere european privind liniile directoare ale Agendei de dezvoltare post 2015.

Neven Mimica, comisar pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare:

Finanţarea este un element crucial! Acest aspect include mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice cum ar fi de exemplu impozitele. Finanţarea publică internaţională va rămâne importantă pentru câteva din ţările cele mai puţin dezvoltate. Suntem gata de a ne îndeplini partea noastră din obligaţii dar dorim să-ncurajăm şi pe alţii să-şi asume mai multe contribuţii. Credem că toate ţările dezvoltate, inclusiv Uniunea Europeană ar trebui să atingă ţinta trasată de Naţiunile Unite, adică 0,7% din Venitul Naţional Brut alocat asistenţei oficiale pentru dezvoltare.

Comunicarea Comisiei Europene formulează un total de 9 principii generale şi componente determinante ale oricăror acţiuni viitoare, de la cadrul legal şi instrumentele economice adecvate, mobilizarea inclusiv a sectorului privat, până la exploatarea efectelor favorabile ale migraţiei, respectiv necesitatea transparenţei totale.

Karmenu Vella, comisar pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit:

Pentru ca această agendă să se dovedească de succes pe termen lung, va trebui să încorporeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: cea socială, cea economică şi cea de mediu. Ea trebuie să fie de asemenea universală, angajând toate ţările! Comunicarea adoptată astăzi de noi satisface aceste cerinţe. Stă la baza aportului european la negocierile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să ducă la trasarea unui cadru pentru dezvoltarea sustenabilă de după 2015.

Parlamentul European s-a pronunțat în privința etichetarea cărnii

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2015, 07:27

Europarlamentarii consideră că este necesară menționarea țării de origine la etichetarea cărnii proaspete de vită și a cărnii utilizate ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna. După scandalul cărnii de cal și după alte cazuri de fraudare a alimentelor, încrederea consumatorilor a fost afectată, astfel încât Comisia Europeană va trebui să elaboreze un proiect legislativ privind etichetarea cărnii.

Carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, ar trebui să fie etichetată privind ţara de origine, la fel ca şi carnea proaspătă de vită. Comitetul speră că o astfel de reglementare ar putea „reconstrui încrederea consumatorilor în urma scandalului cărnii de cal, cât și alte cazuri de fraudă alimentară”.

Un sondaj realizat pe această temă arată că peste 90% din respondenţi au spus că originea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă, facilitând, astfel, alegerile informate, se arată într-un raport al Comisiei. Jyrki Katainen, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a explicat:

Datele semnificative privitoare la originea cărnii utilizată au devenit, în ultimii ani, o temă de preocupare tot mai mare a consumatorilor. Scopul principal a fost acela de a evalua într-.un mod obiectiv şi neutru toţi facorii relevanţi care contribuie la o dezbatere cu Euoparlamentul şi Consiliul. Raportul se bazează pe un studiu extern care include şi un sondaj al consumatorilor. Raportul se referă la toate tipurile de carne folosită în industria alimentară. Produsele pe bază de carne au fost considerate a fi de la cele mai simpe precum carnea măcinată şi asezonată cu mirodenii pînă la produse intens procesate precum sînt cele pentru pizza Bolognese. Lanţul de furnizori pentru astfel de produse poate fi extrem de complex şi de mare. Doresc să precizez, Comisia nu a decis asupra vreunei etape următoare. Raportul nu implică o poziţie apriori a Comisiei. Este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.

‘’Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni”, a spus președintele comisiei de mediu, Giovanni La Via care a adăugat: ”trebuie să ne asigurăm, totuși, că acest lucru nu va crea probleme suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în acest sector de activitate fiind multe astfel de companii”.

Jyrki KATAINEN, vice-preşedintele Comisiei Europene, a mai spus că s-a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicată mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ.

Votul eurodeputaţilor pentru legislaţia privind etichetarea cărnii pentru alimentele procesate a fost acordat ieri într-o ședință în plen. Rezoluția a fost aprobată cu 532 de voturi la 136 și 36 de abțineri. În text se cere Comisiei ca, în conformitate cu raportul său din 2013, să facă propuneri legislative pentru a introduce obligativitatea menționării țării de origine pentru carnea utilizată în alimentele procesate, pentru a crea mai multă transparență în lanțul alimentar, a informa mai bine consumatorii europeni și, astfel, a le recâștiga încrederea.

Felicia Ristea, Radio Timişoara

Se vor crea noi locuri de muncă pentru tinerii români cu ajutorul fondurilor europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 februarie 2015, 08:35

Se vor crea noi locuri de muncă pentru tinerii români cu ajutorul fondurilor europene.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

România ar putea primi aproximativ 32 de milioane de euro pentru prefinanțarea proiectelor din cadrul Inițiativei de ocupare a tinerilor (YEI).
Acest lucru se va întâmpla imediat după adoptarea programului operațional pentru capitalul uman, adoptare ce se preconizează a avea loc până la sfârșitul lunii martie.
România are alocat, prin intermediul Inițiativei, un volum total de peste 100 de milioane de euro pentru perioada 2014-2015.
Săptămâna trecută, mai precis pe 4 februarie, Comisia Europeană a propus deblocarea unui miliard de euro din Inițiativa privind Ocuparea Profesională a Tinerilor încă din acest an.
O astfel de modificare ar crește de până la 30 de ori prefinanțarea pe care ar primi-o statele membre pentru intensificarea ocupării tinerilor, putând ajunge la aproximativ 650.000 de tineri pe care să-i ajute să intre mai repede pe piața muncii.
Marianne Thyssen, comisar pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a declarat că rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor necesită o reacţie rapidă din partea Executivului European, motiv pentru care a propus accelerarea implementării iniţiativei pentru tineret şi ocuparea forţei de muncă:
“Tinerii sunt mai predispuşi la sărăcie, ca în anul 2008. În unele state europene, şomajul în rândul lor depăşeşte 50%, ceea ce este inacceptabil. Riscăm în aceste ţări să sacrificăm o generaţie întreagă.
De aceea, am propus să accelerăm implementarea iniţiativei pentru tineret şi ocuparea forţei de muncă. Aceasta a fost creată tocmai pentru a sprijini regiunile în care sunt mulţi tineri şomeri.”

Marianne Thyssen a mai spus că 20 de ţări europene, între care şi România, vor beneficia de acest proiect şi vor putea începe imediat să acceseze fondurile.
Banii ar putea fi folosiţi de către statele membre beneficiare ale Inițiativei imediat după adoptarea Programelor Operaţionale specifice.
În schimb, se așteaptă ca statele membre să disponibilizeze fonduri rapid în folosul beneficiarilor de proiecte, sub forma unor plăți în avans – acțiune care va fi atent monitorizată.
În termeni practici, prefinanțarea primită de România ar putea ajunge astfel la aproape 32 milioane de euro (adică, de 20 de ori mai mare față de nivelul inițial prevăzut de 1,6 milioane).
Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor are în vedere finanțarea unor activități de sprijinire directă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional, precum și a celor care nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Categoria de vârstă avută în vedere sunt tinerii sub 25 de ani sau, atunci când statele membre consideră adecvat, de sub 30 de ani.
Prin intermediul Inițiativei ar putea fi finanţate stagii și ucenicii de înaltă calitate, oportunități de primă angajare, se poate acorda sprijin pentru demararea afacerilor pentru tinerii antreprenori şi se pot finanţa programe de educație și formare profesională de calitate.
În final, merită reţinut că această propunerea legislativă a CE urmează să fie discutată de Parlamentul European și de Consiliul de Miniştri și, desigur, să fie adoptată, pentru a intra în vigoare.

Află temele dezbătute în şedinţa plenară a Parlamentului European

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 11 februarie 2015, 8:43

Punerea în aplicare a drepturilor pentru proprietate intelectuală, reînnoirea mandatului Forumului pentru Guvernarea Internetului, dar şi introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele prelucrate au fost teme abordate ieri în plenul Parlamentului European.

Discuţii intense s-au purtat în cazul ultimului subiect.

Mulţi deputaţi au cerut ca şi carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, să fie etichetată privind „țara de origine” la fel ca și carnea proaspătă de vită.

Raportorul Giovanni La Via:

‘’ Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni.’’

Într-un raport al Comisiei Europene se arată că peste 90% din respondenții la un chestionar de consum din 2013 consideră că orginea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă.

Totuşi, după cum arată acelaşi raport, populaţia nu este dispusă să plătească în plus.

Jyrki KATAINEN, Vice-Preşedinte al Comisiei Europene, a explicat:

“ S- a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicate mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ. Consumatorii ar fi interesaţi să promească informaţiile cele mai detaliate despre un produs, dacă acestea nu ar implica niciun fel de creştere a preţului.”

Jyrki KATAINEN a mai spus că este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.

Mâine, în Parlament, va fi supusă la vot o rezoluţie cu această temă.

La începutul lunii februarie a fost prezentat raportul privind previziunile economice de iarnă

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 februarie 2015, 07:45

La începutul lunii februarie, la Bruxelles, a fost prezentat presei din capitala europeană raportul privind previziunile economice de iarnă cu trimiteri la performanțele viitoare ale statelor membre, dar și cele ale Uniunii Europene în ansamblu. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

În prezentarea sa, dar și prin răspunsurile la întrebările venite din partea jurnaliștilor, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, a conturat elementele economice definitorii ale Europei pentru următoarea perioadă. Ele sunt legate de creștere statele, de influențe limitate când se vorbește de evenimentele economice globale, cum este scăderea prețului țițeiului. Pierre Moscovici.

Revenirea treptată pe care am anticipat-o pentru Europa în 2014 a fost confirmată. Cu toate acestea, mai multe evenimente au intervenit și au dus la revizuirea ușor în sus a prognozelor noastre. Prețurile la petrol au scăzut brusc, euro s-a depreciat semnificativ, Banca Centrală Europeană a anunțat punerea în aplicare a unui nou program de a cumpărare de obligațiuni de stat, pentru a lupta împotriva inflației prea mici. Acești factori ar trebui să permită revenirea creșterii în UE și în zona euro în 2015 și 2016. Reducerea efectelor crizei, semnele de ameliorare pe piața forței de muncă, reformele structurale încep să dea roade, sunt toate elemente care vor consolida redresarea economică.

În procente, la nivelul Uniunii Europene, se estimează că, pentru prima dată după 2007, toate statele membre ar urma să înregistreze creştere economică în acest an, aceasta urmând să se accelereze în 2016. Pentru 2015, creşterea economică a UE şi a zonei euro este prognozată la 1,7%, respectiv 1,3%, urmând ca în 2016 să avanseze până la 2,1%, respectiv 1,9%. Un alt punct al prezentării a fost legat de sistemul bancar. Din nou, Pierre Moscovici

Revenirea sectorului bancar european și recuperarea consolidată sunt reflectate în condițiile de pe piață financiare, care s-au îmbunătățit și mai mult din toamna trecută. Împrumuturile bancare acordate sectorului privat continuă să fie slabe în zona euro, dar cu semne notabile de recuperare. Băncile apar acum într-o poziție mai bună pentru a sprijini creditarea, dar un nivel ridicat de credite neperformante rămâne o provocare în unele state membre. Relaxarea în continuare a standardelor de creditare și creșterea cererii de credite sugerează că, în 2015, creșterea creditării pentru corporațiile nefinanciare poate transforma pozitiv situația.

Legat de România, Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică în 2015 până la 2,7%, faţă de avansul de 2,4% pe care îl preconiza în luna noiembrie. De asemenea, consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută, scăderea dobânzilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare a gospodăriilor, se mai arată în raportul Comisiei Europene.