Nouă rundă de negocieri privind Acordul de Liber Schimb UE-SUA

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2015, 08:59

Acordul de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi SUA, cunoscut drept Parteneriatul trans-atlantic de comerţ şi investiţii, ia în discuţie economiile europene şi americane, adică 31% din comerțul global și peste 49% din PIB-ul la nivel mondial. Înțelegerea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, în care trăiesc peste 800 de milioane de locuitori.

Acordul ar urma să includă 50 % din producţia industrială mondială, 30 de procente din comerţul internaţional şi 20 % din investiţiile străine directe.

Nu vom lua în considerare un acord care ar reduce standardele sau ar limita dreptul guvernelor europene de a legifera, a dat asigurări comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom :

„Acordul de Liber Schimb pe care Comisia Europeană îl va propune în final va fi un acord care va consolida interesele în lume, pentru că va fi un acord care ne va ajuta să protejăm standardele noastre ridicate, un acord bun pentru cetăţeni, bun pentru creşterea economică şi pentru locurile de muncă din Europa. Discuţia despre protecţia investitorilor este o parte importantă a acestei dezbateri şi o chestiune delicată, de aceea e nevoie să o abordăm cu prudenţă.

Pentru a răspunde criticilor din jurul controversatei clauze privind protecţia investitorilor şi al acordului de liber schimb, am decis, după cum ştiţi, ca prin activitatea Comisiei să creştem transparenţa şi să demistificăm cât mai mult posibil, aşa că în ultima săptămână multe dintre propunerile noastre, documente legale care exprimă punctele de vedere şi capitolele explicative sunt disponibile online pentru oricine vrea să vadă şi să spere într-o dezbatere bazată pe fapte şi pe cifre, cu ceea ce e de discutat si cu ceea ce nu intră în discuţie.”

Comisarul european, Cecilia Malmstrom, a mai anunţat că în perioada imediat următoare Comisia va începe consultări cu guvernele statelor membre, cu diferite ONG-uri, întreprinderi şi sindicate pentru a afla opinia lor cu privire la Acordul de liber schimb cu Statele Unite.

Negocierile privind parteneriatul economic au loc în condiţiile în care opinia publică la nivel mondial este tot mai îngrijorată de efectele negative ale globalizării.

Tratatul isi propune să ridice barierele comerciale dintre cele două continente în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber. Semnarea acestui acord de schimb între UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea spre noi colaborări bilaterale

Pentru prima data dupa anul 2007 se asteapta ca economiile tarilor membre ale UE sa creasca

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 februarie 2015, 09:31

In cursul acestui an activitatea economica in tarile Uniunii si in zona euro vor inregistra o crestere moderata dar anul viitor aceasta se va accelera, potrivit estimarilor Comisiei Europene.

Cu detalii Sorin Pavel de la Bucuresti FM

Comisia Europeană a anunțat câștigătorii concursului de traduceri Juvenes Translatores

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 februarie 2015, 09:00

Comisia Europeană a anunțat numele celor 28 de câștigători ai concursului anual de traduceri Juvenes Translatores. Câştigătoarea din Romania este Maria Flavia Tohăneanu iar noi suntm mândri că pentru al doilea an consecutiv premiul ajunge în Oltenia

Maria Flavia Tohăneanu este elevă în clasa a XI+a la Colegiul naţional carol I din Craiova, judeţul Dolj, şi ei îi spun acum:

• Felicitări! Ce a însemnat pentru tine acest concurs?
• Mulţumesc foarte mult, pentru mine acest concurs a fost o oportunitate exraordinară să văd cu adevărat ce înseamnă Comisia Europeană, să îmi descopăr calităţile de traducător de care ştiam, intr- o mai mică sau mai mare amăsură, dar niciodată la atâta amploare.
• Aţi fost peste 3000 de adolescenţi din peste 740 de şcoli de pe întregul continent, cum te- ai simţit în momentul în care ai aflat că tu eşti câştigătoarea?
• Nu mi-a venit să cred pentru că este o concurenţă incredibilă şi îmi aduc aminte când am aflat prima dată de concurs şi m-am uitat pe Internet şi am vazut-o pe fata care a câştigat anul trecut am zis „ uau” ce norocoasă e, printre atâţia, să fi câştigat şi nu mă aşteptam să fiu în locul ei.
• Ce vrei să faci mai departe?
• Ceea ce vreau să fac este să mă implic tot mai mult în relaţiile dintre statele emembre ale Uniunii Europene şi să îmunătăţesc comunicarea dintre ele.

Iată ce declară despre concursul Juvenes Translatores vicepreşedintele Comisiei Europene, Kristalina Georgieva:

Cunoașterea mai multor limbi ne face să fim mai aproape unii de alții, deoarece ne permite să comunicăm dincolo de frontiere și de identități naționale. Cunoașterea limbilor reprezintă o competență fundamentală pe care o veți putea valorifica de-a lungul vieții și care vă va permite, de asemenea, să vă îmbunătățiți perspectivele profesionale. Prin acest concurs, dorim să încurajăm elevii să învețe limbi străine, să le practice și să facă parte din familia noastră europeană”.

Concursul Juvenes Translatores este organizat în fiecare an de către Direcția Generală Traduceri din cadrul Comisiei Europene, începând cu 2007. Expresie a pasiunii traducătorilor Comisiei Europene pentru domeniul lingvistic, obiectivul său este de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi tinerilor elevi posibilitatea să vadă cum este să fii traducător. În acest an, elevii participanți au tradus texte având ca temă centrală identitatea europeană, văzută însă din diferite unghiuri.

Elveţia şi UE nu au depaşit încă polemica privind imigraţia!

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2015, 11:01

Ultima întâlnire dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga nu a adus nimic nou…

Detalii primim în rubric Euranet Plus de astăzi realizată de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Rezolvarare controversei cu privirea la libera circulaţie pentru cetăţenii europeni în Elveţia, se lasă asteptată.

La începutul acestei săptamâni la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a întanit cu preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga în speranţa că limitarea accesului pe piaţa muncii din Elveţia nu se va aplica şi Uniunii Europene.

Discutiile au avut loc la un după Elveţia a votat să limiteze imigraţia, în urma unui referendum.

Rezultatul consultatii publice a dus la apariţia unei polemici între Elveţia şi Uniunea Europeană.

Practic, referendumul a legitimat Berna să introducă cote pentru toţi migranţii, inclusiv celor care provin din spaţiul comunitar, în pofida acordurilor pe care Elveţia le are cu Uniunea Europenă în acest domeniu.

Deşi, Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, ea a subscris la regulile fundamentale ale blocului comunita privind cele trei libertăţi: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor.

Schimbarea unuia dintre aceste acorduri le-ar periclita pe toate celelalte, susţin oficialii europeni..

La finalul întalnirii de luni dintre preşedintele Jean- Claude Juncker şi preşedintele Confederaţiei Helvetice, poziţiile ambelor parţi au ramas aceleaşi.

Întâlnirea nu a adus nimc nou în ceea ce priveşte relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker .

“Sunt foarte mulțumit că am putut vorbi cu președintele Confederației Elvețiene , Simonetta Sommaruga . Evident, a fost o discuție foarte intensă pentru că știți că avem puncte de vedere diferite, dezbaterea a fost prietenoasă și a facilitat discuția . Elveția este un important partener geostrategic și relația UE-Elveția este de asemenea foarte importantă . Pentru moment nu am putut ajunge la un consens de opinie , dar faptul că primele schimburi nu aduc nici un rezultat nu înseamnă că discuţiile nu vor continua, evident că trebuie să continuăm schimburile noastre cu Elveția și eu sunt sigur că asta vom face.”

După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedinta Confederaţie Helvetice, Simonetta Sommaruga a precizat că dicuţiile nu au înregistrat un progres, dar dialogul va continua…

”Am stabilit că poziţiile noastre în această chestiune sunt îndepărtate şi că spaţiul de manevră este foarte mic pentru ambele părţi. Vrem să creem un climat de schimb și dialog , care ne va permite sa aducem punctele noastre de vedere în conformitate unul cu un altul . De asemenea, dorim să continuam dialogul şi consultare cu UE.”

Referendumul, intitulat ‘Împotriva imigraţiei în masă’, a fost organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă), exasperat de creşterea puternică a numărului de imigranţi, în ultimii ani, după aderarea Elveţiei la politica de liberă circulaţie în UE, aplicată din 2002.

Rezultatul votului a fost foarte strâns, 50,3% dintre participanţi au optat în favoarea limitării accesului pe piaţa elveţiană a muncii pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene.

Ideea a fost respinsă de Elveţia francofonă, însă acceptată de Elveţia germanofonă, care a înclinat balanţa în favoarea introducerii unor cote de imigraţie.

Misiunea de evaluare desfăşurată în Grecia de „Troika” ar putea fi suspendată

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 februarie 2015, 11:08

Misiunea de evaluare desfăşurată în Grecia de aşa numita Troika a creditorilor internaţionali ar putea fi suspendată, consideră Comisia Europeană. În ce condiţii, ne spune Andreea Drăguleasa, BFM:

Comisia Europeană este de acord să înlocuiască această structura de supraveghere şi evaluare a Greciei , dar deocamdată o nouă variantă nu a fost stabilită.

Ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a amintit în conferinţa de presă declaraţia de anul trecut a preşedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker:

“ Pe viitor, ar trebui să fim în stare să înlocuim troika cu o structură mai democratic legitimată şi mai responsabilă, bazată pe toate instituţiile Europene cu control parlamentar consolidat la ambele nivele, european si national.”

Margaritis Schinas a subliniat că o eventuală decizie va fi luată numai după ce se va înţelege clar care este poziţia Greciei, iar o renegociere a termenilor va exista doar cu acordul tuturor celor 19 state membre ale zonei euro .

“Troika” este formată din auditori ai Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europeană , cele trei entităţi care au încheiat acorduri cu Atena pentru a oferi un ajutor financiar în valoare de 240 miliarde de euro în schimbul aplicării unor reforme dure în ţară, care ar avea ca efect reducerea cheltuielilor şi controlul datoriei ţării.

“Troika” nu este o formulă agreată de greci, prim ministrul grec, Alexis Tsipras, declarand, imediat după ce formaţiunea condusă de el a câştigat alegerile, luna trecuta, că va negocia cu creditorii internaţionali o nouă soluţie pentru Grecia si pentru Europa.

Mîine, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker are programata, la Bruxelles, o intalnire cu prim ministrul grec.

Europa urmareste primii pasi ai noului guvern de la Atena

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2015, 09:45

Europa urmareste cu circumspectie primii pasi ai noului guvern de la Atena care trebuie sa-si respecte angajamentele internationale si in acelasi timp sa isi onoreze promisiunile anti- austeritate cu care a castigat alegerile in urma cu o saptamana.

Detalii ne ofera colegul nostru Sorin Pavel de la Bucuresti fm

Intalnirea dintre presedintele Comisiei europene, Jean Claude Juncker si premierul grec Alexis Tsipras va avea loc cel mai probabil miercuri, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucurestifm- 98.3

Cercetarea spaţiului și industria spaţială – sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2015, 09:30

Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.

Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.

Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!

Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.

Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”

Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.

„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”

Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) pentru România

Publicat de Monica Slavici, 30 ianuarie 2015, 09:03

Oficialii UE au lăudat progresele înregistrate de ţara noastră, însă au criticat Parlamentul, pe care îl acuză că pune piedici justiţiei, după ce a refuzat să ridice imunitatea pentru politicienii care au probleme cu legea. Felicia Ristea, Radio Tm.

„Raportul de anul acesta confirmă trendul pozitiv înregistrat încă din 2013 în asigurarea independenţei justiţiei în România şi în lupta împotriva corupţiei. Costatăm, totodată, o mai bună cooperare instituţională între puterile statului şi mă refer, în principal, la executiv şi la justiţie. Pe de altă parte, nu putem vedea încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces pentru că din păcate şi în 2014 atacurile la adresa justiţiei au continuat.”

În concluziile raportului se mai arată că deși punerea în aplicare a Codului penal și a Codului civil a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, multe chestiuni legislative rămîn nesoluționate. Cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică se spune în raportul MCV care se referă şi la Parlament evaluînd că, citez: „Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale, aceasta fiind, de altfel, o problemă întâlnită pe scară mai largă”. Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, completează.

” Regretăm într-adevăr lipsa unui consens în Parlament în privinţa asigurării independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. Ne dorim să vedem o mai bună solidaritate instituţională între diferitele entităţi cu competenţe în acest domeniu inclusiv în privinţa confiscării bunurilor obţinute ilegal şi a recuperării prejudiciilor aduse statului român şi contribuabililor. Sperăm să vedem în noul cod de conduită al parlamentarilor inclusă o prevedere explicită care îi obligă pe aceştia să respecte independenţa justiţiei”.

Pînă la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.

Comisia Europeană a publicat ieri un nou raport privind reforma judiciară și combaterea corupției în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)

Publicat de Monica Slavici, 29 ianuarie 2015, 09:10

Sunt analizate măsurile adoptate de România, în ultimele 12 luni, pentru combaterea corupției și continuarea reformei în justiţie, fiind indicate și domeniile care necesită îmbunătăţiri. Aflăm concluziile de la Andreea Drăguleasa, București FM.

În raportul publicat ieri Comisia Europeană apreciază progresele constante în materie de combatere a corupției la nivel înalt.
Corpul judiciar este văzut ca având un înalt nivel de profesionalism, membrii acestuia dovedind, în ultimul an, disponibilitate în a apăra, cu mai multă consecvență, independența justiției.
Aceste progrese, consideră Comisia Europeană, au nevoie de consolidare.
Un motiv de îngrijorare constituie lipsa de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor.
Raportul este critic la adresa Parlamentului, amendând modalitatea în care acesta decide dacă permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni.
Parlamentul, se mai arată în document, a dat dovadă, în unele cazuri, de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale.
Raportul MCV este însă favorabil în ansamblu, prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans declarând că România este pe drumul cel bun!
De la București, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, spune că Raportul de anul acesta confirmă trendul pozitiv înregistrat încă din 2013. Este nevoie însă de mai multe garanții:
“ Constatăm o mai bună cooperare instituşională între puterile statului şi mă refer în principal la Executiv şi la justiţie. Pe de altă parte, nu putem vedea, încă, o garanţie a ireversibilităţii acestui proces. Sperăm să vedem în noul Cod de conduită a parlamentarilor o prevedere explicită care-I obligă pe aceştia să respecte independent justiţiei.”
Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an.

Planul de Investitii al UE pe „repede-inainte”

Publicat de Monica Slavici, 22 ianuarie 2015, 09:54

Comisia Europeana si BEI au infiintat ‘ghiseul unic’ de consiliere pentru instrumentele financiare structurale si fondurile de investitii. Despre FI-COMPASS, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii Strategice, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM

Planul de investitii strategice indraznet al UE avanseaza rapid. Se stie ca acest proiect la care presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker tine mult, este nu doar ambitios, ci si generos, alocand 315 miliarde de euro pentru dezvoltare in perioada 2014-2020. Fondul European pentru Investitii strategice este destinat investiilor publice si private de-a lungul intregii UE. El a demarat deja prin propunerile legislative ale Comisiei Europene. La 50 de zile de la acestea, s-a lansat la Bruxelles ghiseul unic al Planului de Investitii. Parte a retelei de consiliere tip ‘one stop shop’, cum e numit in capitala UE, acest ghiseu unic este o platforma online a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii. Serviciul de consiliere lansat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, intitulat “FI COMPASS”, este, astfel, al doilea pilon al implementarii accelerate a Planului de Investitii in economia comunitara. El isi propune sa asigure atat asistenta tehnica, cat si sa inlesneasca suportul financiar catre promotorii publici si privati, dar si sa asigure o totala transparenta pentru investitori. Pasul trei care decurge de aici va fi o ’conducta de proiecte’ transparenta alcatuita din proiecte viabile ce vor fi lansate de Banca Europeana de Investitii spre finele acestui an.
Revenind la FI-Compass, acest nucleu de consultanta si informatii pentru firme si institutii va detalia tipurile de instrumente ce pot fi aplicate, mecanismele de folosire sau exemplele de bune practici. In sinteza facuta publica la lansarea FI- Compass, Romania a fost data de exemplu pentru instrumentul de garantare in mediul rural, iar Comisarul European Corina Cretu a declarat ca incurajeaza intru totul statele membre sa dubleze, in noua etapa financiara, investitiile directionate prin instrumente financiare. Acestea din urma inseamna imprumuturi, garantii financiare, participare la capitalul social, capital de risc, preluarea riscului si chiar dobanzi subventionate ori subventii pentru garantare. Nu e de neglijat in context nici faptul ca in exercitiul bugetar comunitar 2014-2020 a fost extinsa aplicarea instrumentelor financiare pentru toate domeniile de unde provin fondurile structurale si de investitii.
Instrumentele financiare sunt incluse si in Programele Operationale cu fonduri europene care se vor derula in Romania in urmatorii 7 ani. Ele vor fi utilizate pe anumite Axe si Domenii de interventie.
Deocamdata singura decizie concreta pe care Ministerul Fondurilor Europene a facut-o publica a fost includerea Fondului National de Garantare pentru IMM-uri in schema gestionarii fondurilor europene, pe post de organism intermediar pentru instrumente financiare. Deci, cum remarca EUractiv, cel mai probabil, vor exista scheme de garantare gestionate de aceasta institutie.
La lansarea din aceste zile a ‘ghiseului unic’ a instrumentelor financiare structurale si a fondurilor de investitii, vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a declarat, la randul sau: “ Sunt multi bani la dispozitie, dar investitorii ne spun ca ei au nevoie de proiecte bine structurate si acces la informatii clare pentru a reconecta investitiile financiare la ‘conducta’ proiectelor fezabile. Vrem sa mergem pe repede inainte in stabilirea retelei tehnice care sa asigure ‘ghiseul unic’ de informatii si sprijin destinat potentialilor investitori. Lansarea FI-Compass este un pas important in directia cea buna”.
Planul de Investitii si-a stabilit ca obiectiv sa dubleze folosirea instrumentelor financiare in 2014-2020. Ele urmeaza sa fie utilizate astfel incat sa dubleze, la randul lor, fiecare euro investit in statele membre ale Uniunii, ba chiar sa aduca un profit mai mare. FI- Compass, creat de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii, este gandit sa echipeze mai bine si sa intareasca expertiza autoritatilor de management si a investitorilor care lucreaza cu instrumentele financiare in discutie. Dealtfel, tot la lansarea FI-Compass, Comisarul European Corina cretu a amintit nu doar ca instrumentele financiare au puterea sa creasca impactul fiecarui euro investit, ci si ca utilizarea acestora va adduce o crestere de 26 de miliarde de euro in cadrul politicii regionale in urmatorii trei ani.Vesti bune pentru statele Uniunii care au de mers si ele “pe repede inainte” in directia dezvoltarii. Cum este si cazul Romaniei.

Fi-compas – un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții a fost lansat de Comisia Europeană

Publicat de Monica Slavici, 20 ianuarie 2015, 09:18

Comisia Europeană, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, a lansat fi-compas, un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții.

Acesta are în vedere sporirea asistenței tehnice – sprijin financiar și tehnic – și asigurarea transparenței investitorilor.
Comisia Europeană doreşte crearea unui hub tehnic care va oferi un ghișeu unic pentru consiliere și sprijin pentru potențialii investitori. Lansarea fi-compas este un pas important în aceast sens.
Comisarul pentru politică regională Corina Crețu:
„Fi-compas este o platformă unde putem învăţa şi lucra împreună în scopul de a obține cel mai bun impact pe teren.
Exemplele excelente pot servi drept sursă de inspirație pentru alte țări, în special cele care se luptă să atragă finanțarea UE și să asigure utilizarea eficientă a acesteia.
Încurajez statele membre să dubleze valoarea investițiilor canalizate prin intermediul instrumentelor financiare în noua perioadă de programare”
Aceasta platformă va fi un factor important pentru statele membre să utilizeze instrumentele financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, iar politica de coeziune va juca un rol central în atingerea obiectivelor Planului de Investiții – de înființare a noi locuri de muncă și dezvoltare durabilă.
Fi-compas are rolul de a consolida expertiza autorităților de management și a părților interesate care lucrează cu aceste instrumente financiare.

Comisia Europeană a prezentat o analiză privind ocuparea forței de muncă

Publicat de Monica Slavici, 20 ianuarie 2015, 09:08

Criza economică a avut un impact negativ asupra forţei de muncă. Țările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială s-au dovedit a fi însă mai rezistente în fața recesiunii, arată un raport al Comisiei Europene. De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea locurilor de muncă, mai ales având în vedere scăderea şi îmbătrânirea populaţiei din Uniunea Europeană. Care sunt concluziile ne spune Mirabela Afronie de la Radio România Reșița.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, în România, numărul tinerilor care nu sunt implicați în niciun fel de activitate este mai mare față de cel din Uniunea Europeană. 16% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au loc de muncă, dar nici nu studiază sau urmează vreun curs de formare profesională, media în cele 28 de state membre fiind de 13%. România a înregistrat în perioada 2007 – 2012, cea mai mare reducere a investițiilor în educație, urmată de Ungaria, Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia și Portugalia.
În schimb, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut în România cu mai mult de 10% din 2007 până în prezent, o excepție pozitivă la nivel european. Și asta deoarece spre deosebire de alte state membre, România a avut o politică de ridicare sau protecție a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepanțelor salariale.

Fondul European pentru Investiţii Strategice va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii

Publicat de Monica Slavici, 16 ianuarie 2015, 09:32

Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă privind Fondul european pentru investiţii strategice, care va fi instituit în parteneriat strâns cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Fondul va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice în Uniunea Europeană. Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Fondul European pentru Investiţii Strategice, care va fi instituit în parteneriat cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii va mobiliza cel puţin 315 miliarde EUR în investiţii private şi publice, în întreaga Uniune Europeană. Planul de investiții pentru Europa este destinat să coreleze proiectele cu lichiditățile existente și prin direcționarea fondurilor acolo unde este necesar.Proiectul se sprijină pe o platformă europeană de consiliere în materie de investiţii menită să contribuie la identificarea, elaborarea şi dezvoltarea proiectelor în întreaga Uniune şi un portofoliu de proiecte europene de investiţii destinat să amelioreze informaţiile aflate la dispoziţia investitorilor cu privire la proiectele existente şi cele viitoare. Se instituie un Fond de garantare al UE care va furniza o rezervă de lichidităţi pentru bugetul Uniunii în cazul unor eventuale pierderi suportate de Fondul European pentru Investiţii Strategice în cadrul activităţii de acordare de sprijin pentru proiecte. Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat:
„Este foarte important de ştiut că selecţia proiectelor nu este politică. Deciziile sînt luate de profesionişlti din comitetul de investiţii.Acesta este un puct de vedere foarte important din perspectiva oamenilor de afaceri. Ei au subliniat importanţa acestui aspect motivînd că fiabilitatea unui proiect de investiţii trebuie să fie la cel mai înalt nivel în toate punctele critice şi cel al credibilităţii.”
Un Comitet director va decide cu privire la orientarea globală, liniile directoare în materie de investiții, profilul de risc, politicile strategice și alocarea activelor fondului, în conformitate cu Orientările politice ale Comisiei. Banca Europeană de Investiţii și Comisia sunt singurii contribuitori la Fondul European pentru Investiţii Strategice. Numărul de membri și de voturi se va aloca în funcție de cuantumul contribuțiilor și toate deciziile se vor adopta prin consens. „Fondul european pentru investiții strategice va sprijini proiectele cu un profil de risc mai ridicat, astfel încât investițiile să înceapă să înregistreze progrese în țările și în sectoarele în care crearea de locuri de muncă și creșterea economică sunt cele mai necesare” a spus Jyrki Katainen vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate care a mai adăugat:
„Cum vom înainta? Programul nostru este foarte ambiţios. Ne dorim să avem aprobate aceste propuneri pînă în luna iunie în aşa fel încît Fondul European pentru Investiţii Strategice să devină funcţional pentru sfîrşitul acestei veri. Noi ne dorim ca investiţiile să poată fi activate cît mai curînd cu putinţă”.
Ca un element suplimentar al Planului de investiții, Comisia Europeană depune eforturi pentru eliminarea în continuare a obstacolelor în materie de reglementare din calea investițiilor și pentru consolidarea pieței unice. Un prim set de acțiuni este prevăzut în cadrul Programului de lucru al Comisiei pentru 2015.

Grecia a devenit subiectul unei dispute politice între instituțiile europene

Publicat de Monica Slavici, 12 ianuarie 2015, 11:09

Un început de an zbuciumat în Europa. Atacurilor teroriste cu urmările dramatice ce vor aduce noi discuții despre dreptul de circulație, dreptul la intimitate li se adaugă o chestiune așezată într-un alt cadru, și anume acel economico – financiar. Este vorba despre Grecia devenită subiectul unei dispute politice între instituțiile europene, cum este Comisia Europeană și Parlamentul European, și Germania. Un material realizat de Horia Daraban.

Pozițiile contrare ale celor două părți au căpătat contur după ce, în ultima zi din 2014, legislativul de la Atena şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor legislative anticipate.
Acest anunţ a venit după eşecul parlamentului în alegerea unui nou preşedinte al ţării, ale cărui prerogative sunt onorifice. Alegerile în sine nu ar însemna un test capital pentru zona euro dacă în sondaje nu ar fi dată mișcarea Syriza – stânga radicală – care, prin liderul său, Alexis Tsipras a promis renunțarea la politica de austeritate pusă la punct de Atena împreună cu FMI și Comisia Europeană.
Pe acest fundal, revista Der Spiegel a publicat că Germania , potrivit unor surse, ar fi dispusă să accepte ieșirea Greciei din zona euro, dacă la Atena, după alegeri, va fi format un guvern care va renunța la traseul economico – financiar de redresare a țării. Lipsa unei reacții clare din partea Berlinului de infirmare a unei astfel de poziții a dus la coagularea unor formulări clare la Bruxelles și Strasbourg.
Din partea Parlamentului European, președintele acestuia, Martin Schulz, a acuzat-o pe Angela Merkel de ”speculaţii iresponsabile” despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro în caz de victorie electorală a stângii radicale la Atena la sfârşitul lunii ianuarie. Tot el a spus că nu se pune problema unei ieşiri a Greciei din zona euro și a avertizat că sfaturile nesolicitate care dau grecilor sentimentul că nu ei sunt cei care decid cu votul lor viitorul, ci Bruxellesul sau Berlinul, chiar îi pot împinge pe alegători în braţele forţelor radicale.
Pe același palier poate fi așezată și poziția Comisiei Europene. Într-o conferință de presă, în una din primele zile ale lunii ianuarie, Comisia, într-un stil sec, a respins categoric ideea ieșirii Greciei din zona euro. Într-o intercalare a formulărilor, doi purtători de cuvânt din cadrul executivului comunitar au punctat care sunt elementele cheie în susținerea ideii că locul Greciei este în zona euro. Annika Breindhardt și Margaritis Schinas, cu precizări în fața jurnaliștilor de la Bruxelles.

”Nu comentăm pe baza unor zvonuri sau speculații sau pe baza unor relatări, iar acum, ceea ce contează este ceea ce vor decide votanții greci la 25 ianuarie. Moneda euro este aici pentru a dăinui, ea și-a demonstrat deja viabilitatea. Mai larg, vă pot spune că articolul 140.3 din Tratatul Uniunii Europene stipulează că obținerea calității de membru al zonei euro este irevocabilă.”

Dincolo de aceste declarații, problemele Greciei sunt de actualitate. Alegerile anticipate la 25 ianuarie pot da îngrijorări: un sondaj realizat chiar în ultimele 2 zile ale lui 2014 arată că Partidul stângii radicale Syriza înregistrează un avans de 3,1% asupra conservatorilor aflați în exercițiul puterii. În plan social, presiunea este la fel de mare, Grecia figurând în statisticile europene cu 25 la sută din populație beneficiară a ajutorului de șomaj

Comisia Europeană a publicat texte legale ale Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comert si Investitii, ca parte a inițiativei de transparență

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 16:28

Comisia Europeana a publicat texte legale ale negocierilor Acordului Transatlantic de Parteneriat, Comerț și Investiții cu Statele Unite, în semn de transparență, la solicitarea opiniei publice europene.

Uniunea Europeană reia exporturile de carne de vită în Statele Unite, după un embargo de 17 ani

Publicat de Monica Slavici, 8 ianuarie 2015, 09:28

Irlanda este prima ţară din Uniunea Europeană care va exporta carne de vită către Statele Unite, după ce în anul 1998 au fost impuse restricţii din cauza bolii vacii nebune. Chiar dacă 7 ani mai târziu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor spunea că riscul a trecut, SUA nu a revenit asupra măsurii care includea şi carnea de oaie şi de capră.

Reluarea exportului de carne de vită din Uniunea Europeană către SUA va avea loc în contextul în care, în această perioadă se poartă negocieri pentru acordul de liber schimb. Anul trecut, Statele Unite au importat de pe piaţa mondială 1,2 milioane de tone de carne de vită, în valoare de patru miliarde de euro. Autorităţile din Irlanda estimează că anul acesta vor exporta carne de vită în valoare de 50 – 100 milioane de euro pe piaţa din SUA.
Şi România speră să recâştige accesul pe piaţa americană. Vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din Caraş-Severin, Mihai Şuşară spune că ridicarea interdicţiei de export ar fi binevenită deoarece în 2013, România s-a aflat printre primele 10 ţări care au exportat carne de vită către pieţe din afara Uniunii Europene.
“Deabia aşteptăm reluarea acestei acţiuni fiindcă momentan datorită bolii limbii albastre este sistat exportul de bovine. Numai în gospodării, exceptând marile complexe există un număr mare de tineret bovin care în primavera anului trecut se lua la export şi acum nu se mai ia. Populaţia este alarmată că nu poate să valorifice ca şi până acum. Ar fi bine dacă ar intra şi românia în rând cu Irlanda şi restul ţărilor europene.”

Radio România a primit Premiul de Excelenţă – 2014 din partea Institutului European din România

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 decembrie 2014, 18:12

Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Institutului European din România Premiul de Excelenţă pe anul 2014, categoria radio, pentru promovarea spiritului şi valorilor europene.

Premiul a fost acordat pentru proiectul EuranetPlus, dezvoltat de Radio România, care produce şi difuzează materiale jurnalistice cu tematică europeană pe Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Regional, Radio România Antena Satelor şi Radio România Internaţional.

Directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, a declarat că Premiul de Excelenţă a fost acordat pentru faptul că „Radio România face un lucru extraordinar pentru că, prin proiectul EuranetPlus, promovează emisiuni de calitate, care ajung peste tot pe teritoriul românesc. Este extrem de important faptul că Radio România a inclus în grila de programe, emisiuni diverse, consacrate problematicii europene”, a adăugat Gabriela Drăgan.

EuranetPlus este un proiect de coproducţii radiofonice internaţionale (2013-2016) finanţat de Comisia Europeană. Totodată, prin proiect se realizează lunar dezbateri pe teme cetăţeneşti la Parlamentul European, sub genericul „Colţul cetăţeanului”.

EuranetPlus cuprinde 15 corporaţii sau posturi de radio publice şi private, naţionale, regionale şi internaţionale din statele UE, cu o audienţă cumulată zilnică 20 de milioane de persoane

Au trecut 25 de ani de când ONU a adoptat Convenţia privind Drepturile Copilului

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 decembrie 2014, 07:00

Au trecut 25 de ani de când ONU a adoptat Convenţia privind Drepturile Copilului. Parlamentul European, comemorând evenimentul, a adoptat o rezoluţie care cere implementarea integrală a Convenţiei pentru asigurarea respectării drepturilor copiilor de pretutindeni. Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Rezoluţia votată de Parlamentul European face apel la Comisia Europeană să elaboreze o strategie ambiţioasă şi cuprinzătoare precum şi un plan de acţiune pe cinci ani privind drepturile copilului. S-a hotărât de asemenea înfiinţarea unui intergrup pentru drepturile şi bunăstarea minorilor.

Europarlamentarul care se ocupă de crearea acestei structuri este avocatul maltez Roberta Metsola.

„Suntem pe cale de a crea un intergrup pentru drepturile copilului în cadrul Parlamentului European. Din nefericire nu există niciun comitet care să se ocupe de această chestiune. Un grup de europarlamentari – printre care şi eu – ne-am hotărât să ne unim eforturile pentru a identifica în primul rând unde sunt principalele probleme. Există o mulţime de copii supuşi agresiunilor, violenţei, care suferă din cauza prejudecăţilor rasiale, o mulţime de copii, care în urma crizei au fost pierduţi din vedere de guvernele ţărilor lor. Sarcina noastră este să ne asigurăm că în privinţa copiilor nu este loc de compromis– a declarat Roberta Metsola.

Una din priorităţile absolute avute în vedere de eurodeputat este accesul nemijlocit al tuturor copiilor, măcar la educaţia de bază. Există încă prea multe ţări – şi nu numai în afara Uniunii Europene – unde accesul la educaţie nu este garantat tuturor – ne spune europarlamentarul maltez.

Pe de altă parte copiii reprezintă o categorie deosebit de expusă diverselor abuzuri, violenţei fizice şi psihice.

Roberta Metsola:

„Avem o legislaţie adoptată împotriva exploatării sexuale, pornografiei infantile, a diverselor forme de violenţă fizică şi morală. Din păcate nu toate ţările membre au implementat această parte a legislaţiei. Vom cere deci, ca înainte de toate, fiecare membru al Uniunii să se conformeze legilor de bază, convenite la nivel politic în Uniunea Europeană, să le implementeze şi să se asigure că în sânul şcolilor, ale autorităţilor locale există structuri de consiliere bine înzestrate, pedagogii, poliţiştii sunt bine antrenaţi, la fel facilitatorii acolo unde există copii cu dizabilităţi…toate trebuie să fie la locul lor pentru a oferi o protecţie eficientă! Suntem încă departe de aceasta!”

Un accent deosebit trebuie pus pe protecţia copiilor în situaţii limită cum ar fi catastrofele naturale. Este vorba de un aspect în privinţa căruia UE se trezeşte întotdeauna un pic prea târziu! Problema este că aşteptăm să se-ntâmple catastrofa înainte de a amorsa orice mecanism de criză. În situaţia în care copiii ajung să fie lipsiţi de protecţie, devin foarte vulnerabili, mult mai vulnerabili decât adulţii! – avertizează eurodeputatul.

Există o mulţime de legi acceptate, adoptate de noi, toată lumea spune că sunt bune, dar guvernele tind să uite de ele. Ceea ce afirmăm este că minorii sunt mai vulnerabili decât adulţii. Să le acordăm deci protecţia de care au nevoie! – conchide Roberta Metsola.

La Bucureşti a vut loc în această săptămână o dezbatere despre implicarea cetăţenilor în viata UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 decembrie 2014, 09:41

La Bucureşti a vut loc în această săptămână o dezbatere despre implicarea cetăţenilor în viata Uniunii Europene si despre felul in care se poate construi o Uniune cu o legatură mai directă între instituţiile sale si cetăţeni. La discuţii au participat fostul comisar European, Dacian Cioloş si Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote.

Claudia Ruse de la Radio Bucureşti ne ofera detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi…

“Europa aparţine cetăţenilor” – este mesajul transmis de instituţiile europene dar şi concluzia dezbaterii ce a avut loc în această săptamână la Bucureşti.

Provocarea cea mai mare este modul cum pot fi cel mai bine reprezentate interesele cetatenilor. Problema reprezentării intereselor cetăţenilor europeni a fost adusă în dezbatere de la începutul crizei economice care afectează încă Europa. Parlamentul European, cu membri aleşi direct de cetăţenii europeni pare sa rezolve problema reprezentării.

În ultimii ani şi Comisia Europeană a iniţiat o serie de mecanisme de consultare a cetăţenilor, alături de posibilitatea ca aceştia să înainteze, pe baza unui număr semnificativ de semnături, propuneri către instituţiile Uniunii.

Fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş a explicat la dezbatere despre implicarea cetatenilor in viata Uniunii Europene si despre felul in care se poate construi o Uniune cu o legatura mai directa intre institutiile sale si cetateni de ce e importantă implicarea cetăţenilor, Dacian Cioloş:

“Regăsirea, ca cetăţean, în ceea ce se face la nivel european se face în primul rând prin implicarea în deciziile care se iau la nivel european şi care afectează cetăţenii. Şi aici cred că trebuie să găsim nişte modalităţi mai dinamice şi mai efective de a implica aşteptările cetăţenilor, propunerile lor, observaţiile lor, chiar îngrijorările lor. “

Se discută de multă vreme despre o aşa-numită criză a UE, criză identitară, criză instituţională şi în ce măsură această criză are legătură cu reprezentativitatea.

Deşi prezenţa euroscepticilor în legislativ transmit un mesaj de nemulţumire potrivit statisticilor Eurostat, în acest moment, la nivelul instituţiilor europene, mesajul pare unul mai optimist, concentrat pe o mai mare integrare pentru a întări Uniunea Europeană.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, a explicat la dezbatearea despre implicarea cetăţenilor in viitorul Europei că UE se îndreaptă spre o integrare din ce în ce mai profundă şi că deşi au fost şi momente de criză, Uniunii Europene are capacitatea de a transforma crizele în oportunităţi.

Angela Filote:

“Fiecare criză este o oportunitate, deci nu cred că e neapărat rău că trecem printr-o criză care ne face să ne întoarcem la întrebările fundamentale: ce este Uniunea Europeană, de ce e bine să fim în UE şi ce încercăm să construim, până la urmă? Asta este o oportunitate care trebuie folosită şi mi-aş dori foarte mult ca în această dezbatere, românii să fie prezenţi, aş îndrăzni chiar să spun, mai prezenţi decât au fost până acum “

Comisia Europeană vorbeşte despre mai multă integrare dar sunt state membre în care se discută despre introducerea de măsuri restrictive care ocolesc, de exemplu, principiul liberei circulaţii a forţei de muncă.

Acest lucru se întâmpla în condiţiile în care toate studiile arată că efectul cetăţenilor mobili este unul benefic atât pentru ţara în care se stabilesc, cât şi ţara de origine. În aceste condiţii nu se justifică necesitatea unor modificări legislative nici la nivel naţional, nici la nivel European.

În ciuda mediului economic nefavorabil, competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 decembrie 2014, 07:30

În ciuda mediului economic nefavorabil investiții în cercetare și dezvoltare pentru competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut în anul 2013. Datele sunt prezentate de Comisia Europeană în Tabloul de bord al UE privind investițiile realizate de sectorul industrial în cercetare și dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Felicia Ristea, Radio Timişoara.

Ţări precum Irlanda, Italia şi Spania au depăşit media din Uniunea Europeană la investiţiile în domeniul ştiinţei, al cercetării şi inovării. În general, în anul trecut, investițiile în cercetare și dezvoltare ale societăților cu sediul în UE au crescut cu 2,6% dar această creștere a fost inferioară celei înregistrate în anul anterior (6,8%) și mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum și ratei atinse de societățile cu sediul în SUA (5%) și Japonia (5,5%). Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:

Făcînd o comparaţie cu firmele din Statele Unite vedem că acolo se investeşte mai mult în domeniile de cercetare, că activează mai intens în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Ce înseamnă, de fapt, să activezi mai intens în cercetare dezvoltare. Înseamnă că sînt companii care au un beneficiu mai marer şi un risc mai mare. Vorbim despre domenii farmaceutice, bio-tehnologii, industriile care se bazează pe inteligenţă. Aşadar, obiectivul pentru Europa este să avenseze mai mult pe teritoriul economiei bazată pe cunoştinţe. Şi dacă afacem asta atunci putem să îi ajungem din urmă.

În parteneriatul public- privat, deocamdată, Uniunea Europeană pare a fi într-o cursă în care se străduieşte să ajungă din urmă alte state precum Jponia, Coreea de Sud ori Statele Unite, a mai spus comisarul Carlos Moedas care ne anunţă reacţia Comisiei Europene:

Cred că planul de investiţii care a fost lansat este concentrat pe stimularea investiţiilor private, capacitate de influenţare şi de a avea mai multe proiecte riscante. Şi, dacă avem mai mult risc avem, cu siguranţă, mai multe beneficii şi un potenţial mult mai mare în ceea ce priveşte cunoştinţele. Iar dacă vom avea mai multe beneficii putem crea, de fapt, mai multă bunăstare, şi mai multe locuri de muncă. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea sînt exemple excepţionale în acest sens. Am avut proiecte precum „pachetul de inovare” care erau capabile să stimuleze investiţia privată. Investiţia pe care o numim „pachetul de investiţie în inovaţie” este un pachet care avea 8 miliarde din banii publicii şi activa pînă la 22 miliarde din banii privaţi. În acestă linie de gîndire vă spun că sînt foarte încîntat, că cercetarea şi dezvoltarea că este un instrument extrem de util pentru noi europenii pentru ca să găsim îmbinarea fericită în acest triunghi între responsabilitate fiscală, reformele corecte şi investiţii. Acesta este lucrul de care avem nevoie pentru viitor.

Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va contribui la creșterea investițiilor private în proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investiții beneficiind sectorul cercetării și dezvoltării din întreaga Europă.

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:

Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.

Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.

Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.

Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.

Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.

Corina Creţu…

“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”

Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională

Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport

441 milioane de Euro vor veni din partea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 decembrie 2014, 08:00

Romania are undă verde de la Comisia Europeană să utilizeze Fondul de Ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane. În perioada 2014-2020 , 441 milioane de Euro vor veni din partea UE, bani pe care România îi va folosi pentru a cumpăra produse alimentare pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de acestea. Totodată, copiii aflaţi în dificultate, vor primi produse de uz şcolar cumpărate tot din ajutorul Fondului.

Despre toate acestea ne vorbeşte dl Adrian Preda, responsabil Networking în cadrul Europe Ditrect Craiova.

Trebuie să menţionez că această finanţare a UE este susţinută şi de resursele naţionale, ţara noastră alocând peste 75 milionae de Euro pentru completarea Fondului de Ajutor European.

Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitate profesională, declară că banii vor veni chiar din această iarnă să sprijine in mod special persoanele care trec prin momente grele. Aceasta a menţionat şi importantul rol al programului de a oferi acces la educaţie copiilor care provin din familii sărace.

Aşa cum a declarat însăşi doamna comisar, oamenii vor primi produsele alimentare începând cu această iarnă, urmând ca din 2015, aprovizionarea să aibă loc de două ori pe an. Persoanele asistate social, pensionarii cu venituri mici şi persoanele al căror venit este sub 45% din salariul minim pe economie, sunt categoriile principale de persoane care vor putea să beneficieze de ajutorul susţinut de Fondul de Ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane.

Pe lângă alimente, datorită banilor oferiţi de FEAD, oamenii se vor putea bucura de educaţie sanitară şi alimentară, acces sporit la serviciile medicale sau de consiliere juridică, îndrumare către serviciile sociale, consiliere profesională şi un sprijin în căutarea unui loc de muncă. Menţionez că toate aceste măsuri au ca ţintă incluziunea socială.

Începând de anul viitor, copiii care provin din familii sărace, vor primi, o dată pe an, articole de uz şcolar. Acestea vor fi distribuite prin intermediul şcolilor şi autorităţilor locale. Vreau să dau pe această cale şi o vestze bună ONG- urilor, care, vor putea fi implicate în furnizarea produselor alimentare persoanelor cu dificultăţi de deplasare şi în aplicarea măsurilor de incluziune socială anterior menţionate.

Ajutorul vital, oferit prin intermediul acestui Fond, reiese din faptul că ţara noastră, înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de sărăcie din UE, aproximativ 30% din populaţie suferind de lipsuri materiale severe. Programul operaţional adoptat, va contribui la atingerea obiectivului naţional de a ajuta 580 000 de oameni să iasă din sărăcie

Plan spectaculos de investiţii strategice pentru Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 28 noiembrie 2014, 09:59

‘Uniunea Europeana e inapoi in business’ este semnalul pe care l-a dat Comisia Europeana lansand un plan spectaculos de investitii strategice, de 315 miliarde de euro. El urmeaza sa relanseze cresterea economica europeana si sa creeze 1,3 milioane de noi locuri de munca in Uniune in urmatorii trei ani. Cum se vor intampla acestea si cat de plauzibila e cresterea economica vizata, in rubrica EURANET semnata azi de Lucia Jurca, de la Radio Bucuresti FM.

“Europe is back in business”- adica Europa e din nou pe val, a spus presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker in aceste zile, cand a lansat planul gigant de investitii comunitare, in valoare de 315 miliarde de euro. Este vorba de un proiect strategic de relansare a economiei Uniunii Europene in urmatorii trei ani, menit sa propulseze cresterea economica si sa reduca somajul. In discursul de prezentare a Planului, Presedintele Juncker a spus ca acesta se bazeaza pe trei piloni – crearea unui nou Fond European de Investitii Strategice in luna iunie 2015; stabilirea unei “conducte de proiecte”, dublate de un program de asistenta pentru canalizarea investitiilor in zonele unde este mai mare nevoie si o foaie de parcurs pentru a face Europa mai atractiva pentru investitii si pentru inlaturarea blocajelor de reglementare. Tot referitor la acest plan, leaderul Comisiei Europene a declarat:” Chestiunea este foarte simpla : daca Europa face mai multe investitii, va fi mai prospera si va crea mai multe locuri de munca. Planul prezentat azi in strans parteneriat cu Banca Europeana de Investitii este o modalitate noua si ambitioasa de a stimula investitiile fara a crea datorii. Acum este momentul sa investim in viitorul nostru, in domenii strategice-cheie pentru UE, cum sunt energia, transporturile, retelele in banda larga, educatia, cercetarea, inovarea”. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, in ansamblu, masurile propuse ar putea adauga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul Uniunii in urmatorii trei ani si ar putea crea 1,3 milioane de noi locuri de munca. Planul detaliat de presedintele Comisiei Europene a atras pe data criticile euroscepticilor si Grupului Verzilor.”Magicianul Juncker ne vorbeste despre bani care nu exista”, au exclamat euroscepticii. La dubiile si temerile exprimate si de deputati din mai multe grupuri europarlamentare, reprezentantii Comisiei au raspuns imediat. Vice-presedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen a replicat ca noul fond va maximiza impactul asupra economiei reale, va debloca investitiile publice si private in proiecte reale si va crea locuri de munca. El a mai subliniat si contributia statelor membre la fond ca fiind neutra in relatie cu Pactul de Stabilitate si Crestere. Vicepresedinte al Comisiei responsabil cu locurile de munca, crestere, investitii si competitivitate, Katainen a declarat la randul sau:” Fiecare euro din banii publici mobilizat in cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub forma de investitii, care altfel nu s-ar fi realizat. Comisia invita statele membre si bancile nationale sa adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia si a genera mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeana”.
Odata ce Romania are nevoie de o crestere economica accelerata si politici bune in domeniu pentru a atenua decalajele fata de ‘vechea Europa’, Planul strategic propus de Juncker ne-ar veni manusa. Ar fi, poate, mai mult decat oportun si benefic. Vazand si facand…

Comisia Europeană a anunţat ieri detaliile unui plan de redresare economică, pe care îl descrie ca o adevarată „ofensivă a investiţiilor”

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 11:47

Ar urma ca în urmatorii trei ani sa fie mobilizate fonduri de peste 300 de miliarde de euro, pentru investitii suplimentare. Detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.

Comisia Europeană a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să creeze mai multe locuri de munca.
Referitor la acest plan, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat:

„Astăzi Europa dă o nouă pagină. După ani de zile în care am luptat să ne recâştigăm credibilitatea fiscală şi am promovat noi reforme, astăzi facem un nou pas în această direcţie. Este vorba de un plan ambiţios, dar realist pentru Europa. Europa are nevoie de un nou impuls, impuls pe care Comisia Europeană îl dă astăzi. Investiţiile în Europa înseamnă mult mai mult decât cifre, proiecte şi bani. Oamenii sunt importanţi, mai ales cei care nu au locuri de muncă. Trebuie să le transmitem un nou mesaj, lor şi lumii întregi – în Europa se fac din nou afaceri.”

Planul are trei direcţii principale – instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice care să mobilizeze cel puțin 315 miliarde de euro, crearea unei rezerve de proiecte pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele şi o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele.
Experţii Comisiei susţin că măsurile propuse ar urma să contribuie cu cel puţin 330 de miliarde de euro anual la produsul intern brut european şi să creeze până la 1,3 milioane de locuri de muncă noi.

Întârzieri la demararea politicii de coeziune din perioada 2014-2020

Publicat de Monica Slavici, 27 noiembrie 2014, 09:24

Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru următorii 6 ani va începe abia din 2015, deşi acest lucru trebuia să se întâmple încă de anul acesta. Prin urmare, proiectele vor fi demarate cu întârziere, spune comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.

Bugetul politicii de coeziune pentru 2014-2020 este de 376 miliarde euro, cu 10% la mai mult faţă de perioada anteroară. Fondurile vor fi direcționate către regiunile în care Produsul Intern Brut pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul Uniunii Europene.
Prioritățile au fost stabilite printr-un proces de consultare între Comisia Europeană și țările Uniunii Europene. Fiecare stat membru a elaborat un proiect de acord de parteneriat, toate fiind deja aprobate. Acestea evidențiază strategia țării și propune o listă de programe.

Plan de investiţii al Comisiei Europene pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică

Publicat de Monica Slavici, 25 noiembrie 2014, 09:08

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, va prezenta mâine, in faţa Parlamentului european, planul său de investiţii de 300 de miliarde de euro pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Amănunte ne oferă Sorin Pavel de la Bucuresti FM

Statele membre UE au un nou termen limită pentru a depune propriile programe operaţionale la Comisia Europeană

Publicat de Monica Slavici, 24 noiembrie 2014, 09:28

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, că au fost încheiate toate acordurile de parteneriat privind fondurile europene cu toate cele 28 de state membre. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

“ Ne aşteptăm să adoptăm până la sfârşitul anului în jur de 150 din cele 310 programe operaţionale. Este imposibil pentru Comisia Europeană să adopte toate programele operaţionale, deoarece nu vrem să sacrificăm calitatea acestor programe. Vorbim de investiţii pentru următorii zece ani.”

Corina Creţu mai spune că a fost creat un grup de lucru pentru a ajuta ţările care au o absorbţie mai scăzută de 60%.
Va fi făcută şi o analiză în statele membre unde, deşi fondurile au fost alocate în mare măsură, ele nu s-au regăsit în dezvoltarea economică a regiunilor respective.

“În unele regiuni, care au plecat cu un start întârziat, cum este şi cazul României, dar sunt şi alte ţări care, practic, primesc de foarte mulţi… deci în cazul României, şi al Bulgariei, şi Poloniei şi, în fine, sunt ţările din regiunea noastră în general, atunci când se investesc bani, se văd în termeni de ridicare a nivelului de trai.
Dar sunt regiuni unde, indiferent câţi bani dăm, nu se înregistrează creştre economică, nu se înregsitrează îmbunătăţirea vieţii oamenilor, cum este sudul Italiei. “

Pentru mai multe state, inclusiv România, fondurile de coeziune reprezintă 50% din politicile de investiţii, a spus comisarul pentru politici regionale, după reuniunea cu miniştrii din toate statele membre.
Reamintim că Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii.
Fondul de coeziune vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
De menţionat că, în data de 18 noiembrie, Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene ajunge la 439 milioane de euro, bani care sunt folosiţi la finanţarea a două tronsoane de autostradă în România: Arad -Timişoara şi centura municipiului Constanţa.

Noi măsuri împotriva fraudei şi evaziunii fiscale transfrontaliere în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 14 noiembrie 2014, 09:36

Uniunea Europeană ar trebui să fie ‘vârful de lance’ al luptei împotriva evaziunii și fraudei fiscale, a declarat noul comisar european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici.

Frauda și evaziunea fiscală au o dimensiune transfrontalieră importantă, iar lupta împotriva lor reprezintă un obiectiv major al strategiei Comisiei Europene în acest domeniu. Comisia a jucat un rol-cheie în cadrul Uniunii Europene, dar și la scară mondială pentru a le combate. Cooperarea cu șefii statelor lumii este esențială pentru a oferi o soluție eficientă la această problemă.

Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice și financiare a anunțat că s-au decis noi măsuri de transparență fiscală și evitarea legilor fiscale anticipate.

“Angajarea Comisiei Europene în lupta ămpotriva evaziunii fiscale nu este ceva nou, dar astăzi rezultatele sunt mai evidente ca niciodată.

Eficiența economică, justiția socială și concurența loială, iata 3 principii care susțin această luptă. Iar aceste principii se află în centrul acțiunilor noastre. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeana va continua cu ambiție și determinare în această perioadă.”

Este important de subliniat rolul statelor  membre. In cazul în care Comisia propune o inițiativă în lupta împotriva fraudei fiscale, numai statele membre au drept de vot. Este necesară conștientizarea și acceptarea din partea lor a planului de acțiune  în această direcție. Ca urmare a acceptării în unanimitate de statele membre trebuie să se țină cont de capacitatea acestora de a lua masurile ce se impun.

Cum au fost cheltuiţi banii Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 12 noiembrie 2014, 09:52

Uniunea Europeană a folosit eronat în 2013 bugetul de cheltuieli – relevă raportul anual al Curţii Europene de Conturi. Unele state membre au utilizat fondurile comunitare pentru a nu le pierde, fără a fi preocupate însă de rezultate, spune preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira.

7 milioane de euro din bugetul de cheltuieli a fost folosit în mod necorespunzător. Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să ia mai multe măsuri cu privire la cum se cheltuie fondurile europene. Trebuie să existe un control mai atent asupra plăţilor, pentru a obţine rezultatul pe care cetăţenii aşteaptă să-l vadă, şi astfel vom câştiga încrederea lor. Recomandăm executivului european să se concentreze mai mult pe performanţa proiectelor, decât pe
gradul de absorbţie al fondurilor.

Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli au fost politica regională, transporturile şi energia, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul şi sănătatea, precum şi programele din sectorul agricol. Raportul arată că un număr mare dintre greşelile în sectorul agricol au fost provocate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari. Cea mai frecventă greşeală a fost supradeclararea suprafeţei de teren.

Curtea dă exemplu România, Germania, Irlanda, Grecia, Franţa şi Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi pentru care s-au acordat fonduri, erau de fapt acoperite total sau parţial cu vegetaţie. În aceste cazuri, Uniunea Europeană nu plăteşte. În ce priveşte proiectele de dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate, Italia, România, Ungaria, Olanda şi Polonia sunt printre ţările care nu au respectat cerinţele specifice pentru proiectele de investiţii şi normele în materie de achiziţii.

Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi estimează că rata de eroare pentru plăţile efectuate în 2013 a scăzut de la 4,8 la 4,7%. Anul trecut, cheltuielile Uniunii Europene au fost de 148 miliarde de euro. Nivelul de eroare nu constituie un indiciu al existenţei fraudei, al lipsei de eficienţă la nivelul cheltuielilor sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, potrivit Curţii Europene de Conturi, care menţionează că cele 7 miliarde de euro cheltuite eronat nu ar fi trebuit plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Kristalina Georgieva, promite o supraveghere mai atentă pentru intervalul 2014-2020.

În zilele următoare vom publica recomandări pentru constituirea unui grup de lucru inter-instituţional. Comisia Europeană lucrează pentru a îmbunătăţi performanţele Uniunii Europene şi modul de gestionare a fondurilor în următorii ani, pentru a consolida eficacitatea politicilor. Între măsurile avute în vedere de Comisia Europeană se numără simplificarea opţiunilor de plată şi armonizarea regulilor între tipurile de fonduri.

Propuneri ale Comisiei Europene pentru un regim TVA mai simplu

Publicat de Monica Slavici, 6 noiembrie 2014, 11:49

Comisia Europeană a înaintat mai multe propuneri pentru un regim mai simplu şi mai sigur asupra taxei pe valoare adăugată.

Comisia Europeană a prezentat ieri Previziunile economice de toamnă pentru anul 2014

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2014, 10:15

Creşterea globală a PIB a fost mult mai scăzută decât se aştepta, în prima jumătate a acestui an, a declarat vicepreşedintele Katainen.

Asta s-a datorat în principal slăbiciunii economiilor în curs de dezvoltare, dar şi tensiunilor geopolitice în creştere în Ukraina şi Orientul Mijlociu.
Previziunile pentru creşterea comercială au fost revizuite în jos, iar economia zonei euro se va extinde cu numai 0,8% în acest an, 1,1% anul viitor şi 1,7% în 2016.
Cum ar trebui acţionat, a punctat Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice şi financiare:

Nu există un singur răspuns simplu. Redresarea economică încă se căzneşte să ia avânt, în mare parte din Europa; considerăm că este esenţial ca toate nivelele administraţiei să îşi asume răspunderile şi să mobilizeze politicile, atât pe partea de cerere, cât şi de ofertă, pentru a stimula creşterea şi ocuparea forţei de muncă.
Deci nu avem o soluţie simplă, un unic răspuns.Toate statele membre au nevoie de reforme structurale hotărâte, de politici fiscale credibile şi de susţinerea investiţiilor. Prima noastră prioritate, acum, este să stimulăm investiţiile, să declanşăm creşterea şi să o susţinem în timp.
Vom lucra în mare viteză, sub coordonarea vicepreşedintelui Katainen, pentru a aplica planul de investiţii de 300 de miliarde, anunţat de preşedintele Juncker.

Finanțări UE pentru dezvoltarea telecomunicațiilor din România

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2014, 09:58

Comisia Europeana a aprobat o investiţie pentru dezvoltarea unei infrastructuri de banda larga în România. Este vorba de 3.000 de kilometri in zonele in care nu exista retele de comunicatii electronice. Claudia Ruse de la Bucuresti Fm de la Bucuresti FM ne spune mai multe in rubrica Euranet Plus de astazi.

Aproximativ 60 de milioane de euro sunt investiti de Comisia Europeană in Romania pentru a aduce internetul in zonele unde acum nu exista.
Cu acesti bani tara noastra va dezvolta o infrastructuri de bandă largă de 3.265 km în așa-numitele „zone albe” ale României – zone în care nu există rețele de comunicații electronice de acces sau de distribuție.
Banii sunt alocati din Fondului european de dezvoltare regională dintr-o investiție totală de 69 milioane de euro.
Investiţia va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale spune Mihai Roşioru – purtator de cuvânt Repreyentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

„În urma acestui proiect care va trebui să fie implementat până la finalul anului 2015, vor avea acces la internet în bandă largă aproximativ 130.000 de gospodării cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800. Costul total al acestui proiect este de 69 de milioane de euro, din care 57 de milioane fonduri nerambursabile si va acoperi 783 de localitati in prezent fara acces la internet.”

Oficialii europeni considera ca proiectele de acest tip servesc la crearea unor condiții-cadru îmbunătățite pentru mediul de afaceri și cetățeni și permit regiunilor mai puțin dezvoltate din România să beneficieze de oportunitățile oferite de economia digitală.
Acesta este un exemplu perfect privind modul în care politica de coeziune poate contribui, în mod direct, la atingerea obiectivelor definite în agenda UE pentru creștere economică, „Europa 2020”, și la dezvoltarea economică a regiunilor.
Investiția are loc în cadrul programului „Creșterea competitivității economice” şi este considerat un „proiect major, spune Mihai Roşioru , purtator de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

“Este aşadar vorba despre un proiect major pentru că costurile acestuia se ridică la peste 50 de milioane de euro.
Din acest motiv aprobarea acestui proiect a fost făcută direct la Brixelles de Comisia Europeană în condiţiile în care alte tipuri de proiecte cu bugete mai reduse sunt aprobate la nivel national sau regional.”

Proiectul RO-NET va veni în completarea infrastructurii de telecomunicații aparținând operatorilor existenți în regiunile respective și va conferi acces deschis și nediscriminatoriu la furnizorii de servicii pentru întreprinderi sau consumatori.
Decizia de cofinanțare a proiectului se încadrează în perioada de programare 2007-2013. României i-au fost alocate fonduri în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune în perioada 2007-2013.
Prin acesata investitie Romania creste nivelul de absorbtie a fondurilor europene.
Pentru perioada 2014-2020, României îi sunt alocate aproximativ 30 de miliarde de euro .

Comisia Europeană condusă de Jean- Claude Junker și-a inceput mandatul de cinci ani

Publicat de Monica Slavici, 3 noiembrie 2014, 09:44

Noua Comisie Europeană, condusă de Jean- Claude Junker, din care face si romanca Corina Cretu, și-a preluat mandatul care va dura cinci ani. Care a fost drumul parcurs până aici, aflăm din rubrica Instantaneu european, realizată de Andreea Drăguleasa, București FM

Provocările Europei nu pot aștepta!
Acesta a fost motto-ul zilei de sâmbătă, 1 noiembrie, când Comisia Junker şi-a început oficial activitatea.
Este pentru prima dată, după introducerea audierilor în Parlamentul European, în 1994, când o Comisie Europeană își preia atribuțiile la termen.
Și tot ca o premieră: președintele ei, luxemburghezul Jean- Claude Junker, a ajuns să ocupe această funcție după ce Parlamentul European l-a ales, și nu doar i-a aprobat numirea, ca urmare a propunerii Consiliului European.
După alegerea lui, în iulie anul acesta, cu o majoritate covârșitoare, Jean- Claude Junker a prezentat echipa Consiliului European. Împreună au convenit asupra listei finale a comisarilor desemnați, care a fost înaintată Parlamentului în septembrie.
Au urmat audierile în comisiile de specialitate și, după o schimbare de componență și mai multe ajustări negociate, Comisia Junker a fost votată şi pe 23 octombrie Consiliul European a numit-o oficial. De astăzi, noua Comisie Europeană își începe efectiv activitatea, iar președintele Jean- Claude Junker consideră are echipa potrivită :
“Cu această nouă Comisie avem oportunitatea extraordinară dar și obligația de a asigura un nou început, de a lucra pentru a îndrepta situația dificilă geopolitică și pentru a întări revigorarea economică, să construim o Europă unită care asigură locuri de muncă și dezvoltare cetățenilor ei. Cred că am echipa potrivită pentru așa ceva.”
Mandatul Comisiei Junker se va încheia la 31 octombrie 2019.

Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice

Publicat de Monica Slavici, 31 octombrie 2014, 09:23

Comisia a publicat cu sprijinul Agenției Europene de Mediu, raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice, măsurând totodată și drumul care mai rămâne de străbătut. Potrivit celor mai recente estimări, în 2013, emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 1,8 % față de volumul din 2012, atingând cele mai mici niveluri din 1990 până în prezent. Astfel, pașii parcurși până în prezent îi permit Uniunii Europene nu doar să realizeze, dar chiar să și depășească obiectivul stabilit pentru 2020.

Raportul privind progresele realizate în legătură cu Protocolul de la Kyoto și cu Strategia Europa 2020 este elaborat anual de Comisie, care-l prezintă Parlamentului European și Consiliului. Raportul se bazează pe datele comunicate de statele membre. Informațiile centralizate prezintă progresele realizate de Uniunea Europeană în atingerea obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scăderea emisiilor cu 1,8 % în 2013 în comparație cu anul precedent înseamnă că volumul total al emisiilor din UE a scăzut cu circa 19 % față de nivelul înregistrat în 1990.
Eforturile făcute la nivel naţional au fost valorizate de d-na Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

„Astăzi, transmitem un mesaj ferm şi extrem de constructiv al Uniunii Europene înainte de întrunirea de la Lima la care se adaugă, desigur, decizia de spăptămîna trecută privind obicetivele din Strategia 2030 care joacă un rol foarte important. Cred că am reuşit să transmitem unsemnal forte puternic întregului mapamond, am cerut toturora să-şi rezoilve problemele specifice pînă la finele primului trimestru al anului viitor. Noi am rezolvat acum problema la nivelul Uniunii Europene. Cineva ar putea spune că este uşor, că este simplu. Nu, nu este simplu în Uniunea Europeană să ai 28 de state membre ale gbordului de decizie şi taote să fie de acord să adopt, este o decizie adoptată de acum, să reducă cu 40 % emisiile de gaze pînă în 2030. Nu toate statele europene au de făcut acelaşi lucrur dar toate au de făcut ceva!

Realizarea obiectivelor în materie de schimbări climatice stabilite pentru anul 2030 prezintă noi date de luat în calcul. Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

Am reuşit ca anul trecut, în Euroopa, să scădem nivlul de emisii de gaze în atmosferă cu 1,8%. Vom avea aşadar o întrunire semestrială pentru a discuta obiectivele şi o alta pentru a stabili ţintele pe termen lung iar, pe termen scurt, sînt încîntată că sîntem în parametri, un lucru plăcut de recunoscut la finalul unui mandat de 5 ani.

Pentru a putea respecta obiectivele stabilite statele membre au decis să folosească cea mai mare parte a veniturilor obținute în prezent în cadrul schemei ETS pentru a investi în domeniul climei și energiei precum energia din surse regenerabile și transporturile durabile.

Ieri, la Bruxelles, s-a desfășurat ultima reuniune a Comisiei Europene sub președinția lui Jose Manuel Barrosso

Publicat de Monica Slavici, 30 octombrie 2014, 09:45

Președintele Barrosso s-a declarat foarte mulțumit, deoarece s-a apreciat încă o dată rolul de lider al Uniunii Europene în combaterea schimbărilor climatice.

Statele membre au adoptat în unanimitate propunerea privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40%, până în 2030. De asemenea, s-a reconfirmat faptul că UE rămâne cel mai mare donator de ajutor, cel mai imporrtant bloc comercial și cea mai mare economie din lume.Sigur că de-a lungul acestor 10 ani nu toate acțiunile au foat perfecte, a recunoscut Barrosso:

”Regret că, datorită unui sistem decizional foarte complex în UE, nu a fost întotdeauna posibilsă ne mișcăm suficient de repede. Regret că mobilizarea a suficientă solidaritate a durat, atunci când era mai mare nevoie de ea.”

Președintele Barrosso a mai adăugat că există și o mare neîncredere din partea cetățenilor afectați de criză, vizavi de întregul sistem și de instituțiile Uniunii. Trebuie remediate aceste lucruri, această percepție de nedreptate și să ne asumăm proiectul european la nivel de guverne, instituții, opinie publică și societate civilă. La finalul discursului, Jose Manuel Barrosso a rostit un poem in portugheză și a mulțumit tuturor ziariștior prezenți.

Europa mai puțin poluată !

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 10:46

Obiectiv îndeplinit, după cum arată raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice. Datele acestuia, publicate ieri de Comisia Europeană cu sprijinul Agenției Europene de Mediu.

Comisia Juncker – suport parlamentar asigurat pe următorii 5 ani ?

Publicat de Monica Slavici, 29 octombrie 2014, 09:00

Mai sunt trei zile şi noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţiuni. Aşteptările sunt mari şi chiar dacă votul din plenul Parlamentului European a adus a majoritate convingătoare echipei lui Jean-Claude Juncker, glasurile prudente sau chiar sceptice nu lipsesc. Cât de solid şi în special cât de durabil va fi deci sprijinul parlamentar de care va beneficia Comisia?

Comisia Juncker a obţinut 423 voturi favorabile, 209 contra, 67 de parlamentari abţinându-se. Sprijinul parlamentar scriptic este unul însemnat, totuşi mai puţin substanţial decât cel cu care pornea la drum precedenta Comisie, acum cinci ani.
Noul preşedinte al Comisiei Europene în alocuţiunea sa rostită în faţa plenului Parlamentului lansa apelul de a pune Europa din nou în mişcare. „Cetăţenii îşi pierd încrederea, extremiştii de stânga şi de dreapta se ţin scai de noi, concurenţii noştri îşi permit prea multe”. În faţa acestor provocări noua Comisie se va apuca de lucru imediat, dorind să obţină rezultate rapid şi în mod eficace– spunea Jean-Claude Juncker, adresându-se parlamentarilor europeni.
Dar să vedem ce cred eurodeputaţii despre conjunctura în care-şi începe drumul noul executiv european!
Pervenche Berès, membră a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European:

„Noul Parlament European are compoziţia mult schimbată ca rezultat al alegerilor din 25 mai. Tripartismul care există la ora actuală, cu un grup de stânga, unul de dreapta şi cel al euroscepticilor, s-a manifestat din plin cu ocazia votului de validare a noii Comisii.”

Manfred Weber, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European:

„Avem un nou Parlament în care Comisia propusă de Jean-Claude Juncker a obţinut o majoritate stabilă, democratică. Putem începe deci să lucrăm şi exact aceasta este ceea ce se aşteaptă de la noi.”

Unul din angajamentele cele mai concrete ale noului preşedinte al Comisiei Europene este ambiţiosul pachet de investiţii cifrat la 300 de miliarde de euro, destinat creării a noi locuri de muncă, stimulării creşterii economice şi îmbunătăţirii competitivităţii produselor şi serviciilor europene. De îndată ce-şi preia mandatul, Colegiul va începe să lucreze zi şi noapte la acest proiect, pe care-l va prezenta înainte de Crăciun – afirma Jean-Claude Juncker în faţa parlamentarilor europeni.
Pervenche Berès, deputat socialist francez:
„Condiţia votului meu favorabil cu ocazia investirii în funcţia de preşedinte al Comisiei a fost îndeplinirea angajamentului său privind alocarea celor 300 de miliarde în decursul a trei ani. În ceea ce mă priveşte nu este vorba de un credit nelimitat! A făcut nişte promisiuni în faţa noastră, iar eu voi contabiliza îndeplinirea acestora!”
Manfred Weber, deputat german al PPE:

„Jean-Claude Juncker şi echipa sa au un mandat de 5 ani, dar după cum ştim, aşteptările sunt mari, deci cele mai importante proiecte trebuie demarate în primele luni! Îl sprijinim pe Jean-Claude Juncker. Cu ocazia audierilor s-a dovedit a fi un preşedinte de Comisie rezonabil, bine intenţionat. Este un om cu multă experienţă şi o cunoaştere profundă a structurilor europene. Va beneficia de susţinerea fără rezerve pe următorii cinci ani a grupului său politic.”

José Manuel Barroso a prezentat în plenul Parlamentului European bilanţul executivului european pe care l-a condus

Publicat de Monica Slavici, 28 octombrie 2014, 13:10

După două mandate caracterizate de crize succesive, actualul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso,  îşi încheie activitatea. Din 2004,  de când a preluat preşedinţia Comisiei Europene, au fost cei mai dificili ani de la începutul integrării europene, spune José Manuel Barroso.

“Astăzi avem 28 de țări membre, aproape de două ori mai mult de-a lungul unei perioade dificile. Există o dovadă mai bună a capacităţii de rezistenţă şi adaptare a Uniunii noastre? Faptul că suntem capabili să rămânem uniţi și deschişi în timpul crizei confirmă rezilienţa extraordinară și puterea Uniunii Europene și nu ar trebui să subestimăm aceste lucruri.

În momentul în care criza a izbucnit, nu am avut aproape niciun instrument pentru a reacţiona . Ne-am confruntat cu o criză fără precedent. Nu am avut mecanisme pentru a sprijini țările care au fost sub amenințarea imediată. Și ceea ce am făcut, am facut împreună: Comisia, statele membre, și întotdeauna, cu sprijinul puternic al Parlamentului, împreună, am creat un nou sistem de guvernare.”

Chiar dacă Europa a dovedit că este mult mai puternică decât se credea, rămân ecourile privind zona euro.

José Manuel Barroso: “Comisia are astăzi mai multe competențe în ceea ce privește guvernarea din zona euro decât înainte de criză. Banca Centrală Europeană are astăzi posibilitatea de a efectua supravegherea directă a băncilor din Europa, ceea ce a fost considerat imposibil. Ar fi fost aproape de neimaginat înainte de criză. Și îmi amintesc când am vorbit atunci despre o uniune bancară că am primit telefoane şi eram întrebat de ce o uniunea bancară, pentru că acest lucru nu este în tratate”, și am răspuns: „Da, nu este în tratate, dar avem nevoie, dacă vrem să îndeplinim obiectivele tratatelor, și anume obiectivele de stabilitate pentru creștere economică!”

Discursul nu putea fi lipsit de tema competitivităţii:
“Investițiile private vor veni mai mult atunci când avem economii competitive, care pot atrage aceste investiții private și, într-adevăr, eu sunt acum fericit să văd că cele mai multe dintre țările noastre, într-un ritm diferit, au reforme structurale ambițioase, reforme pe care le-au considerat imposibil de realizat înainte de criză.”

Actualul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, va înmâna puterea europeană succesorului său, Jean-Claude Juncker, şi noii sale echipe executive.

Comisia Europeană dă în judecată România pentru nerespectarea legislaţiei privind deșeurile miniere

Publicat de Monica Slavici, 22 octombrie 2014, 09:07

Ca urmare a încălcării normelor comunitare de mediu în cazul iazului de
decantare de la Boşneag din judeţul Caraş-Severin, Comisia Europeană
introduce o acțiune în justiție împotriva României,  explică consilierul din cadrul Centrului de informare Europe Direct Timişoara, Maria Ciorba.

Scopul este de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective. Conform procedurilor,
Comisia a transmis în primă fază o scrisoare de întârziere în luna
octombrie 2012. Prin aceasta solicită informaţii cu privire la măsurile
luate de România pentru soluţionarea problemei deşeurilor toxice
generate de exploatarea minieră de la Moldova Nouă. Scrisoarea a fost
urmată în februarie 2014 de avizul motivat al Comisiei, prin care
României i-a fost acordat un termen de două luni pentru a informa
Comisia cu privire la măsurile luate în acest sens. Ţara noastră a fost
de acord să ia măsuri, însă progresele au fost insuficiente. De
menţionat că, în 95% din cazurile în care Comisia demarează procedura de
infringement, statele vizate iau măsuri şi nu se ajunge la acţiunea în
justiţie. În acest caz, având în vedere gravitatea riscurilor pentru
sănătatea umană şi pentru mediu, şi la recomandarea comisarului pentru
mediu, Comisia acţionează România la Curtea Europeană de Justiţie. şi
poate cere curţii inclusiv sancţiuni financiare.

Cu o suprafaţă de peste 100 hectare, iazul de decantare Boşneag aparţine
societăţii Moldomin, în prezent aflată în insolvenţă. Iazul reprezintă o
sursă majoră de poluare şi afectează atât sănătatea umană, cât şi
mediul. 30.000 de persoane, atât din ţară, cât şi din Serbia suferă, în
fiecare zi cu vânt puternic, din cauza prafului, amestecat cu steril şi
metale grele. Dacă iazul Tăuşani nu mai crează probleme fiind umectat şi
monitorizat conform contractului de conservare, în zona iazului Boşneag
se înregistrează periodic depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie.

Şef serviciu monitorizare şi laborator din cadrul Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Caraş-Severin, Simona Săndulescu:

În vecinătatea iazurilor am constatat depăşiri de 7 ori limita admisă
pentru particule în suspensie, iar în zonele locuite de 3 ori. Anul
acesta, în total am avut patru poluări accidentale sesizate. Au fost şi
situaţii în care depăşirea a fost în zona iazurilor de până la 27 de ori
limita admisă.

Potrivit legislației europene, statele membre au obligația să se asigure
că deșeurile miniere sunt gestionate astfel încât sănătatea umană să nu
fie pusă în pericol, dar şi nici mediul. Deasemenea, trebuie luate
măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau
depozitării necontrolate a deșeurilor miniere, chiar și după închiderea
instalației de tratare a deșeurilor.

Cartonaș roșu pentru Sri Lanka și verde pentru Belize, Fiji, Panama, Togo și Vanuatu

Publicat de Monica Slavici, 15 octombrie 2014, 09:49

Aceasta este decizia luată de Comisia Europeană în materie de importuri de produse pescărești.

Pe baza avizelor ştiinţifice, Comisia Europeană propune, pentru următorii ani, o reducere a capturilor pentru nouă specii de adâncime, considerate vulnerabile la pescuit

Publicat de Monica Slavici, 15 octombrie 2014, 09:06

Speciile de adâncime au o creştere lentă şi o durată lungă de viaţă, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la pescuit.

Acestea sunt capturate în apele din afara zonelor continentale şi, prin urmare, au nevoie de o protecţie adecvată. Din acest motiv, gestionarea durabilă este singurul mod în care punem la adăpost viitorul zonelor de activităţi pescăreşti de adâncime, spune comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki:

„La fel cum internetul cere reguli de combatere a criminalităţii informatice, noile bio-tehnologii sau sistemele submarine ne determină să reglementăm noi activităţi, în special în apele de adâncime, în zonele din afara jursidicţiilor naţionale. Sistemul actual este fragmentat şi necoordonat. Până acum, am încercat să compensăm cu acorduri între diferite organisme şi ţări, dar, în esenţă, sistemul este ineficient.

De exemplu, nu ne permite să evaluăm impactul general şi să avem zone marine protejate, recunoscute la nivel global. Genul de coordonare de care avem nevoie poate fi obţinut doar printr-un proces sistematic, şi acesta este motivul pentru care UE este atât de hotărâtă să actualizeze normele. Uniunea va lucra cu toate ţările pentru a asigura că avem un rezultat satisfăcător până în luna august 2015.

De la începutul acestui an, avem o nouă politică în domeniul pescuitului, durabilă şi bazată pe ştiinţă. Prin această nouă politică am interzis toate tipurile de subvenţii la nivel european, care să conducă la supracapacitate şi pescuit excesiv. ”

Propunerile Comisiei privind pescuitul de adâncime se bazează pe avizele ştiinţifice ale Consiliului Internaţional pentru Exploatarea Apelor Maritime. Datele disponibile privind majoritatea stocurilor de adâncime sunt însă insuficiente pentru a le permite oamenilor de ştiinţă să evalueze pe deplin starea acestora în ceea ce priveşte atât numărul de peşti, cât şi mortalitatea cauzată de pescuit.

Având avizele ştiinţifice, Comisia propune, faţă de 2014, o creştere a capturilor total-admisibile pentru patru stocuri şi o reducere a acestora pentru alte nouă stocuri vulnerabile la pescuit.

Mandatul Comisiei Europene ar putea să nu înceapă la 1 noiembrie din cauza respingerii de către Parlamentul European a comisarului desemnat pentru energie, Alenka Bratusek –a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Comisiei Europene

Publicat de Monica Slavici, 14 octombrie 2014, 10:36

În cursul după amiezii de astăzi, președintele Juncker urmează să se întâlnească cu dna Violeta Bultch,noua propunere din partea Sloveniei, ca să stabileasca dacă este potrivită pentru funcția de comisar european.

Orizonturile educatiei europene- Horizon Report Europe

Publicat de Monica Slavici, 10 octombrie 2014, 09:19

Despre urgenta si obligativitatea informatizarii invatamantului comunitar la toate nivelele.

Invatamantul? Educatia? Un mare oftat in Romania, cand rostim aceste cuvinte. Dar marele oftat si revoltele inteleptilor se petrec in intreaga UE, nu doar aici. Cu toate problemele sale din educatie, in Romania, foarte recent, s-a decis introducerea in programa scolara a cursurilor de protectie cibernetica si e normal, nu doar din motive strategice, ci, poate, pentru ca vorbim de o tara definita indeobste ca un Sillicon Valley al Uniunii Europene. Asa ca paradigma modernizarii educatiei nu se refera doar la curricula scolara, ci la conceptul mult mai amplu al informatizarii generale a invatamantului in intregul spatiu comunitar. Deoarece trista realitate este ca 63% dintre elevii europeni de 9 ani invata in scoli lipsite de echipamente informatice. Intre 50 si 80% dintre studentii din UE nu folosesc programe informatice, podcasturi, simulari sau jocuri didactice. Asa incat Comisia Europeana in colaborare cu o prestigioasa organizatie de experti in tehnologii educationale din Statele Unite ale Americii, New Media Consortium, au prezentat recent un Raport – alarma despre urgentarea invatarii si evaluarii digitale, utilizarea curenta in scoli a platformelor sociale, introducerea de cloud computing si tablet computing, precum si a jocurilor pe computer ca parte a invatarii si evaluarii didactice. Raportul Horizon Report Europe:2014 Schools Edition, pe scurt Raportul Horizon, pledeaza pentru dobandirea accelerata de competente educationale si digitale inalte in perioada 2014-2020, pentru ca acestea vor fi criteriile de selectie a 90% din locurile de munca pina in 2020. Programul Erasmus Plus, de pilda, are un rol esential in aceasta dezvoltare. Cu sprijinul unor finantari ale UE, s-au introdus deja practici precum Twinningul, care fac scolile sa coopereze peste frontierele geografice prin portalul online ITEC: Designing the future classroom, care promoveaza inovarea si predarea computerizate si Open Discovery Space, ce ofera acces la educatia digitala deschisa. Scoala europeana trebuie sa intre obligatoriu in Era Internet, argumenteaza si Comisarul European pentru cultura si educatie, Androulla Vassiliou, la prezentarea raportului Horizon: “Acest raport ofera informatii si orientari valoroase pentru factorii de decizie si directorii de scoli privind urgenta utilizarii resurselor digitale deschise. Europa trebuie sa ridice stacheta, daca dorim sa ne asiguram ca tinerii nostril sunt pregatiti pentru viitoarele lor cariere”. Combinarea invatamantului formal cu cel non –formal e mai dificil de aplicat in termen scurt. De durata sunt si imbunatatirea predarii mecanismelor de gandire complexa, ca si implicarea studentilor in conceperea activitatilor de invatare. Potrivit raportului Horizon, e nevoie de 2-3 ani pina cand jocurile pe calculator vor deveni complet integrate in procesul de predare. De asemenea, se estimeaza ca telefoanele inteligente si tabletele vor deveni uzuale in procesul de invatamant intr-un an. Iar in 5 ani se preconizeaza ca invatarea personalizata si laboratoarele virtuale ori la distanta vor exista la scara larga. Provocarea digitala nu e doar un curent reformator, optional. Americanii sar in sprijinul Uniunii Europene. In acelasi timp, Bruxelles-ul ia in serios obligativitatea acestor dezvoltari. In luna decembrie,Comisia Europeana si Presedintia italiana a UE duc mai departe concluziile raportului Horizon si decid detaliile aplicarii sale in Conferinta” Invatamantul in era digitala”. Pentru ca maine este azi. Inclusiv in Romania.

Comisia Europeană a publicat raportul pe 2013 referitor la situaţia statelor membre în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei UE

Publicat de Monica Slavici, 8 octombrie 2014, 09:00

Comisia Europeană monitorizează respectarea legislaţiei comunitare de către ţările membre, în speţă transpunerea completă, corectă şi la termen a directivelor europene în legislaţia naţională.

Ea poate iniţia demersuri, solicita lămuriri în această privinţă atât din proprie iniţiativă cât şi pe baza unor petiţii provenind de la Parlamentul European sau a unor plângeri referitoare la posibile încălcări, formulate de cetăţeni, firme sau ONG-uri din statele membre.
Ce se întâmplă dacă se constată o neîndeplinirea a obligaţiilor?
Iuliu Winkler, deputat în Parlamentul European:
„Până să se ajungă la aşa numita procedură de infringement, adică procedura de încălcare a dreptului comunitar, există etape prealabile şi ele sunt foarte importante pentru că un număr mare de proceduri pe care Comisia Europeană le iniţiază nu ajung până la aplicarea procedurii de infringement, de încălcare, ci sunt rezolvate pe parcurs prin dialogul dintre guvernul statului membru, diversele autorităţi competente din statul membru şi Comisia Europeană.
Se poate ajunge bineînţeles şi la sancţiuni financiare, la sancţiuni de suspendare a unor programe europene, fonduri europene, sau de obligare a statului membru la anumite plăţi care să reprezinte de fapt echivalentul în bani a efectelor aplicării defectuoase a legislaţiei!”
Rapoartele succesive de monitorizare ne arată o scădere constantă a numărului cazurilor de neîndeplinire a obligaţiilor. Dacă la finele anului 2009 erau pe rol 2900 de astfel de proceduri, la sfârşitul anului trecut erau doar 1300. Statele membre cu cele mai multe cazuri înregistrate de nerespectare legislaţiei UE au fost Italia, Spania şi Grecia. Dacă Italia figurează în această evidenţă cu 104 proceduri, România, poziţionată undeva la mijloc, era vizată de 47.
Iuliu Winkler, eurodeputat:
„În anii care au trecut, în România procedura de infringement a devenit un fel de sperietoare…Trebuie ştiut că procedura de încălcare a dreptului comunitar şi declanşarea dialogului dintre statul membru şi Comisie pe tema respectivă este un fapt de viaţă! Nu spun că e bine să avem multe proceduri de infringement…Spun doar că este practic inevitabil ca într-o situaţie sau alta, fie printr-o întârziere fie printr-o aplicare defectuoasă să te trezeşti în situaţia în care să fii obligat să intri în dialog cu Comisia Europeană!
Există domenii în care ar trebui probabil mult mai multă atenţie: mă gândesc în primul rând la domeniul obligaţiilor de mediu, dar pot fi precizate şi alte domenii.
Ceea ce este îngrijorător: dacă citim acest al 31-lea raport cu privire la aplicarea legislaţiei europene, în ultimul paragraf vom găsi menţionată România ca unul din statele membre al cărui număr de cazuri de infringement, deşi nu este foarte mare, este în creştere constantă în ultimii ani! Asta înseamnă că după aderarea la Uniunea Europeană practic noi în fiecare an am mai adăugat câteva cazuri… ”

Produse cosmetice mai sigure pentru consumatorii din Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 6 octombrie 2014, 09:00

Comisia Europeană a restricţionat folosirea unor conservanţi pentru produsele cosmetice comercializate în UE. Măsura completează alte reglementări europene privind aceste produse.

Comisia Europeană a consolidat și mai mult protecția consumatorilor, în special a bebelușilor și a copiilor mici, adoptând două măsuri de restricționare a folosirii a patrui conservanți în produsele cosmetice

În primul rând este vorba de limitarea concentrația maximă a doi conservanți. Substanțele sunt interzise în produsele care nu necesită clătire, destinate zonei corpului acoperite de scutec la copiii mici, cu vârsta sub trei ani.
Motivul: din cauza pielii iritate și a ocluziei deja existente, pătrunderea în piele poate fi mai mare decât în cazul celei intacte.
De asemenea, Comisia interzice alți doi conservanți folsosiți în compoziția produselor care nu necesită clătire cum sunt cremele de corp.
Măsura urmărește să reducă riscul de alergii cutanate și apariția acestora.
Conservantul poate fi în continuare utilizat în produsele care se îndepărtează prin clătire, de exemplu în șampoane și geluri de duș

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene lîn România

” Aceste două măsuri vor intra în vigoare, pe piață începând din aprilie 2015 și respective iulie 2015. Deci din acel moment toate produsele cosmetice comercializate pe piețele Uniunii Europene nu vor mai conține doi conservanți considerați periculoși li ceilalți doi – limitarea concentrației va fi redusă.”

Aceasta decizie vine la aproape un an dupa ce Comisia a interzis utilizarea altor cinci conservanți în produsele cosmetice deoarece lipseau datele necesare pentru reevaluare. Produsele introduse pe piață după 30 octombrie vor trebui să nu conțină aceste substanțe
Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene lîn România

”Această decizie a fost luată în urma unui studio realizat de un Comitet Stiințific independent. Bineînțeles Comisia recunoaște faptul că conservanții au un rol important în produsele cosmetic și o funcție utilă. Dar pe de altă parte trebuie să ne asigurăm că produsele pe care publicul le folosește nu conținene agenți potențiali periculoși. Este a doua măsură de acest gen. a mai fost luată o măsură similară la începutul acestui an care va intra în vigoare la sfârșitul acestui an.”

Produsele cosmetice sunt reglementate la nivel european prin normele Comisiei Europene intrate în vigoare în anul 2009. Astfel se garanteză siguranța consumatorilor și integritatea pieței interne.
Indiferent de procesele de producție sau de canalele de distribuție, produsele cosmetice introduse pe piața UE trebuie să fie sigure. Producătorul este responsabil pentru siguranța produselor și trebuie să se verifice că acestea sunt supuse, înainte de a fi introduse pe piață, unei evaluări științifice de specialitate vizând siguranța consumatorilor.

Comisia Europeană a prezentat în cadrul Comisiei pentru libertăţi civile raportul său anual privind imigraţia şi azilul

Publicat de Monica Slavici, 3 octombrie 2014, 09:24

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a fost implicat activ în adoptarea noii legislații privind imigrația.

Pe 24 septembrie, Comisia Europeană a prezentat în cadrul comisiei pentru libertăți civile raportul său anual privind imigrația și azilul, întocmit pe baza datelor furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).
Raportul arată că solicitările de azil în UE sunt în creştere. Potrivit documentului, în 2013 peste 430.000 de oameni au completat cereri de azil în Uniunea Europeană, în creștere cu 100.000 față de 2012, ceea ce reprezintă o mărire de 30% a numărului de solicitări de azil.
12% din aplicanţi au venit din Siria, în timp ce mulţi alţii provin din Rusia, Afganistan, Serbia, Pakistan şi Kosovo.
Aceeaşi tendinţă se constată şi în acest an. Potrivit directorului executiv al EASO, Robert Visser, în primele 8 luni din acest an există o creştere cu 28% a numărului de solicitări de azil comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pentru perioada ianuarie-august din acest an cele mai multe cereri de azil au provenit din Siria, din statele din Balcanii de Vest şi din Eritreea.
De asemenea, directorul EASO a mai arătat că din luna martie a acestui an, de când Rusia a anexat Crimeea, a crescut semnificativ şi numărul cererilor de azil provenind din Ucraina.
La rândul său, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a arătat că raportul prezentat de Comisie subliniază necesitatea consolidării acțiunii UE și a statelor membre în domeniul rezolvării solicitărilor de azil și consolidarea eforturilor de combatere a traficului de ființe umane.
Oficialul European a subliniat că în acest domeniu toate statele Uniunii trebuie să facă mai mult pentru a se putea evita tragedii precum cele în care sute de migranţi şi-au pierdut viaţa în urma scufundării unor vase de mai mari sau mai mici dimensiuni, care erau suprapopulate cu migranţi.
Cecilia Malmstrom:
“Toate statele membre trebuie să aibă locul potrivit în acest sistem. În unele state sunt necesare doar ajustări minore, altele au mai multe de făcut şi alte ţări, practic, trebuie să-şi regândească sistemul de la început.
Cu toate aceste reforme, în câţiva ani, sperăm că toate cele 28 de ţări îşi pot asuma responsabilităţi în domeniu, pentru că, aşa cum ştim, în prezent nici jumătate din statele membre nu-şi îndeplinesc partea lor de misiune în ceea ce priveşte solicitanţii de azil.
Sperăm să avem proceduri similare, rezultate similare şi condiții similare indiferent unde îşi trimite aplicaţia un solicitant de azil.
Deci toate statele membre trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să se asigure că au făcut tot ceea ce era rezonabil necesar pentru ca sistemul să funcţioneze în bune condiţii.”

Trebuie spus că Parlamentul European a adoptat în ultimul an reguli noi privind azilul.
Aceste reglementări introduc proceduri comune și date limită pentru abordarea solicitărilor de azil și drepturi de bază pentru solicitanții de azil care sosesc în UE.
Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în a doua jumătate a anului 2015.

Ieri, eurodeputaţii au început să-i audieze în comisiile de specialitate ale parlamentului European pe comisarii desemnaţi

Publicat de Monica Slavici, 30 septembrie 2014, 11:24

Primii 4 comisari audiaţi au fost: Cecilia Malmstrom, comisar pentru mediu, Gunther Ottinger, comisar pentru economia şi societatea digital, Neven Mimica, comisar pentru cooperare internatională şi dezvoltare şi Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit.

În timpul audierilor, comisiile responsabile cu portofoliile candidaţilor examinează într’o sesiune de întrebări şi răspunsuri competenţele generale ale candidaţilor. Angajamentul European şi cunoştinţele acestora în domeniul pentru care au fost desemnaţi.
Comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit a fost întrebat despre afirmaţia sa – mediul aparţine tuturor – tuturor nu va însemna, de fapt, al nimănui?
Karmenu Vella: Cred că mediul are posibilitatea de a înflori, de a fi integrat, prioritizat în toate sectoarele economiei. De aceea am spus foarte clar că, dacă toţi beneficiem de mediu, toţi trebuie să fim responsabilio. Nu doar un comisar şi restul 26, nu!
Astăzi vor fi audiaţi următorii 6 comisari desemnaţi.
Audierile se vor încheia pe 7 octombrie.
Înaintea începerii mandatului noii Comisii Europene, la 1 noiembrie, aceasta trebuie să fie aprobată ca întreg, în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană analizează 18 proiecte-pilot de garanţie pentru tineret

Publicat de Monica Slavici, 16 septembrie 2014, 09:26

Acestea au fost lansate între august și decembrie 2013, în urma unei solicitări din partea Parlamentului European, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd.

Aceste proiecte vizează şapte ţări: Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie. Numărul tinerilor implicaţi este destul de mic, dar adevărata valoare a acestor proiecte este aceea de a oferi statelor membre exemple practice despre punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi accesarea fondurilor prin intermediul Fondului social european. De exemplu, se doreşte consolidarea legăturilor dintre angajatori şi şcoli, creşterea sprijinului acordat tinerilor de către serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, de a-i ajuta pe tineri să se angajeze şi a le oferi oportunităţi de formare.
România se află pe listă cu două proiecte-pilot. Dacă proiectul din judeţul Alba se axează pe punerea în practică, în cadrul şcolilor, a unui model de cercuri de pregătire şi consiliere profesională, proiectul din judeţul Neamţ se concentrează pe crearea de planuri individualizate de încadrare pe piaţa muncii pentru tinerii ce părăsesc sistemul de asistenţă socială.
Cele 18 proiecte-pilot arată că această abordare funcţionează şi dă rezultate. Garanţia pentru tineret, înfiinţată în iunie 2013 s-a dovedit a fi reforma structurală din Uniunea Europeană cel mai rapid pusă în aplicare. Aceasta care prevede ca statele membre să garanteze în termen de patru luni de la terminarea şcolii sau pierderea unui loc de muncă, că tinerii fie îşi pot găsi un loc de muncă adecvat, fie dobândesc educaţia, competenţele şi experienţa necesare pentru a găsi un loc de muncă în viitor.
Atunci, toate cele 28 de state membre au prezentat planuri de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret şi în prezent sunt pe cale să adopte măsuri pentru a-şi înfiinţa sisteme de garanţie pentru tineret.
Principala sursă de finanţare este Fondul social european, care pentru perioada 2014-2020, pune la dispoziţia statelor membre peste 10 miliarde de euro. Pentru a suplimenta sprijinul financiar din partea Uniunii Europene, Consiliul şi Parlamentul European au convenit să creeze o Iniţiativă privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. 6 miliarde de euro vor putea fi accesate de statele membre cu regiuni în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 25%. Sunt vizaţi tinerii de până la vârsta de 25 de ani sau chiar 29 de ani, care nu sunt încadraţi în muncă, învăţământ sau urmează cursuri de formare profesională. Banii pot fi folosiţi pentru finanţarea unor măsuri, cum ar fi subvenţiile pentru angajare şi sprijinirea tinerilor în începerea unei afaceri.