Performanțe de excepție la nivel european, obținute de elevii militari câmpulungeni

Publicat de Gabriel Stan, 12 mai 2021, 10:56

Două eleve de la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc au realizat o performanță de excepție la nivel european – s-au clasat pe primul și al doilea loc la Olimpiada Forumului Școlilor Militare Secundare din Europa.

Olimpiada a fost organizată de către Colegiul European de Securitate și Apărare (ESDC), instituție care funcționează pe lângă Comisia Europeană, sub patronajul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al președintelui Comisiei Europene.

La această competiție s-au înscris 11 licee militare din Uniunea Europeană și a reprezentat o adevărată provocare pentru concurenți. Invitația de a participa la olimpiadă a fost lansată în rândul elevilor de clasa a XI-a în luna octombrie a anului trecut. Dintr-un număr de 36 de lucrări au fost selectate cele mai bune trei eseuri, iar tema aleasă de elevele câștigătoare este The future of the European Union and the role of the active citizen in shaping it.

Eleva sergent Daria Balahura a obținut 95,3 puncte din 100, astfel clasându-se pe locul I al competiției europene, urmată îndeaproape de eleva sergent Irina Puiu care s-a situat pe locul al II-lea.

„Considerăm că această competiție ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbunătăți abilitățile de a scrie în limba engleză și ne-a lărgit orizonturile în ceea ce privește viziunea noastră asupra Uniunii Europene și a cetățenilor ei. Rezultatul a fost unul surprinzător, însă cel mai important aspect a fost drumul nostru parcurs până în acest punct al olimpiadei și toată munca depusă. Le mulțumim profesorilor care ne-au sprijinit și îndrumat de-a lungul acestei provocări și suntem mândre că am avut ocazia să reprezentăm colegiul”, au menționat elevele ștefăniste.

Munca de cercetare, studierea diverselor probleme referitoare la Uniunea Europeană, căutarea de soluții originale și viabile, organizarea ideilor astfel încât să respecte cerințele de redactare a unui eseu academic sunt doar câteva din elementele care fac din această competiție o oportunitate valoroasă de a crește calitatea actului educațional din colegiu.

Rezultatele meritorii obținute de  cele două eleve constituie o bună oportunitate de promovare a învățământului militar românesc la nivelul Uniunii Europene. În funcție de evoluția epidemiologică, premierea elevilor câștigători va avea loc la Bruxelles în perioada 7-8 septembrie.

Daria și Irina au fost îndrumate de profesor Monica Buculei, coordonator pe programe și proiecte europene și profesor Petrică Ciocan, consultant științific și specialist în istorie contemporană și politică comunitară. Totodată, cadrele didactice au fost și evaluatori la nivel internațional, secretariatul ESDC repartizând un număr de lucrări fiecăruia.

Urmăriți un reportaj realizat de Adrian Gâtman, corespondent Jurnal Militar Iași.

Paşi către constituirea Comisiei Europene 2019 – 2024

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 noiembrie 2019, 12:48

Conferința președinților (Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice) a decis vineri ca audierile celor trei noi comisari desemnați să aibă loc pe 14 noiembrie.
Cei trei comisari desemnaţi pentru Comisia Europeană – Oliver Várhelyi (Ungaria), Vecinătate și extindere, Adina-Ioana Vălean (România), Transporturi şi Thierry Breton (Franța), Piața internă, sunt programaţi pentru audieri în data de 14 noiembrie 2019.
Fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați. Mai multe informații privind procesul de evaluare sunt disponibile aici și în Regulamnetul de procedură.
Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

După încheierea audierilor, Președintele ales al Comisiei Ursula von der Leyen va prezenta întregul colegiu al comisarilor desemnați și programul Comisiei în cadrul sesiunii plenare.
Declarația sa va fi urmată de o dezbatere și oricare din grupurile politice sau cel puțin o douăzecime din numărul membrilor Parlamentului (pragul redus) pot depune o propunere de rezoluție.
Comisia va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plenară, prin apel nominal.
Votul este programat pentru 27 noiembrie.

Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30

Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.

Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:

Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).

Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.

Astfel:

1. Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
2. Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
3. Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
4. Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
5. Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
6. Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
7. Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
8. Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
9. Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
10. masuri pentru combaterea comerţului illicit.

Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%

Președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European și cel al Consiliului European participă la decernarea premiului Charlemagne

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 mai 2016, 09:40

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.

Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.

Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat  înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.

Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:

” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”

Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută  distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.

Trei romani printre cei peste 300 de cercetători selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2016, 09:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:37

Trei romani se numară se numără printre cei peste 300 de cercetători de vârf ce au fost selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015. Aceştia vor primi finanţare de la Comisia Europena în cadrul programului Horizont 2020 pentru continuarea cercetărilor şi pentru crearea echipelor de lucru.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne spune cin sunt cei trei romani si care sunt domeniile de cercetare pentru care au primit finanţare în rubrica Euranet Plus de astăzi

Este vorba despre Dr. Dana Branzei, dr. Răzvan Caracaș și prof. Dan Olteanu. Aceştia vor primi finanțare pentru a-și dezvolta ideile inovatoare și echipele proprii de cercetare.

Totalul finanțărilor ce vor fi acordate în anul 2015 de Comisia Europeană pentru proiectele câștigătoare este de 585 de milioane de euro și se preconizează ca peste 2.100 de cercetători și studenți în curs de a obține un titlu doctoral să fi implicați în aceste proiecte.

Cei trei romani au fost selecţionaţi în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015, parte a programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020.

Dr. Dana Branzei, cercetătoare în domeniul biologiei moleculare la „ Institutul de Oncologie Moleculară” din Milano de noua ani, va studia mecanismele de replicare a ADN-ului cromozomial. Ea se numără printre cercetătorii finanțați prin programele UE pentru a doua oară, după ce a beneficiat de o bursa în 2009.

Românca Dana Branzei, spune că grantul obtinut de la Comisia Europeana reprezintă o medalie de aur … „Sunt practice bani care merg în laborator. Primul a fost star grants cand iţi începi laboratorul şi primesti un ajutor financiar de la Comisia europeană. Iar acum este consolidator grant, pentru consolidarea laboratorului. Pentru comisia europeană singurul criteriu de evaluare este excenenţa. Granturile acestea sunt recunoscute în toată lumea, iar în Europa este cele mai prestigious grant pe care îl puate obţine un cercetatător şi este considerat ca un sen de recunoaştere a excelenţei în domeniul în care cercetătorul lucreyă. Este un fel de medalie de aur pe care o primeşti pentru cercetarea pe care o faci şi pe care o propui să o faci.”

Dr Dana Branzei, in varsta de 41 de ani, originara din Iasi, a fost selectata acum 19 ani, în urma mai multor olimpiade la nivel internaţional, de o universitate din Japonia unde a studiat timp de cinci ani.

Un alt român care beneficiază de finaţare este Prof. Dan Olteanu, de la Universitatea Oxford. Acesta se va concentra pe elaborarea de noi algoritmi care să îmbunătățească sistemele de informații online, bazele de date, modalitățile de accesare a informațiilor și bibliotecile digitale.

Dr. Răzvan Caracaș,cel de+al treilea roman care a obţinut finanţare, este director de cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică din Lyon şi va analiza teoria impactului colosal și a formării ulterioare a Lunii, ca satelit al Pământului, din punct de vedere al legilor fizicii.

Consiliul European pentru Cercetare finanțează prin programul Horizont 2020 activitatea unora dintre cele mai strălucite minți din domeniul cercetării de top, oameni ale căror descoperiri pot dezvolta noi industrii, noi piețe și pot contribui la bunăstarea planetei.

Granturile CEC sunt acordate celor mai buni cercetători, de orice naționalitate și vârstă, cu o experiență profesională cuprinsă între 7 și 12 ani după obținerea titlului doctoral, și cu o activitate științifică promițătoare.
Proiectul de cercetare trebuie să se desfășoare în cadrul unei organizații publice sau private din statele membre UE sau țările asociate. Fiecare grant poate ajunge la maximum 2 milioane de euro și este acordat pentru o perioadă de cel mult 5 ani.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

CE a adoptat documentul unic pentru achizițiile publice europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:51

Noul document unic pentru achizițiile publice este considerat de Comisia Europena un element important în procesul de simplificare a procedurile de licitație din cadrul reformei achizițiilor publice.

Prin aplicarea acestui document se urmarește reducerea poverii administrative și digitalizrea procedurilor de achiziții.

De asemenea, se va simplifica participarea la procesul de achiziții publice pentru cumpărători și furnizori transfrontalieri.

Noul document elimina obstacolele majore în calea participării la licitațiile pentru achizițiile publice a furnizorilor prin excluderea unor criteriile de selecție a acestora.

Acest demers vine în condițiile în care sectorul public european este cel mai mare consumator al economiei. Anual, se cheltuie mii de miliarde de euro pentru achiziţia de bunuri şi servicii şi pentru executarea de lucrări publice.
In acest context, normele Uniunii Europene în materie de achiziţii publice reglementează modul în care trebuie publicate şi organizate majoritatea procedurilor de achiziţii publice.

Acest document unic pentru achizițiile publice va reduce considerabil sarcina administrativă pentru companiile interesate în a câștiga un contract de achiziții publice, în special întreprinderile mici și mijlocii, spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisie Europene la București.

”Noul document va permite companiilor care sunt interesate să câștige un contract de lucrări publice să transmită o declaratie pe propria răspunderedin care să reiasă că îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate sau cerințele de capacitate comercială în cadrul acelei procedure de licitație, urmând ca doar compania câștigătoare să prezinte documentele justificative necesare.”

Prin reducerea volumului de documente necesare, se va simplifica procesul de participare a companiilor la procedurile de achiziții publice. Astfel, administrațiile publice vor beneficia astfel de o gamă mai largă de oferte, ce asigură o mai bună calitate și o valorificare eficientă a fondurilor, mai spune Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Pentru a facilita utilizarea acestui document unic pentru achizițiile publice, în acest moment Comisia Europeană este în curs de a realiza un sistem on line pentru toate statele mermbre și firmele interesate să participe la aceste licitații.

Mihai Roșioru, ofițer de presă în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București. ”În momentul în care acest sistem va fi functional va înlocui toate vechile sisteme similar care aveau diferențe semnificative între statele membre.”

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București: Simplificarea procedurilor de licitație este unul dintre cele mai importante elemente ale reformei achizițiilor publice, ce va intra în vigoare la data de 18 aprilie 2016

Îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră pentru transportatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:59

Transportul are un rol esenţial atât pentru economia unei ţări, cât şi pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei. Acest sector asigură peste 11 milioane de locuri de muncă şi a reprezentat una dintre primele politici comune ale Uniunii Europene, datorită căreia în ultimii 20 de ani s-au înregistrat progrese considerabile, de la eliminarea obstacolelor frontaliere între statele membre şi extinderea reţelelor de transport până la un transport aerian, maritim și rutier mai sigur şi mai puţin poluant.

Provocările nu se opresc însă aici, îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră în viitor, sectorul transporturilor va trebui să atragă angajaţi tineri, cu aptitudinile potrivite și bineînţeles forța de muncă va trebui adaptată la evoluţia tehnologică, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc:

Transportul este şoferul economiei, însă personalul este îmbătrânit, o treime dintre lucrători au peste 50 de ani. Trebuie să atragem tineri către acest sector. Programul de lucru este neregulat, drept pentru care trebuie să lipsească timp îndelungat de acasă. Munca fizică a fost înlocuită cu stresul şi asta din cauza presiunii timpului. În plus acest sector presupune anumite riscuri, transportul fiind considerată o activitate riscantă.

Este trist că din acest motiv doar 22% dintre angajaţi sunt femei, în timp ce în alte sectoare economice procentul este de 46%.

Sectorul transporturilor din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme şi din cauza preţurilor scăzute de pe alte piețe de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc.

Situația economică actuală a dus la creșterea concurenței și pune presiune pe companii, acestea fiind nevoite să reducă costurile, ceea ce poate avea impact negativ asupra condiţiilor de lucru. În plus, s-a constatat şi dezvoltarea unor practici dubioase de angajare cum ar fi companiile casetă de scrisoare sau companiile false de auto-ocupare a forței de muncă. Nu suntem orbi, nu ne facem că nu vedem ce se întâmplă, încercăm să găsim soluţii constructive.

Punerea în aplicare a normelor existente este uneori dificilă deoarece o parte din forța de muncă din sectorul transport este mobilă, a mai spus comisarul european pentru transporturi.

Pornind de la decizia Germaniei de a impune operatoriilor de transport străini, un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră, măsură momentan suspendată, Violeta Bulc a spus că trebuie găsit echilibrul corect între preocupările sociale și piața internă.

Din ianuarie 2014, Uniunea Europeană dispune de o nouă politică privind infrastructura de transport, care va conecta continentul de la est la vest și de la nord la sud. Această politică urmărește să reducă decalajele existente la nivelul rețelelor de transport naționale şi să elimine blocajele care împiedică buna funcționare a pieței unice.