Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat opoziţia faţă de propunerile Comisiei Europene de a întări obiectivele europene privind modificările climatice. Ea a susţinut că ţările trebuie să se concentreze, în primul rând, asupra atingerii obiectivelor deja existente, ceea ce este suficient de dificil. Liderii UE s-au angajat ca, până în 2030, să reducă emisiile care provoacă efectul de seră cu 40%.
Romania e asteptata in 2021. Noile reguli de desemnare a Capitalelor europene ale culturii vizeaza o strategie pe termen lung – pina in 2033. Despre toate acestea, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM.
Suntem deja in Noul An : 2015. Capitalele culturale europene ale acestuia sunt orasele Mons, din Belgia si Plzen, din Cehia. Este o traditie care dateaza inca din 1985 si care are deja o prospectiva pentru perioada 2021-2033. Daca in 1985, la initiativa ministrului grec al culturii de atunci, actrita Melina Mercouri, Atena a fost prima capitala de acest fel, i-au urmat apoi peste 40 de orase, printre care Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, dar si orase mai mici, in ultima perioada chiar si cate doua sau trei orase din Uniune. In 2007 orasul romanesc Sibiu a fost una dintre cele mai de succes Capitale culturale europene Inca de la inceput, rolul acestor fanioane de cultura comunitara a fost de a pune in valoare particularitatile si bogatia patrimoniului cultural, istoric, civilizational al fiecarui oras, dand astfel sens diversitatii culturale ale UE si integrandu-le in contextul complexitatii culturale europene. Daca scopurile au ramas, pe fond, aceleasi, regulile desemnarii s-au schimbat. Incepand cu anul 2021 fiecare stat din Uniune va desemna ‘Capitala europeana’ considerata reprezentativa, iar aceasta metodologie va functiona pina in 2033.Conform unei proceduri votate de Parlamentul comunitar la sfarsitul lui 2014, pina la finele acestui an, cele doua tari care vor reprezenta cultural Uniunea Europeana in 2021 sunt Romania si Grecia. Ele vor trebui sa desemneze Capitalele culturale. In Romania, competitia a inceput deja – Timisoara, Iasi, Cluj, Craiova, Alba-Iulia, Brasov, Sfantu-Gheorghe, Arad, Oradea si nu in ultimul rand, Bucuresti, si-au anuntat intentia de a candida. In procesul de selectie, aceste orase trebuie sa-si prezinte obiectivele, programul, planul financiar, structura de conducere a formulei de ‘Capitala culturala europeana’. Juriul care decide castigatorul competitiei va fi format din 12 membri, 3 desemnati de Parlamentul European, cate 3 de Consiliul si Comisia Europeana, unul din Comitetul Regiunilor si alti doi din Ministerul Culturii. Juriul celor 12 face recomandarea, iar Ministerul Culturii anunta orasul castigator. La baza desemnarii stau cateva criterii principale: contributia la strategia culturala pe termen lung, dimensiunea europeana a programului cultural, continutul artistic si cultural in ansamblu, capacitatea de a produce rezultate durabile si gestionarea strategiei. Termenul limita pentru depunerea candidaturilor este 15 octombrie 2015, iar in 2017 are loc desemnarea. Purtatorul de cuvant pentru cultura si educatie al Comisiei Europene, doamna Lucia Caudet, a si afirmat : “ Studiul Comisiei Europene demonstreaza importanta actiunii ‘Capitalele europene ale culturii’. Un argument este si faptul ca sumele alocate sunt recuperate cu un profit de 6 ori mai mare decat investitia. Dar, esential este ca se implineste obiectivul Comisiei de a proteja si promova diversitatea culturala europeana, se evidentiaza trasaturile comune ale culturilor si e stimulata contributia culturii la dezvoltarea durabila a oraselor din UE”.
Deocamdata, in acest an ne vom bucura de patrimoniul belgian din Mons, si de istoria de 7 secole a orasului ceh Plzen, unde s-a inventat berea Pils. La noi, fie ca cel mai competitiv si atractiv oras sa castige al doilea titlu romanesc de Capitala culturala europeana. Cursa pentru anul 2021 a inceput!
Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 de membri vor intra în pâine în luna ce urmează. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.
Ziua de astăzi este repausul binemeritat după ce, până aseară, Parlamentul European, prin comisiile sale, a supus întrebărilor europedeputaților pe cei desemnați să facă parte din echipa președintelui, Jean Claude Junker. Ultimii doi aflați în fața aleșilor europeni au fost slovena Violeta Bulc și slovacul Maroš ŠEFČOVIČ.
Deși, la prima vedere, ar putea părea formalități, audierile nu au fost nici pe de parte așa. Mai multe planuri s-au intersectat atunci când cei înaintați pentru portofolii viitoarei Comisii Europene nu au oferit răspunsuri potrivit așteptărilor.
Este vorba despre neînțelegerile dintre principalele grupuri politice din legislativul comunitar, dar și despre gesturile politice ale celor intervievați în țările de proveniență. În aceeași măsură a contat și pregătirea lor pentru a face față discuțiilor din comisiile parlamentare.
Au trecut cu greu testele: francezul Pierre Moscovici, englezul Jonathan Hill, dar și spaniolul Miguel Arias Canete.
Dacă cei trei au primit undă verde în cele din urmă, nu același lucru s-a întâmplat cu slovena Alenka Bratusek, fost prim ministru la Ljubljana. Slaba pregătire în a oferi răspunsuri, dar și faptul că s-a autopropus din partea Sloveniei pentru portofoliul uniunii energetice au dus respindegerea ei după ce 112 eurodeputaţi s-au pronunţat împotriva nominalizării.
Astfel, Slovenia a pierdut postul uniunii energetice și l-a primit pe cel al transporturilor, primul fiind rezervat slovacului Maroš ŠEFČOVIČ care poate deveni, astfel, și vicepreședinte al Comisiei Europene.
Important este faptul că echipa de 28 de oameni a trecut testul comisiilor. Se va vedea în ce măsură cele declarate de comisarii desemnați în fața eurodeputaților vor conta mâine. La fel și ceea ce spunea președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker.
Uniunea Europeană se află într-o criză în ceea ce privește posibilitatea de a oferi răspunsuri, explicații. Toți care se uită la noi, adesea, nu înțeleg ceea ce facem. Îmi doresc să apropii Uniunea Europeană de europeni. Eu vreau ca europenii să fie mândri de Uniunea Europeană și îmi doresc ca pe plan internațional Uniunea Europeană să poată face diferența, în special, în momente istorice, tragice și periculoase. Nu îmi voi începe mandatul spunând că totul va fi bine. Sunt multe lucruri care nu merg bine în Europa și îmi doresc să îmbunătățesc ceea ce merge bine și să găsim soluții pentru ceea ce nu merge.
Cu siguranță, Jean Claude Junker își dorește ca votul de mâine din plenul Parlamentului European să meargă bine. Eurodeputații vor vota asupra componenței întregii Comisii. Dacă aceasta va trece, atunci cei 28 vor intra în pâine la începutul lui noiembrie. Și asta timp de un mandat așezat pe parcursul a cinci ani.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
