David-Maria Sassoli este noul Președinte al Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 iulie 2019, 16:54

David-Maria SASSOLI candidatul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a fost ales azi, 3 iulie 2019, cu o majoritate de 325 de voturi noul Președinte al Parlamentului European

Începând de astăzi, șefia Parlamentului European îi revine, pentru un mandat de 2 ani și jumătate, lui David-Maria SASSOLI.

Alegerea Parlamentului European, din cei patru candidați  înscriși, a necesitat două runde de vot, deoarece după primul niciunul din cei înscriși nu a trecut de pragul de 332 reprezentând absolută a voturilor valabil exprimate, adică 50% plus unu.

Pe lista candidaților pentru șefia PE nu s-a regăsit niciun reprezentant din partea PPE grupul care deține cel mai mare număr de europarlamentari.

Dar să facem o scurtă prezentare a celor 4 candidați înscriși pentru funcția de Președinte al PE.

Ska Keller este liderul grupului Verzilor, provine din Germania, are 37 de ani și se află la a treia legislatură în PE, în care formațiunea pe care o reprezintă deține 74 de europarlamentari.

Sira Rego se află la primul mandat, este un politician spaniol și face parte din Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică. Grupul Stângii Unite este format din 41 de europarlamentari și este cel mai mic grup din Parlamentul European.

David-Maria SASSOLI este membru în grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, a doua cea mai mare familie politică din Parlamentul European, formată din 154 de europarlamentari. Este un politician italian, fost jurnalist și membru în Parlamentul European din 2009.

Jan Zahradil, din Cehia, este liderul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, cu o îndelungată activitate în în PE fiind membru din 2004.  Formațiunea politică pe care o reprezintă este formată din 62 de europarlamentari

Rezultatele anunțate de Antonio Tajani după prima rundă de vot au fost:

Numărul total de voturi 735 dintre care 73 albe deci nule și 662 de voturi exprimate.

Ska Keller a obținut 133 de voturi, Sira Rego 42 de voturi, David-Maria SASSOLI a obținut 325 de voturi și Ian Zaradil 162 de voturi.

În acest caz majoritate absolută voturilor valabil exprimate, este de 332 de voturi.

Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritate absolută voturilor valabil exprimate,  s-a trecut la runda a doua de vot cu aceiași candidați, neexistînd observații, intervenții sau alte candidaturi.

Rezultatul celei de-a doua runde îl situează pe primul loc pe David-Maria SASSOLI cu 345 de voturi care devine noul Președinte al Parlamentului European.

Deci, în cea de-a doua rundă, au fost 704 voturi exprimate dintre care 37 albe deci nule și 667 de voturi valabile. De această dată majoritate absolută a voturilor valabil exprimate, a fost de 334 de voturi.

Ska Keller a obținut 119 de voturi, Sira Rego 43 de voturi, și Ian Zaradil 160 de voturi.

În discursul său Sassoli i-a mulțumit predecesorului său, Antonio Tajani, pentru angajamentul și implicarea în activitatea Parlamentului European. De asemenea, a subliniat provocările, tematicile și problemele importante la nivelul UE precum și asumarea răspunderii la nivelul celor mai importante instituții ale UE – Parlamentul, Consiliul și Comisia UE.

Mâine, 4 iulie, deputații europeni vor alege, cei 14 vicepreședinți (din nou cu buletine de vot) și cinci chestori prin vot electronic.

Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2019, 13:22

Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea  sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.

Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea,  8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.

Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.

Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.

Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.

Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.

Ţările membre care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani europeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2019, 16:49

Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat joi de deputații europeni.

Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.

Experți independenți care să asiste Comisia Europeană

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

• buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
• buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
• investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
• control judiciar eficient de către instanțele independente;
• recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
• prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
• cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.

Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.

Protejarea beneficiarilor finali

În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:

• suspendarea angajamentelor,
• întreruperea termenelor de plată,
• reducerea prefinanțării și
• suspendarea plăților.

Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele”. Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse.”

Următoarele etape

Parlamentul European a aprobat regulile cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 de abţineri. Deputații europeni sunt acum pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția.

Background

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.