Echivalarea competențelor lingvistice și digitale pentru candidaţii de la Bacalaureat!

Publicat de Andra Radu, 11 iunie 2020, 12:03

Comisiile de Bacalaureat de echivalare şi recunoaştere a competenţelor lingvistice şi digitale din unităţile de învăţământ liceal au ănceput calcularea mediilor candidaţilor şi asigură echivalarea/recunoaşterea nivelurilor de competenţă la probele de profil, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Activitatea urmează să se încheie pe 17 iunie.

Conform metodologiei, nivelul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română/în limba maternă se stabileşte în urma echivalării cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal la aceste discipline.

Prin recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la disciplina Limba şi literatura română/Limba şi literatura maternă, în clasele a IX-a – a XII-a, candidaţilor li se acordă următoarele niveluri de competenţă lingvistică de comunicare:

• utilizator mediu – pentru media cuprinsă între 5 şi 6,99;
• utilizator avansat – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
• utilizator experimentat – pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10.

Noua metodologie prevede că nivelul de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională din cadrul probei C se stabileşte prin echivalarea cu media aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de candidat pe parcursul învăţământului liceal la disciplina aleasă pentru susţinerea probei, în anii în care a studiat această materie.

Potrivit MEC, nivelul unic de competenţă se identifică, în raport cu nivelurile de la A1 la B2, prevăzute în Cadrul european comun de referinţă pentru limbi şi se acordă conform următoarei grile:

• calificativul A1 – pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99;
• calificativul A2 – pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99;
• calificativul B1 – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
• calificativul B2 – pentru media cuprinsă între 8,5 şi 10.

Nivelul de competenţă digitală din cadrul probei D se stabileşte calculând un punctaj de la 5 la 10 pe baza mediei aritmetice, fără rotunjire, a mediilor anuale obţinute de acesta la disciplina Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor în clasele a IX-a, respectiv a X-a.

Nivelul de competenţă digitală se acordă conform următoarei grile:

• utilizator începător – pentru media cuprinsă între 5 şi 5,99;
• utilizator de nivel mediu – pentru media cuprinsă între 6 şi 6,99;
• utilizator avansat – pentru media cuprinsă între 7 şi 8,49;
• utilizator experimentat – pentru media cuprinsă între 8,50 şi 10.

„Candidaţii care nu au studiat disciplina Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau echivalente vor susţine proba de evaluare a competenţelor digitale (proba D) în baza Procedurii Centrului Naţional de Examinare şi Evaluare nr. 177/2019 pentru organizarea şi desfăşurarea probei de evaluare a competenţelor digitale (proba D).

Candidaţii care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal – proba C”, a stabilit MEC.

De asemenea, candidaţii care au promovat, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene cu proba de evaluare a competenţelor digitale – proba D.

Secretul culorilor din calendarul Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 august 2019, 10:53

Roșu, albastru, roz, turcoaz… sunt culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.

Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Ursula von der Leyen a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 iulie 2019, 09:48 / actualizat: 19 iulie 2019, 12:59

În urma votului secret din 16 iulie, Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de Președinte al Comisiei Europene cu 383 de voturi.

Doamna von der Leyen își va începe mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie 2019. Din 733 de voturi exprimate, un singur vot a fost invalidat. 383 de eurodeputați au votat pentru, 327 împotrivă, iar 22 s-au abținut.

În momentul de față, Parlamentul numără 747 de deputați în urma notificărilor oficiale venite din partea autorităților statelor membre, prin urmare pragul necesar a fost de 374 de voturi (mai mult de 50% din membri). Alegerea a avut loc prin vot secret pe hârtie.

Președintele Sassoli a declarat: „În numele Parlamentului, doresc să vă felicit pentru alegerea în funcția de Președinte al Comisiei Europene. O foarte importantă etapă pentru instituțiile europene începe acum; trebuie să pregătim audierile pentru comisarii desemnați, care sunt luate foarte serios de către membrii Parlamentului European. Ne așteptăm ca subiectele pe care le-ați abordat astăzi în plen să fie examinate amănunțit și detaliate de către viitorul colegiu, care se va prezenta la audieri în fața comisiilor competente. Următorii ani vor fi foarte importanți pentru viitorul Uniunii Europene și nu vom putea face față cu succes provocărilor decât printr-o cooperare strânsă și completă între instituții.”

Pașii următori

Președintele desemnat al Comisiei va trimite acum scrisori oficiale către șefii de stat și de guvern ai statelor membre, cu invitația de a-și propune candidații pentru posturile de comisar. Audierile candidaților vor avea loc în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Colegiul comisarilor va fi apoi supus votului în plenul Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea din 21-24 octombrie. Mai multe detalii aici.

Procedură: Alegerea Președintelui Comisiei Europene