Comitetul Economic şi Social European (CESE) va recompensa inițiative de excepție la cea de a zecea ediție a Premiului pentru societatea civilă, organizat, în acest an, cu tema „identități, valori europene și patrimoniu cultural european”. Premiile, cu o valoare totală de 50.000 euro, vor fi împărțite între maximum cinci câştigători.
Premiul CESE pentru societatea civilă 2018 vine să răsplătească inițiativele inovatoare care au oferit răspunsuri exemplare la provocările legate de:
sensibilizarea cetățenilor cu privire la multitudinea și bogăția identităților europene;
exploatarea întregului potențial al bogăției culturale a Europei;
facilitarea accesului la patrimoniului cultural european;
promovarea unor valori europene precum respectarea demnității umane și a drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.
Termenul de depunere a candidaturilor este 7 septembrie 2018, iar ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la 13 decembrie 2018, la Bruxelles. Lista completă a cerințelor și formularul de candidatură sunt disponibile pe site-ul internet al CESE – Premiul CESE pentru societatea civilă 2018.
Premiul CESE pentru societatea civilă este deschis tuturor organizațiilor societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și active la nivel local, național, regional sau european. În plus, el este deschis persoanelor particulare.
Treizeci și trei de școli din întreaga Europă vor veni la Bruxelles în martie anul acesta și vor prezenta instituțiilor europene opinia lor cu privire la rolul pe care cultura îl joacă în viitorul Europei. Ei vor căuta răspunsuri, vor dezbate și vor vota asupra a trei propuneri pe care instituțiile europene le vor lua în considerare în elaborarea politicilor lor, informează Comitetul Economic și Social European (CESE).
Școlile au fost selectate să participe la această inițiativă prin intermediul unei sesiuni de loterie electronică desfășurată la Bruxelles, la 6 decembrie.
Va fi implicată câte o școală din fiecare dintre cele 28 de state membre ale UE și din cele cinci țări candidate (Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia).
În urma desfășurării loteriei, din România a fost selectat Colegiul Tehnic „Decebal” din Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.
Intitulată „Europa ta, părerea ta!” (YEYS), manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și este evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor.
Elevii de liceu își vor părăsi sălile de clasă și vor veni la Bruxelles pe 15 și 16 martie, pentru a-și împărtăși punctele de vedere și ideile și pentru a lucra împreună pe tema „Uniți în diversitate: un viitor mai tânăr pentru cultura europeană”. Vor aborda chestiuni precum:
• Ce este cultura europeană: doar suma diferitelor tradiții naționale sau există valori comune care ne fac pe toți europeni?
• Care este rolul culturii și al schimburilor culturale în viața elevilor?
• Ce poate face Uniunea Europeană pentru promovarea culturii (cinema, muzică, dans, literatură, teatru etc.), precum și pentru o mai bună protecție a patrimoniului cultural?
• Ce rol ar putea juca cultura în renașterea economică din regiunile și orașele Europei?
• Cum poate această renaștere să le ofere tinerilor noi oportunități în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă?
• Cum pot să faciliteze acest proces UE și statele membre?
Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile generației mai tinere sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.
24 CHASA – Liberalii: Este îngrijorător că naţionaliştii sunt la putere
Publicat de Camelia Teodosiu,
12 noiembrie 2017, 10:54 / actualizat: 14 noiembrie 2017, 10:58
„În aproape toate statele din Balcani, liberalii iau parte la actul de guvernare. Ceea ce se întâmplă în Bulgaria este foarte dezamăgitor, însă şi un motiv de îngrijorare serioasă. Este absolut inutil ca partidele populist – naţionaliste care fac politică doar pe bază de xenofobie şi discriminare să facă parte din guvern”, a declarat secretarul general al Internaţionalei Liberale, Emil Kirjas. El a fost la Sofia pentru o conferinţă a liberalilor din Balcani.
Participarea naţionaliştilor la guvernare nu aduce nimic bun nici pentru Bulgaria, nici pentru vecinii ei, nici pentru Europa, a avertizat Kirjas. El a făcut apel la Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi să continue să spună aceste lucruri cu voce tare. „Europa trebuie să aibă aceeaşi viteză. Nu trebuie să ne grăbim cu Europa Federală, pentru a rămâne deschisă pentru noi state membre”, a declarat, la rândul său, preşedintele partidului euroliberalilor (ALDE) Hans van Baalen. Invitaţi la conferinţă au mai fost Graham Watson, membru al Comitetului Economic şi Social European, şi Călin Popescu-Tariceanu, şeful Senatului României.
CESE (organ consultativ care reprezintă societatea civilă) pledează pentru un cadru de referință care să protejeze sănătatea și fertilitatea solului, un element important al subzistenței noastre…
Menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a solurilor Europei reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru menținerea mijloacelor noastre de subzistență. Pentru a putea reacționa în timp util, trebuie să cunoaștem situația solului. Ca un prim pas către o gestionare mai bună și mai durabilă a solului, CESE propune un cadru de referință comun la nivelul UE, cu scopul de a stabili o terminologie uniformă și criterii armonizate de definire a calității solului. În Europa, proprietarii și utilizatorii de terenuri au un rol special în furnizarea de servicii ecosistemice în ceea ce privește solul și au nevoie de sprijinul UE. Modernizarea politicii agricole comune (PAC) ar trebui, prin urmare, să includă un accent special pe sănătatea și fertilitatea terenurilor agricole și a solului. În plus, statele membre ar trebui să fie încurajate să adopte măsuri adecvate de protecție a solului în cadrul celui de-al doilea pilon al PAC.
La fiecare zece ani, Europa pierde o suprafață de teren arabil de dimensiunea unui stat membru.
Chestiunile legate de sol reprezintă una dintre principalele priorități ale Președinției estone și sunt de maximă actualitate, inclusiv din perspectiva unei recente inițiative cetățenești europene (ICE). Unul dintre principalele obiective ale acestei ICE este „recunoașterea solului ca patrimoniu comun, care are nevoie de protecție la nivelul UE, întrucât asigură beneficii esențiale, legate de bunăstarea populației și reziliența mediului”. În sesiunea plenară din octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz privind utilizarea terenurilor pentru producția durabilă de alimente și servicii ecosistemice, la solicitarea Președinției estone. „Prin avizul nostru, dorim să creștem gradul de sensibilizare a publicului”, a afirmat dl Roomet Sõrmus, raportorul acestui aviz. „Deseori solul este privit ca și cum ar exista din belșug. În doar șase ani, din 2006 până în 2012, ritmul de ocupare a terenurilor agricole în țările europene a fost de aproximativ 107 000 ha/an, ceea ce se traduce prin pierderea unei suprafețe de teren arabil de dimensiunea Ciprului în mai puțin de 10 ani. Această cerere uriașă de teren trebuie oprită”.
Un cadru de referință pentru gestionarea durabilă a solului
În toate statele membre, pierderea de suprafață agricolă din cauza degradării solului, a abandonării terenurilor, a schimbărilor climatice și a urbanizării reprezintă o problemă gravă. Solul este important nu doar pentru producția de alimente, ci și pentru o gamă largă de alte servicii ecosistemice. „Solurile noastre trebuie protejate. Un cadru de referință comun la nivelul UE privind solul, care să definească starea bună a solurilor, să stabilească o terminologie uniformă și criterii armonizate de monitorizare și să definească măsurile de politică prioritare ar avea o importanță decisivă pentru utilizarea și protejarea durabilă a solurilor agricole”, a adăugat dl Sõrmus.
PAC trebuie să ia în considerare rolul esențial al solurilor europene pentru subzistența noastră
Fermierii joacă un rol esențial în asigurarea alimentelor și a serviciilor ecosistemice, un rol care trebuie recunoscut. Agricultura se confruntă cu provocări la fel de diverse ca și ale Europei înseși, printre care se numără menținerea biodiversității, promovarea practicilor agricole durabile, creșterea eficienței producției, reducerea utilizării intensive a terenurilor etc. Brendan Burns, președintele Secțiunii pentru agricultură a CESE, a declarat: „Aceste aspecte trebuie luate în considerare la elaborarea și redefinirea politicii agricole comune (PAC), deoarece sunt foarte importante, atât pentru sănătatea și fertilitatea terenurilor agricole și a solului, cât și pentru diversele sale servicii ecosistemice, cum ar fi rezervoarele de apă și de carbon”…
Parlamentul European a cerut executivului comunitar să acționeze împotriva practicilor comerciale incorecte din marile magazine. Într-o rezoluție nelegislativă adoptată în urmă cu câteva zile, europarlamentarii consideră că produsele lactate, fructele și legumele sunt vândute în pierdere de către marii distribuitori ceea ce, pe termen lung, ar reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității producției unor astfel de produse la nivelul Uniunii Europene.
Valoarea totală a pieței europene a produselor care fac obiectul comerțului alimentar cu amănuntul este estimată la 1,05 miliarde EUR. Lanțul de aprovizionare cu alimente este considerat de importanță strategică și oferă locuri de muncă pentru 47 de milioane de persoane din UE. Comisia, Parlamentul și Comitetul Economic și Social European au atras atenția în repetate rânduri asupra problemei practicilor comerciale neloiale. Într-un sondaj din martie 2011, 96 % dintre respondenții din lanțul de aprovizionare cu alimente au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de practici comerciale neloiale. Parlamentarul european Daniel Buda.
De ce este importantă această chestiune? Pentru că din nefericire, de exemplu în România este o piață invadată cu produse care provin din țări care, până mai ieri, exportau foarte mult în Rusia, nu mai au unde să exporte, au o supraproducție fie de carne de porc, de lapte ori alte produse și vin în România și vând aceste produse oarecum sub prețul de cost de foarte multe ori ceea ce înseamnă o practică concurențială neloială față de fermierul român care se vede pus în imposibilitatea de a-și valorifica producția iar pe termen lung nu înseamnă altceva decât moartea firmelor din România pentru că nu vor rezista, nu-i așa, până să își vândă produsele. Ei bine, prin această rezoluție, noi practic asta cerem, să vin Comisia cu legislație în care să reglementeze astfel de situații pentru că nu poți să asiști cum dispare un sector agricol dintr-o țară sau alta pentru că o altă țară își permite ca pe termen scurt să vină cu prețuri care, eu aș spune, și nu mă feresc să spun acest lucru, pentru că nu-mi explic de sunt astfel de situații în Spania. Unele țări, eu cred, practică un ajutor mascat al agriculturii sau al fermierilor. Dacă mă duc, de exemplu, în Spania (și pot să dezvolt chestiunea asta), spaniolii vin și vând în România carcasă cu 3,5 lei/kg în condițiile în care prețul de cost la nivelul Uniunii Europene este undeva în jur de 5 lei. Ori când faci acest lucru timp de un an de zile îți pui întrebarea cum poate totuși fermierul din Spania să vândă sub prețul de producție care este oarecum universal valabil la nivelul Uniunii Europene. Ei, una peste alta, este important că la nivelul Parlamentului European a fost adoptată această rezoluție și eu sper că la nivelul Comisiei și statele membre să lucreze intens în această direcție de a evita practicile concurențiale neloiale.
Raportul Parlamentului European referitor la amploarea problemei practicilor neloiale concluzionează că este nevoie să se adopte la nivelul UE dispoziții care să asigure buna funcționare a piețelor și relații echitabile și transparente între toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente. Practicile comerciale neloiale ar trebui să fie clar definite și ar trebui să se prevadă sancțiuni clare pentru oricine aplică astfel de practici, iar agențiile naționale ar trebui să fie responsabile de punerea în execuție a normelor și ar trebui să fie în măsură să deschidă anchete din proprie inițiativă și să trateze plângeri anonime
Schimbarea modului de lucru, din cauza platformelor online de cumpărături sau de rezervări, are implicaţii pe piaţa forței de muncă, în domeniul fiscal şi al asigurărilor sociale. Acesta este motivul pentru care Comitetul Economic şi Social European doreşte ca executivul European să contribuie la dezvoltarea de noi modele de asistență socială, adaptate pentru a acoperi această flexibilă piață a muncii. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Noi practici de angajare, noi forme de contracte de angajare sunt o provocare pentru sistemul clasic al locurilor de muncă cu normă întreagă, cu orar de lucru bine definit, cu drepturi și beneficii clar stabilite. Modelele atipice de contracte de angajare sunt în plină creștere de la izbucnirea crizei economice, din 2008 până în prezent. Tot mai mulți muncitori nu știu dinainte unde și pentru cine vor lucra. Din această cauză se resimte tot mai acut nevoia creării un sistem național social de protecție al angajaților care să se bazeze pe distincția dintre statutul de angajat și șomer. Comitetul Economic și Social European și-a propus să vină în întâmpinarea Comisiei Europene pentru a dezvolta noi modele de protecție socială, mai bine adaptate piețelor muncii. Comisiei i se cere să asigure un sistem de educație permanentă la toate nivelurile și pentru toate categoriile de vârstă. Să monitorizeze impactul pe care îl au noile forme de angajare în piața muncii și să asigure claritate în relația angajat-angajator, în ceea ce privește riscul de accidente, eșecul ofertei de servicii în situația unor contracte ce se derulează online, externalizarea în masă a serviciilor sau alte noi forme de auto-angajare. Președintele Comitetul Economic și Social European, Georges Dassis.
Comisia Europeană a depus o propunere cu exact sensul preconizat de noi. Asta ne dă forța de a continua propunerile. Forța noastră de Comitet Economic și Social European e de a găsi și propune măsuri concrete, măsuri care îi privesc în mod direct pe cetățeni și care vor pune presiune prin toate mijloacele democratice pentru ca factorii de decizie să țină cont de propunerile noastre. În cazul tranzacțiilor financiare am câștigat, în altele, importante, de asemenea, am avut procent de succes de 100 la 100. Aceleași texte adoptate acum mai bine de 20 de ani de Comitetul Economic și Social European fac astăzi parte integrantă din legislația europeană valabilă în cele 28 de țări ale Uniunii și, în plus, așa cum mi-a confirmat președintele Curții de Justiție, Charta face acum parte din arsenalul juridic, utilizat de Curtea Europeană de Justiție atunci când judecă pricinile ce i se aduc în față.
Dezvoltarea unor platforme Europene trebuie să se raporteze la tradițiile europene de cooperare și coordonare a piețelor muncii în așa fel încât plus-valoarea creată să rămână economiilor locale odată cu dezvoltarea unei cooperări active la nivelul comunităților între sindicate și angajatori. Se consideră că este vitală crearea capacității angajaților de a stabili nivelul salarizării și a condițiilor de muncă prin intermediul unor contracte colective ce să asigure un nivel de trai corespunzător.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.
Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.
Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.
Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.
