Cum ne putem schimba mentalitatea și comportamentul?

Publicat de Andra Radu, 16 ianuarie 2023, 13:59

Viața ne modelează literalmente creierul. Cu cât efectuăm mai des o acțiune sau ne comportăm într-un anumit fel, cu atât mai mult este conectat fizic în creierul nostru. Această calitate adaptativă uimitoare a creierului nostru este cunoscută sub numele de neuroplasticitate. Poate funcționa atât pentru, cât și împotriva noastră.

Potrivit cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), neuroplasticitatea ne permite să ne schimbăm modul în care gândim și ne simțim în anumite situații.

Când ne angajăm în comportamente pozitive și învățăm de la ceilalți cum să ne facem treaba mai bine, creierul nostru are capacitatea de a se conecta pentru a modela și îmbunătăți traseele sale neuronale. Acest proces facilitează abilitățile noastre cognitive și ne permite să învățăm și să ne dezvoltăm în moduri noi și interesante.

„Cu toate acestea, neuroplasticitatea poate avea și un efect negativ. Oamenii care se comportă într-un mod toxic și repetat pot prelua aceste trasee neuronale în creierul lor. Acest lucru este cauzat de anumite tendințe de a rămâne într-un cerc vicios de emoții negative și gândire toxică.

Pentru a schimba acest lucru, este important să lucrăm la înlocuirea acestor comportamente nedorite cu gânduri care au trasee neuronale pozitive și benefice. Acest lucru poate fi realizat prin practicarea tehnicilor de meditație, antrenamentului mental și practicarea compasiunii față de noi înșine și ceilalți.

Primind mai multe experiențe pozitive și folosind traseele neuronale rezultate din acestea, putem înlocui gradual traseele de gândire nedorite și comportamentele dăunătoare cu unele mai benefice. Prin schimbarea atitudinii și activarea traseelor neuronale pozitive, putem folosi neuroplasticitatea pentru a ne crea un viitor mai bun pentru noi și pentru cei din jurul nostru”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum ne putem schimba mentalitatea și comportamentul?

Timpul necesar pentru o schimbare mentală și comportamentală variază în funcție de persoană. Specialistul afirmă că este foarte important să avem răbdare, să nu grăbim lucrurile și să lucrăm cu noi înșine la o viteză confortabilă.

În cele din urmă, va fi necesar să ne asigurăm de reperele de monitorizare a progresului, cum ar fi feedback-ul de la persoanele apropiate, și totodată să ne asigurăm de formarea evaluării obiective a progresului și a rezultatelor. Acest lucru ne va ajuta să ne orientăm mentalitatea și să ne asigurați că rezultatele sunt consistente și durabile.

Mai mult, psihologul Laura Maria Cojocaru ne oferă 10 sfaturi utile prin care putem să devenim mai conștienți de noi, să ne prioritizăm acțiunile în funcție de un set de valori mai sănătos și astfel să reușim să ne schimbăm și comportamentul:

1. Fiți conștienți de schema voastră mentală: Începeți prin a fi conștienți de modul în care gândiți, în special de sentimentele sau crezurile noastre limitative.

2. Utilizați gândirea pozitivă: Începeți ziua cu o recapitulare pozitivă a evenimentelor voastre și bucurați-vă de lucrurile mici pe care le faceți în fiecare zi.

3. Focalizați-vă pe scopurile voastre: Determinați ce vreți să obțineți, creați-vă un plan de acțiune și focalizați-vă pe acele obiective.

4. Acceptați-vă: Începeți prin a vă accepta pe voi înșivă, trecutul, prezentul și viitorul. Fiți voi înșivă și acceptați ideea că schimbarea este necesară.

5. Exersați schimbarea: Dezvoltați obiceiuri și practici pozitive, cum ar fi rezolvarea problemelor, depășirea provocărilor și exersarea unei atitudini pozitive.

6. Reevaluați-vă procesele și emoțiile: Reevaluați modul în care reacționați și emoțiile care le cauzează și încercați să vă schimbați modul în care gestionați aceste provocări.

7. Monitorizați-vă progresul: Urmăriți-vă progresul și înregistrați-l pentru a avea o idee mai bună despre îmbunătățirile pe care le-ați realizat corectând comportamentele limitative.

8. Păstrați-vă motivația: Lucrurile se schimbă în moduri diferite, ceea ce înseamnă că nu va fi întotdeauna ușor. Așa că păstrați motivația prin faptul că înțelegeți că toate aceste schimbări au avantajele lor.

9. Acțiunea: Echilibrați luarea deciziilor cu și fără măsurător. Țineți cont de opțiunile viitoare și conectați-vă cu punctul 7 și 8.

10. Îngrijire personală: Investiți în imaginea voastră, în cultura voastră generală și în condiția fizică prin citirea unei cărți pe lună, prin practicarea sistematică a sportului și prin îngrijirea aspectului fizic. Prețuiți-vă și deveniți în cele din urmă stăpânii propriilor vieți.

De ce confundăm comportamentul cu personalitatea?

Publicat de Andra Radu, 23 decembrie 2022, 12:57

Personalitatea și comportamentul sunt două caracteristici diferite care ne ajută să ne definim, fiind măsurabile prin utilizarea testelor de personalitate și a evaluărilor comportamentale.

Potrivit cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, foarte mulți oameni fac adesea confuzie între personalitate și comportament, folosind adesea termeni în mod interschimbabil, deși există diferențe fundamentale între teste de personalitate și evaluări comportamentale.

„Personalitatea reprezintă un ansamblu de trăsături psihologice care determină modul în care o persoană reacționează în anumite circumstanțe și relaționează cu ceilalți. Personalitatea este, de asemenea, un factor important în dezvoltarea comportamentului unei persoane. De cealaltă parte, comportamentul reprezintă acțiunile și reacțiile unei persoane în anumite circumstanțe sau în prezența altor persoane. Acestea pot fi, de asemenea, influențate de personalitatea unei persoane. Astfel, comportamentul este, de obicei, un produs al personalității și al mediului în care trăiește o persoană”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

4 tipuri de comportament

Potrivit specialistului, ne putem împărți comportamentele în diferite straturi, însă cele mai proeminente sunt: comportament conștient, comportament inconștient, filtre de comportament, moștenire culturală.

1. Comportamentul conștient. „Comportamentul conștient este comportamentul nostru învățat care are legătură directă cu o situație sau cu persoanele implicate. Combină cerințele percepute și motivația comportamentală interioară pentru a ne ajusta comportamentul într-o anumită situație sau la o anumită persoană. Este cea mai hotărâtă și cea mai bună abordare posibilă a stimulilor. La acest nivel, ne adaptăm în mod conștient comportamentul la diferite medii. Adaptarea comportamentului nostru necesită adesea o utilizare semnificativă a resurselor noastre energetice. Această ajustare ne poate determina uneori să funcționăm sub stres sau presiune extremă dacă ne comportăm departe de stilul nostru natural de comportament”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Comportament inconștient. „Comportamentul inconștient este modul în care preferăm să răspundem la un stimul și modul în care ne exprimăm în mod natural. Comportamentul la acest nivel este cel mai natural pentru noi, este stilul pe care îl folosim cel mai mult și, de asemenea, necesită cea mai mică energie. Pe lângă faptul că este un stil comportamental pe care îl folosim cel mai des, este și stilul pe care îl folosim atunci când avem cel mai puțin control asupra noastră, ca sub presiune sau când trebuie să răspundem rapid”, explică psihologul.

3. Filtre comportamentale. Filtrele comportamentale sunt distinct individuale. Ele pot fi utilizate și modificate rapid. Cele mai semnificative filtre comportamentale sunt: atitudini, valori, aptitudini, cunoștințe, experiență, condiție fizică și condiție psihică, continuă psihologul.

4. Patrimoniul (moștenirea) cultural. „Patrimoniul cultural reprezintă tot ceea ce am adoptat în timpul vieții noastre. Include normele culturale, valorile, etica și morala culturii noastre pe care le-am învățat și experimentat. Este ceva din sinele nostru interior de care nici măcar nu suntem pe deplin conștienți. Este implicit din fire și nu o putem transfera nimănui altcuiva. Patrimoniul cultural se referă la modul în care oamenii percep lumea în jurul lor și folosesc insight-uri și instrumente pentru a îmbunătăți comunicarea și atingerea obiectivelor.

Acesta include conceptul de diverse temperamente și abilități care sunt recunoscute și tratate în cadrul acestui sistem. Patrimoniul cultural se bazează pe teoriile de personalitate de bază, definind șase dimensiuni de comportament: înclinațiile de lider, ambiția, stabilitatea, extrovertirea, conștiinciozitatea și cooperarea. Acestea sunt definiția modului în care o persoană se motivează, se comportă și reacționează și cum acestea sunt influențate de mediul în care se află. Extended DISC recunoaște că fiecare persoană are un „fundal” unic care se reflectă în comportamentul sau. Acesta oferă instrumente pentru a înțelege cum persoanele se comportă și interacționează unele cu altele și cum pot fi îmbunătățite relațiile și obiectivele”, este de părere psihologul Laura Maria Cojocaru.

Care este diferența dintre personalitate și comportament?

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că personalitatea nu numai că influențează modul în care răspundem în mediul nostru, dar determină și modul în care acționăm și gândim în anumite moduri.

„Ne exprimăm personalitatea prin gândirea, emoțiile și comportamentul nostru. Pe de altă parte, comportamentul este modul în care ne întâlnim cu ceilalți în acțiunile noastre. Ne exprimăm comportamentul prin acțiunile noastre. În esență, comportamentul este ceea ce facem, iar personalitatea este modul în care gândim și simțim. Principala diferență dintre personalitate și comportament este că observăm personalitatea prin gândirea, tiparele emoționale și comportamentele unei persoane. Cu toate acestea, observăm comportamentul evaluând tiparele unei persoane în acțiunile și manierele sale.

O altă diferență semnificativă de personalitate și comportament este că personalitatea noastră rămâne relativ stabilă, în timp ce ne putem adapta comportamentul zilnic ca răspuns la mediul nostru. Personalitatea noastră se formează foarte devreme în viața noastră printr-o combinație de factori genetici și de mediu. În comparație, comportamentul nostru se schimbă pe măsură ce îmbătrânim, ne dezvoltăm și ca răspuns la mediul nostru actual”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Bullying-ul și efectele sale!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2022, 15:12

Bullying-ul este orice comportament nedorit sau agresiv al unei persoane care încearcă în mod intenționat să te supere, să rănească sau să aibă putere asupra ta. Bullying-ul are loc în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor, fie în persoană, online, fie prin intermediul rețelelor sociale. Adulții pot fi, de asemenea, hărțuiți, atât în grupuri sociale, cât și la locul de muncă.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este important să recunoaștem diferența dintre bullying și luptă, deoarece uneori pot arăta foarte asemănătoare.

„Luptele au loc între doi oameni care au putere egală, fie că este vorba de forță, dimensiune sau intelect. Bullying-ul se întâmplă între cineva care are mai multă putere (fizică, socială, contextuală etc.) și este mai agresiv decât persoana vizată. Un bătăuș folosește această putere – indiferent dacă este puterea fizică, pentru a fi mai popular sau a cunoaște informații jenante – pentru a răni sau pentru a controla persoana pe care o agresează. Persoana care este hărțuită poate avea greutăți să se apere și se poate simți din ce în ce mai neputincioasă față de persoana care o hărțuiește. Poate fi dificil pentru părinți sau persoane cu roluri de autoritate (profesori, antrenori, șefi) să identifice dacă o persoană este hărțuită – sau agresează pe altcineva – pentru că deseori se întâmplă în afara vederii lor”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul este de părere că acest comportament de agresiune creează o cultură a fricii și are un impact negativ asupra tuturor celor implicați. A fi hărțuit poate afecta grav bunăstarea fizică, emoțională, academică și socială a unei persoane. Mulți dintre cei care suferă de bullying nu au încredere, se simt prost cu ei înșiși, au puțini prieteni și petrec mult timp singuri.

„A fi hărțuit este dureros și stresant și este ceva despre care multor oameni le este greu să vorbească. Cei care sunt hărțuiți se întreabă continuu: “de ce eu?” S-ar putea să se simtă rușinați și jenați de ceea ce li se întâmplă, chiar să declanșeze sentimente de vinovăție. Comportamentul de agresiune poate avea efecte devastatoare asupra unei persoane, care pot dura până la vârsta adultă. În cel mai rău caz, a fi hărțuit i-a determinat pe copii și tineri la auto-vătămare și chiar la sinucidere”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de comportament de bullying

Bullying-ul ia multe forme diferite și poate afecta atât copiii, cât și adulții. De la hărțuirea fizică și verbală până la hărțuirea socială și cibernetică, această formă de comportament agresiv nedorit poate fi mai evidentă de detectat sau mai subtilă. Aceasta presupune ca o persoană să provoace în mod intenționat și în mod repetat disconfort sau răni altei persoane fără motiv.

În general, o persoană agresată nu este capabilă să se apere și probabil că nu se află într-o poziție de putere. Pentru a preveni și a atenua agresiunea atunci când apare, este important să cunoașteți semnele și tipurile. Se poate întâmpla în orice moment, context sau locație, inclusiv online și prin intermediul unui telefon mobil.

„Există două moduri largi de agresiune prin bullying: directă și indirectă. Bullying-ul direct are loc între persoanele implicate într-o situație, în timp ce acțiunile indirecte implică alte persoane, cum ar fi transmiterea de insulte sau răspândirea de zvonuri. Hărțuirea indirectă provoacă în cea mai mare parte un rău prin deteriorarea reputației sociale, a relațiilor cu semenii și a stimei de sine a altei persoane. Bullying-ul implică un comportament repetat, agresiv pe o perioadă de timp și este clasificat în patru moduri principale: fizic, verbal, social și cibernetic si două moduri secundare: rasist și sexual”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de bullying:

1. Bullying-ul fizic este cel mai evident tip de comportament de hărțuire de observat și implică vătămarea corpului sau a bunurilor unei persoane. Acest lucru poate lua forma lovirii, lovirii cu picioarele, împiedicarea, ciupirea, împingerea sau deteriorarea proprietății altei persoane și poate provoca vătămări fizice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;

2. Bullying-ul verbal presupune rostirea sau scrierea de cuvinte răutăcioase și include insulte, tachinări, intimidare, comentarii sexuale neadecvate, remarci homofobe sau rasiste sau abuz verbal. În timp ce comportamentul de agresiune verbală poate începe inofensiv sau într-un context de glumă, poate escalada rapid, provocând suferință emoțională;

3. Bullying-ul social este adesea mai greu de recunoscut, deoarece implică afectarea reputației sau a relațiilor cuiva. Denumit uneori hărțuire relațională, acest tip de comportament de hărțuire implică excluderea sau marginalizarea cuiva în mod intenționat, a le spune oamenilor să nu fie prieteni cu acea persoană, răspândirea de zvonuri neadevărate și/sau jenarea intenționată în public.

4. Bullying-ul cibernetic poate fi deschis sau ascuns, deoarece implică comportamente de agresiune prin tehnologii digitale, cum ar fi computerele și smartphone-urile. Din cauza naturii tehnologiei, acest lucru se poate întâmpla în orice moment și poate include texte abuzive, e-mailuri sau postări pe rețelele sociale, excluderea deliberată a unei persoane online, răspândirea de zvonuri și imitarea altora prin utilizarea informațiilor lor de conectare.

5. Bullying-ul rasist sau rasial poate include toate celelalte tipuri de hărțuire, chiar și atacuri fizice. Include: batjocorirea sau intimidarea cuiva din cauza rasei sale, devalorizarea originii rasiale a cuiva, discreditarea practicilor religioase sau culturale ale cuiva, insultarea discursului unei persoane, felul în care se îmbracă sau obiceiurile sale;

6. Bullying-ul sexual include orice contact fizic sexual nedorit, comentarii neadecvate sau hărțuire online. Include: trimiterea sau postarea de fotografii, mesaje sau videoclipuri cu caracter sexual explicit, facerea de comentarii sexuale nepotrivite, glume sau gesturi cu mâinile, răspândirea de zvonuri sexuale, apucarea sau atingerea într-o manieră sexuală, supunerea la presiuni pentru sex sau fotografii sexual explicite.

Efectele bullying-ului

Bullying-ul îi afectează toți cei implicați și nu doar persoana vizată, inclusiv pe cei care agresează și pe cei care sunt martori la acțiune. În timp ce multe cazuri raportate de agresiune afectează copiii, adulții sunt, de asemenea, susceptibili la efectele dăunătoare ale acestui comportament.

Are un impact asupra sănătății mintale a unei persoane și este legat de multe rezultate negative, inclusiv abuzul de substanțe și, în cazuri extreme, gânduri sau sentimente suicidare.

„Efectele fizice și emoționale ale agresiunii pot include: risc mai mare de a dezvolta depresie și anxietate, sentimente crescute și mai frecvente de tristețe și singurătate, modificări ale tiparelor de somn, inclusiv insomnie sau epuizare, modificări ale tiparelor alimentare și ale apetitului, pierderea interesului și a dorinței pentru activități, mai multe afecțiuni de sănătate, inclusiv bunăstarea fizică a unei persoane. Când se întâmplă la locul de muncă, capacitatea unei persoane de a se concentra și de a performa este afectată și poate duce la un mediu toxic pe termen lung.

Agresorii pot viza indivizi care reprezintă o amenințare pentru ei, cu scopul de a face individul să se simtă mai puțin încrezător și mai inadecvat la locul de muncă. Dar chiar și a fi martor la acest tip de hărțuire poate avea un impact dăunător. Un studiu a constatat că un spectator are un risc crescut de a dezvolta simptome depresive în următoarele 18 luni după ce apare agresiunea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Semne de agresiune prin bullying în cazul copiilor/adolescenților

Bullying-ul apare în mod intenționat în afara vederii adulților. Atunci când există semne de avertizare, acestea implică de obicei schimbări comportamentale și emoționale.

„Semnele pe care este necesar să le observăm când un copil este agresat includ: semne fizice precum tăieturi, vânătăi sau zgârieturi care nu sunt ușor de explicat, încearcă să renunțe la școală, deodată încep să se descurce prost la școală, vin acasă triști, lăcrimați, deprimați sau prea obosiți, își pierd pofta de mâncare sau dezvoltă o tulburare de alimentație, par mai stresați sau anxioși decât de obicei, acuză dureri de cap, greață, dureri de stomac sau alte simptome fizice, au coșmaruri, tulburări de somn, insomnie sau probleme cu somnul”, afirmă specialistul.

Ce să faci dacă ești agresat?

Potrivit psihologul Laura Maria Cojocaru, atunci când apare un comportament de agresiune, indiferent dacă o persoană este ținta vizată sau un spectator, există acțiuni care pot fi întreprinse pentru a ajuta la oprirea comportamentului și pentru a-l preveni în viitor.

„Începeți prin a înregistra ceea ce se întâmplă, documentați cuvintele sau comportamentele agresorului și descrieți când și unde a avut loc. Dacă a avut loc prin e-mail, text sau rețele sociale, tipăriți acele cazuri în scopuri de documentare. Acest lucru va asigura o relatare detaliată a incidentului (incidentelor) atunci când luați măsuri. În timp ce furia, retragerea și teama de un stigmat pot determina o persoană agresată să sufere singură și în tăcere, este important să raportați comportamentul de agresiune pentru a vă asigura că tiparul nu continuă să dăuneze celor din jur. Ori de câte ori este posibil, păstrează distanță între tine și agresor în timp ce cauți sprijin.

Comportamentul de agresiune este supărător și poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și emoționale a unei persoane pe termen scurt și lung. Deși poate lua multe forme, fie directă sau indirectă, fie prin comportamente fizice, verbale, sociale și cibernetice, efectele dăunătoare afectează nu doar persoana agresată, ci și pentru oricine este martor la acțiune. Dacă te confrunți cu bullying, este important să documentezi, să raportezi și să cauți sprijin, amintindu-ți că nu ești singur în experiența ta și că ajutorul este disponibil”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Stop cazurilor de abuz de tip bullying!

Publicat de Andra Radu, 4 aprilie 2019, 12:40

Școala este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.

Sursa foto: www.commons.wikimedia.org

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Acest comportament nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.

Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creștere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost: jigniri, sarcasm, loviri, îmbrânciri, denigrare sau insulte.

Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic și are trei caracteristici:

• Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
• Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
• Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Care sunt cauzele bullying-ului?

Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bully-ing, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat.

De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la rândul său abuzat ori neglijat.

Sursa foto: www.flickr.com

Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.

Victimele abuzului și violenței au fost în proporție de 51.86% băieți și 48.14% fete.

• 62,48% dintre copiii supuși abuzului au provenit din familii nucleare;
• 35,51% din familii monoparentale, familii extinse și familii adoptatoare;
• 2,01% din centrul de plasament.

70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenți și adolescenți, iar nevoile de consiliere indicate au fost:

• 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaționare;
• 27,91% îmbunatățirea relației cu părinții;
• 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalți (părinți, alți copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
• 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Sursa foto: www.shaw.af.mil

Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:

• Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
• Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
• Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
• Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.

Cele 20 de lucruri pe care le face un gentleman

Publicat de Mihaela Costache, 5 octombrie 2015, 16:00

Atunci cand rostim cuvantul cavaler sau gentleman, ne gandim la barbatii aceia din filmele vechi, care care iti deschideau portiera la masina si care iti tineau scaunul cand te asezai la masa.

Ce femeie nu viseaza sa aiba un asemenea om langa ea, gasind astfel raspunsul la vesnica intrebare „unde sunt barbatii adevarati?”.

Vremurile insa s-au schimbat, gentlemanul de astazi s-a adaptat timpurilor moderne si s-a redefinit ca fiind un barbat inteligent ce poate sustine o conversatie adevarata si nu doar sa posteze citate insipide pe Facebook.
Acesta este un lucru frumos si este perfect natural sa evoluam si sa ne schimbam ca oameni si ca societate.

Toate bune si frumoase, dar, vedeti voi, aici as dori sa subliniez si un aspect mai putin frumos al acestei evolutii.

Poate ca ati observat si voi faptul ca barbatii care se poarta urat cu femeile devin norma in societatea actuala, pe cand cavalerii sunt ignorati.

Este considerat „cool” ca un barbat sa aiba un comportament superficial si dezinteresat fata de partenera sa pentru ca astfel isi afirma superioritatea, iar un comportament respectuos si matur este vazut ca o slabiciune si i se spune ca „este sub papuc”. Nimic mai gresit.

Faptul ca standardele de imagine din prezent promoveaza un anumit tip de atitudine, nu inseamna ca este un lucru corect sau frumos.

Tendintele se vor schimba, pe cand a fi gentleman si a da dovada de maturitate, indiferent de forma, nu se va demoda niciodata, iar obiceiurile bune vor fi intotdeauna cool.

A fi gentleman este o alegere si oricine poate castiga acest titlu. Iata, asadar, cateva lucruri pe care orice genteleman ar trebui sa se straduiasca sa le faca:

1. I se adreseaza unei femei pe nume
Mama sa i-a dat acel nume cu un motiv si, poate cu exeptia unor alinturi, este lipsit de respect sa i te adresezi unei femei altfel decat nominal.
Expresii precum „fa”, „fata” sau „tu” nu vor denota decat ignoranta din partea unui barbat, iar un gentleman este intotdeauna atent.

2. Daca isi permite, plateste
Cu toate ca in societatea moderna nu mai este de asteptat ca barbatul sa plateasca la o iesire in oras cu partenera, cel putin la prima intalnire este recomandat sa faci acest lucru sau cel putin sa te oferi.

3. Isi cere scuze
Un gentleman nu va lasa orgoliul sa-i dicteze comportamentul. Desi abilitatea de a spune „imi pare rau” nu pare importanta, aceasta denota tarie de caracter, iar un gentleman va realiza ca nu va parea slab pentru ca isi recunoaste greselile.

4. Traieste dupa un set de principii si valori de neclintit
A fi principial si a crede in ceva arata ca un barbat este loial. Un gentleman adevarat isi respecta acest cod moral si are in vedere bunastarea celorlalti.

5. Intotdeauna tine usa deschisa
Este un gest mic si poate parea invechit, dar farmecul si frumusetea sa nu s-au pierdut. Un gentleman modern se poate folosi si de unelte mai vechi ce denota buna-crestere.

6. Face complimente
Facand complimente celor din jurul tau, arati ca esti atent la ceilalti si este o reflectie a personalitatii tale. Desi poate ca unii nu vor observa asemenea gesturi de amabilitate, multi le vor aprecia.

7. Este ingrijit
Piaptana-te, barbiereste-te si ai grija sa ai haine curate si calcate pe tine. Pana la urma, este un efort mic in comparatie cu munca pe care trebuie sa o depunem noi ca femei si va arata lumii ca esti la fel de ingrijit si ordonat si in celelalte aspecte ale vietii tale.

8. Intotdeauna miroase bine
Un aspect mai subtil al infatisarii tale, dar nu neaparat mai putin important, atat pentru femei, cat si pentru tine. Gaseste un parfum sau un spray de corp care iti place si ramai la el. Vei vedea ca vei atrage mult mai multi oameni in jurul tau daca mirosi frumos.
Nu exagera cu aplicarea acestor produse, insa. Dupa cum am spus mai devreme, cuvantul cheie este subtil.

9. Are o postura buna
Stai drept, trage umerii inapoi si privirea sus. Esti un gentleman si trebuie sa arati ca atare, indiferent ca esti singur, in compania unei femei sau la serviciu.

10. Este rabdator
Copiii sunt agitati si nelinistiti. Un gentleman este calm rabdator. Fie ca ai o zi grea la birou sau esti blocat in trafic, asteapta momentul oportun si fii moderat in actiunile tale.

11. Isi mentine autocontrolul
Unui gentleman nu ii va fi niciodata frica sa incerce lucruri noi sau sa faca extravagante atata timp cat mentine controlul si respecta limitele stabilite de el insusi.

12. Intotdeauna asculta
Este foarte usor sa vorbesti, dar o calitate mai putin intalnita este aceea a unui bun ascultator. A fi un gentleman inseamna sa stii cand sa vorbesti si cand sa asculti.

13. Este responsabil cu finantele sale
A fi gentleman nu inseamna sa iei un pahar de vin oricarei fete cate iti place ca sa arati cati bani ai in portofel. Inseamna sa astepti sa gasesti persoana potrivita si sa poti cumpara intreaga podgorie.

14. Este intotdeauna punctual
Punctualitatea denota seriozitate si respect fata de ceilalti. Daca esti punctual cu lucrurile marunte, cei din jurul tau vor sti ca se pot baza pe tine si cand vine vorba de lucrurile importante.

15. Pune intrebari si nu vorbeste doar despre el
Orice femeie stie cat de placut este sa iesi la intalnire cu un barbat care arata ca este interesat cu adevarat de tine. Un gentleman stie sa mentina o conversatie antrenanta si sa te intrebe despre tine. Dezinteresul si apatia nu sunt deloc atragatoare si cu atat mai putin un barbat care vobeste incontinuu despre el.

16. Este intotdeauna respectuos
Respectul, in opinia mea, este esential pentru un barbat adevarat. A fi un gentleman nu inseamna sa fii de acord cu tot ceea ce spun sau fac ceilalti si nici sa fii lingusitor. Este chiar excelent sa iti exprimi opiniile si sa iti aperi punctul de vedere. Felul in care o faci, insa, este crucial, iar respectul trebuie acordat tuturor oamenilor din jur, nu doar partenerei.

17. Ia initiativa
Nu lasa viitorul in voia sortii sau in mainile altora. Fie ca vrei sa inviti pe cineva la o intalnire sau sa profiti de o ocazie la un loc de munca mai bun, preocupa-te in mod activ de rezolvarea tuturor lucrurilor din viata ta si fa-ti singur norocul.

18. Este stapan pe sine
Fii echilibrat si nu intra in panica. Atunci cand apar situatii neprevazute, un gentleman ramane intotdeauna stapan pe sine si este un punct de reper pentru cei din jurul sau.

19. Nu se grabeste sa plece
Nu ii spune prietenei tale ca vrei sa pleci mai devreme de la petrecere ca sa nu dati de trafic pe drum. un gentleman soseste intotdeauna la timp si pleaca la finalul oricarui eveniment ca sa arata ca doreste sa fie acolo si ca poate duce lucrurile la bun sfarsit.

20. Nu termina de mancat inaintea partenerei sale
Mesele, in special la inceputul unei relatii, sunt oportunitati de a socializa. Conversatia cu persoana din fata ta este prioritara, asa ca daca ai companie atunci cand mananci, nu infuleca de parca nu ai mai mancat de zile intregi, oricat de foame ti-ar fi.

Albinele, terorizate de caniculă, atacă oamenii şi animalele

Publicat de Mihaela Costache, 11 august 2015, 14:30

Schimbările climatice scot la iveală comportamente deviante ale insectelor și zeci de oameni ajung la spital din cauza înțepăturilor.

Albinele și viespile sunt cele mai agresive și apicultorii spun că vremea este principalul vinovat. După ce anul trecut a fost unul ploios, cel mai rău din ultimile două decenii, anul acesta a adus caniculă, iar crescătorii de albine sunt din nou în impas din cauza secetei.

Apicutorii spun că dacă nu au front de lucru albinele se îndepărtează mult de stupi şi ajung chiar şi în zonele urbane unde debusolate atacă oamenii şi animalele. În plus, acolo mai sunt și viespile. Pe timpul caniculei, apicultorii au probleme şi cu animalele sălbatice din zona pastoralului. Nu puţine au fost cazurile când stupii le-au fost atacați şi distruşi de jivine.