Bullying – un fenomen periculos, tot mai des întâlnit în şcoli!

Publicat de Mihaela Costache, 24 martie 2017, 11:00

Aproape jumătate dintre copiii din România  au fost la un moment dat victime ale bullying-ului. În mod repetat, în şcolile noastre, 3 din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, tot 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor, potrivit unui studiu naţional realizat  în acest sens de organizaţia „Salvaţi Copiii”.

Bullying-ul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil din partea altcuiva, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.

Organizaţia “Salvaţi  Copiii„ a implementat  în perioada  7 februarie-24 martie, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale,  a şaptea ediţie a Concursul Naţional „Fără  ură, cu toleranţă”. Elevii clasei a VII-a, de la Şcoala Al. Vaida Voevod, şi-au dorit să participe la acest concurs. Sprijiniţi fiind de profesoara Carmen Haţegan, în toată această  perioadă ei au desfăşurat au serie de activităţi care au avut ca scop cunoaşterea fenomenului de bullying atât în mediul şcolar cât şi în mediul on-line.

Prin vizionare de filme tematice, prin ateliere de lucru, prin discuţii, dezbateri cu elevii am încercat să găsim soluţii la diversele situaţii conflictuale care apar zilnic între elevi, atât la şcoală cât şi acasă, pe stradă, între prieteni. În cadrul orelor de dirigenţie, şi uneori rămânând şi după ore, elevii au acordat o atenţie deosebită fenomenului de bullying.

Prima mea întrebare la începutul acestor activităţi a fost: „Ai fost vreodată martorul sau victima unei intimidări? Te-ai simţit vreodată jignit de către un prieten, un coleg, sau chiar de către un adult?” n-au avut curajul să-mi spună pe loc „da”, dar prin activităţile pe care le-am desfăşurat ulterior, prin jocurile de rol pe care le-am efectuat, fiecare dintre ei a simţit sentimentul unui agresor, a simţit sentimentele pe care le încearcă o victimă.

Am încercat să dezbatem, să discutăm foarte mult pe această temă. În cele din urmă  au fost foarte deschişi şi pur şi simplu s-au putut transpune în situaţia unei victime şi să-mi spună: „M-am simţit trist” sau „M-am simţit umilit”.Ei au avut cel mai mare rol în aceste activităţi, am încercat să găsim soluţii şi soluţiile au venit de la  ei. Am pregătit  o acţiune  publică  prin care arătăm colegilor, părinţilor, cadrelor  didactice, comunităţii locale ,ceea ce am lucrat noi într-o lună şi jumătate. E vorba de  un filmuleţ, o scenetă şi un cântecel, toate având  ca temă  bullying-ul. (prof. coordonator Carmen Haţegan)

Fenomenul de bullying este un fenomen, din păcate, cu  largă răspândire în şcoli. Ce poate să facă un cadrul didactic care se află în faţa unui asemenea fenomen? Răspunde la această întrebare   directorul adjunct al Şcolii Al.Vaida Voevod, Maria Verebei:

În primul rând, să nu fie pasiv! Automat trebuie să intervină   prin a face observaţie copilului sau copiilor respectivi, prin a discuta pe tema respectivă. Dacă este cazul să informeze părinţii.  Să discute mai mult, în sensul de a înţelege dacă într-adevăr este un fenomen de bullying sau este doar o agresiune izolată. Prin regulamentul intern, prin codul de conduită al elevilor noi am stabilit nişte reguli pe care elevii trebuie să le respecte. Părinţii semnează la începutul anului şcolar aceste regulamente, deci le sunt aduse la cunoştinţă. Intervenim şi prin comisia de prevenire  şi de combatere a violenţei, avem psiholog şcolar, dacă este cazul se face imediat consiliere psihologică pentru aceşti copii. (Director adjunct-  Maria Verebei)

Ce  efecte are bullying-ul asupra copiilor pe termen lung, ne spune psihologul clinician, Diana Avram.

Bullying-ul   poate duce la  consecinţe foarte severe stres, absenteism şcolar, abandon din partea victimelor, plus, creşte fantastic riscul de suicid în cadrul copiilor hărţuiţi. Tot timpul în şcoli vor exista copii oarecum predispuşi să fie victime şi copii care sunt predispuşi să fie agresori, ceea ce, pentru un părinte ar trebui să fie un semnal de alarmă. Bullying-ul  poate avea şi efecte în timp. De exemplu o depresie ascunsă, o anxietate generalizată, care se tratează mult mai greu la vârsta adultă. Copilul poate să dezvolte o stimă de sine extrem de scăzută, care să-l facă să creadă că este neajutorat şi să nu mai poată să înveţe să se apere, să nu aibă strategii adecvate de a se lupta împotriva acestor hărţuiri să ajungă la locul de muncă un adult hărţuit, să ajungă în familie o persoană abuzată de către soţ sau soţie.

Vremea bullying-ului în forma s-a convenţională n-a apus, din păcate, acestei forme i se adaugă agresiunea virtuală sau cyberbullying-ul, care poate fi extrem de periculos.

Rodica Tulbure – Radio Cluj