România ocupă o poziție fruntașă la concediul de maternitate!

Publicat de Andra Radu, 18 iunie 2021, 11:50

Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.

Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).

Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.

România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.

În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.

Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.

În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.

Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.

„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.

Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.

O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.

Alte concluzii

• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.

• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.

• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.

• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.

Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.

În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.

În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).

Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:

• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;

• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;

• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;

• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;

• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;

• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;

• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;

• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;

• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.

Proiect: Inseminarea artificială – susținută financiar de stat și a doua oară, inclusiv pentru femeile necăsătorite

Publicat de adinaiftime, 22 iulie 2017, 11:00

Un proiect de lege depus de parlamentari ai PSD propune ca inseminarea artificială să fie susținută de stat și a doua oară, în cazul în care prima dată eșuează, inclusiv pentru femeile care nu sunt căsătorite, precum și reducerea impozitului pe venit pentru mamele cu mai mulți copii.

Proiectul de lege privind inseminarea artificială umană și sporirea natalității a fost inițiat de 22 de parlamentari social-democrați.

„Inseminarea artificială să fie susținută financiar de stat și a doua oară în cazul în care prima dată eșuează. Inseminarea artificială nu poate fi condiționată de a fi sau nu căsătorită mama”, prevede proiectul.

De asemenea, mamele care dau naștere și cresc mai mult de un copil vor beneficia de reducere fiscală la impozitul pe salariu, conform proiectului.

„La al 2-lea copil vor beneficia de reducere fiscală la impozitul pe venit echivalent cu 25% din cuantumul sumei care se strânge din aplicarea cotelor de impozit pe venit, CAS și CASS, până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv terminarea liceului, sau până la împlinirea vârstei de 24 de ani, respectiv terminarea studiilor universitare la zi ale copilului; la al 3-lea copil reducerea fiscală la impozitul pe venit și reducerea la CAS și CASS se vor dubla, în aceleași condiții”, se menționează în proiect.

Potrivit sursei citate, pentru doi copii înscriși la școală, în clasele 0 — 12, se primește lunar o alocație de școlarizare egală cu 50% din salariul minim pe economie, iar pentru trei copii alocația va fi egală cu salariul minim pe economie. ”Alocația nu se va acorda dacă copiii nu frecventează școala sau rămân repetenți”, mai prevede proiectul.

În cazul în care custodia copiilor, în urma unui divorț, deces al mamei sau alte motive, este încredințată unei alte persoane, persoana care primește custodia copiilor beneficiază de prevederile legii.

Ministerului Muncii îi vor fi alocate anual, prin bugetul asigurărilor sociale, sumele necesare implementării acestei legi. Prevederile se aplică începând cu prima lună după expirarea concediului de maternitate.

De asemenea, Ministerul Muncii și Ministerul Educației Naționale vor elabora normele de aplicare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Acest proiect de lege urmărește eliminarea unei bariere artificial create pentru a limita numărul de mame care pot să apeleze la o astfel de soluție prin înlăturarea condiționării de a fi sau nu căsătorită, susține, în expunerea de motive a proiectului, deputatul Marius Bota, unul dintre inițiatori.

Prin această lege se dorește și „încurajarea natalității în România, în familii cu părinți care muncesc, în vederea acordării condițiilor de trai decente de creștere și învățare pentru copii”, mai precizează inițiatorul.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect.