Angel Tîlvăr: Pe plan mondial există o scădere a apetenței pentru cariera militară. Mă bucur că România a găsit variante care să readucă oamenii în interiorul acestei cariere
La Interviul Săptămânii invitatul Gabrielei Saksa este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care s-a aflat la Brăila pentru o ceremonie de decorare a drapelelor de luptă ale Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de jos” și Regimentului 528 ISR „Vlad Țepeș”. Printre temele abordate au fost și cele legate de bugetul apărării pe anul 2025, înzestrare, dar și încadrarea actuală a armatei, desigur în contextul geopolitic în care ne aflăm.
Publicat de Gabriel Stan, 3 februarie 2025, 16:41
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Invitat la „Interviul săptămânii” este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr. Ne aflăm de data aceasta la sediul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”. Bună dimineața, domnule ministru. Mulțumim că ați acceptat invitația noastră.
Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc pentru invitație.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Domnule ministru, suntem la început de an, încă. Abia am intrat în luna februarie. Începem cu resursa umană. Care este cea mai importantă în orice domeniu, mai ales în asta militară, indiferent de tehnologia militară pe care am avea-o, fără oameni nu prea se mișcă nimic. Care este planul Ministerului Apărării Naționale de a atrage tineri în sistem și de a-i menține pe cei care sunt deja în armată, ținând cont de concurența din piața muncii?
Angel Tîlvăr: Și acum doi ani, deci în 2023, s-a înregistrat o inversare a tendinței, nu cu proporții uriașe, dar s-a înregistrat o inversare a tendinței în care numărul de ieșiri din sistem a fost mai mic decât numărul de intrări.
În schimb, în 2024, vestea bună pe care vreau să o împărtășesc cu dumneavoastră este aceea că un număr de peste 8.500 de noi membri ai marii famili ai armatei ni s-au alăturat, în timp ce numărul de ieșiri a fost în jurul cifrei de 2.800. Asta înseamnă că, pe de o parte, măsurile pe care noi le-am propus societății au fost bine primite și au generat această predispoziție și această dorință de a îmbrățișa o carieră militară pentru mulți dintre concetățenii noștri.
Pe de altă parte, și din punct de vedere al elementelor de școlarizare, mărirea numărului de locuri la instituțiile de învățământ, şi aici vorbesc de academii, vorbesc de colegii, vorbesc de cursuri pentru maiştrii militari, vorbesc despre specializările permanente, au făcut ca această meserie atât de onorantă și care produce atâta emoție să fie dorită de un număr mai mare de tineri. Este un lucru bun.
Vom continua. Cred că una din deciziile bune pe care am discutat-o și astăzi aici a fost aceea de a descentraliza cumva posibilitatea de a angaja personal, ceea ce a făcut ca în garnizoane să existe o creștere care a putut fi observată imediat, ca urmare a acestei măsuri. Un alt lucru pe care l-am făcut, vă spuneam de creșterea numărului de locuri la instituțiile de învățământ și la cursurile de pregătire.
Credem că a fost iar o decizie bună. Totodată, vreau să vă spun că, nu neapărat ca element de premieră, dar vom avea învățământ de medicină militară mai bine reprezentat. Mă refer la nivel de medici militari și de asistenții ei, urmând să deservească odată ce vor absolvi, și personal civil, evident, și cetăţeni care nu fac parte neapărat din rândul forțelor armate. De asemenea, prezența noastră la diferite evenimente, unde aveam posibilitatea să discutăm cu tinerii, se pare că a produs efecte.
Faptul că în fiecare garnizoană s-au organizat activități menite să facă mai bine cunoscută cariera militară, menită, să știu eu, să prezinte în detaliu ceea ce se întâmplă în interiorul unei cariere militare.
Se pare că au fost măsuri care au produs anumite efecte care mă bucură. Vreau să vă spun că nu ne vom culca pe o ureche. Vom continua să fim activi din acest punct de vedere.
Trebuie să spunem că pe plan mondial există o scădere a apetenței pentru cariera militară. Eu mă bucur de România, a găsit, zic eu, variante care să readucă oamenii în interiorul acestei cariere.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Deci, iată, sistemul militar sau cariera militară mai exact, este una atractivă.
Angel Tîlvăr: Asta în condiţiile în care avem și un conflict în proximitatea României. Asta în condițiile în care sunt tot felul de alte oferte de muncă ce scade, practic, numărul celor care ar putea să se îndrepte spre noi. Cred că nu s-au întâmplat lucruri rele și le avem pe agendă și în continuare.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Un alt subiect important și care este acum pe buzele tuturor este bugetul, care la ora actuală încă este în discuție în guvern. Care sunt perspectivele pentru anul 2025?
Angel Tîlvăr: Anul 2024 a fost un an în care execuția bugetară la nivelul Ministerului Apărării Naționale a fost de aproape 100%. Nu s-a întâmplat foarte des după ’89 și mă bucur și mulțumesc colegilor mei de la toate categoriile de forță pentru faptul că au înțeles cât de important este momentul în care România are nevoie și de oameni bine pregătiți care să o apere, dar și de echipamente pe care acești oameni să le folosească.
Deci, avem o execuție bugetară exemplară. Asta ne de nouă dreptul ca în fața Guvernului să ne pledăm cauza, pentru că am demonstrat că putem să utilizăm acești bani în beneficiul național și îmi doresc un buget care să fie proporțional și cu nevoile noastre și cu momentul pe care îl trăim.
Și, din nou, reiau – și probabil că și dumneavoastră ați avut ca preocupare să prezentați publicului situația de securitate și provocările de securitate care există în această perioadă şi sper ca bugetul acesta să reflecte dorința noastră și capacitatea pe care am dovedit-o de a utiliza judicios și eficient resursele alocate. Suntem conștienți la nivelul Ministerului Apărării Naționale că România are multe priorităţi.
Vorbim de sănătate, vorbim de educaţie, vorbim de absolut orice alt domeniu care ține de viața socială și vom găsi argumente că și acel domeniu este la fel de important.
Cu toate acestea, apreciez faptul că a existat o susținere pe care noi am avut-o din partea componentei guvernamentale, care îmi permit să cred că vom avea un buget cel puțin comparabil cu anul trecut.
Sper ca în cifră, absolut în cifră să avem o sumă mai mare. Mi-aș dori ca și procentual acest lucru să se poată realiza. Nu-i mai puțin adevărat că de vreo șapte ani de zile România are peste doi la sută din PIB alocaţi apărării și nu-i mai puțin adevărat că și anul trecut și acum doi ani am sărit de doi la sută.
Anul trecut am avut 2,28 la sută și execuția noastră bugetară a fost una foarte bună, mai având posibilitatea să accesăm fonduri de angajament. Același lucru sper să se întâmple și anul acesta. Proiectul pe care noi l-am trimis și propunerea noastră de buget este în continuare ceea ce ne dorim.
Dar, așa cum ați menționat foarte bine la începutul întrebării dumneavoastră, până în ultima zi fiecare membru al guvernului încearcă pentru ministerul pe care îl conduce să obțină o resursă bugetară cât mai mare, lucru pe care îl vom face și noi, chiar dacă peste două zile, probabil, vom avea bugetul votat în guvern, după care va merge pentru amendamente la parlament, după care va intra în Comisia de specialitate, comisia comună buget-finanțe și plenul parlamentului.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Nu am cum să nu vă întreb, mai ales cu noua Administrație Trump, dacă credeți că România va reuși să ofere cei cinci la sută din PIB, cei care sunt ceruți acum pentru Alianţa Nord-Atlantică?
Angel Tîlvăr: România a oferit doi la sută și peste doi la sută în perioade în care nu toată lumea avea această alocare bugetară. Deci România a dovedit de-a lungul vremii că este un partener de nădejde, un partener pe care toți aliații și partenerii noștri se pot baza. Deci avem toată buna credință și dorința de a avea bugete satisfăcătoare pentru domeniul apărării. În ceea ce privește cinci la sută, patru la sută, trei la sută, doi la sută sunt lucruri care se discută, au fost exprimate niște puncte de vedere. Eu peste, cred că două săptămâni, mă voi afla la Bruxelles, la ministerială și acolo voi discuta cu toţi colegii mei lucruri legate inclusiv de alocările bugetare.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Și pentru că suntem aici și vorbim despre aliați, despre parteneri, de curând, România a preluat comanda misiunii EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina. Este pentru prima dată acolo, în Bosnia și Herțegovina…
Angel Tîlvăr: Până atunci am avut…
Gabriela Saksa (realizator rubrică): În Republica Centrafricană…
Angel Tîlvăr: Nu, până atunci am avut Statul Major, conducerea Statului Major al misiunii.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Unde credeți că se află România acum? Pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru aliații, pentru partenerii din Uniunea Europeană, mai ales cu un conflict la graniță, cât de importantă credeți că mai este România, acum, și cu noua administrație Trump?
Angel Tîlvăr: România a dovedit de-a lungul vremii, în diferitele teatre de operații, unde a fost prezentă, și astăzi, când am participat la o ceremonie emoționantă de decorare a drapelelor de luptă, s-a menționat atunci când s-a dat citire decretului și atunci când a existat acest protocol de decernare, s-a menționat prezența militarilor români în diferitele teatre de operație, unu la mână. Doi la mână, vizavi de EUFOR ALTHEA este o misiune foarte importantă, pentru că Balcanii de Vest reprezintă o preocupare constantă a României, implicit a Armatei României. Cred că dobândirea comenzii acestei misiuni, unde noi avem o prezență substanțială, așa cum am avut și în anii trecuți, avem în jur de 500 de militari și mai avem în rezervă câteva sute…
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Suntem statul cu numărul cel mai mare …
Angel Tîlvăr: Numărul cel mai mare. Această comandă vine și ca urmare a contribuției noastre, dar nu în ultimul rând, încrederea pe care ofițerii români au primit-o pentru a exercita actul de comandă se bazează și pe rezultate și pe activitatea militarilor români de-a lungul vremii în Balcanii de Vest. Să nu uităm că noi avem dislocați oameni și la Pristina – și acolo fac o treabă excelentă. Avem militari în Bulgaria, în Polonia, nu mai spun de comandamente și prezențe în structuri de comandă importante ale Alianței, așa cum menționați și dumneavoastră, și în Republica Centrafricană, dar cred că este vocația noastră de partener corect și competent.
Și lucrurile au venit natural, pentru că lucrurile n-au fost începute de un an sau doi. România, de când a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice și este o mare realizare a poporului român, a dovedit și a contribuit la siguranța și securitatea unor zone importante și fierbinți.
Nu-i mai puțin adevărat și aș vrea să menționez că se vorbește foarte mult despre prezența militară în România a aliaților. Vom avea exerciții anul acesta care vor aduna aproximativ 15.000 de militari în România, ca urmare a exercițiilor pe care le facem anual. Și anul acesta vor fi 15.000.
Pe lângă faptul că sunt militarii, aici, care contribuie la apărarea României și a Flancului estic – și mă refer aici la acțiuni de poliție aeriană, care sunt din cauza atacurilor cu drone pe care Rusia le face împotriva Ucrainei – pe lângă faptul că avem sprijin din partea aliaților, menționând locurile în care suntem prezenți, putem, spun, suntem la rândul nostru donatori de securitate în zonele în care activăm. Eu am avut onoarea să mă întâlnesc cu militarii români în timp ce făceau poliție aeriană în Baltică.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Care sunt măsurile, pe lângă cele pe care le-a luat România, ca să protejeze teritoriul țării? Sunt alte măsuri în plan pentru anul 2025?
Angel Tîlvăr: Măsurile nu se iau ad-hoc. Ele se bazează pe planuri, se bazează pe ceea ce componenta militară a Ministerului Apărării Naționale face cu toată seriozitatea. Deci, cred că România și planurile regionale la care am contribuit și care sunt în implementare, cred că are instrumentele necesare să genereze și să garanteze cetățenilor ei o viață normală, pentru că, până la urmă, acesta este scopul armatei, să contribuie la normalitatea vieții într-o țară.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Domnule ministru, am ajuns la ultima întrebare a interviului de astăzi, despre înzestrare. Am văzut sau vedem, de fapt, în fiecare zi, cum inteligența artificială intră în cât mai multe domenii, inclusiv în partea asta de tehnologie militară.
Avem planuri pentru a integra această inteligență artificială în sistem nostru și, de ce nu, a ne apăra de inteligență artificială din exterior.
Angel Tîlvăr: Pentru că lucrurile vin împreună și din ce am avut la dispoziție din partea colegilor din minister, cred că România nu rămâne cu un pas în urmă sau cu doi pași în urmă a tendinței care este globală. Dar vreau să rețineți că toate lucrurile care se întâmplă într-o speță ca cea pe care dumneavoastră ați menționat-o, se întâmplă într-o manieră integrată, pentru că România, alături de alte 31 de state, face parte dintr-o alianță. Deci, lucrurile acestea, unul din elementele care caracterizează Alianța Nord-Atlantică este interoperabilitatea și complementaritatea. Lucruile acestea se fac într-o manieră integrată, pe baza dialogului, pentru că este nevoie de standarde asemănătoare, este nevoie de capacitate asemănătoare de a opera, de a înțelege și de a utiliza un instrument care devine din ce în ce mai…
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Prezent.
Angel Tîlvăr: …actual, să spunem, dar pe care cred că avem posibilitatea să-l ținem sub control, pentru că știu că sunt tot felul de discuții vizavi de limitele la care poate evolua un astfel de instrument.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Cu privire la înzestrarea Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025… Care sunt planurile?
Angel Tîlvăr: Păi, așa cum am mai spus, sunt o serie de programe de înzestrare în desfășurare. Momentan, în cadrul Ministerului Apărării Naționale și nu cred că vă dau o cifră confidențială, cred că a mai circulat – sunt aproximativ 70 de programe.
Vom mai semna anul acesta, probabil, vreo 10. Sunt în diferite faze de implementare programe care au început și care își arată utilitatea și care vor continua. Vă dau doar un singur exemplu: Piranha 5.
Anul trecut a fost un an bun din acest punct de vedere, pentru că, iată, câteva lucruri care au aproape valoare simbolică: semnarea F35, programul F35, care este un program pe care foarte multe țări și-l doresc și la care, iată, România a avut acces; și apoi, alte sisteme Patriot, trei sisteme Patriot.
Suntem în curs de discuții și probabil că – foarte probabil – vom finaliza tot ce înseamnă discuții pe sistemul Patriot pe care România l-a donat Ucrainei, sistem pentru cumpărarea căruia alți parteneri – și le mulțumesc pentru asta – au contribuit financiar substanțial, în așa fel încât el să fie înlocuit și să poată să își aducă o contribuție importantă la apărarea României.
Deci, lucrurile sunt conform programului pe care colegii din departamentul de specialitate mi l-au prezentat și am motive să cred – şi aici, din nou, mă ajută execuția bugetară de anul trecut, ca argument – am motive să cred că lucrurile se vor petrece așa cum le-am planificat.
Gabriela Saksa (realizator rubrică): Domnule ministru, mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră.
Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult.
