Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:30
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Congresul Statelor Unite ale Americii a notificat partea română cu privire la vânzarea către țara noastră a celor 32 de avioane F-35 în cadrul programului de înzestrare avion multirol de generație a V-a, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales.
Faza întâi a programului presupune achiziția aeronavelor, dar și a suportului logistic inițial, serviciilor de instruire, simulatoarelor de zbor și a munițiilor. Contractul are o valoare estimată de 6,5 miliarde de dolari.
Programul de achiziție include, de asemenea, și un pachet de cooperare industrială.
Aeronava F-35 dispune de performanțe tehnologice avansate, fiind prima platformă aeriană de generație a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generație a V-a standard la nivelul NATO.
Academia Română anunță desfășurarea la București, în săptămâna 2-6 septembrie 2019, a celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, cu tema generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei. Congresul are ca invitați peste 400 de specialiști din peste 30 de țări și este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).
Deschiderea congresului va avea loc în Aula Magna a Facultății de Drept, luni, 2 septembrie 2019, ora 11, unde vor lua cuvântul prof. Alexandre Kostov, președintele AIESEE, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și secretar general AIESEE, prof. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, și dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și președinte al Comitetului de organizare.
Lucrările congresului sunt împărțite în 35 de secțiuni, ce se vor desfășura de-a lungul a cinci zile, în sesiuni paralele, acoperind o arie temporală care se întinde din Antichitate până în epoca contemporană, cu o diversitate tematică din care nu lipsește niciuna dintre disciplinele umaniste: istorie, arheologie, lingvistică, filologie, istoria artei și a dreptului, etnografie, folclor etc.
Fiecare zi prevede conferințe inaugurale susținute de reputați specialiști din Europa și din Statele Unite ale Americii, între care: prof. François de Polignac, École Pratique des Hautes Études, Paris, prof. Bernard Heyberger și prof. Paolo Odorico, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, prof. Victor Friedman, Universitatea din Chicago și președinte al Comitetului American al AIESEE, prof. Peter Mackridge, Universitatea din Oxford, prof. Oliver Jens Schmitt, vicepreședinte al Academiei Austriece de Științe, prof. emerit Michael E. Stone, Universitatea din Ierusalim, prof. Paschalis Kitromilides, Universitatea din Atena, prof. emerit Paul Magdalino, Universitatea din St. Andrews, prof. Elena Boeck, Universitatea DePaul din Chicago.
Cea mai mare parte a sesiunilor se va desășura la Facultatea de Drept a Universității din București, căreia i se vor alătura, pentru câteva sesiuni speciale, Biblioteca Sfântului Sinod și Arhivele Naționale.
Pe perioada desfășurării congresului, vor fi organizate mai multe expoziții, mese rotunde și lansări de carte:
luni, 2 septembrie, ora 15: prezentarea colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes, Facultatea de Drept, sala Online
luni, 2 septembrie, ora 19: vernisajul expoziției Floating Spaces. Maps of the Danube Region 1650‑1800, la Biblioteca Națională
miercuri, 4 septembrie, ora 11: lansarea culegerii de studii a acad. Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istoria culturii europene (Editura Academiei, 2019), la Facultatea de Drept, sala Online. Prezentare de acad. Răzvan Theodorescu, vicepereședinte al Academiei Române
miercuri, 4 septembrie, ora 13: vernisajul expoziției Romania and South‑Eastern Europe. Historical witnesses from the collections of the National History Museum of Romania, organizată la Muzeul Național de Istorie
miercuri, 4 septembrie, ora 18: masa rotundă dedicată lucrării Constantin Basarab Brâncoveanu. Portrait of a ruler and retrospective of an era (1654-1688), 2 vol. (DAR Publishing, 2018-2019), în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei. Vor lua cuvântul profesorii Paschalis Kitromilides, Andrei Pippidi și Paolo Odorico, dr. George Lazăr, dr. Cristian Anița și dr. Claudiu Turcitu, autorul lucrării.
Tematica integrală a congresului cuprinde: Dinamici religioase între Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, Retorica religioasă a puterii în Bizanț și în Sud-Estul european, Sud-Estul european și Mediterana orientală, Cucerirea otomană a Balcanilor: schimbare structurală și continuitate, Rețele în Sud-Estul european: politică, comerț, cultură (sec. XIV-XVII), Ortodoxia, de la Imperiu la Biserică. Expresii sociale și forme culturale ale credinței, Apocrifele biblice în Sud-Estul european: variație și transmitere din Antichitate în epoca modernă, Tiparul în și pentru Sud-Estul Europei, Negustorii în Balcani: solidarități familiale și geografice, rețele și tehnici comerciale, Monumentele bizantine în perioada postbizantină, Cultura scrisă a periferiilor din Evul Mediu în epoca modernă, Literatura fanariotă, Formarea națiunilor sud-est europene, Migrația, condiție umană și politică în Sud-Estul european, Noi perspective asupra lingvisticii balcanice, Ieșirea din Marele Război: societățile sud-est europene din 1918 în 1923, Balcanii în perioada noului imperialism și dincolo de ea, Moștenirea imperiilor în Balcani: România și Bulgaria în secolul XX, Marea Neagră și strâmtorile: o permanență istorică sud-est europeană, Devoțiune și donații pioase la Locurile Sfinte din Imperiul Otoman, Traducerile din literatura patristică în Sud-Estul european, Imperiul Otoman, Balcanii și Mediterana orientală în lumina călătorilor occidentali, Imaginea creștinătății răsăritene și a islamului în descrierile de călătorie occidentale din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Între țar, kaiser și sultan: noi abordări ale epocii Revoluției la Dunărea de Jos și în regiunea Mării Negre, Pe fluvii și pe mare: conflict hidropolitic și cooperare maritimă în Sud-Estul european, De la Ani în România: istorie, tradiție, iconografie, Georgia și Sud-Estul european: moștenire bizantină și parcurs cultural comun, Minoritățile religioase în Sud-Estul european, Evreii în Iugoslavia în sec. XX, Frontiera în Balcani: deschidere și închidere a teritoriilor, Doctrine, mișcări și regimuri totalitare în Sud-Estul european în sec. XX, Viața cotidiană în România comunistă, Uniunea Europeană și statele sud-est europene, Conservarea moștenirii culturale și artistice în Sud-Estul european, Perspective asupra digitalizării documentelor în arhivele sud-est europene.
Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al Academiei Române.
Închiderea festivă a congresului va avea loc vineri, 6 septembrie 2019, ora 18, în Aula Magna a Facultății de Drept.
În perioada 7-9 septembrie vor fi organizate pentru participanții la congres două excursii la mănăstirile din Oltenia și Bucovina, prețioase tezaure documentare pentru evoluția istorică și culturală a acestui spațiu sud-est european.
Organizarea la București, pentru a treia oară în ultimii 50 de ani, a Congresului Internațional de Studii Sud-Est Europene, are o relevanță specială pentru istoria și cultura noastră, întrucât inițiativa înființării unui institut de cercetări care să studieze viața și cultura popoarelor din sud-estul Europei a aparținut istoricului român Nicolae Iorga. Institutul de Studii Sud-Est Europene fondat de Nicolae Iorga, împreună cu Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, în urmă cu peste 100 de ani, în 1914, a fost primul de acest fel din lume și a reușit, în scurt timp, să impună pe plan internațional o disciplină științifică autonomă.
Continuarea acestei tradiții durabile prin organizarea acestui congres de studii sud-est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialiști din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internațional a locului privilegiat pe care l-a avut și îl are în continuare România în promovarea cunoașterii reciproce și a colaborării academice în spațiul sud-est european.
Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ‘Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Propun să deschidem această discuţie, în pofida deciziei Congresului, iar dacă ajungem la o decizie mai raţională, mai benefică şi mai importantă pentru popor şi interesul naţional, nimic nu ne împiedică să o revizuim”, a spus Ninova. „Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim”, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. Conform spuselor sale, viaţa şi condiţiile s-au schimbat şi BSP trebuie să aibă în vedere aceste schimbări. „Haideţi să avem discuţia despre Bulgaria, despre economia bulgară, despre preţuri, despre nivelul de trai. Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro. Urmează să avem discuţii foarte compromiţătoare”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.
În ceea ce priveşte proiectul „Viziune pentru Bulgaria”, Ninova a declarat că această propunere este sfârşitul fugii statului de atribuţiile sale, revenirea la sectoarele strategice – cum ar fi productivitatea, agricultura, energia, sănătatea, învăţământul, sistemele sociale, ştiinţa şi cultura, schimbarea regulilor convenite între clasa politică şi interesele economice pentru furt. „Sănătatea bulgarilor e pe primul loc în faţă interesului privat. Ştiinţa face Bulgaria să meargă înainte.Toate acestea cu un singur scop – o viaţă mai bună pentru bulgari şi rezolvarea problemelor legate de catastrofa demografică, o politică externă care să aibă în vedere interesul naţional al Bulgariei”, a menţionat Ninova.
Cel puțin 30 de senatori și 166 de congresmeni democrați i-au intentat miercuri un proces președintelui Statelor Unite, Donald Trump, la o instanță federală, sub acuzația că a încălcat Constituția acceptând bani de la guverne străine, prin firmele sale, fără acordul Congresului, transmite Reuters.
Din ianuarie, când Trump și-a început mandatul la Casa Albă, guverne ale altor țări au făcut plăți către cele câteva sute de firme ale președintelui. Conform Constituție, Trump ar fi trebuit să ceară acordul Congresului pentru fiecare astfel de plată — ceea ce nu a făcut.
Administrația prezidențială de la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar a afirmat că interesele de afaceri ale lui Donald Trump nu contravin Constituției. Organizația Trump a anunțat că va dona Trezoreriei SUA profiturile obținute de la clienții care reprezintă alte țări, dar nu va cere unor astfel de clienți să se identifice. Departamentul Justiției a refuzat să comenteze.
Parlamentarii cer un ordin judecătoresc prin care Trump să fie obligat să ceară acordul Congresului înainte de a accepta bani din astfel de surse.
Congresmanul John Conyers, reclamantul principal din Camera Reprezentanților, a afirmat că „președintele Trump are conflicte de interese în cel puțin 25 de țări și se pare că își folosește președinția pentru a-și maximiza profiturile”.
În perioada 31 iulie – 3 august 2015, la Ankara va avea loc Congresul Mondial al Tătarilor. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România va participa la congres cu 70 de delegați cu drept de vot și 20 de invitați. Printre cei 70 de delegați se numără președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet, subsecretarul de stat Aledin Amet, subprefectul Ersun Anefi, prim-vicepreședintele Samir Menan, vicepreședintele Nagi Gelal, secretarul general al UDTTMR, Elvis Ismail, președintele Organizației de Femei a UDTTMR, Urfet Nubin, precum și muftiul Muurat Iusuf.
La cel de-al doilea Congres Mondial al Tătarilor de la Ankara vor participa aproximativ 500 de delegați de la organizațiile tătarilor din întreaga lume.
Primul Congres Mondial al Tătarilor Crimeeni a avut loc în mai 2009, la Simferopol, când au participat 800 de delegați, reprezentând peste 160 de organizații non-guvernamentale ale tătarilor crimeeni și instituții din 12 țări.
În cadrul congresului de anul acesta, se va discuta despre situația actuală a Crimeei și se va desemna și noua conducere a congresului, din care vor face parte și reprezentanți ai UDTTMR.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
