Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice

Publicat de Monica Slavici, 31 octombrie 2014, 09:23

Comisia a publicat cu sprijinul Agenției Europene de Mediu, raportul anual privind progresele realizate în domeniul politicilor climatice, măsurând totodată și drumul care mai rămâne de străbătut. Potrivit celor mai recente estimări, în 2013, emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 1,8 % față de volumul din 2012, atingând cele mai mici niveluri din 1990 până în prezent. Astfel, pașii parcurși până în prezent îi permit Uniunii Europene nu doar să realizeze, dar chiar să și depășească obiectivul stabilit pentru 2020.

Raportul privind progresele realizate în legătură cu Protocolul de la Kyoto și cu Strategia Europa 2020 este elaborat anual de Comisie, care-l prezintă Parlamentului European și Consiliului. Raportul se bazează pe datele comunicate de statele membre. Informațiile centralizate prezintă progresele realizate de Uniunea Europeană în atingerea obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scăderea emisiilor cu 1,8 % în 2013 în comparație cu anul precedent înseamnă că volumul total al emisiilor din UE a scăzut cu circa 19 % față de nivelul înregistrat în 1990.
Eforturile făcute la nivel naţional au fost valorizate de d-na Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

„Astăzi, transmitem un mesaj ferm şi extrem de constructiv al Uniunii Europene înainte de întrunirea de la Lima la care se adaugă, desigur, decizia de spăptămîna trecută privind obicetivele din Strategia 2030 care joacă un rol foarte important. Cred că am reuşit să transmitem unsemnal forte puternic întregului mapamond, am cerut toturora să-şi rezoilve problemele specifice pînă la finele primului trimestru al anului viitor. Noi am rezolvat acum problema la nivelul Uniunii Europene. Cineva ar putea spune că este uşor, că este simplu. Nu, nu este simplu în Uniunea Europeană să ai 28 de state membre ale gbordului de decizie şi taote să fie de acord să adopt, este o decizie adoptată de acum, să reducă cu 40 % emisiile de gaze pînă în 2030. Nu toate statele europene au de făcut acelaşi lucrur dar toate au de făcut ceva!

Realizarea obiectivelor în materie de schimbări climatice stabilite pentru anul 2030 prezintă noi date de luat în calcul. Connie Hedegaard – comisarul UE pentru politici climatice:

Am reuşit ca anul trecut, în Euroopa, să scădem nivlul de emisii de gaze în atmosferă cu 1,8%. Vom avea aşadar o întrunire semestrială pentru a discuta obiectivele şi o alta pentru a stabili ţintele pe termen lung iar, pe termen scurt, sînt încîntată că sîntem în parametri, un lucru plăcut de recunoscut la finalul unui mandat de 5 ani.

Pentru a putea respecta obiectivele stabilite statele membre au decis să folosească cea mai mare parte a veniturilor obținute în prezent în cadrul schemei ETS pentru a investi în domeniul climei și energiei precum energia din surse regenerabile și transporturile durabile.

Săptămâna aceasta, la New York, comisarul european pentru politici climatice, Connie Hedegaard, participă la Summitul ONU pentru climă

Publicat de Monica Slavici, 22 septembrie 2014, 09:35

Summitul este organizat de secretarul general ONU, Ban-Ki moon; va participa și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a le cere liderilor mondiali să-și unească eforturile împotriva schimbărilor climatice și să prezinte contribuțiile țărilor lor la noul acord global asupra climei, care va fi agreat anul viitor, la Paris.

Sute de mii de oameni în întreaga lume au manifestat ieri în marile oraşe, inclusiv la Bucureşti, împotriva încălzirii glogale.
Connie Hedegaard, comisar european pentru politici climatice:
” Este cea mai mare reuniune a șefilor de state, care discută despre climă la cel mai înalt nivel atins vreodată în istoria ONU.În plus, vor fi și investitori, comunități de afaceri, vor fi deasemenea, foarte multe declarații -nu doar politice, cu intenții frumoase- ci și acțiunile foarte concrete care au fost derulate de politicieni, guverne, state, comunități de investitori. Va fi un mesaj foarte, foarte, puternic pentru lume, că politica este de folos și soluțiile sunt acolo!”

Connie Hedegaard a mai adăugat că summitul de la New York va reprezenta un impuls puternic pentru urmatorul congres asupra climei, de la Lima, și pentru ceea ce se va întâmpla anul viitor, la Paris.

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:13

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare, cu emisii reduse de carbon. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La începutul acestei săptămâni Comisia Europeană a anunțat acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice.

Banii vor fi oferiţi prin așa numitul program NER 300, care este cel mai mare program din lume ce vizează finanţarea proiectelor inovatoare de producere a energiei prin dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

NER 300 se numeşte astfel pentru că face referire la certificatele de emisii de carbon din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate fiind o prescurtare a cuvintelor englezeşti „new entrants’ reserve” şi este finanţat din vânzarea a 300 de milioane de astfel de certificate.

Acest program se derulează în cadrul a două apeluri de proiecte, unul ce se finanțează din vânzarea a 200 de milioane de certificate de emisie, iar celălalt din diferența de 100 de milioane, finanțarea NER300 fiind eliberată către beneficiari anual, pe baza cantității de „energie verde” produsă.

Proiectele finanțate pot fi din diverse domenii, precum bioenergie, energie solară concentrată, energie fotovoltaică, geotermală, eoliană, oceanică, hidroelectrică, managementul surselor regenerabile distribuite, oferindu-se sprijin financiar pentru pentru cel mult trei proiecte din fiecare stat membru, într-o limită de 50 % din costurile relevante, pentru fiecare proiect.

Prin costuri relevante se înţelege investiţia suplimentară necesară pentru implementarea unei tehnologii inovatoare de energie regenerabilă (SER) sau pentru proiecte privind captarea și stocarea carbonului (CSC), din care se scade valoarea actuală netă a beneficiilor din exploatare şi a costurilor de funcționare ce apar prin aplicarea tehnologiei.

La începutul acestei săptămâni, la al doilea apel al programului NER 300 Comisia Europeană a decis alocarea a 1 miliard € de finanțare pentru 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi.

România nu are niciun proiect finanţat prin acest program, toate cele 19 proiecte câştigătoare provenind din alte 12 ţări membre ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, aceste proiecte au rolul de a creşte producția de energie din surse regenerabile în UE cu aproape 8 terawați oră (TWh) şi vor capta 1,8 milioane tone CO2 pe an, echivalentul scoaterii de pe drumuri a unui milion de autoturisme.

Comisarul european însărcinat cu schimbările climatice, Connie Hedegaard, a afirmat că aceste proiecte vor ajuta la protejarea mediului și vor face Europa mai puțin dependentă de energie, iar pe de altă parte, vor permite strângerea unor investiții suplimentare ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă:

Şi în fond despre asta este vorba în legătură cu aceste proiecte inovatoare: ele pot crea locuri de muncă, există un mare potenţial în acest sens în ceea ce am prezentat astăzi, ele vor ajuta Europa la oprirea creşterilor facturilor la energie şi desigur vor contribui substanţial la scăderea emisiilor de carbon.

Deci cred că este o zi foarte bună pentru politicile europene de mediu, dar în acelaşi timp şi pentru perspectivele de securitate energetică a Europei.

Merită reţinut că programul NER 300 reprezintă o componentă-cheie a strategiei UE privind combaterea schimbărilor climatice şi că statele europene au obligaţia ca, până în 2030, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%, până la nivelul din anul 1990.

Comisia Europeană a anunțat, ieri, acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice

Publicat de Stefania Grigore, 9 iulie 2014, 09:36

Banii sunt obținuți prin așa numitul program NER 300 care obligă poluatorii să plătească pentru dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Printre proiectele selectate se află, în premieră, unul prin care se va capta și stoca în siguranță carbonul provenit de la arderea cărbunelui într-o centrală din Marea Britanie.
Acest proiect va îndepărta anual o cantitate de bioxid de carbon echivalentă cu cea produsă prin circulația a peste 1 milion de mașini.
O altă noutate o reprezintă realizarea, tot cu ajutorul acestei surse de finanțare, a primului proiect transfrontalier, ce presupune construirea, peste granița franco-germană, a unei instalații geotermale.
Comisarul european pentru politici climatice, Connie Hedegaard explică importanţa acestei finanţări:

„Europa este, de departe, cea mai mare importatoare de combustibili fosili din lume.
Rusia si alţii pot ameninţa cu oprirea aprovizionării cu petrol și gaze, dar nimeni nu poate îngheța soarele nostru sau vântul. Nimeni nu ne poate taxa pentru energia pe care nu o consumăm, energia pe care o salvăm. Deci, securitatea energetică și conservarea mediului trebuie să meargă mână în mână și acesta este motivul pentru care energiile regenerabile și eficiența energetică sunt două ingrediente-cheie în tranziția spre o societate bazată pe emisii reduse de carbon.”