Sibiul este astăzi capitala Europei. Liderii europeni se reunesc, astăzi, într-un summit informal la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene.
Summit-ul informal este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi este prezidat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La eveniment participă şefi de stat sau de guvern din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.
Liderii Uniunii Europene vor discuta despre următoarea agendă strategică pentru perioada 2019-2014. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul european. Aceasta se axează pe cinci domenii prioritare. Se va discuta despre creșterea economică și competivitate, despre locurile de muncă și despre protejarea cetățenilor. De asemenea, de va aduce în discuție politicile privind energia și clima, libertatea, decuritatea și justiția și se va analiza Uniunea Europeană ca actor mondial puternic.
În ultimii 10 ani, spațiul comunitar a trecut printr-o criză financiară și una a imigrației, încă nu a încheiat Brexit-ul și se confruntă cu problema formațiunilor naționaliste și eurosceptice.
La Sibiu au fost luate măsuri sporite de securitate și au fost aplicate restricții de trafic.
Localnicii și turiștii pot suna la un call center non-stop, cu tarif normal.
Poliţie de frontieră europeană de circa 10.000 de agenţi cu capacitate de supraveghere pe teritoriul european şi putere de a participa la operaţiuni de repatriere ale migranţilor. La trei luni de la Consiliul European din iunie şi înainte de summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Salzburg, Comisia Europeană lansează o propunere în legătură cu unul dintre cele mai arzătoare dosare, migranţii. O situaţie de urgenţă care agită de mult timp cancelariile europene, în special ţările de pe malul de sud, printre care Italia, care de luni întregi bate cu pumnii în mesele rotunde europene, cerând solidaritate majoră şi împărţirea atribuţiilor în faţa şovăirii şi uşilor trântite în faţă de către unele state membre.
Crearea unei Gărzi Europene de Frontieră care să aibă ca scop consolidarea Frontex, transformând agenţia UE într-un adevărat corp de poliţie de frontieră cu o sarcină decisivă asupra repatrierilor va fi anunţată de preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker în discursul său despre situaţia Uniunii Europene, miercurea viitoare, în plenul Parlamentului de la Strasbourg. O ştire relansată de cotidianul spaniol „El Pais”, care a primit confirmare de la Bruxelles în vederea unei intervenţii, ultima avută de preşedintele Comisiei despre starea Uniunii, care se va concentra chiar pe tema migranţilor. Executivul european ar intenţiona, astfel, să transforme controlul imigraţiei ilegale într-o competenţă comunitară, după ce ultima criză migratorie, declanşată de refuzul Italiei de a permite debarcarea migranţilor, a demonstrat că gestionarea naţională a fluxurilor trebuie să fie transferată la o gestionare centralizată. Propunerea nu este nouă.
De mult timp, s-a luat în considerare o astfel de idee, care nu s-a realizat niciodată şi din cauza şovăirii mai multor ţări, îngrijorate de posibilul transfer de suveranitate. La începutul lunii iunie, cancelarul Angela Merkel a încurajat ipoteza transformării Frontex într-un corp de poliţie de frontieră „cu competenţe europene”. O lună mai târziu, la Viena, cu ocazia începerii preşedinţiei austriece la Consiliul UE, Juncker a anunţat pentru septembrie propunerea legislativă a Comisiei UE de a dota Frontex cu 10.000 de unităţi suplimentare până în 2027, consolidându-şi astfel mandatul. Şi, zilele trecute, argumentul a fost reluat şi de către Comisarul European pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos. «Este nevoie de acţiuni imediate. Măsurile pe care le vom prezenta merg în această direcţie”, a explicat comisarul, şi în vederea summit-ului de la Salzburg din 20 septembrie, unde este aşteptată o răsturnare de situaţie în modificările misiunii Sophia, şi datorită presiunii italiene.
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare
Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.
Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.
După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).
Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.
Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.
Alegeri strategice
Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.
Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.
Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024. Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.
Nu există riscul unei inflaţii, Bulgaria a plătit asta încă din 1997
„Mai important este ca România să adere la zona euro decât la Spaţiul Schengen”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.
Şi pentru Bulgaria aderarea la zona euro este prioritatea naţională numărul 1. De fapt, este obligatorie şi iată câteva argumente principale:
Pentru a fi ireversibilă integrarea Bulgariei în UE.
În februarie 2018, se va vedea foarte clar că viitorul este în concordanţa dintre zona euro şi UE. Foarte curând se va vedea că cine nu este în zona euro, va gravita în jurul Consiliului European, îşi va pierde dreptul de vot – aceasta este perspectiva conform aşa-numitului document de reflecţie, dat publicităţii anul acesta şi foaia de parcurs a acestuia. Se aşteaptă ca în anul 2019 să fie făcut un pas decisiv în acest sens. Consiliul European se va ţine doar cu liderii puterii executive în statele din zona euro. Vor avea un ministru de finanţe propriu, un buget propriu şi acces la toate fondurile europene şi mijloace de apărare.
Reducerea nivelului dobânzilor.
În prezent, băncile bulgare nu au acces la afluxul de bani dat de Banca Central Europeană, care, de fapt, subvenţionează toate băncile din zona euro. Evident, 3-4 ani este perioada minimă pentru a intra în mod real în zona euro. Până atunci, presupun, se va fi terminat era dobânzilor negative.
Cheltuielile pentru circulaţia banilor vor scădea semnificativ.
În prezent, orice firmă bulgărească care trebuie să primească plăţi în euro are cheltuieli ca şi cum ar face o plată transfrontalieră. Când vom deveni parte din zona euro, aceste plăţi vor scădea şi se vor măsura în eurocenţi.
Va fi lichidat păcatul Consiliului Monetar, care privează băncile din sistemul bancar al ţării de un organism deosebit de important – creditorul de ultimă instanţă.
Ca şi cum ar fi un organism uman cu splina scoasă. Din această cauză, toate băncile trebuie să menţină o lichiditate mai mare de 2-3 ori decât băncile din zona euro. În momentul în care aderăm la zona euro şi ieşim din Consiliul Monetar, poate şi trebuie să fie eliberată garanţia pe care o avem la Banca Naţională a Bulgariei pentru fiecare leva pe care banca l-a pus în circulaţie. O parte din această sumă poate fi folosită, de exemplu, pentru stingerea datoriei externe a Bulgariei.
Agenţiile de rating vor creşte imediat rating-ul de credit al Bulgariei.
Acest lucru înseamnă acces la investiţii.
Riscuri? Noi le-am plătit cu mult timp în urmă.
Eventuala majorarea a preţurilor, când trecem la euro? Am plătit asta în anul 1997, leva este deja conectată la euro şi deja nu mai are de unde să se ia acest imbold suplimentar la valul inflaţiei, care provine de la trecerea de la plata liberă la valuta străină.
Comisia Europeană avertizează România asupra modului în care Guvernul cheltuieşte banii publici. Mai precis, oficialii europeni atrag atenţia că Executivul nu a luat măsuri suficiente pentru a echilibra balanţa venituri-cheltuieli, aşa cum Bruxelles-ul ceruse în iunie, anul acesta. Comisia Europeană cere României să facă o corecţie de cel puţin 0,8 la sută din PIB, adică să reducă masiv cheltuielile. Forul comunitar recomandă de asemenea României să utilizeze toate câștigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire de durată a structurii balanței guvernamentale într-o manieră care să susțină creșterea economică. România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018, acțiunile adoptate de autorități ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron va fi primit de Iohannis la Palatul Cotroceni, unde cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, iar apoi vor susţine o conferință de presă comună.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de parteneriat strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate.
Cei doi preşedinţi vor vizita şi Muzeul Naţional al Satului, iar la finalul zilei preşedintele Klaus Iohannis va oferi o recepţie în onoarea omologului său francez.
Vizita preşedintelui Franţei a fost convenită cu prilejul întrevederii avute cu Klaus Iohannis în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie.
Emmanuel Macron efectuează un turneu în Austria, România şi Bulgaria, iar apoi va găzdui o reuniune cu liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei.
Premierul Mihai Tudose a promis în timpul primei sale vizite la Bruxelles că executivul nu va adopta măsuri care să nu fie discutate cu opinia publică, dezbătute în Parlament şi cunoscute de partenerii europeni.
După întâlnirile cu preşedinţii Consiliului, Comisiei şi al Parlamentului European, prim-ministrul a dat asigurări că lupta anti-corupţie va continua şi că România este o ţară stabilă economic şi predictibilă din punct de vedere fiscal.
De asemenea, Mihai Tudose a anunţat că vor exista ‘contacte regulate’ între membrii Cabinetului său şi instituţiile europene.
Președintele Klaus Iohannis consideră că în cazul Brexit este nevoie de „o negociere secvențială”, pentru început fiind necesare discuții pe „teme sensibile legate de cetățeni, bani și Irlanda”.
„Am discutat la finalul ședinței de ieri despre Brexit, temă legată de articolul 50, deci în format UE 27. Am fost informați despre felul în care au pornit negocierile, că abia în această săptămână, luni, a avut loc prima rundă de negocieri. Inclusiv înainte de a părăsi formatul, doamna May ne-a informat despre o abordare din partea Marii Britanii. În ansamblu, pot să spun că lucrurile deocamdată sună bine și sper să avem rezultate destul de concrete până în toamna acestui an pe prima fază de negociere. Toată lumea a acceptat — (…) și UE 27, și Marea Britanie — că este nevoie de o negociere secvențială, adică mai întâi se discută teme sensibile legate de cetățeni, bani și Irlanda, iar numai după ce se obține un progres semnificativ pe aceste teme se trece la o negociere paralelă, care pe urmă include și aspecte despre colaborarea pe viitor, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar”, a afirmat Iohannis la finalul reuniunii Consiliului European.
Potrivit șefului statului, aceste chestiuni au fost agreate și dau speranța „unor negocieri fructuoase”.
„Aceste chestiuni au fost în final agreate de toată lumea și ne dau speranța unor negocieri fructuoase (…) Și ce a propus doamna May legat de europenii care sunt rezidenți în Marea Britanie e un început bun, însă nu trebuie să ne pripim. Așteptăm documentele care vor fi publicate și de Marea Britanie, și de negociatorii UE 27 în această chestiune, după care, sigur, urmează faza de negociere”, a mai afirmat Iohannis.
Noua tehnologie ce ar trebui să fie disponibilă în 2020 promite viteze de transfer de 20 de gigabiți pe secundă, ceea ce ar revoluționa complet modul în care folosim internetul. 5G ar trebui să poată conecta orice la internet. Asta în condiţiile în care rețelele actuale, 4G, oferă viteze de transfer de doar 1 gibabit pe secundă. În prezent, 79% dintre europeni au acces la 4G, dar această cifră scade la doar 25% în mediul rural.
Totul va fi posibil datorită unui acord politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia privind utilizarea benzii de 700 MHz pentru internetul mobil, ceea ce reprezintă un nou pas către reţeaua 5G. Această bandă este ideală pentru furnizarea serviciilor de internet de înaltă calitate, indiferent dacă utilizatorii se află într- un oraș mare, într-un mic sat îndepărtat sau pe o autostradă. Potrivit unor statistici, se estimează că până în 2020 va fi de aproape opt ori mai mult trafic de internet mobil ca şi în prezent, prin urmare capacitatea rețelelor trebuie să fie consolidată.
Comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger spunecă trebuie luate măsuri pentru a răspunde acestor provocări:
30 de miliarde de dispozitive vor fi conectate la internet în Europa, până în 2020. Nu putem avea internet mobil de înaltă calitate oriunde, pentru orice și oricine, decât dacă avem o infrastructură modernă și norme moderne. Banda de 700 MHz va fi ideală pentru noile sectoare promițătoare, cum ar fi automobilele conectate și internetul obiectelor. Îmi doresc ca Europa să fie lider în domeniul tehnologiilor 5G. Pentru ca acest lucru să devină realitate, toate statele membre trebuie să ia măsuri până în 2020. Eliberarea coordonată a benzii de 700 MHz este un important pas înainte către reţeaua 5G.
Trecerea la 5G va contribui la crearea unei piețe unice digitale eficiente și ar putea consolida creșterea economică, a mai afirmat comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger.
Se estimează că datorită noii tehnologii vor fi create alte 2 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.
Potrivit acordului politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia, toate statele membre trebuie să realoce banda de 700 MHz până cel târziu în 30 iunie 2020. Termenul limită poate fi prelungit însă timp de doi ani, dar doar din motive justificate. Fiecare ţară trebuie să asigure şi fondurile necesare. Franța și Germania au autorizat deja utilizarea benzii pentru serviciile mobile. Alte state membre: Danemarca, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au întocmit planuri de reafectare a benzii de 700 MHz în anii imediat următori.
Această bandă va rămâne disponibilă, cu titlu prioritar, pentru serviciile de radiodifuziune, dar va putea fi utilizată într-un mod flexibil şi pentru alte tehnologii sau servicii în sprijinul inovării 5G.
Transportul internațional de călători pe calea ferată nu este la fel de ieftin și accesibil precum zborurile cu avionul din cauza lipsei de concurență între operatori. Până acum au fost adoptate 3 pachete legislative în acest domeniu.
În ianuarie 2013 CE a prezentat șase propuneri legislative care alcătuiesc al patrulea pachet feroviar. Aceste propuneri vor fi negociate și adoptate prin procedura legislativă ordinară. Prin urmare, Consiliul legiferează împreună cu Parlamentul European.
Consiliul și-a adoptat deja poziția în primă lectură privind cele trei propuneri din cadrul pilonului tehnic.
Acum Parlamentul European trebuie să le aprobe oficial în a doua lectură. Al 4-lea pachet feroviar urmărește sporirea securității și a interoperabilității între diferite moduri de transport în cadrul Uniunii Europene.
Totodată, se urmărește înlăturarea obstacolelor rămase în calea creării unui spațiu feroviar unic european.
Legislația propusă ar reforma sectorul feroviar din UE prin încurajarea concurenței și inovării pe piețele interne ale transportului de călători.
Parlamentul European dorește să deschidă concurenței piețele naționale de transport feroviar, să promoveze un singur format al biletelor internaționale de tren pentru orice destinație din Uniunea Europeană, să îmbunătățească frecvența, calitatea și confortul serviciilor de care beneficiază pasagerii.
În cadrul unei dezbateri comune desfășurate la sediul Parlamentului European din Strasbourg, deputații europeni au arătat că deschiderea pieţei va favoriza apariţia unor noi modele economice şi va oferi mai multe posibilităţi de alegere pentru consumatori.
Pe de altă parte, comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a arătat că presiunea concurenţială exercitată de noii operatori îi va forţa, de asemenea, pe operatorii istorici să se adapteze şi să se concentreze mai mult asupra consumatorilor:
„Deschiderea pieței reprezintă un mod de a crește atractivitatea sectorului feroviar. Pe de-o parte, companiile feroviare care activează pe piață se vor pune la punct și vor deveni mai orientate către client și vor putea face față concurenței mai ușor.
Pe de altă parte, o ofertă mai bună a serviciilor va ajuta sectorul feroviar să devină mai competitiv în fața celorlalte mijloace de transport.
Al 4-lea pachet feroviar va încuraja inovarea în domeniu, va stimula o mai bună folosire a noilor tehnologii și a digitalizării, dar și dezvoltarea de modele inovative de afaceri.”
Noile reguli ce vor ajuta statele membre să își deschidă piețele feroviare și să-și amelioreze competitivitatea în domeniu au fost dezbătute ieri și vor fi votate mâine în plenul Parlamentului
Transportul feroviar este de departe cea mai sustenabilă formă de transport şi, prin sporirea atractivităţii sale, cel de-al patrulea pachet feroviar ar trebui să permită trecerea de la alte moduri de transport mai poluante la transportul feroviar.
Acest lucru ar contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de decarbonizare și de reducere a emisiilor din Europa.
Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, acces neîngrădit la piața muncii din Uniunea Europeană, acestea sunt repere esențiale în definirea Uniunii Europene.
Pe lângă acestea, evident, se încearcă armonizarea serviciilor în spațiului european tocmai pentru a face mai face facilă implementarea, spre exemplu, a comerțului online transfrontalier. Un alt aspect este cel al accesului cetățenilor europeni la serviciile medicale din alte state membre decât cel de proveniență.
Directiva 24 din 2011 a Parlamentului European și a Consiliului European clarifică drepturile pacienților în îngrijirea medicală transfrontalieră.
Ei bine, au trecut ceva ani de la elaborarea actului legislativ, în al cărui text s-a precizat că executivul comunitar are și rolul de a monitoriza și de a elabora rapoarte cu privire respectarea articolelor documentului. Din 2013, statele membre și-au armonizat legislațiile naționale, dar și partea administrativă pentru a răspunde solicitărilor venite.
De altfel, recent, Bruxellesul a publicat date legate de punerea în aplicare a acestei directive. În acest sens, la Euranet Plus, elemente de actualitate sunt oferite de domnul inginer Paul Matei, coordonator al Centrului de informare Europe Direct de la Iași.
Așadar, la 5 ani de la adoptarea directivei, date care arată cât de ușor pacienții pot apela la asistența medicală transfrontalieră.
Trebuie să subliniez un fapt: dacă un cetățean are dreptul la tratament în țara de origine, are dreptul de același tratament în oricare stat membru. În plus, are dreptul de a beneficia de rambursare în cazul în care primește tratamentul în altă țară decât cea de origine. casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește în două moduri; ori plătește direct clinicii în care a primit tratament cetățeanul român, ori accesează o rambursare. Practic, nivelul de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara de origine.
În 2015, în România, au fost depuse 530 de cereri de rambursare. Dintre acestea, 240 au fost aprobate, 123 respinse, 16 retrase. Media numărului de zile în care se procesează o astfel de cerere de rambursare, în România, este aproape 70 zile lucrătoare. Este mult sau este puțin, rămâne de vîzut, ținând cont de faptul că, în Marea Britanie, procesarea unei cereri de rambursare a ajuns până la 11 zile lucrătoare, dar în Bulgaria a durat chiar și 10 luni.
Practic, țara de origine, România în cazul nostru, este responsabilă de aspectele financiare ale acestei rețele medicale transfrontaliere și, în plus, țara de origine trebuie să asigure asistență medicală corespunzătoare înainte, dar și după plecarea din țară a pacientului. În unele cazuri, mai este necesar să obținem o autorizație de la Casa de Sănătate. Este acel celebru formular – E112. În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură și acel punct de contact și face parte din rețeaua care va fi stabilită și va fi funcțională începând cu 2017.
Consiliul European și legislativul comunitar au în această perioadă un subiect comun de negociere. Este vorba de bugetul Uniunii Europene pentru anul 2017. Referitor la exercițiul din acest an, legislativul comunitar, reunit în plen, a cerut mai multe fonduri pentru a ajuta tinerii să își găsească un loc de muncă, pentru creștere economică și pentru a ajuta țările terțe să combată efectele crizei migrației. De asemenea, europdeputații au eliminat tăierile bugetare propuse de Consiliu în varianta de buget UE 2017.
În cifre, europarlamentarii au fixat pentru 2017 suma de 160,7 miliarde de euro (cu 1,4 miliarde euro mai mult decât propunerea bugetară) pentru angajamente și 136,7 miliarde euro (cu 2,5 miliarde euro mai mult) pentru plăți.
Într-o declarație de presă, raportorul pentru secțiunea privind Comisia, europarlamentarul Jens Geier, a scos în evidență importanța unor fonduri în plus pentru tineri.
Toate instituțiile europene sunt de acord că problemele mai apăsătoare sunt creștere economică și locurile de muncă pe de o parte, iar pe de altă parte criza migrației. Parlamentul European dorește să arate ce se poate face în cazul în care toate lucrurile sunt mobilizate pentru buget și banii sunt alocați. Ceea ce sperăm noi este o legătură cu o revizuire a programului Cadrului financiar multianual, care ar permite să se ofere puțin mai mulți bani la buget. Și atunci, dau un exemplu, avem Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineret care ajută foarte mult combaterea șomajului în rândul tinerilor din Europa, iar aceasta funcționează. Ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut, 17% din tineri ce au făcut parte dintr-o schemă care a fost sprijinită de Inițiativa pentru angajarea tinerilor și-au găsit un nou loc de muncă după ce au urmat pașii schemei respective.
Deci, ce facem acum este să cerem mai mulți bani și mai mult pe linia bugetară pentru a ajuta mai mulți tineri. Și ceea ce dorim este o alocare în plus de 1,5 miliarde de euro în scopul de a reuși ceea ce este de făcut împotriva șomajului în rândul tinerilor.
O altă chestiune la care s-au oprit europarlamentarii este Finanțarea acordului UE cu Turcia privind refugiații și a altor fonduri sau instrumente ad-hoc care nu ar trebui să afecteze acțiunile externe existente ale Uniunii, inclusiv politica sa de dezvoltare. Eurodeputații pun sub semnul întrebării dacă finanțarea proiectelor în state terțe este suficientă, mai ales în vederea crizei actuale a migrației și refugiaților.
Rezoluția privind poziția Parlamentului asupra bugetului UE în 2017 a fost aprobată cu 446 de voturi la 184 și 60 de abțineri.
Votul din plen marchează începutul celor trei săptămâni de ”conciliere” cu Consiliul (până la 17 noiembrie 2016), în scopul de a ajunge la un acord între cele două instituții la timp pentru ca bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președintele său în Decembrie.
Dacă Parlamentul și Consiliul nu vor ajunge la un acord privind bugetul 2017 până la sfârșitul perioadei de conciliere, atunci Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere bugetară.
Cei 27 de sefi de stat sau de guvern ai tarilor Uniunii Europene si-au exprimat regretul pentru rezultatul referendumului din Marea Britanie dar au spus ca respecta decizia cetatenilor Regatului Unit.
Liderii europeni au cerut Marii Britanii sa isi traseze cat mai curand posibil planurile pentru iesirea din Uniune.
Presedintele Consiliului European, Donald Tusk a spus ca Marea Britanie nu ar trebui sa intarzie acest proces si a precizat ca pana cand Regatul Unit nu va parasi oficial Uniunea isi pastreaza statutul de membru cu toate drepturile si obligatiile.
Tusk a mai precizat ca nu vor exista nici un fel de negocieri intre Uniunea Europeana si Marea Britanie inainte ca Regatul Unit sa isi exprime oficial intentia de a se retrage.
“Speram sa avem in Regatul Unit un partener apropiat pe viitor. Este datoria guvernului britanic sa notifice Consiliul European cu privire la intentia de iesire din Uniune. Liderii europeni au subliniat clar ca accesul la piata unica necesita acceptarea tuturor celor 4 libertati, inclusiv libera circulatie a cetatenilor”(tusk).
Liderii europeni si-au reconfirmat determinarea de a ramane uniti si a lucra impreuna in formula de 27, a mai spus presedintele Consiliului European, Donald Tusk. El a recunoscut ca problema imigratiei a fost si ramane principala cauza a crizei de incredere in spatiul comunitar si a afirmat ca este absolut necesar ca Europa sa restabileasca controlul frontierelor externe si sa diminueze afluxul de imigranti.
În rezoluţia adoptată după dezbaterea în plen a Consiliului European, aprobată cu 395 de voturi, Parlamentul invită guvernul britanic să respecte decizia democratică a cetăţenilor săi printr-o punere în aplicare rapidă şi coerentă a procedurii de retragere, de exemplu, prin activarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel încât să se permită negocierilor de retragere să înceapă cât mai curând posibil.
Preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk a subliniat că Europa este pregătită să înceapă acest proces chiar şi astăzi, fără nici un entuziasm, dar fără o notificare din partea Marii Britanii, nu vor începe negocierile de retragere.
La rândul său, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat cã nu ar trebui sã dureze luni pentru a „medita la urmãtorul pas”, iar mecanismul legal ce declanşeazã negocierile de părăsire a Uniunii ar trebui invocat imediat ce Regatul Unit are un nou prim-ministru.
“Sunt întristat de acest vot britanic şi nu fac nici un secret din asta. Acest lucru nu este sentimentalism, este convingerea mea profundă. Mi-ar fi plăcut ca Regatul Unit să rămână pentru totdeauna de partea noastră, cu noi. S-a decis altfel. Noi trebuie să acceptăm consecinţele.
Voi cere guvernului britanic să clarifice situaţia cât mai repede posibil – nu azi, nu mâine la ora 9 dimineaţa, dar în curând. Nu putem rămâne într-o stare prelungită de incertitudine.”
La Bruxelles, David Cameron a pledat pentru o „relaţie cât mai strânsă posibil” între Londra şi UE după intrarea în vigoare a divorţului, adăugând că celelalte 27 de ţări membre vor rămâne „vecini, prieteni, aliaţi şi parteneri”.
Summitul de la Bruxelles continua astăzi, fără premierul britanic, cu o primă discuţie „informală” în 27 despre viitorul UE post-Brexit
Porţile instituţiilor europene s-au deschis sâmbătă pentru a-i primi pe toţi cei care au dorit să vadă unde se iau deciziile la nivel european.
Ceremonia deschiderii festivităţilor avut loc în clădirea Comisiei Europene în prezenţa vicepreşedintelui executivului comunitar, Maroš Šefčovič, şi a comisarului pentru muncă, creştere economică şi investiţii, Jyrki Katainen.
Cei doi au vizitat standurile de informare, organizate în sediul clădirii Comisiei Europene şi au răspuns întrebărilor adresate de cetăţeni privind locurile de muncă, problema energiei şi a imigraţiei, dar a fost abordată şi tema calităţii produselor alimentare, fabricate în Uniunea Europană.
Copii şi adulţi au putut viziona, pe un ecran gigantic, în 3D, cum arată Europa Naţiunilor, dar şi a zonelor şi regiunilor din care ei provin.
În plus, reprezentanţele permanente ale statelor membre au amenajat în Parcul Leopold corturi în care au oferit celor interesaţi informaţii despre fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii.
Pe esplanada aflată între clădirea executivului comunitar şi cea a Consiliului European, artişti şi muzicanţi, din diverse state ale UE, au prezentat mini-concerte şi spectacole.
Ediţia din acest an a Zilei Porţilor Deschise în instituţiile europene s-a încheiat cu Festivalul Pâinii, prin degustarea de produse de panificaţie din întreaga Europă.
România şi-a prezentat oferta culturală, turistică şi gastronomică, în acordurile muzicii populare româneşti.
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Parlamentului European, Martin Schultz și cel al Consiliului European, Donald Tusk vor participa astăzi la ceremonia de decernare a premiului Charlemagne.
Evenimentul are loc la Vatican, iar cel care va primi această distincție este Papa Francisc. Societatea pentru acordarea Premiului Internațional Charlemagne din Aachen a luat decizia ținând cont de eforturile pe care pontiful le-a depus pentru promovarea valorilor europene, precum pacea, toleranța, compasiunea și solidaritatea.
Aceste noțiuni au fost reafirmate de către cei trei președinți și în discuțiile premergătoare ceremoniei de astăzi. În sala Muzeului Capitoliului, unde a fost semnat, în 1957, Tratatul de la Roma ce a reprezentat înființarea Comunității Economice din Europa, s-a dezbătut ieri seară viitorul Uniunii Europene, în contextul turbulențelor provocate de criza migratorie și de insecuritate.
Martin Schultz, președintele Parlamentului European și laureat în 2015 al premiului Charlemagne, a subliniat că singura soluție este să rămânem împreună:
” Pentru a spori puterea țării mele, cea mai bună cale este de a întări unitatea europeană. Comunitatea celor 28 state reprezentând cea mai mare piață unică din lume și puterea economică a celor 28 de țări suverane construind o uniune comună, bazată pe valori comune și pe interese economice comune este cea mai bună cale de a apăra interesele cetățenilor.”
Premiul Charlemagne, cea mai veche și cunoscută distincție ce recompensează în fiecare an ‘o contribuție excepțională la unificarea europeană’, se acordă din 1950, primul laureat fiind contele Richard Nikolaus de Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mișcării Pan europene.
Proiectul care uneşte programul european de distribuţie a fructelor şi legumelor în şcoli cu cel care vizează laptele este cu un pas mai aproape de implementare. Parlamentul şi Consiliul European au ajuns la un acord comun, însă eurodeputaţii solicită mai mult accent pe partea educaţională.
Raportorul Marc Tarabella: Programul se bazează pe doi piloni, în primul rând sănătatea copiilor şi deprinderea unor obiceiuri alimentare corecte din copilărie prin intermediul şcolii, dar şi susţinerea agricultorilor locali. În viitor statele membre vor avea posibilitatea să lărgească lista produselor, dar în condiţii foarte stricte. Există interdicţia de a folosi arome artificiale şi coloranţi. Autorităţile naţionale de sănătate vor trebui să se asigure că se întâmplă aşa. Un obiectiv principal este să contracarăm obezitatea infantilă şi să întreţinem sănătatea copiilor. Sunt necesare măsuri educative, copiii trebuie învăţaţi care sunt obiceiurile alimentare sănătoase. Şcoala joacă un rol foarte important în formarea celor mici.
Raportorul Marc Tarabella a reiterat că obezitatea reprezintă o mare problemă la nivelul Uniunii Europene. Peste 20 de milioane de copii sunt supraponderali, în principal din cauza stilului alimentar. În 24 de state membre, consumul zilnic de fructe şi legume este sub media zilnică.
Tarabella a mai spus că este foarte important să fie organizate vizite în ferme şi livezi. Copiii consumă lapte, dar nu au văzut niciodată cum este produs.
Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Programul urma să se schimbe oricum ca urmare a evaluării Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi. S-a ajuns la concluzia că cele două programe erau ineficiente, iar acum va exista doar unul singur, ceea ce înseamnă economie de bani. Este un moment extrem de important pentru acest program, dar este nevoie de un buget mai mare pentru că este o cerere mai mare din partea statelor membre. Este un program voluntar, ţările nu sunt obligate să participe. Marea Britanie participă de exemplu la programul de distribuire a laptelui.
Astfel, programele vor fi combinate, iar bugetul anual va crește la 250 milioane de euro pe an. Parlamentul European a câștigat în plus 20 milioane de euro pentru a finanța distribuția produselor lactate și măsurile educaționale. Eurodeputații s-au mai asigurat că fondurile vor fi împărțite mai echitabil între statele membre, stabilind două criterii principale – numărul copiilor cu vârste între șase și zece ani în ansamblul populației și gradul de dezvoltare a regiunii în interiorul statului membru. Noile reglementări se vor aplica de la 1 august 2017.
Programul de distribuţie a laptelui în școli a fost înființat în 1977, iar schema de fructe a fost introdusă în 2009.
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 martie 2016, 09:30 / actualizat: 7 martie 2016, 20:51
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind Registrul de transparență, invitând părțile interesate să își exprime opiniile în legătură cu un viitor sistem obligatoriu pentru toate instituțiile UE.
Comisia Europeană lansează o consultare publică cu o durată de 12 săptămâni pentru a aduna informaţii despre actualul regim de înregistrare grupurilor care desfăşoară activităţi de lobby care încearcă să influențeze agenda instituțiilor comunitare.
De asemenea, cu această ocazie Comisia Europeană invită părțile interesate să își exprime opiniile înceea ce priveşte înfiinţarea unui sistem obligatoriu pentru toate instituțiile Uniunii Europene.
Demersul urmăreşte şi întocmirea unui registru al reprezentanților grupurilor de interese obligatoriu pentru Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și pentru Comisie.
Prin această iniţiativă, Comisia Europeană îşi propune să modifice modul în care lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și motivele acestor întâlniri.
Este vorba despre o nouă etapă care presupune instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate instituțiile, asigurând astfel o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.
Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
“În conformitate cu metoda de lucru a Comisiei, în acest moment membrii săi nus e mai întâlnesc cu reprezentanţi ai organizaţiilor care nu sunt înscrise în registrul de transparenţă. Comisia europeană îşi propune pe viitor să asigure oşi o mai mare transparenţă a activităţilor sale şi îşi doreşte să implice şi alte instituţii ale Uniunii europene, adică Parlamentul European şi Consiliul European prin instituirea de fapt a unui registru obligatoriu a instituiţiilor care desfăşoară activităţi de lobbz. De aceea lansează această consultare publică pentru a identifica calea de urmat în ceea ce priveste instituirea registrului.”
Mihai Roşioru, ofiţer de presă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
Pentru a asigura succesul acestei propuneri, oficialii europeni sperăm să primească un numar cât mai mare de sugestii din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și modul în care acesta ar trebui să evolueze.
Comisia a conceput o consultare alcătuită din două părți, care va permite contribuții din partea unei game largi de părți interesate, de reprezentanți ai societății civile și de cetățeni. Prima parte a consultării nu necesită cunoștințe detaliate despre Registrul de transparență actual și permite chiar și nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului, în timp ce a doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual. Documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE, pentru a încuraja un feedback amplu. Consultarea se va încheia pe 31 mai.
Un prim apel pentru proiecte, intitulat „Starting Grants” și având o valoare de 485 milioane de euro, a fost publicat la finalul lunii iulie.
Această schemă de finanțare se adresează tuturor cercetătorilor care au între 2 și 7 ani de experiență, după obținerea diplomei de doctor, și un profil științific promițător. Cei interesați se pot înscrie în competiție până la data de 17 noiembrie 2015. Comisarul European pentru Cercetare, Inovare și Știință – Carlos Moedas aflat la întrunirea de celebrarea a grantului numărul 5.000, descrie întîlnirile pe care le are în mod obișnuit cu oameni de știință.
Ceea ce ne oferă structura de construcție a viitorului nu este capitalul forței de muncă. Blocurile cu care construim viitorul sunt formate din materie, energie și informație. Și asta este ceea ce faceți dumneavoastră într-un fel pe care-l consider unic. Mulți dintre dumneavoasră, și m-am întîlnit cu numeroși beneficiari ai granturilor Consiliului European pentru Cercetare, mă privesc cu entuziasm și spun, uitați, chestiunea e că putem face absolut orice ne dorim! Putem să îmbrățișăm și să urmăm pasiunea noastră! Pentru că vă urmăriți pasiunea creați diferența care face diferența! Nu vă este teamă de imposibil și cred că ADN-ul Consiliului European pentru Cercetare este exact acesta: oameni care pot ignora în mod inteligent imposibilul ceea ce le permite să transforme imposibilul în posibil.
Înființat în 2007 de către Comisia Europeană, Consiliul European pentru Cercetare este prima organizație europeană de finanțare a cercetării. În fiecare an, Consiliul îi selectează și finanțează pe cei mai buni cercetători care derulează un proiect științific în Europa. Competițiile sunt deschise pentru cercetători de orice naționalitate, vârstă sau domeniu de specializare, inclusiv științe umane și sociale. Raluca Cibu Buzac președintele Asociației de Inovare și Transformare Tehnologică, Tehimpuls, asociație coordonată de Agenția Regională de Dezvoltare Vest apreciază că programul ”Starting Grants” este o inițiativă ce se adresează și cercetătorilor din regiunea Vest a României.
La Tehimpuls avem acum în derulare un proiect prin care acordăm granturi de 10.000 de euro pentru un număr de produse inovative generate din firme, din universități sau institute de cercetare și, de asemenea, în subsidiar, acordăm pachete de consultanță pentru comercializarea rezultatelor inovării în piață (tot legat de aceste granturi). În consecință, aș zice că atîta vreme cît acest program al Comisiei Europene este promovat cît mai extins pe teritoriu Uniunii Europene el va avea succes. Dat fiind că la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest am lucrat la o strategie de inovare regională și la o strategie de specializare inteligentă, considerăm că, clar, este logic ca acest program să aibă un mare succes pentru că se adresează unei zone cu un foarte mare potențial chiar și în regiunea vest.
Următorul apel pentru proiecte va debuta la 15 octombrie 2015. Intitulat „Proof of Concept”, acesta se va adresa cercetătorilor care au derulat deja proiecte finanțate prin Consiliul European pentru Cercetare și doresc să continue să exploreze potențialul inovator al ideilor lor.
La Bruxelles liderii zonei euro au ajuns la un acord, in unanimitate, dupa 17 ore de negocieri, a anuntat presedintele Consiliului European Donald Tusk.
Liderii sunt pregatiti sa acorde sustinere financiara Greciei. Este nevoie acum de acceptul parlamentului de la Atena pentru ca oficial sa inceapa procedura si Grecia sa obtina finantarea prin Mecansimul de Stabilitate.
Eurogrupul va lucra cu institituiile europene pentru a finaliza negocierile. Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a spus ca astfel a fost respinsa orice incercare de a face ca Grecia sa paraseasca zona euro.
Presedintele Eurogrupului Jeroen Deisalblum a afirmat ca imediat ce parlamentul grec va aproba noile masuri, ministrii de finante din zona euro se vor reuni din nou si apoi unele parlamente din zona euro trebuie sa voteze la randul lor.
Mecanismul de Stabilitate European va aproba apoi cererea, dar intreaga procedura va dura cateva saptamani.
La finalul acestei saptamani este posibil sa se ajunga la decizia oficiala care va da mandat institutiilor europene sa aplice acordul.
Comisia europeana nu exclude posibilitatea unui scenariu in care Grecia ar parasi zona euro, a declarat presedintele Comisiei, Jean Claude Juncker la finalul summitului sefilor de stat si de guvern din zona euro de aseara.
“Comisia este pregatita pentru orice eventualitate. Avem un scenariu- in care Grecia iese din zona euro- pregatit in detaliu. Avem o varianta care ia in calcul posibilitatea acordarii de ajutoare umanitare. Si avem un scenariu, pe care il prefer, sa rezolvam problema acum si sa mentinem Grecia in zona euro.”
Si presedintele Consiliului europen, Donald Tusk a avertizat ca situatia este critica si ca toate partile implicate in negocieri trebuie sa isi asume responsabilitatea. Ajungerea la un consens inseamna ca toti au de castigat, nu exista invingatori sau infranti dar in cazul unui esec cu totii avem de pierdut, a mai spus Tusk.
“Realitatea este ca mai avem doar 5 zile la dispozitie pentru a ajunge la un acord final. Pana acum m-am ferit sa vorbesc depre termene limita. Dar acum trebuie sa o spun clar si tare ca termenul expira saptamana aceasta. Noi toti suntem responsabili pentru aceasta criza si cu totii avem sarcina sa o rezolvam”.
Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.
Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.
Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.
Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.
Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.
Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.
Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila
“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)
Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.
Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:
„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!
Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”
Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.
Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.
Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.
Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.
Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.
Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”
Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar
Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk:
Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.
Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.
Reuniunea sefilor de stat si de guvern din zona euro este programata diseara dar va fi precedata in cursul diminetii de o intrevedere intre premierul grec, Alexis Tsipras si reprezentantii Consiliului european, Comisiei europene, Eurogrupului, Fondului Monetar International si Bancii Central Europene.
In lipsa unei intelegeri pana la finalul acestei luni Grecia risca sa nu poata plati Fondului Monetar o transa de 1 miliard si jumatate de euro.
Din aceasta perspectiva summitul extraordinar de diseara este considerat a fi unul crucial pentru apropierea pozitiilor dintre guvernul elen si creditorii sai internationali.
Dealtfel si presedintele Consiliului european, Donald Tusk, cel care a convocat reuniunea, a fost categoric in ultima sa declaratie cand a avertizat ca Grecia trebuie sa aleaga intre a accepta oferta de continuare a sprijinului financiar sau sa se indrepte catre intrarea in incapacitate de plata.
“Situatia Greciei devine critica. 4 luni de negocieri nu au dus la compromisul necesar. Scopul summitului este de a ne asigura ca am inteles cu totii pozitiile celuilalt si consecintele deciziilor noastre. Summitul nu va fi punctul final, nu se vor negocia detalii tehnice, asta este treaba ministrilor de finante.”
Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:35
Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au încheiat reuniunea de urgenţă desfăşurată la Luxembourg fără să ajungă la un acord privind soluţionarea crizei datoriei cu care se confruntă Grecia.
Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au solicitat guvernului de la Atena să accepte pachetul de reforme impus de creditori, astfel încât să evite o intrare la sfârşitul lunii în incapacitate de plată.
Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că mai are încă speranţe că se poate ajunge la un acord.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a lansat un apel autorităților elene să revină „cu seriozitate la masa negocierilor” pentru a evita o soartă care ar fi catastrofală.
“Știam cu toții că această întâlnire va fi dificilă, dar am sperat, de asemenea, să fie utilă, să ne aducă mai aproape de o soluție. De aproape cinci luni discutăm cu guvernul grec, iar Comisia Europeana are un singur obiectiv – Grecia să devină puternică, prosperă, capabilă să genereze locuri de muncă și o creștere economică durabilă, lucruri de care cetățenii săi au nevoie. O Grecie care își respectă angajamentele și rămâne ferm ancorată în zona euro.”
Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că Grecia riscă să rateze la 30 iunie achitarea unui împrumut către fond și să intre în incapacitate de plată în raport cu acesta. Începând din acel moment, regulile FMI îi interzic să facă orice fel de plăți, cu excepția cazului în care întârzierile sunt achitate între timp.
Un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din zona euro consacrat Greciei va fi organizat luni seară la Bruxelles, a anunțat, Donald Tusk. „Este timpul să discutăm urgent despre situația din Grecia la cel mai înalt nivel politic”, a declarat președintele Consiliului European după eșecul reuniunii miniștrilor de finanțe ai Eurogrupului și creditorilor Greciei.
Miniştrii energiei, transporturilor şi telecomunicatiilor s-au reunit la Bruxelles pentru o dezbatere privind siguranţa aprovizionării cu energie
Publicat de Andrei Cretoiu,
11 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:28
Securitatea aprovizionării cu energie a fost subiectul dezbaterii organizate de Consiliul European pentru a defini foarte bine situaţia care este acum și pentru a contura viitoarele evoluții legate de aplicarea strategiei pentru securitate energetică. Punctul central de îndeplinit este siguranţa aprovizionării cu energie, însă discuţia se referă şi la cât de accesibil este preţul pentru consumatori.
Strategia pentru securitate energetică vrea să consolideze reziliența UE la șocuri și la întreruperi în aprovizionarea cu energie. Pe termen lung însă, obiectivul este de a reduce dependența europeană de anumite tipuri de combustibil, de anumiți furnizori de energie și de anumite rute.
Miguel Arias Canete, comisarul european responsabil de energie:
„Întâlnirea miniştrilor este în continuarea planului nostru de a implementa politica energetică a Uniunii. Am avut discuţii fructuoase privind paşii următori în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării cu energie. Suntem la un an de la adoptarea Strategiei pentru securitate energetică şi am făcut deja progrese importante. În octombrie, Comisia Europeană a făcut testul de stres în domeniul energetic pentru a vedea rezilienţa Uniunii Europene la întreruperile în aprovizionarea cu energie pe timpul iernii. Astfel, avem acum datele pentru a revizui acţiunile noastre în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi pentru noi propuneri până la sfârşitul acestui an.”
Miniștrii au convenit asupra faptului că rutele și sursele de aprovizionare diverse, cooperarea regională și dezvoltarea infrastructurii sunt cele mai importante elemente ale politicii europene în domeniul energiei. Iata priorităţile. Comisarul european Miguel Arias Cañete:
”În primul rând, vom continua să diversificăm sursele de energie pe care le avem, furnizorii şi rutele şi asta înseamnă inclusiv să ne dezvoltăm parteneriate de investiţii cu producători din regiunea mediteraneană şi Asia Centrală. În al doilea rând, vom solicita o revizuirea a politicii europene privind aprovizionarea cu gaze naturale şi, de asemenea, vom propune, anul următor, o revizuire a regulilor privind transparenţa acordurilor interguvernamentale în domeniul energiei.”
Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate de care suntem conştienţi că ar putea pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare
Acord provizoriu în privinţa legii vizând sănătatea animală
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:44
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au ajuns la un acord provizoriu în privinţa legii vizând sănătatea animală.
Textul ar urma să înlocuiască şi să simplifice cadrul juridic european actual, care constă din aproape 50 de texte normative distincte.
Legea Sănătăţii Animale are ca scop asigurarea aceloraşi standarde înalte în materie de sănătate animală şi publică în toate statele Uniunii Europene. Aplicarea unor norme unitare este esenţială, deoarece pe de o parte bolile animale nu ţin cont de frontiere, iar măsurile de prevenire, supraveghere, notificare şi eradicare pentru a fi eficiente, trebuie aplicate în acelaşi timp de către toate ţările UE.
Noua reglementare creează un cadru juridic clar şi unic pentru prevenţia şi controlul bolilor transmisibile între animale, respectiv de la animal la om. Ţine cont inclusiv de noile provocări cum ar fi boli până de curând necunoscute, precum şi creşterea constantă a volumului comerţului şi evoluţiile tehnologice – spunea preşedintele în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene, ministrul leton al agriculturii, Janis Duklavs.
Marit Paulsen, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, raportor:
„Această lege a fost concepută pentru controlul bolilor transmisibile. Ca atare ea se referă la toate speciile: câini, cai, bovine, păsări, toate animalele. Cu un sistem de prevenţie adecvat, marea majoritate a bolilor transmisibile vor fi controlate! Se ştie că 70% din totalul infecţiilor cunoscute sunt comune tuturor mamiferelor! Aceasta este legătura!”
Bolile vizate de reguli specifice de prevenţie şi control sunt enumerate într-o anexă a legii. Lista iniţială cuprinde acele afecţiuni pentru combaterea cărora se aprobă fonduri UE conform normelor actuale. Ea va fi însă revizuită de Comisia Europeană înaintea intrării în vigoare a noii legislaţii.
Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătate şi siguranţă alimentară:
„Această înţelegere deschide drumul către un sistem mult mai eficient al controlului bolilor transmisibile la animale cum ar fi febra aftoasă, boala limbii albastre, gripa aviară sau alte maladii cu care urmează să ne confruntăm şi care ar putea avea consecinţe devastatoare atât pentru sănătatea umană cât şi pentru cea animală! Principiul „prevenţia este mai bună decât tratamentul” a stat la baza propunerilor noastre de reglementare. Ele definesc clar responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi: ale crescătorilor de animale, ale comercianţilor, veterinarilor şi ale autorităţilor naţionale. Este vorba de o abordare care ţine cont atât de aspectele sănătăţii şi bunăstării animale cât şi de cele ale sănătăţii umane şi de cerinţele de mediu. S-au creat instrumentele unor mecanisme mai bune de supraveghere şi notificare în lupta cu bolile animalelor, făcând posibilă detecţia, avertizarea timpurie şi menţinerea sub control.”
Legea sănătăţii animale face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu, compus din cinci părţi, celelalte patru referindu-se la sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, controalele oficiale pe parcursul lanţului agroalimentar, respectiv cadrul financiar comun pentru gestionarea programelor din domeniul agroalimentar.
Legea sănătăţii animale va fi adoptată cel mai probabil încă în cursul acestui an, urmând să devină aplicabilă după o perioadă de cinci ani.
Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale
Publicat de Andrei Cretoiu,
28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio
România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.
La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.
“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”
Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:
“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.
“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”
Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.
Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.
Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.
Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.
De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.
Acordul comercial UE – SUA poate intra in vigoare numai in conditiile in care este aprobat de Consiliu si de Parlamentul European. Deputatii europeni au avertizat ca nu vor aproba acordul cu orice pret.
Parlamentul European analizează prevederile acordului comercial UE-SUA cunoscut sub numele de Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii.
Comisia Europeană a primit mandat de negociator în privința acordului cu SUA, dar bineînțeles că trebuie să țină cont de poziția statelor membre și de cea a Parlamentului European care, în final, va trebui să aprobe textul acordului.
Comitetul pentru comerț internațional este responsabil pentru elaborarea recomandărilor Parlamentului bazat pe un raport întocmit de președintele comitetului, deputatul Bernd Lange. Până acum au fost discutate 898 de amendamente la raportul întocmit de eurodeputat. Votul privind raportul este așteptat până la sfârșitul lunii mai.
În timpul întâlnirii, Lange a declarat: „Este absolut esențială pentru mine obținerea unei largi majorități care să exprime poziția împotriva Comisiei.”
Votul final va avea loc numai după ce alte 14 comitete implicate își vor exprima puctele de vedere. Inițial, au existat 14 comisii ale Parlamentului European care împărtășesc opiniile comitetului pentru comerț internațional, dar comisia de transport a decis să nu participe.
Acordul comercial, care este încă în curs de negociere, poate intra în vigoare numai în cazul în care a fost aprobat de Consiliu și de Parlamentul European
Colegul nostru, Sorin Pavel de la Bucuresti fm ne ofera amanunte de la dezbaterile organizate la Bruxelles de German Marshall Fund, o organizatie americana dedicata promovarii cooperarii intre America de nord si Europa.
Una dintre temele importante ale Consiliului european de primavara a fost definirea si stabilirea ca obiectiv a crearii Uniunii energetice europene.
Oficialii europeni au cazut de acord ca fiecare stat sa aiba libertatea de a-si alege propriul mix energetic si sa isi valorifice propriile resurse.
De asemenea este necesar ca sursele si rutele de aprovizionare sa se diversifice iar viitoarea Uniune a energiei sa asigure o protectie reala a consumatorilor vulnerabili.
Folosirea fondurilor si instrumentelor financiare europene pentru dezvoltarea infrastructurii si cresterea eficientei energetice, cercetarea si inovarea in vederea reducerii emisiilor de carbon si a cresterii competitivitatii sunt alte directii cheie ale viitoarei uniuni energetice.
Comisarul european pentru politici climatice si energie, Miguel Arias Canete a reiterat aceste proiecte cu ocazia forumului gazduit de German Marshall Fund:
“Este evident ca Uniunea europeana este dependenta de importurile de energie, importam in valoare de 4oo de miliarde de euro anual, adica 1 miliard pe zi, iar in unele cazuri, mai ales in privinta gazelor sunt cateva tari care depind in mare masura de o singura sursa de aprovizionare. Tocmai de aceea este necesar sa punem in miscare acest proiect al uniunii energetice. Trebuie sa avem surse diferite de aprovizionare, din acest motiv sprijinim politic, tehnic si economic construirea coridorului sudic de transport al gazelor.”(canete).
Consiliul European este reunit zilele acestea la Bruxelles. Aflăm concluziile primei zile de la Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM
Reprezentanţii Uniunii s-au angajat să conlucreze pentru construirea uniunii energetice, absolut necesare, după cum susţine preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker:
“ Uniunea energetică este o necesitate pentru că Europa cheltuie 400 mld. euro pe an pentru importul de produse energetice, mai mult de 1 miliard pe zi. Este evident că trebuie să punem capăt dependenţei totale de terţe ţări în privinţa aprovizionării energetice. “
Printre măsurile avute în vedere sunt: accelerarea proiectelor de infrastructură, inclusiv interconectările, şi revizuirea contractelor referitoare la importul de gaze astfel încât acestea să nu mai poată fi folosite drept armă politică, după cum a declarat şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, Tusk a spus că sancţiunile împotriva Rusiei vor fi menţinute până la implementarea completă a acordului de la Minsk:
“ Consiliul European a căzut de acord că durata sancţiunilor va fi legată în mod clar de implementarea completă a acordului de la Minsk, având în minte că aceasta este doar până la sfârşitul lui 2015. În plus, Consiliul este gata să ia noi măsuri, dacă va fi necesar.”
Reuniunea Consiliul European continua astăzi.
La dezbaterea bugetului european pentru anul 2015, au apărut divergenţe între europarlamentari şi Consiliul European. Sumele mai mici nu sunt singurele probleme. Europa acumulează datorii, iar cheltuielile anuale suplimentare sunt transferate în bugetul anului următor.
Parlamentul European a cerut Consiliului să îşi respecte promisiunile legate de bugetul pe 2015, pentru creşterea economică şi crearea noilor locuri de muncă. Solicitarea vine după ce plenul Parlamenului a sesizat diferenţe între promisiunile făcute de Consiliul European şi proiectul de buget pe anul viitor.
Proiectul a fost prezentat, în plen, de Enrico Zanetti, reprezentantul preşedintiei Consiliului European.
„Consiliul înţelege necesitatea asigurării sprijinului financiar din partea UE pentru garantarea creşterii, ocupării forţei de muncă şi continuării strategiei europene 2020.“
Cifrele arată o realitate diferită. Statele membre doresc ca suma alocată programelor să fie de 145 de miliarde de euro. Faţă de propunerea Comisiei apare o reducere de 2,6 miliarde de euro.
Este vorba tocmai depre banii pentru programele care ar stimula creşterea economică, într-o perioadă caracterizată de creştere minimă. Spre exemplu, firmele mici şi mijlocii reprezintă 70% din mâna de lucru a Europei şi, cu toate acestea, sumele alocate IMM-urilor sunt reduse.
Iată ce spune europarlamentarul responsabil de proiectul de buget pentru 2015, Eider GARDIAZÁBAL Rubial :
„Vorbim de 1% din PIB, o sumă insignifiantă, însă acest procent minuscul poate canaliza investiţiile de care are nevoie Europa pentru a obţine locuri de muncă şi creştere economică, atât de necesare pe continent. “
Toamna este anotimpul în care ia formă bugetul UE pe anul următor. Parlamentul și Consiliul lucrează pentru a ajunge la un compromis acceptabil privind nivelul veniturilor europene și felul în care acestea vor fi cheltuite.
În sesiunea plenară de marţea trecută, deputaţii europeni şi-au arătat nemulţumirea faţă de versiunea Consiliului European privind proiectul de buget pentru 2015 şi i-au reproşat că nu ține cont de propriul angajament politic pentru a determina creşterea economică.
Parlamentul European va decide, luna viitoare, dacă dorește să facă modificări la sumele propuse de Consiliu. Dacă vor apărea aceste modificări, deputații europeni vor intra în negocieri cu reprezentanții guvernelor pentru un acord, înainte de sfârșitul anului.
Liderii UE au convenit că este o revizuire a priorităţilor Uniunii
Publicat de Alina Dragomir,
27 mai 2014, 12:00 / actualizat: 30 mai 2014, 16:28
Şefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana se intalnesc in aceste zile la Bruxelles pentru a discuta despre rezultatele alegerilor euro-parlamentare de duminica. La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles România va fi reprezentată de preşedintele Traian Băsescu. Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că interesul principal pentru România este sa păstreze portofoliul Agriculturii, o a 2- a opţiune fiind Justiţia.
Liderii Uniunii Europene au convenit că este nevoie de o revizuire a priorităţilor Uniunii, după ce euroscepticismul a marcat recentele alegeri europarlamentare. Cei 28 de conducători reuniţi la Bruxelles i-au cerut preşedintelui Consiliului, Herman van Rompuy să negocieze aceste schimbări cu parlamentarii şi cu liderii din ţările membre. Rompuy va negocia şi formarea noii majorităţi din Parlamentul European, chiar dacă marile familii politice au decis ca Jean-Claude Juncker candidatul partidului popular la preşedinţia Comisiei Europene să fie primul care să încerce coalizarea unei majorităţi, în condiţiile în care PPE a obţinut cele mai multe mandate de eurodeputaţi.
Premierul Victor Ponta este de parere că viitoarea majoritate din Parlamentul European trebuie să ţină cont de programul politic al socialiştilor, care reprezintă al doilea grup ca mărime din legislativul Uniunii Europene. Prezent la Bruxelles, la reuniunea liderilor social democrati europeni, premierul a enumerat prioritatile pe care acestia si le-au fixat, si anume : lupta împotriva extremismului, a populismului şi reflectarea în programul Comisiei Europene a celor mai importante puncte de pe agenda Partidului Socialiştilor Europeni, care ţin de creştere economică, creare de locuri de muncă, măsuri cu caracter social la nivel european.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
