Franţa vrea să evite o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iunie 2019, 12:03

Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.

Secretarul general al Consiliului Europei i-a scris președintelui Iohannis

Publicat de adinaiftime, 23 decembrie 2017, 10:30

Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, i-a trimis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis în care îl îndeamnă să solicite expertiza Comisiei de la Veneția privind reformele în domeniul judiciar adoptate de Parlamentul României.

„În spiritul Planului de Acțiune al Consiliului Europei privind consolidarea independenței judiciare și a imparțialității, adoptat în 2016 de cele 47 de state membre, inclusiv de România, este esențial ca în implementarea reformelor în domeniul judiciar, statele membre sa utilizeze în totalitate gama de instrumente și mecanisme puse la dispoziție de organizație”, scrie Thorbjorn Jagland care precizează în încheiere: „O opinie a Comisiei de la Veneția ar conferi claritate privind compatibilitatea textelor menționate mai sus cu standardele fundamentale ale statului de drept. Din acest motiv, aș îndemna autoritățile din România să le transmită Comisiei Veneția. Acest lucru ar fi o formă de susținere pentru activitatea autorităților române. De asemenea, acest lucru ar fi complementar pentru evaluarea urgentă a acestor texte pregatită de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) la capitolul standardelor anticorupție”.
Reacția sa vine după ce 7 ambasade ale unor țări din Uniunea Europeana au emis un comunicat comun în care își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea Legilor Justiției și susțin aceeași necesitate a obținerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Semnatarii sunt ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Olandei și Suediei.

Consiliul Europei va investiga reformele judiciare din România și Polonia

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 decembrie 2017, 11:54

Consiliul Europei va trimite două misiuni de evaluare în România și Polonia, unde proiecte de reformă judiciară suscită mari îngrijorări, după cum o fac și în străinătate, a anunțat luni organizația.

Grupul de State Contra Corupției (GRECO), organ al Consiliului Europei, „a decis să întreprindă evaluări de urgență ale noii legislații privitoare la sistemul judiciar în România și în Polonia”, a declarat organizația paneuropeană într-un comunicat. „În cele două cazuri, GRECO va realiza aceste evaluări în ianuarie și/sau februarie 2018”, a precizat Consiliul Europei. Aceste misiuni vor permite realizarea unor „rapoarte de evaluare ad-hoc” ce ar putea fi adoptate în martie 2018.

„Aceste evaluări urgente ad-hoc” se referă la „proiecte de lege privind justiția în România” și la „două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției în Polonia”, a precizat Consiliul Europei.

În premieră, GRECO a activat „articolul 34 din regulamentul său de procedură, care permite lansarea unei proceduri excepționale ad-hoc”. Aceasta poate fi aplicată în „circumstanțe excepționale”, cum ar fi o „reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare de procedură (care) poate duce la o violare gravă a normelor Consiliului Europei”, a subliniat organizația compusă din 47 de state.

Proiecte de lege contestate

În România „Parlamentul a înregistrat trei propuneri legislative privind justiția, spre a fi adoptate printr-o procedură de urgență”, iar ele ar putea „amenința eficacitatea luptei anticorupție și submina independența puterii judecătorești”, a subliniat Consiliul Europei. El este totodată îngrijorat din cauza a două proiecte de lege privind reorganizarea Curții Supreme și Consiliului Național al Justiției [din Polonia – n.trad.].

De când s-a constituit, în octombrie 2015, guvernul conservator al partidului Lege și Justiție (PiS) s-a angajat într-o serie de reforme ale justiției criticate de mediul judiciar polonez și de Comisia Europeană.

În România, mai multe proiecte de lege contestate sunt în prezent dezbătute de parlament. Opoziția cere retragerea mai multor proiecte de lege care vor reduce competențele parchetului anticorupție (DNA) și îi vor interzice să ancheteze magistrați.

Ieri a avut loc ceremonia de predare a președinției Consiliului Europei

Publicat de Monica Slavici, 2 decembrie 2014, 09:52

Herman Van Rompuy i-a predat mandatul de președinte lui Donald Tusk, fost premier al Poloniei. Acesta din urmă i-a mulțumit, apreciind că Rompuy reprezintă principiile politicii tradiționale ale Europei, adică: încredere, bun-simț, moderație, în care crede la rândul său. Dacă președintele Herman Van Rompuy a reușit să țină Europa în afara furtunii în ultimii 5 ani, noul președinte Donald Tusk și-a propus următoarele:

Am venit aici foarte motivat. In aceste momente dificile, Europa are nevoie de succes, și o Europă de succes, în anii următori, înseamnă în opinia mea, 4 lucruri:
Întâi, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor, care vin atât din exterior cât și din interior- azi nu există doar eurosceptici, din păcate avem și dușmani.
Apoi, să acționăm fără milă împotriva crizei economice- și tratez această responsabilitate cu toată seriozitatea. Moneda noastră, euro, trebuie privită ca un avantaj pe care îl avem, nu ca pe un dezavantaj.
Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să-și securizeze granițele și să-i sprijine pe vecinii care ne împărtășesc valorile.
În al 4-lea rând, relațiile Europa-Statele Unite constituie baza comunității, a democrației; și unii și alții suntem responsabili de viitorul acestei relații.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, soseşte astăzi în România

Publicat de Alina Dragomir, 29 mai 2014, 06:08 / actualizat: 1 iunie 2014, 11:49

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, soseşte astăzi într-o vizită în România. Oficialul european are programate întâlniri cu lideri români. Potrivit unui comunicat de presă, la ora 11:00 va fi primit de preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Pe agenda discuţiilor vor figura, între altele, relaţia dintre România şi Consiliul Europei, dar şi situaţia din Ucraina.