Parcul Herăstrău se va numi Parcul Regele Mihai, au decis consilierii municipali.

Publicat de adinaiftime, 24 decembrie 2017, 19:00

Parcul Herăstrau va purta numele Regele Mihai I, potrivit unui proiect de hotărâre propus de primarul Gabriela Firea si adoptat marti de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

De asemenea, un segment din Soseaua Kiselff, intre Piata Presei si Arcul de Triumf, se va numi Bulevardul Regelui Mihai.

Mesajul Principesei Margareta după înmormântarea Regelui Mihai

Publicat de adinaiftime, 20 decembrie 2017, 21:00

Principesa Margareta, Custodele Coroanei române a transmis un mesaj prin care le mulţumeşte tuturor românilor pentru afecţiunea şi gândurile pline de compasiune arătate la moartea Regelui Mihai.

Aceasta dă asigurări că principiile şi sentimentele Regelui Mihai vor călăuzi, şi de acum înainte, Familia Regală a României.
În acelaşi timp, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat propunerea ca Parcul Herăstrău, cel mai mare din Capitală, să se numească Parcul Regele Mihai Întâi, iar o porţiune din Bulevardul Kiseleff să devină Bulevardul Regele Mihai Întâi.

UPDATE: Justiţia europeană decide dacă Uber este taxi sau serviciu digital

Publicat de adinaiftime, 20 decembrie 2017, 18:00

UPDATE: Curtea Europeană de Justiție a decis că Uber este o companie de transport.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) urmează să adopte o decizie aşteptată cu nerăbdare de serviciul de rezervări de automobile cu şofer Uber, pentru că ar urma să clarifice dacă firma americană trebuie să respecte aceleaşi reglementări ca şi cele impuse firmelor de taxi, informează AFP.

Uber, care în ultima perioadă a intrat în conflict cu autorităţile din mai multe state europene, a susţinut în faţa CJUE că se consideră, înainte de toate, drept un serviciu digital care joacă un rol de intermediar între particulari şi şoferi. Cu toate acestea, argumentaţia Uber nu a convins avocatul general al CJUE, Maciej Szpunar. Acesta din urmă a estimat în luna mai că „platforma electronică Uber, chiar dacă este un concept inovator, ţine, în principal, de domeniul transportului şi în consecinţă trebuie să deţină licenţele şi acordurile cerute de dreptul naţional”.

Însă concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru CJUE, chiar dacă, în majoritatea cazurilor, judecătorii CJUE tind să urmeze opiniile avocatului general.

Un judecător spaniol este cel care a cerut avizul CJUE, după ce în 2014 a fost solicitat de o asociaţie profesională a şoferilor de taxi din Barcelona, care se considera victimă a concurenţei neloiale din partea Uber. Asociaţia Elite Taxis susţinea că şoferii Uber, care pot transporta persoane în propriile vehicule de pasageri contra remuneraţie, trebuie să deţină licenţe la fel ca şi serviciile de taxi din Barcelona. Pe de altă parte, Uber susţine că trebuie să respecte în principal regulile privind libera prestare de servicii legate de noile tehnologi ale informaţiei.

Pentru Uber, indiferent care va fi decizia Curtii de Justiţie a Uniunii Europene, aceasta „nu va schimba faptul că în majoritatea ţărilor din UE în care operăm deja, respectăm reglementările în vigoare în domeniul transporturilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie. Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a declarat că susţine proiectul primarului general. „Uber poate să rămână în România, nu avem niciun fel de problemă, dar să se autorizeze conform legilor în vigoare. Nu e nimeni mai presus de lege”, a spus Ştefănescu.

Uber ar putea fi interzis în Bucureşti

Publicat de adinaiftime, 5 decembrie 2017, 20:00

Consiliul General al municipiului Bucureşti ar putea lua această decizie.
Compania de ride-sharing Uber a fost acuzată de mai multe ori de asociaţiile taximetriştilor licenţiaţi că face concurenţă neloială.

Încă de la intrarea pe piaţa din Danemarca în noiembrie 2014, Uber s-a confruntat cu o serie de plângeri din partea companiilor de taxi şi a politicienilor. Acestia susţineau că firma americană nu îndeplineşte standardele legale ale companiilor de taxi.

Serviciul Uber are probleme şi în alte ţări, ultima bătălie pierdută fiind cea din Marea Britanie, compania pierzându-şi licenţa de operare în Londra.

Familiile monoparentale din București ar putea primi un ajutor lunar

Publicat de adinaiftime, 26 octombrie 2017, 15:00

Primăria Capitalei vrea să acorde un ajutor lunar familiilor monoparentale al căror venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 530 de lei inclusiv.

Astfel, pentru familia monoparentală cu un venit mediu lunar pe membru de familie care se situează până la 200 de lei inclusiv, ajutorul social ar urma să fie de: 300 de lei pentru familia cu un copil, 600 de lei pentru familia cu doi copii, 900 de lei pentru familia cu trei copii și 1.200 de lei pentru familia cu patru copii sau mai mulți, notează Agerpres.

Proiectul prevede și acordarea unui ajutor social comunitar lunar pentru familia monoparentală al cărei venit mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 201-530 lei, după cum urmează: 200 de lei pentru familia cu un copil, 400 de lei pentru familia cu doi copii, 600 de lei pentru familia cu trei copii și 800 de lei pentru familia cu patru copii sau mai mulți.

Sumele vor fi acordate de către Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București. Conform metodologiei, beneficiarii sunt familiile cu domiciliul sau reședința pe raza administrativ-teritorială a Municipiului București, formate din persoană singură și copii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta. Prin persoană singură se înțelege persoana care se află în una dintre următoarele situații: este necăsătorită, este văduvă, este divorțată, al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească; al cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor.

Proiectul figurează pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Consiliului General al Municipiului București.

„În prezent, familiile monoparentale care au venituri pe membru de familie de până la 530 de lei beneficiază de acordarea unei alocații pentru susținerea familiei monoparentale în cuantum de maxim 240 lei, această sumă fiind acordată familiilor cu patru sau mai mulți copii. Dată fiind această situație, familiile monoparentale au nevoie de protecție socială adecvată în vederea ameliorării continue a calității vieții lor, în cadrul familiei, prin implementarea de măsuri de reducere a sărăciei și izolării sociale”, se arată în document.

Cladirile din anii ’60 -’70, cu grad de risc seismic?

Publicat de adinaiftime, 28 septembrie 2017, 21:00

Consilierii municipali au aprobat, astazi, acordarea unui imprumut de la bugetul Primariei Capitalei pentru capitalizarea Companiei Municipale Consolidari.

Directorul acestei companii, Marius Coaja, a precizat ca, anul viitor, conform programului comun PMB – MDRAP, ar urma sa se consolideze 30 de cladiri.

„Daca ne veti vota acest buget si aceasta majorare de capital, le vom consolida, daca nu, nu avem cum”, a spus Coaja.

Conform sefului de la Consolidari, in 20 de ani, au fost consolidate 28 de cladiri, lucrand cu agenti economici privati.
„Vrem sa consolidam tot Bucurestiul”, a mai spus el.

„In acest moment, exista 200 de cladiri expertizate, inscrise in gradul I, care stau sa cada, si inca 300 de cladiri inscrise in gradul II de risc seismic si cred ca, in scurt timp, va trebui sa expertizam si toate cladirile construite in anii ’60 – ’70”, a sustinut Coaja.

Compania Municipala Consolidari S.A.

Bugetul propus pentru anul 2017 este de 9,5 milioane lei venituri; 9,5 milioane lei – cheltuieli;

– cheltuieli de personal 8,5 milioane lei;

In plus, s-a aprobat majorarea capitalului social de la 120.000 lei la circa 19,5 milioane lei. Majorarea se va efectua prin aportul numerar de la actionarul majoritar al societatii, Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

In plus, Consiliul General a decis ca Municipalitatea va imprumuta compania cu 7,3 milioane lei, dupa cum urmeaza:

– 7.351.133 lei pentru salarii, remuneratii in baza contractelor de mandat/management, indemnizatii, contributii sociale si impozitele aferente, pentru o perioada de maxim 3 luni, pentru un numar de 462 de angajati, incluzand membrii din posturile de guvernanta si directorat, conform organigramei.

Imprumutul va fi rambursat in termen de 1 an, potrivit hotararii CGMB.

Banii pentru biciclete vor fi acordaţi în ordinea înscrierii

Publicat de adinaiftime, 23 iulie 2017, 20:00

Primul venit, primul servit; acesta este principiul pe baza căruia se vor acorda voucherele pentru biciclete.

Este vorba despre 500 de lei, bani pe care îi vor primi cei care vor să-şi cumpere biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice şi dispozitive de tip Segway.

În cazul în care acestea costă mai putin, pe aceeaşi factură pot fi achiziţionate căşti de protecţie, dispozitive de iluminat şi semnalizare, sau sonerii.

Consiliul General al Capitalei a adoptat o hotărâre privind proiectul „Biciclişti în Bucureşti”, care are ca scop utilizarea mijloacelor de transport nepoluante.

Astfel vor fi acordate 5.000 de vouchere în vederea achiziţionării unor astfel de produse.

Termenul limită pentru depunerea solicitărilor este 10 august 2017.

Proiectul se va derula până la sfârşitul anului.

Participanţii trebuie să aibă cel puţin 18 ani, să fie cetăţeni români, să locuiască în Capitală şi să nu lucreze în administraţia locală.

După verificarea documentelor depuse de participanţi, lista beneficiarilor va fi publicată pe pagina de internet www.pmb.ro.

Tot acolo vor fi anunţate şi magazinele din care pot fi cumpărate bicicletele.

Un participant nu va putea cumula mai multe vouchere.

Bucureştenii se pot înscrie în proiect la Centrul de Informare şi Documentare pentru Relaţia cu Cetăţenii, din Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 42.

Programul de lucru este între orele 8.30 şi 18.30, de luni până vineri.

Parcul Emil Garleanu, recuperat prin schimb de terenuri!

Publicat de adinaiftime, 16 iulie 2017, 21:15

Conform unui proiect de hotarare aflat pe ordinea de zi a sedintei Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) de miercuri, Primaria Capitalei ar urma sa-i ofere proprietarului Parcului Emil Garleanu un teren la schimb. Proiectul vine in contextul in care, la inceputul lunii iunie, primarul general, Gabriela Firea, anunta ca Municipalitatea ia in calcul posibilitatea cumpararii Parcului Emil Garleanu, in cazul in care nu s-ar ajunge la o intelegere de schimb de terenuri cu proprietarul acestuia.

Terenul pe care Primaria Capitalei ar urma sa il schimbe cu proprietarul parcului are o suprafata de 3.324 de metri patrati si se afla pe strada Vulcan Judetul, numerele 20-26, tot in sectorul 3.

Aceasta suprafata este cu 410 metri patrati mai mare decat cea a Parcului Emil Garleanu. In schimbul acestui surplus de teren, proprietarul parcului ar urma sa renunte la despagubirea de 194.189 de euro, obtinuta in instanta pentru lipsirea de folosinta a terenului intre anii 2009-2011. Aceasta despagubire ar fi urmat sa fie platita de catre Primaria Sectorului 3.

Terenul oferit la schimb de Primaria Capitalei are insa o problema. In anul 2011, a existat un proiect pentru constructia pe acest teren a unei gradinite cu program prelungit, cu o capacitate de 160 de locuri. Numai ca terenul este traversat de o magistrala de termoficare, asa ca s-a renuntat la proiect. De aceeasi problema se va lovi insa si noul proprietar, atunci cand va dori sa construiasca pe terenul capatat la schimb de la Municipalitate. RADET este de acord cu devierea conductei de termoficare, dar numai in conditiile in care lucrarea ar fi platita de noul proprietar al terenului, dupa cum se mentioneaza in proiectul de hotarare.

In context, trebuie amintit faptul ca Parcul Emil Garleanu din sectorul 3, in suprafata de 2.914 metri patrati, a fost retrocedat in anul 2009, prin decizia primarului general de atunci, Sorin Oprescu. Primaria Sectorului 3 a amenajat spatii verzi si locuri de joaca pentru copii, fara a tine cont de faptul ca terenul se afla in litigiu.

In acelasi context, ar mai trebui reamintit faptul ca, la inceputul lunii aprilie, primarul general, Gabriela Firea, anunta constituirea unui grup de lucru pentru recuperarea terenurilor din parcuri si a celor amenajate ca spatii verzi sau locuri de joaca pentru copii care au trecut in proprietate privata. Edilul sef anunta atunci ca le va cere celor sase primarii de sectoare o situatie centralizata cu aceste terenuri.

In Bucuresti, intre anii 2001-2013, au fost retrocedate 36 de hectare de teren in parcuri. Iar, intre 2001-2017, au fost recuperate de catre fostii proprietari 23,5 hectare de terenuri amenajate ca spatii verzi sau ca locuri de joaca pentru copii.

Voucherele pentru achiziţia de biciclete şi alte mijloace de tansport nepoluante vor fi nominale

Publicat de adinaiftime, 30 iunie 2017, 20:30

Voucherele pentru achiziţia de biciclete şi alte mijloace de tansport nepoluante vor fi nominale, a anunţat astăzi Oana Grigore, şef Serviciu Ecologie Urbană la Direcţia de Mediu a Primăriei Municipiului Bucureşti. Precizarea vine în contextul în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat astăzi proiectul prin care 5.000 de persoane vor beneficia de tichete în valoare de 500 de lei pentru a putea achiziţiona biciclete, biciclete electrice şi trotinete electrice.

Oana Grigore a precizat că aceste vouchere vor fi acordate celor care au reşedinţa sau domiciliul în Bucureşti şi vârsta peste 18 ani. În acest moment se lucrează la regulament, care va fi promovat pe site-ul de internet al Primăriei Capitalei, a mai spus reprezentanta municipalităţii.

Strategia de parcare în București: „Unde vrea mușchii mei”!

Publicat de adinaiftime, 27 iunie 2017, 21:00

Autoritățile ne tot vorbesc, de ani buni, de acum, despre faptul că orașul trebuie redat oamenilor, că spațiile publice trebuie să fie destinate mai ales pietonilor etc. Consiliul General aprobă strategii de parcare, care includ construcția a zeci de parcări subterane și modulare și eliberarea trotuarelor și a carosabilului de mașini. În realitate, fiecare parchează după bunul său plac, iar autoritățile nu doresc să facă nimic pentru a controla măcar fenomenul parcării neregulamentare, de teamă de a nu-și pierde popularitatea.

În afară de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, care are niște păreri foarte tranșante și care a ridicat, deja, mașini, restul edililor din București refuză să treacă la ridicarea mașinilor parcate neregulamentar, sub pretextul populist că nu sunt suficiente locuri de parcare.
Așa se face că, în București, problema parcării a scăpat, pur și simplu, de sub control. Fără teama de a-i fi ridicată mașina, fiecare parchează „unde mușchii lui vrea”, pe mijlocul străzii, pe trotuar sau la marginea acestuia, blocând total accesul pietonilor, pe trecerea de pietoni, în stațiile RATB, blocând accesul la mijloacele de transport în comun, chiar sub semnul „parcarea interzisă”, oriunde.

Problema este caracteristică întregului centru, indiferent că ești pe Academiei, pe Edgar Quinet, pe Brezoianu, pe Episcopiei, pe Aviator Popisteanu sau pe Lascăr Catargiu, în Sectorul 1, pe străzile de jur împrejurul Centrului Istoric, în Sectorul 3, pe sau pe cele de lângă Primăria Capitalei, strada Izvor, pe Anghel Saligny sau pe Guttenberg etc, în Sectorul 5.

Problema e că, indiferent câte parcări subterane sau supraetajate ar face municipalitatea sau primăriile de sector, în lipsa unor măsuri concrete care să descurajeze accesul cu mașinile în centrul Capitalei și să sancționeze parcarea neregulamentară, niciodată nu vor fi suficiente locuri de parcare. Numărul mașinilor înmatriculate în București și în Ilfov a crescut cu 30 de mii, doar în primele patru luni ale acestui an. Niciodată, nu vom putea ține pasul unui asemenea ritm de creștere cu construcția de parcări.

Și, atunci, noi, pietonii, pe unde să circulăm, domnilor primari? Cum rămâne cu redarea orașului oamenilor? La ce folosesc toate acele strategii de sute de pagini, aprobate de către Consiliul General?

Un nou mall în Bucureşti?

Publicat de Mihaela Costache, 15 iulie 2015, 08:00

Cei care circulă prin zona Eroilor cunosc foarte bine clădirea uriașă, neterminată, care încă mai poartă numele de „Casa Radio”. Construită în 1986, clădirea era destinată, inițial, pentru a adăposti Muzeul Național de Istorie.
După 1990, imobilul a rămas neterminat și părăsit, până în 2003, când Guvernul României incheia primul contract de parteneriat public-privat destinat să asigure reconversia clădirii și a suprafeței de teren din jurul acesteia, în total circa 9 hectare. Statul român participa cu cladirea si terenul si urma să dețină 15% din viitoarea investiție, in timp ce partenerii privați urmau să dețină restul procentelor și să asigure fondurile necesare construcției.

Potrivit proiectului, a cărui documentație de urbanism (PUZ) a fost votată de către Consiliul General al Municipiului București, în anul 2009, suprafața construită a întregului complex ar fi de 600 de mii de metri pătrați și urmau a fi construite un mall cu o suprafață de 158 de mii de metri pătrați, clădiri de birouri însumând o suprafață de 140 mii de metri pătrați, un hipermarket de 11 mii de metri pătrați, un parc de distracții, un cazinou și cel mai mare și mai modern centru de conferințe din Europa. Tot în cadrul proiectului, trebuia construită și o zonă rezidențială. Întregul complex va dispune de o parcare de 4500 de locuri.

Până în 2009, dezvoltatorul proiectului, Plazza Centers, a executat o serie de demolări necesare, dar, apoi, lucrările s-au oprit. Cauza opririi lucrărilor a constituit-o atacarea în instanță de către Primăria Sectorului 1 și mai multe ONG-uri pentru protecția mediului și a patrimoniului a documentației de urbanism a proiectului. Principalele motive pentru care ONG-urile contestă proiectul sunt zona foarte aglomerată în care acesta ar urma să fie implementat și faptul că un perimetru construit atât de mare ar duce la creșterea nivelului pânzei freatice, care va inunda subsolurile cartierului de blocuri din zonă. În principal, însă, contestatarii susțin că zona Eroilor nu ar mai putea prelua și traficul suplimentar generat de către noul mall, clădirile de birouri, hipermarket și parcul de distracții.

În anul 2012, Primăria Sectorului 1 a renunțat la acțiunea împotriva Dâmbovița Center, iar Consiliul Local Sector 1 a adoptat un Plan de Urbanism de Detaliu pentru acest proiect imobiliar. Nu a fost emisă, însă, autorizația de construcție de către Primăria Sectorului 1. Lucrările au rămas blocate încă trei ani, din cauza crizei economice. Din aceeași cauză, dezvoltatorul proiectului a renunțat la construirea zonei rezidențiale, conform site-ului oficial al acestuia.

De circa două săptămâni, pe șantierul abandonat vreme de cinci ani, lucrurile par a începe să se miște, deși autorizația de construcție încă nu a fost obținută de către dezvoltator. Echipele de muncitori au început să reapară, însă, nu trebuie să ne așteptăm la deschiderea noului mall decât peste circa trei ani, conform site-ului oficial al Plazza Centers.

Autor: Mircea Apostolescu – Bucureşti FM