Cinci gropi vechi de gunoi din judeţul Constanţa, închise cu bani europeni

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 septembrie 2015, 08:00

Proiectul privind gestionarea deşeurilor este realizat de Consiliul Judeţean Constanţa, în colaborare cu primăriile oraşelor Hârşova, Cernavodă, Medgidia şi Murfatlar. Gropile de gunoi de la marginea oraşelor au fost închise şi neutralizate, iar pe spaţiul lor vor fi construite alte depozite, staţii de tratare sau, pur şi simplu, vor fi amenajate locuri verzi. Proiectul este foarte complex şi bine fundamentat, dovadă fondurile de peste 55 de milioane de euro ce vin prin finanţare europeană.

Lucrările în cele cinci oraşe au început anii trecuţi. La Murfatlar, spre exemplu, suprafaţa vechiului depozit se va micşora spune managerul de proiect al firmei care execută lucrarea, Radu Mosor:

“ Suprafaţa depozitului înainte de închidere era de 3,6 ha, după închidere vor rămâne 2,4 ha, suprafaţa ocupată de depozit. Deşeurile au fost luate de pe contur pentru a crea această formă geometrică. A fost vorba despre sistematizarea deşeurilor, aducerea lor la o formă care să permită stabilizarea versanţilor, să nu mai existe pericole de alunecare, tasări accidentale, compactare. Sistemul de închidere: avem 50 de cm de pământ peste deşeuri, un geocompozit de drenaj care să preia gazul emanat din deşeuri şi să-l conducă la nişte viitoare puţuri, pe care tot noi le vom executa, iar acest gaz să fie ars şi să fie eliberat în atmosferă ca un gaz sigur, nu ca un gaz toxic.”
În paralel cu închiderea şi neutralizarea gropilor de la marginea oraşelor, sunt construite staţii pentru transferul deşeurilor, în localităţile Deleni şi Hârşova , precum şi staţii de sortare în Ovidiu şi Tortoman. Proiectul mai prevede înfiinţarea unor staţii de tratare mecano-biologică şi construirea unui depozit ecologic.
Din Medgidia, primarul oraşului, Marian Iordache:
„În anul 2012, s-a sistat activitatea de depozitare şi deşeurile din Medgidia au fost transmise către depozitul cel mai apropiat, respectiv Costineşti, iar din 2014 au început lucrările de închidere a actualului depozit, lucrări pe care eu le declar excelente.”
Iată şi beneficiile pentru Cernavodă. Primarul oraşului, Gheorghe Hânsă:
”Cunoaştem foarte bine pericolul ca, mai ales, căderile importante de apă din ploi să mişte acest dispozitiv, ceea ce ar fi de nedorit. Oricum, cred că în viitor va fi parcul zonei rezidenţiale din nordul oraşului.”
Se ştie că astfel de sisteme sunt eficiente atunci când serviciile de colectare a deşeurilor acoperă bine nevoile comunităţii, în timp ce tot mai multe deşeuri sunt reciclate şi valorificate. În final, asta înseamnă că la nivel local şi regional cresc standardele de viaţă şi de mediu, ceea ce aduce un plus în viaţa oamenilor.

Depozitarea deşeurilor Clujului creează alte neînţelegeri

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iunie 2015, 20:45

Viitoarea zonă de depozitare a gunoiului menajer din judeţul Cluj creează noi neînţelegeri între comuna Feleacu şi Consiliul Judeţean. Acum, disputele s-au iscat din cauza evaluărilor făcute pentru stabilirea redevenţei pe care o va primi comuna.

Expertiza Consiliului Judeţean arată că primăria Feleacu ar trebui să primească în următorii 30 de ani o suma totală de 750.000 de euro. În raportul evaluatorului angajat de comună se arată că această sumă este de 1,4 milioane de euro.

Chiria reprezintă banii pe care primăria Feleacu trebuie să îi primească în schimbul terenului de 60 de hectare unde Consiliul Judeţean construieşte Centrul ecologic de depozitare a deşeurilor.

Pe o parte din acest teren ar trebui depuse provizoriu rezidurile menajere colectate din judeţ, deoarece actuala rampă de la Pata Rât se va închide definitiv în luna iulie.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, este convins că până la urmă va fi găsită o soluţie de deblocare a situaţiei. El se bazează pe faptul că datele din expertiză Consiliului Judeţean coincid cu o evaluare mai veche, făcută chiar de primăria Feleacu.

Am terminat şi noi expertiza pentru stabilirea valorii acelui teren. Dânşii au terminat-o în urmă cu o săptămâna. Pot să va spun că evaluarea care ne-a ieşit nouă este la jumătate de preţ faţă de cea de la Feleacu.

Dar trebuie să stăm până la urmă să discutăm şi să ne înţelegem, pentru că totul este în interesul cetăţenilor şi în cel al judeţului Cluj şi nu ne putem permite să intervină disensiuni între Consiliul Judeţean şi comuna Feleacu. (Mihai Seplecan)

Şeful Consiliuliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, ar dori ca până vineri părţile să ajungă la un consens, parafat prin hotărâri votate de consilierii celor două instituţii.

Autorităţile vor să transforme oraşul Anina într-o zonă turistică

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 aprilie 2015, 20:40

Autorităţile judeţene din Caraş-Severin şi cele locale din Anina îşi propun dezvoltarea zonei montane şi transformarea tradiţiei mineritului într-o reală atracţie turistică, fapt pentru care, joi, au primit vizita unei delegaţii germane ce a prezentat modelul pe care l-a urmat această ţară pentru punerea în valoare a oraşului Oberstdorf.

‘Am fost onorat să primesc vizită acestei delegaţii din Germania, care cunoaşte România, după ce timp de 15 ani a realizat un studiu, în special pentru Valea Jiului, dar şi pentru turismul montan, unde Caraş-Severinul se regăseşte. După cum cunoaşteţi, şi strategia de dezvoltare a judeţului mizează pe dezvoltarea turismului. Noi am încercat să ducem toate utilităţile şi să dezvoltăm infrastructura rutieră către locurile deosebite pe care le avem. La această oră se simte nevoia acută de infrastructură hotelieră. Consiliul Judeţean nu se poate implica în acest sens, dar prin parteneriate publice-private încercăm să o creştem. Discuţiile purtate cu partea germană au fost deosebit de interesante, din această perspectivă. Este un început bun şi sperăm ca oraşul Anina să fie deschizător de drum în această dezvoltare şi pentru alte localităţi’, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni.

Reprezentanţii delegaţiei germane au prezentat, cu acest prilej, felul în care au reuşit transformarea unei asemenea zone, foste miniere, într-una atrăgătoare pentru turişti, numărul acestora crescând impresionant, de la un an la altul.

‘Am lucrat, de-a lungul timpului, pentru Ministerul Energiei din România, când am realizat, împreună cu ministrul nostru de la acea vreme, un studiu care conţine schimbarea structurii, dintr-o zonă minieră, într-o zonă turistică. Eu vin dintr-o regiune care este poziţionată geografic aproape ca a dumneavoastră. Regiunea noastră are circa 170 mii de locuitori ce trăiesc, în proporţie de 60%, din turism. Am început acum 50-60 de ani, cu un sătuc mic, de munte, şi am crescut turismul. Mai exact, am început cu 50 mii de înnoptări şi am ajuns la câteva milioane. Studiul meu l-am prezentat la Congresul Mondial şi am primit foarte multe cereri din regiunea montană, unde turismul trebuie să fie subvenţionat şi ajutat’, a declarat Manfred Helmert, conducătorul delegaţiei germane.

Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu, a fost în vizită, în Bavaria, unde i s-au prezentat mai multe posibilităţi de dezvoltare, care se pot realiza cu bani puţini.

‘L-am cunoscut pe Manfred Helmert în urmă cu un an, la Deva. I-am povestit despre Anina, despre mina care a fost închisă, dar şi despre potenţialul turistic al zonei. Astfel, am ajuns să fiu invitat în Germania, pentru a vedea transformările ce au avut loc, dintr-un sătuc minier, într-o zonă turistică deosebită. După cum ştiţi, zona este cunoscută şi pentru trambulinele de la Oberstdorf. La Anina s-ar preta şi realizarea unor săniuţe pe şine, nişte boburi care să atragă turiştii. Anina este la o altitudine mai mică, între 400 şi 600, faţă de 1000-1100, cât e acolo, dar totul se poate adapta. În rest, lucrăm la partea de moteluri, de pensiuni, pentru a asigura cazare şi locuri de servit masa în zona noastră, precum si la partea de promovare, care începe să dea roade, având în vedere că, pentru 1 mai, toate spaţiile de cazare sunt ocupate’, a afirmat primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu.

În acest oraş a fost înfiinţată şi Asociaţia Munţilor Aninei, formată din trei localităţi, Anina, Ciudanovita si Eftimie Murgu, din care ar putea face parte și Carașova, Bozovici și Oraviţa, dacă reprezentanţii ultimelor trei localităţi îsi vor exprima opţiunea pentru a intra în asociaţie.

Radio Timisoara

Orașele și regiunile beneficiază de 315 miliarde EUR din partea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 aprilie 2015, 16:15

Toate orașele și regiunile UE beneficiază de pe urma Planului de investiții al uniunii în valoare de 315 miliarde EUR și contribuie totodată la acest plan. – aceasta a fost tema sesiunii plenare din aprilie a Comitetului European al Regiunilor (CoR).

Membrii Comitetului European al regiunilor au adoptat avizul la Fondul european de investiții strategice cu peste 140 de modificări prezentate la proiectul inițial.

În cadrul eforturilor sale de a crea o economie mai durabilă, Comisia Europeană are în vedere măsuri de îmbunătățire a consumului energetic în clădiri. Comitetul European al regiunilor a adoptat avizul elaborat de Borboly Csaba, președintele Consiliului județean Harghita. Pe lângă preocuparea legată de faptul că nu se menționa utilizarea energiei regenerabile, care poate contribui în mod semnificativ la durabilitatea unei clădiri, în aviz sugera și ca UE trebuie să ajute regiunile mai puțin dezvoltate să facă față provocărilor legate de clădirile durabile și să faciliteze extinderea infrastructurii verzi.

Am subliniat, de asemenea,necesitatea redescoperirii materialelor și tehnologiilor tradiționale, care reprezintă o mare oportunitate în regțndirea clădirilor durabile.

Întrucât la 31 martie a expirat sistemul UE al cotelor de lapte, Comitetul a discutat despre impactul producţiei de lactate asupra regiunilor UE la inițiativa lui René Souchon, președintele Regiunii Auvergne. În recomandările sale, el solicita ca UE să ia măsuri urgente pentru a salvgarda venitul tuturor producătorilor de lactate, solicitând o creștere imediată a nivelului plasei de siguranță pentru aceștia, în așteptarea introducerii unui alt mecanism.

Pe ordinea de zi s-au mai aflat, printre altele şi următoarele avize: strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015, raportor: Franz Schausberger,reprezentant al Landului Salzburg; si punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile din 2011, raportor general: Spyros Spyridon,membru al Consiliului local din Poros.

Consiliul Judeţean Botoşani, dator vândut

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 11:00

Curtea de Conturi impută instituţiei care conduce destinele judeţului, peste 90 de miliarde de lei vechi. Şi asta după ce inspectorii Curţii de Conturi au efectuat un control amănunţit şi au descoperit o serie de nereguli. De exemplu este contestată de către Curtea de Conturi o decizie a Consiliului Judeţean din 2012 prin care s-au dat drepturi salariale şi ajutoare de hrană la Protecţia Copilului fără să fie plătit către stat CAS sau impozit.
Numai în această situaţie Consiliului Judeţean trebuie să dea înapoi la stat 40 de miliarde de lei vechi. Apoi a fost o decizie tot din anul 2012, privind lucrări şi despăgubiri pentru zonele afectate de inundaţii pe care Curtea de Conturi nu le-a considerat oportune, iar Consiliul Judeţean şi pentru acestea trebuie să înapoieze aproape 50 de miliarde de lei vechi.

Tabăra „Basarabia, mai aproape de Europa”

Publicat de Stefania Grigore, 16 iulie 2014, 09:00

Timp de o săptămână, 20 de elevi de la Liceului Teoretic „Lucian Blaga“ din Tiraspol se află la Brașov, în cadrul unei tabere sugestiv intitulată ,,Basarabia mai aproape de Europa”.

Scopul acestei tabere este prezentarea sistemului educaţional românesc după intrarea României în Uniunea Europeană, precum şi o mai bună cunoaştere a valorilor europene. Unul din organizatorii taberei este Consiliul Județean Brașov.
Elevii din Transnistria, care sunt însoţiţi de directorul liceului, Ion Iovcev, au programate întâlniri cu elevii şi cadrele didactice de la diferite şcoli şi licee din Braşov, cu reprezentanţii autorităţilor publice şi cu cei ai Universităţii Transilvania, dar vor vizita şi o serie de obiective din domeniul educațional și turistic : Institutul de cercetare dezvoltare Genius, Muzeul Prima Şcoală Românească, rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului, Castelul Bran și Castelul Peleş.