Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:14
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi și a analizat evoluțiile recente ale războiului din Ucraina și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră.
Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat și Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2025-2034, care corelează nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare cu resursele financiare alocate pentru achiziția acestora.
Schimbarea situației regionale de securitate a determinat reconfigurarea programelor de înzestrare, iar achiziția de muniții și constituirea stocurilor au devenit o prioritate.
Membrii Consiliului au arătat că este important ca țara noastră să dispună de capacități industriale pentru producerea de tehnică militară modernă, dar și pentru mentenanța echipamentelor deja achiziționate.
Tot în această săptămână, președintele Klaus Iohannis a informat parlamentul, conform procedurilor, faptul că a aprobat staționarea pe teritoriul României, pentru o perioadă de până la doi ani, a unui contingent american de forțe navale pentru operații speciale.
Șeful statului a mai propus legislativului înființarea pe teritoriul național a unei facilități de instruire în domeniul maritim pentru pregătirea personalului ucrainean.
Parlamentul a adoptat proiectul de lege pentru donarea unui Patriot Ucrainei
Publicat de prosavioleta,
10 septembrie 2024, 07:42
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Parlamentul a adoptat, marți proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Potrivit documentului, Ministerul Apărării este abilitat să reconstituie capacitatea de apărare aeriană prin achiziționarea unui sistem similar din fonduri nerambursabile. Anunțul cedării unui sistem Patriot către Ucraina fusese făcut încă din luna iunie, în urma deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a comandat, în 2017, șapte astfel de sisteme, cu un total de 28 de lansatoare, într-un contract de 4 miliarde de euro. Patru sisteme au ajuns în țara noastră, dintre care două au fost deja operaționalizate, iar al treilea urmează să fie certificat până la finalul acestui an.
Țara noastră a achiziționat și 224 de rachete aferente, iar în derulare se află în contract pentru cumpărarea altor 200.
CSAT va dispune măsuri pentru întărirea Armatei în contextul războiului din Ucraina
Publicat de Gabriel Stan,
26 februarie 2024, 18:41
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Prima ședință din acest an a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Klaus Iohannis, a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni.
Principala temă abordată s-a referit la situația de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru țara noastră. În urma analizei măsurilor interne luate deja pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, membrii CSAT au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv pregătirea legislației corespunzătoare noilor cerințe de apărare a țării.
Totodată, în cadrul ședinței a fost analizat și aprobat raport privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare și retenție a personalului militar.
În acest sens, s-a amintit de angajamentul politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru apărare, din care 20% – pentru înzestrare.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ucraina va primi în următorul an 61 de avioane de luptă F-16. 42 dintre ele vor fi donate Kiev-ului de către Olanda, iar alte 19 vor veni din Danemarca. Statele Unite ale Americii, ţara producătoare a acestui tip de aeronavă, a fost de acord cu transferul avioanelor numai după ce echipajele lor vor finaliza procesul de pregătire.Piloții ucraineni au început deja instruirea în baza militară daneză de la Skrydstrup. Este de așteptat ca în viitor militarii din țara vecină să se pregătească pentru pilotarea aeronavelor F-16 și în România. Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat recent înființarea unui centru de instruire pentru piloții de F-16 români, aliați, dar și ucraineni. Potrivit ministrului danez al apărării, avioanele donate pot fi folosite doar în acțiunile militare de pe teritoriul și în spațiul aerian ucrainean.
Bogdan Dinu: “ În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. ”
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”. Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată în baza dispozițiilor legale, întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor. Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanți marți, 8 august. Acestea sunt informațiile din comunicatul de presă de marți.
Este știrea săptămânii. Într-un fel sau altul, epopeea corvetelor trebuia să se termine. Poate fi privită și interpretată ca o veste proastă, dar în egală măsură și una bună. Titlurile din presă, de exemplu „Programul corvetelor, un eșec întins pe 16 ani”, pot părea dure, dar reflectă realitatea. Este o veste proastă la o primă privire. La un nivel superficial și, să spunem, emoțional, iată, anunțată în săptămâna care precede Ziua Marinei Române și care aruncă așa, o umbră neplăcută asupra evenimentului și Forțelor Navale. Trecând la o analiză mai serioasă, este o veste proastă pentru că s-au pierdut şapte ani de la primul proiect sau, dacă vreți, patru ani de la desemnarea câștigătorului licitației, când primele nave ar fi trebuit să fie deja în dotare. Acești ani sunt pierduți definitiv și, indiferent de soluțiile găsite, orizontul de timp este împins cu șapte până la 10 ani de acum încolo.
Este, însă, și o veste bună, pentru că lucrurile, după ani de amânări și incertitudini, s-au lămurit, iar Ministerul Apărării poate acum să demareze noi abordări și proiecte. Decizia era previzibilă din partea firmei franceze câștigătoare a licitației. Ceea ce ne atrage, însă, atenția din comunicatul de presă este că ”nu a fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, ceea ce înseamnă că nici proiectul SIGMA al constructorului Damen, care a ieșit pe locul doi, nu o să fie realizat, fie din lipsa fondurilor, cum se spune în comunicat, iar aici lucrurile sunt puțin neclare, fie pentru că Damen nu mai este interesat de contract, având în vedere și recenta decizie de retragere din parteneriatul cu statul român. Ce se poate face în continuare? Deocamdată, ministerul nu a anunțat dacă va mai lansa o nouă licitație pentru corvete. Oricum, o nouă procedură necesită aprobări din partea Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a Parlamentului și ar dura ani buni. În acest moment, statul român are două variante prin care poate dota forțele navale cu nave: fie semnează contracte de tipul government to government, adică direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională. Desigur, știrea este caldă, sunt multe speculații, prin presă este vehiculată și opțiunea achiziționării de nave de război second-hand din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre fregatele LCS – Littoral Combat Ships. O altă întrebare ar fi de ce acum sau, mai ales, în ce context? Unii leagă această decizie de inițiativa de la sfârșitul lunii iulie, când Senatul Statelor Unite ale Americii a adoptat Legea Securitatea Mării Negre, o prevedere care are ca scop promovarea siguranței în regiune. Cu alte cuvinte, ca securitatea Navală de la Marea Neagră să fie, de acum încolo, asigurată de Statele Unite. Este o interpretare simplistă, dar chiar dacă privim lucrurile din această perspectivă, într-un articol introductiv al legii se arată că statele riverane sunt esențiale în contracarare agresiunii guvernului Federației Ruse și contribuie la securitatea colectivă a NATO. Adică, și România trebuie să aibă o componentă navală sau, mai pe scurt, să contribuie. Un alt punct de vedere se referă la schimbarea și evoluția războiului naval și a tehnologiei care, spun unii, ar face inutile navele militare de anumite dimensiuni. Faptul că militarii Kievului au reușit să dezvolte drone navale care pot avea o rază de acțiune de până la 1.000 de km – vezi și recentul atac al unei nave militare ruse în portul Novorossiysk cu o astfel de dronă – pune sub semnul întrebării dominația masivei și numeroasei flote rusești în acest spațiu maritim și, tot simplist interpretând, chiar și necesitatea unei flote maritime de război pentru România. În final, ne putem întreba și ce fac vecinii noștri? Păi, Bulgaria a lansat la apă, vinerea trecută, o primă corvetă din cele două comandate de Ministerul bulgar al Apărării, nava de patrulare multirol de tip maritime multipurpose patrol vessel, denumită Hrabri, u,rmează și cealaltă, iar marina Poloniei, care a rămas, iată ca și România, cenușăreasa sistemului de apărare, începe săptămâna viitoare construcția a trei fregate care vor spori securitatea țării la Marea Baltică. Și aici, dacă îmi permiteți, cu o mare diferență. Dacă în Baltica sunt doar exerciții navale ruse și o numeroasă prezență navală, aliată, ei, Marea Neagră a devenit deja, în mare parte, un lac rusesc și cu certitudine este deja teatru de război. Pentru România, cu războiul din Marea Neagră și amenințarea Rusiei, situația înzestrării Forțelor Navale a devenit deja, și îmi caut bine cuvintele potrivite, cel puțin jenantă sau, haideți să îi spunem, critică și îngrijorătoare.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Instruirea în țara noastră a piloților pe avioanele de luptă F-16 va începe cel mai probabil luna viitoare.
Informația a fost confirmată chiar de președintele Klaus Iohannis, care a mai precizat că România este interesată nu doar de momentul începerii antrenamentelor, ci și de un rezultat bun în pregătirea piloților români, aliați, dar și ucraineni.
Klaus Iohannis:Este un proces care pentru noi este important și este important să se mențină. Noi nu antrenăm piloți din august până în septembrie, ci începem la sfârșitul acestei veri și va fi un proiect care va ține foarte mulți, să avem un proiect bine pregătit, solid, instructori foarte performanți și să avem aici un proiect de succes pentru Armata Română.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România s-a alăturat unei coaliții de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16, grup format din 11 state aliate.
Într-o ședință de la începutul acestei luni, Consiliul Suprem de Apărare a țării a aprobat înființarea, în România, a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
Potrivit reprezentanților companiei Lockheed Martin, producătorul aeronavele F-16, în România vor fi instruiți inițial piloții români, urmând ca militarii ucraineni să fie antrenați la noi în țară abia spre sfârșitul lui 2024. Până atunci, piloții Forțelor Aeriene Ucrainene vor începe instrucția pe F-16, în luna august, în Danemarca.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a semnat, la Summitul NATO de la Vilnius, Declarația comună privind formarea coaliției de antrenare a forțelor aeriene ale Ucrainei în vederea operării aeronavelor F-16.
Țara noastră s-a alăturat unui grup important de state aliate, format din Belgia, Canada, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Polonia, Portugalia, Olanda, Suedia și Marea Britanie.
Semnarea declarației vine în contextul în care, în ședința de săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat înființarea în România a unui centru de instruire pentru personalul din Forțele Aeriene Române care operează aeronave F-16, facilitate care, într-o fază ulterioară, va putea fi deschisă participării personalului navigant din statele aliate și partenere, inclusiv Ucraina.
La reuniunea NATO din Lituania, președintele Klaus Iohannis a cerut mai multe trupe aliate în țara noastră: Am decis să constituim în România, alături de Olanda și de alți parteneri internaționali, un hub regional de antrenament pentru piloții români de F-16, dar acest hub va fi accesibil și pentru piloții aliați și pentru cei ucraineni.
Solicitarea noastră, a celor de pe flancul estic, a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România va găzdui un centru regional unde se vor antrena piloții care operează aeronavele F-16. Anunțul a fost făcut în urma ședinței de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Este vorba despre un proiect realizat împreună cu aliaţi NATO și cu producătorul acestui avion de luptă. Într-o primă fază, aici se vor instrui piloții români, ca ulterior centrul să fie deschis și antrenării piloților din statele aliate și partenere, inclusiv din Ucraina.
O altă decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării privește forțele armate care vor fi puse la dispoziție în anul 2024 pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național.
Peste 2.500 de militari vor participa anul viitor la misiuni și operații în afara teritoriului statului român şi alți 3.100 se vor afla în așteptare, cu posibilitatea de dislocare la ordin. Membrii CSAT-ului au discutat și despre obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna viitoare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Participarea Armatei României la Operația „EUFOR Althea” în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina va crește începând cu luna octombrie a acestui an, cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul și muniția necesare îndeplinirii misiunilor. Suplimentarea forțelor a fost aprobată de președintele Klaus Johannis și adusă la cunoștința parlamentului, conform protocolului. Pentru asigurarea unei prezențe relevante a României în această operație, după retragerea companiei de manevră, care va avea loc în luna octombrie 2023, și pentru a susține demersurile de preluare a comenzii forței în luna ianuarie 2025, a fost analizată posibilitatea asigurării de către țara noastră a companiei stat major și deservire a batalionului multinațional dislocat în teatru, se arată în scrisoarea transmisă de șeful statului conducerii legislativului. Conform legislației în vigoare, participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român se aprobă de președinte, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În județele Harghita și Covasna se va desfășura, în perioada 12-16 iunie, un exercițiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare.
Ministerul Apărării Naționale anunță că exercițiul are un caracter de rutină și presupune verificarea completării cu personal și materiale a structurilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, dar și instruirea rezerviștilor prin derularea unor ședințe de pregătire specifice fiecărei specialități militare.
Astfel de antrenamente se organizează în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Precedentul exercițiu de acest gen a avut loc în județele Harghita și Covasna în anul 2015.
Legislația națională prevede că angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor la astfel de exerciții prin acordarea unui concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile. Refuzul de a primi ordinul de chemare și neprezentarea rezerviștilor la exercițiile și antrenamentele de mobilizare constituie contravenții și se sancționează conform legii.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Procesului de modernizare a Forțelor Aeriene Române va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35, a decis Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în ședința de marți, desfășurată la Palatul Cotroceni.
Performanțele acestor aeronave permit realizarea și menținerea superiorității aeriene, condiție obligatorie pentru asigurarea suveranității în spațiul aerian național. Tranziția către avioanele de generație a cincea se face cu ajutorul F-16 „Fighting Falcon”.
România are deja 17 astfel de aeronave și a achiziționat recent alte 32 din Norvegia. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a mai convenit continuarea demersurilor actuale, alături de aliați și parteneri, pentru promovarea securității și stabilității în regiunea Mării Negre.
Tot în această săptămână, Ministerul Apărării Naționale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire aferente mai multor programe de înzestrare a Forțelor Navele Române.
Potrivit documentului oficial, se are în vedere achiziția de submarine, vânătoare de mine și modernizarea navelor purtătoare de rachete.
Exerciții de mobilizare a rezerviștilor în județele Vâlcea și Dolj
Publicat de Gabriel Stan,
24 octombrie 2022, 13:31
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În județele Vâlcea și Dolj a avut loc un exercițiu de mobilizare pentru verificare a stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare.
Exercițiul a avut un caracter de rutină, activități similare fiind organizate în luna iunie a acestui an și în județele Bihor și Sălaj.
O parte din rezerviștii cuprinși în planurile de mobilizare, care au domiciliul pe teritoriul celor două județe, au fost chemați la unități militare pentru activități specifice de pregătire.
Exercițiul a fost planificat de Ministerul Apărării Naționale și de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și s-a desfășurat în baza unui plan aprobat anul trecut de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ne-a declarat generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful direcției informare și relații publice a Ministerului Apărării Naționale.
Generalul de brigadă Constantin Spînu:Sunt activități normale, prevăzute și de legislație. E vorba de Legea 446 din 2006, care reglementează pregătirea populației pentru apărare.
Sunt în primul rând verificate procedurile care se desfășoară la mobilizarea reală, sunt actualizate evidențele militare și, acolo unde se consideră necesar, se planifică și activități de actualizare a cunoștințelor militare în rândul rezerviștilor chemați, exersarea unor proceduri în domeniul specializărilor militare și inclusiv ședințe de tragere la care participă rezerviști.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri a avut loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreia a fost analizată situația din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României în planul securității, politic și umanitar.
Membrii CSAT au apreciat modul în care celula interinstituțională de criză, coordonată de Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat acțiunile pentru repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru.
S-a stabilit, de asemenea, să fie întreprinse în continuare demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afganii din anumite categorii precum: colaboratori ai autorităților române și ai organizațiilor internaționale, studenți cu burse în țara noastră, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și magistrați.
În cadrul ședinței CSAT a fost abordată și decizia Consiliului Nord-Atlantic de a declanșa o operație militară pentru evacuarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan.
Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuwait şi Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate cu asigurarea serviciilor esențiale.
În acest sens CSAT a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani, cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând din această lună pentru o perioadă de cel mult jumătate de an.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în cadrul ședinței din 27 aprilie redislocarea în țară a contingentului militar românesc din Afganistan la încheierea misiunii Resolute Support. Redislocarea va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni.
Până atunci, teatrul de operații din Afganistan rămâne pentru militarii Batalionului de Protecție a Forței „Jderii” o provocare și o zonă în care procedurile trebuie respectate și aplicate până la cel mai mic detaliu, fără a exista vreo urmă de rutină.
Căpitan Andrei Vicol: Ne continuăm misiunea alături de parteneri, iar securizarea bazelor Bandahar și Bagram rămâne o prioritate și este tratată cu mare responsabilitate de militarii români.
Tot în această săptămână a fost sărbătorită și Ziua Internațională a soţiilor de militari. O parte din camarazii noştri au ţinut să le transmită gândurile lor bune pentru dragostea, puterea și răbdarea de care dau dovadă cât timp ne aflăm la datorie în slujba patriei.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană – Rotaţia a IX-a participă în cadrul grupului de luptă din Polonia pentru asigurarea prezenței înaintate consolidate în flancul nord-estic al Alianței NATO alături de partenerii polonezi, americani, britanici și croați în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul summit-ului de la Varşovia.
Începutul săptămânii le-a adus o provocare militarilor focșăneni, ei executând primul exercițiu de antrenament în teren de nivel secţie.
Antrenarea secțiilor de a duce acțiuni de luptă într-un mediu complex, cât și îmbunătățirea relațiilor de comandă control au fost principalele obiective ale exercițiului. Ofițerul de relații publice a contingentului, locotenentul Mădălina Boboc:
Locotenent Mădălina Boboc (ofițer de relații publice): Militarii au demonstrat că sunt buni specialiști și au dat dovadă pe tot parcursul exercițiului de implicare, de atenție și o foarte bună capacitate de reacție.
A fost o bună oportunitate de a ne pregăti pentru exercițiul ce se va desfășura la începutul lunii, în cadrul căruia vom sprijini antiaerian forțele de manevră din cadrul grupului şi vom executa trageri cu muniție de luptă.
Teodora Mazere(realizator rubrică): Lansată în 1999 ca operațiune de susținere a păcii forța Kosovo, KFOR, este desfășurată în prezent în Balcani pentru a menține un mediu sigur și stabil, libertate de circulație pentru toți cetățenii din Kosovo și pentru a facilita integrare euroatlantică a Balcanilor de Vest.
Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană continuă să sprijine dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic și paşnic. În cadrul misiunii KFOR, România participă cu 51 de militari.
Locotenent colonel Alexandru Barbu: Militarii români dislocați în teatrul de operații Kosovo sunt implicați în numeroase proiecte de anvergură la nivelul comandamentului KFOR, campaniile de comunicare-informare, campaniile împotriva violenței domestice, emisiunile și produsele radio-tv elaborate de militarii români din cadrul Secției de operații psihologice.
Funcțiile pe care le încadrăm în comandamentul KFOR asigură grupului de comandă consilierea și expertiza, astfel încât acesta să fie în măsură să ia decizii în timp real, în funcție de situația reală din teren, mai ales că abordarea la nivelul comenzii KFOR este una proactivă și nu reactivă.
Alexandru Dina (realizator rubrică): În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a fost aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, iar această redislocare va fi etapizată și se va derula pe parcursul următoarelor luni, începând cu 1 mai 2021.
Ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă, a declarat, în urma ședinței CSAT, că trecem printr-o perioadă dificilă și impredictibilă generată de pandemie și că starea de securitate din regiunea Mării Negre este una degradată, iar postura de securitate a Alianței în zonă este testată zilnic.
Nicolae Ionel Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale: Pe agenda discuțiilor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de către președintele României, s-au aflat situația de la granița Ucrainei cu Rusia și retragerea trupelor aliate din Afganistan.
Fără îndoială, regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea europeană și euroatlantică. Asistăm astăzi la o conștientizare mai mare a faptului că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga noastră societate.
De asemenea, este nevoie de coerență și coeziune în tot ceea ce înseamnă ansamblul de vecinătate din regiunea Mării Negre.
Ne vom concentra în continuare asupra creșterii prezenței aliate și maturizarea operațională deplină a proiectelor de descurajare și apărare colectivă, dezvoltate în regiunea Mării Negre, în cadrul prezenței înaintate PfP.
Marcăm în acest an și 10 ani de parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Evoc, în acest context, importanța unei relații transatlantice puternice.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, marți, Planul de întrebuințare a forțelor Armate ale României care se trimit la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2018.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Ministerul Apărării Naționale va putea participa, în 2018, în afara granițelor statului român cu 1.775 de militari, ceea ce reprezintă o creștere cu 286 de militari față de anul trecut. Militarii pot fi desfășurați în teatrele de operații, precum și în cadrul misiunilor individuale de observare și monitorizare. Alți 233 de militari se vor afla în țară, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin.
De asemenea, forțele Ministerului Afacerilor Interne puse la dispoziție, în anul 2018, pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO și ONU vor fi în număr de 1.867 de jandarmi și polițiști — cu 340 mai mulți față de anul 2017. Dintre aceștia, 1.018 vor participa la misiuni, iar 849 vor putea fi dislocați la ordin.
În comunicat se arată că efortul principal va fi reprezentat, în continuare, de participarea cu forțe și mijloace la misiunea NATO din Afganistan — Resolute Support Mission, concomitent cu menținerea participării la operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA din Balcani.
„Prin participarea la astfel de misiuni, statul român se implică activ în promovarea stabilității și securității regionale și globale, în combaterea terorismului internațional, acționând în conformitate cu Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015-2019”, se precizează în comunicat.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei Române pentru perioada 2017-2026.
Documentul fusese retras de pe ordinea de zi a sedinței CSAT din 4 iulie, pentru că nu respectă acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărare.
În luna mai, Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe care depășesc 100 de milioane de euro fiecare.
Pentru realizarea acestor programe cu fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde de euro, va fi implicată și industria națională de apărare, care trebuie să-și modernizeze și să-și dezvolte capacități militare de producție adecvate.
În privința Serviciului de Telecomunicații Speciale, CSAT a aprobat eliberarea din funcție a generalului Marcel Opriș, directorul serviciului, dar și a adjunctului acestuia.
La propunerea președintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcția de director.
Acesta a ocupat până acum funcția de adjunct tehnic al directorului STS.
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru marţi, 4 iulie, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Implementarea Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul securităţii şi al apărării, dar şi numărul militarilor români care vor participa anul viitor în misiuni în afara ţării se află pe agendă.
Se va discuta şi despre activitatea de anul trecut a Serviciului Român de Informaţii, despre planul de înzestrare a Armatei în următorii zece ani, dar şi despre fenomenul migraţiei.
Ordinea de zi a şedinţei nu a fost făcută publică. Este posibil ca Premierul Victor Ponta să nu participe la reuniunea CSAT, pentru că, de ieri, se află în concediu. Până pe 9 august, când va reveni în fruntea guvernului, atribuţiile sale au fost preluate de vicepremierul Gabriel Oprea.
Este a treia şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării condusă de şeful statului.
În urmă cu o lună, pe agenda CSAT a fost Strategia Naţională de Apărare, votată apoi în Parlament, precum şi problema defrişărilor ilegale.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
