Inteligența artificială şi riscurile la adresa consumatorilor

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2020, 15:26 / actualizat: 3 martie 2020, 14:06

Inteligența artificială și procesele automate de luare a deciziilor pot crea riscuri la adresa consumatorilor.

Deoarece algoritmii de învățare pot prelucra datele cu o precizie și o viteză care depășesc capacitatea umană, aplicațiile de inteligență artificială au devenit tot mai frecvente în finanțe, asistență medicală, educație, sistemul juridic și nu numai. Însă dependența de inteligența artificială are și riscuri, mai ales acolo unde deciziile sunt luate fără supraveghere umană. Învățarea automată se bazează pe recunoașterea modelului în seturile de date. Problemele apar atunci când datele disponibile reflectă prejudecățile societății.

Inteligența artificială este implicată tot mai mult în sistemele de decizie algoritmice. În multe situații, cum ar fi accesul la credite, locurile de muncă, tratamentul medical sau sentințele judiciare, impactul deciziei asupra oamenilor poate fi semnificativ. Deciziile automate pot perpetua diviziunile sociale. Unii algoritmi folosiți în angajare s-au dovedit a fi părtinitori împotriva femeilor, de exemplu.

Comisia trebuie să clarifice modul în care intenționează:

• să se asigure că europenii sunt protejați de practicile comerciale neloiale și/sau discriminatorii sau de riscurile pe care le implică serviciile profesionale care folosesc inteligența artificială
• să garanteze o mai mare transparență în aceste procese
• să se asigure că în sistemele de decizie algoritmice sunt utilizate seturi de date de înaltă calitate și nepărtinitoare.

Dezvoltarea inteligenței artificiale și a proceselor automatizate de luare a deciziilor prezintă provocări pentru încrederea și bunăstarea consumatorilor. Când consumatorii interacționează cu un astfel de sistem, aceștia ar trebui să fie informați în mod corespunzător despre modul în care funcționează sistemul.

Rezoluția adoptată pe 23 ianuarie în cadrul comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor îndeamnă Comisia să examineze dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a garanta drepturi pentru protecția consumatorilor în contextul inteligenței artificiale și al procesului decizional automatizat.

Petra De Sutter – președinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a declarat: “Trebuie să ne asigurăm că sunt garantate protecția și încrederea consumatorilor, că regulile UE privind siguranța și răspunderea pentru produse și servicii sunt adaptate obiectivelor în era digitală.”

Rezoluția va fi votată în plen la mijlocul lunii februarie. După aceea, va fi transmisă Consiliului UE (statelor membre) și Comisiei. Comisia ar trebui să-și prezinte planurile pentru o abordare europeană a inteligenței artificiale pe 19 februarie 2020.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărui stat membru

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 iunie 2019, 11:46

Comisia Europeană a prezentat, pe 5 iunie, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019.  Acest raport definește orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. De asemenea, Comisia a adresat un avertisment României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugerează Consiliului să recomande corectarea acesteia.

Economia europeană este în creștere pentru al șaptelea an consecutiv și sunt semne că această tendință se va menține și în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condițiilor mai puțin favorabile și a incertitudinilor de la nivel mondial. Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata șomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între țări, regiuni și categorii de populație. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoțite de strategii de investiții bine țintite și de politici fiscal-bugetare responsabile, funcționează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene.

Recomandările specifice fiecărei țări

Recomandările oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice și sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă și să își atingă cele mai importante obiective comune de politică. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de țară publicate în luna februarie și pe evaluarea programelor naționale prezentate în luna aprilie. Încetinirea creșterii economice la nivel mondial face și mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Statele membre ar trebui să promoveze convergența socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro și să își continue eforturile de consolidare a pieței unice și de aprofundare a uniunii economice și monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiții naționale și pe prioritatea dată acestora și acordă o atenție specială disparităților regionale și teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiții și a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de țară publicate la începutul acestui an și ar trebui să permită stabilirea de priorități în ceea ce privește utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puțin unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a peste două treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate.

S-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare și al politicilor de ocupare a forței de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum și la concurența în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice și sociale cu care ne confruntăm în continuare și riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esențială pentru consolidarea rezilienței economiilor UE.

Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate

Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare. În unele state membre, nivelul datoriei publice și private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face față șocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creșterii dinamice a prețurilor la locuințe și creșterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susține creșterea productivității, a stimula investițiile și a promova creșterea potențială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Țările de Jos, România și Suedia) și că trei dintre aceste țări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia). Ca și în anii precedenți, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Orientări și decizii în contextul Pactului de stabilitate și de creștere

Pe baza evaluării programelor de stabilitate și de convergență pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua această decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franța, Italia și Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului și al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria și România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 și, respectiv, din 2017. Pe 5 iunie, Comisia a adresat un avertisment Ungariei și României cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 și sugereză Consiliului să recomande corectarea de către aceste țări a abaterii semnificative.

Context

Recomandările specifice fiecărei țări se bazează pe prioritățile mai ample identificate în discursul președintelui Comisiei privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Acestea sunt revizuite în fiecare an pentru a reflecta progresele realizate și evoluția situației. Statele membre ale zonei euro primesc și ele recomandări privind politica economică a zonei euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului său, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. De exemplu, a fost redus numărul recomandărilor, iar conținutul acestora a fost concentrat, lăsându-se însă o marjă de manevră statelor membre pentru a putea acționa în conformitate cu practicile și cu situația lor națională specifică. S-a acordat o atenție sporită provocărilor care decurg din situația agregată a zonei euro, inclusiv eventualelor efecte de propagare de la o țară la alta. Recomandarea privind zona euro a fost prezentată mai devreme în cadrul ciclului (în luna noiembrie), astfel încât să se ofere statelor membre posibilitatea de a ține cont în planurile lor de perspectiva la nivelul zonei euro. S-a acordat prioritate considerațiilor de ordin social și acestea au fost integrate în toate etapele evaluării, în conformitate cu prioritățile definite în Pilonul european al drepturilor sociale și prin utilizarea tabloului de bord social. În plus, în ciclul din acest an, Comisia s-a axat asupra nevoilor de investiții ale fiecărui stat membru, în vederea pregătirii pentru programarea viitoarei generații de fonduri UE și pentru a se asigura că prioritățile în materie de reformă și de investiții sunt convergente la nivel național, astfel încât sprijinul UE să poată fi utilizat în mod optim.

În plus, Comisia a avut mai multe inițiative de promovare a dialogului, de comunicare cu părțile interesate și de sporire a gradului de asumare a reformelor la nivel național. Înainte să publice rapoartele de țară, Comisia s-a consultat cu statele membre cu privire la părțile analitice ale acestora. În ultimele luni, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale și cu părțile interesate pentru a aborda principalele provocări și pentru a verifica modul în care ar putea fi transpuse acestea în recomandările specifice fiecărei țări. În paralel, Comisia organizează consultări periodice cu partenerii sociali și a invitat statele membre să fie mai receptive la contribuțiile partenerilor sociali naționali. De asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei oferă statelor membre, la cererea acestora, asistență specifică pentru măsurile de reformă, sprijinindu-le în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor.

În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale din fiecare stat membru, sub forma rapoartelor de țară, în cadrul pachetului de iarnă 2019 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau programele de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Recomandările, publicate pe 5 iunie, se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2019 pe care Comisia le-a publicat recent.

Etapele următoare

Comisia invită Consiliul să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Comisia va continua să comunice cu părțile interesate pentru a asigura asumarea pe scară largă a reformelor necesare, precum și monitorizarea și punerea în aplicare eficace a acestora. Miniștrii din UE urmează să poarte discuții cu privire la recomandările specifice fiecărei țări înainte ca acestea să fie adoptate de către șefii de stat sau de guvern din UE. Statelor membre le revine apoi sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale. Recomandările specifice fiecărei țări și analiza subiacentă din rapoartele de țară vor servi, de asemenea, ca bază analitică pentru programarea fondurilor politicii de coeziune a UE în perioada 2021-2027.

Recomandările specifice României

Parlamentul European a aprobat norme şi reguli noi pentru siguranţa rutieră în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 aprilie 2019, 10:50

Parlamentul European a aprobat reguli noi ce ar îmbunătăți siguranța rutieră și ar reduce numărul accidentelor.

Normele cer prezența anumitor tehnologii de siguranță în mașinile noi

• Autoturismele, camionetele, camioanele și autobuzele vor trebui echipate cu elemente avansate de siguranță
• Cicliștii și pietonii vor fi mai bine protejați
• În 2018, 25.100 de persoane au decedat în urma accidentelor pe drumurile europene

Elemente de siguranță, precum asistența inteligentă pentru controlul vitezei și sistemul avansat de frânare de urgență, vor trebui instalate în vehicule noi începând din mai 2022.

„Aceste reglementări deschid calea pentru salvarea a mii de vieți în următorii ani. Ne-am concentrat întotdeauna asupra siguranței participanților la trafic, în special a celor vulnerabili. Echipamentele suplimentare obligatorii pentru autoturisme, camioane și autobuze vor contribui la salvarea de vieți omenești „, a declarat raportorul Róża Thun (PPE, Polonia).

Vehiculele vor fi mai bine echipate pentru a preveni accidentele

Toate vehiculele noi ar trebui să fie echipate cu 30 de tehnologii de salvare a vieții umane precum asistența inteligentă de viteză, ce semnalează șoferului că a depășit limita de viteză, alerta privind somnolența și atenția, avertizare de distragere a atenției pentru a stimula șoferul să fie atent la situația de trafic, un semnal luminos pentru a semnala șoferilor din spate că mașina frânează brusc, sistemul de detectare a obiectelor și oamenilor din spatele vehiculului cu ajutorul unei camere, sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor, sistemul de monitorizare a nivelului alcoolului, aparatul de înregistrare a evenimentelor, care ar înregistra date relevante imediat înainte, în timpul și imediat după un accident rutier.

Sistemele avansate care vor trebui instalate în toate autovehiculele sunt: sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei; sistemul antidemaraj cu etilotest; sistemul avansat de avertizare cu privire la starea de distragere a atenției conducătorului auto; sistemul avansat de frânare de urgență; sistemul de avertizare la deplasarea in marșarier și dispozitivul de înregistrare a datelor privind accidentele („cutie neagră”).

Sistemul inteligent de asistență pentru controlul vitezei (ISA) ar putea reduce cu 20% accidentele pe drumurile europene, potrivit estimărilor. „ISA va oferi unui conducător auto informații, bazate pe hărți și identificarea semnelor rutiere, atunci când depășesc limita de viteză. Nu introducem un dispozitiv de limitare a vitezei, ci un sistem inteligent care va atrage atenția conducătorilor auto atunci când conduc cu viteză excesivă. Acest lucru nu va fi doar un element de siguranță pentru toți, ci va ajuta șoferii să evite amenzile de viteză”, a declarat doamna Thun.

Autoturismele și vehiculele utilitare ușoare vor fi de asemenea obligate să aibă un sistem avansat de frânare de urgență (deja obligatoriu pentru camioane și autobuze), precum și un sistem de urgență de menținere a benzii de circulație.

Majoritatea acestor tehnologii și sisteme vor deveni obligatorii din luna mai 2022 pentru modele noi și începând cu mai 2024 pentru modelele existente.

Elementele obligatorii de siguranță ar reduce drastic numărul de decese rutiere, deoarece 95% dintre accidente se produc din cauza unor erori umane.

Camioanele și autobuzele vor deveni mai sigure pentru cicliști și pietoni

Camioanele și autobuzele vor trebui proiectate și construite astfel încât participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi cicliștii și pietonii, să fie mai vizibili conducătorului auto (așa-numita „vizibilitate directă”). Aceste vehicule vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate pentru a reduce „în cea mai mare măsură posibilă unghiurile moarte din jurul vehiculului „, spune textul.

Sistemul „vizibilității directe” va trebui aplicat modelor noi începând din noiembrie 2025 și pentru modelele existente din noiembrie 2028.

Teste de impact și parbrize îmbunătățite

Noile norme îmbunătățesc, de asemenea, cerințele privind siguranța pasivă, inclusiv testele de impact (frontal și lateral), precum și parbrizele, pentru a atenua gravitatea rănilor pentru pietoni și cicliști. Omologarea de tip a pneurilor va fi de asemenea îmbunătățită pentru a testa anvelopele uzate.

Etapele următoare

Regulamentul, aprobat de Parlament cu 578 voturi pentru, 30 împotrivă și 25 abțineri, va fi acum supus aprobării Consiliului UE.

În 2018, 25.100 de persoane au decedat pe drumurile europene, iar 135.000 au fost rănite grav, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Europeană.

Poziție de conducere românească a unei agenții interguvernamentale din cadrul Uniunii Europene. Ambasadorul Sorin Ducaru este noul director al Centrului Satelitar EU SATCEN

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 16:50

Comunicat de presă MAE

Ambasadorul român Sorin Ducaru a fost ales marți, 5 martie 2019, în funcția de Director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (EU SATCEN). Votul a avut loc în board-ul SATCEN, aflat sub coordonarea politică a Consiliului UE, prin Comitetul Politic și de Securitate (COPS). Candidatul român a obținut o majoritate calificată a voturilor statelor membre, din primul tur de scrutin.

Susținerea statelor membre pentru obținerea acestei poziții de conducere a unei agenții din cadrul UE reflectă, dincolo de calitatea candidaturii, o recunoaștere a rolului și contribuțiilor României pe linia politicii externe și de securitate comună, precum și pe linia celei de securitate și apărare comuna ale UE, în conformitate cu Strategia Globala a UE și, de asemenea, cu prioritățile Președinției române a Consiliului UE.

România este și un beneficiar al produselor și serviciilor SATCEN, susținând nivelul crescut de ambiție privind dezvoltarea și modernizare agenției, inclusiv a contribuțiilor SATCEN pentru Programul Spațial European. De la începutul acestui an, România face parte din consorțiul pentru programul european de monitorizare spațială (Space Surveillance and Tracking), program care beneficiază de serviciile SATCEN.

Informații suplimentare

SATCEN este o agenție interguvernamentală a UE cu atribuții în domeniul susținerii acțiunilor de politică externă și de securitate comună, inclusiv a misiunilor și operațiunilor civile și militare ale UE, prin analiza informațiilor geo-spațiale, în corelare cu alte surse de informații relevante. Coordonarea operațională a SATCEN este realizată prin Serviciul European de Acțiune Externa (SEAE), Înaltul Reprezentat Federica Mogherini, deținând și poziția de președinte al Board-ului SATCEN. Agenția colaborează, de asemenea, cu Comisia Europeana, având, în acest context, atribuții pe linia dimensiunii de securitate a Programului Spațial European.

Ambasadorul Sorin Ducaru este diplomat de carieră, cu experiență de peste 25 de ani dobândită ca ambasador al României la ONU – New York, în SUA și la NATO, precum și în calitate de asistent al Secretarului General al NATO și șef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Este absolvent al Institutului Politehnic București (1988) și al Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative (1992). Deține un titlu de Master în Relatii Internaționale la Universitatea Amsterdam (1993) și titlul de Doctor în Relații Economice Internaționale la Academia de Studii Economice din București (2005). Pe parcursul carierei sale, Sorin Ducaru a obținut distincțiile naționale Meritul Diplomatic, Serviciul Credincios și Steaua României în rang de Cavaler.

Laura Codruţa Kövesi, a obţinut cele mai multe voturi în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 februarie 2019, 12:26

Andres Ritter din Germania, Jean-Francois Bohnert din Franţa şi Laura Codruţa Kövesi din România au fost audiați, ieri seară, în Parlamentul European pentru funcția de procuror-șef european, poziția de conducere a Parchetului European (EPPO).

Această nouă instituție a Uniunii Europene, creată pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre, inclusiv România, va fi însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro.

Ordinea audierilor a fost stabilită în urma tragerii la sorți.

Săptămâna trecută, ambasadorii celor 22 de state membre participante la EPPO și-au exprimat preferințele prin vot secret, Jean-Francois Bohnert fiind clasat pe primul loc, iar Laura Codruţa Kövesi și Andres Ritter pe locul al doilea, la egalitate.

Urmează ca, după votul în cele două Comisii – LIBE și CONT, asupra candidatului pe care îl susțin, să fie trimisă o propunere Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu, a explicat președintele Comisiei LIBE, eurodeputatul Claude Moraes, după audierile celor trei candidaţi:

”După această audiere urmează o evaluare completă și voi trimite o scrisoare președintelui Tajani în care îi voi spune care este poziția Comisiei CONT și care este poziția Comisiei LIBE.”

Laura Codruţa Kövesi, a obţinut marţi seară cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European – EPPO, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presă al Parlamentului European. Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.

Procedura prevede ca, în cazul în care membrii celor două Comisii ar fi votat, asemenea ambasadorilor țărilor UE, pe procurorul francez Jean-Francois Bohnert, atunci competiția ar fi luat sfârșit cu victoria acestuia, decizia urmând a fi votată formal în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne). În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European, există un alt candidat care se claseză pe prima poziție, atunci Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor intra în etapa de negociere.

În aprilie 2017, 16 state membre, între care și România, au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura cooperării consolidate.

Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.

România se numără printre țările care au luat parte, încă de la debutul acestei idei, la procesul de lansare a cooperării consolidate la care ulterior au aderat și alte state, iar operaționalizarea EPPO, inclusiv prin numirea unui unui procuror-șef european este un obiectiv al președinției române a Consiliului UE.

Perspectiva europeană a Balcanilor de Vest este un proces ireversibil

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 martie 2018, 10:49

Ministrul pentru preşedinţia bulgară a Consiliului UE, Liliana Pavlova, a susţinut un discurs în cadrul forumului partidelor GERB şi Partidul Popular European /PPE/, desfăşurat la Sofia. „Tema privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest se află deja pe agenda europeană comună şi este recunoscută de toţi partenerii şi instituţiile europene drept un proces ireversibil. Eforturile sunt îndreptate spre viitorul summit de la Sofia din 17 mai, pentru a realiza nu numai consensul politic, ci şi pentru a elabora proiecte clare şi concrete”, a declarat ministrul Pavlova. Potrivit acesteia, proiectele trebuie să fie evidente şi palpabile pentru cetăţenii din Balcanii de Vest, pentru a le oferi transport, conectivitate digitală şi educațională. „Perspectiva nu înseamnă promisiuni false de aderare rapidă. Fiecare dintre aceste ţări mai are de parcurs un drum lung, însă aceasta este o garanţie a direcţiei de care ele au nevoie”, a precizat ministrul bulgar. Adresându-se oaspeţilor din PPE, Pavlova a menţionat că aşteaptă sprijinul lor pentru priorităţile bulgare ale preşedinţiei europene. „Am primit sprijinul vostru şi aşteptăm opiniile voastre specializate privind priorităţile noastre în trei domenii principale – viitoarea politică de coeziune, costurile cu şi fără politica de coeziune pentru Balcanii de Vest şi includerea autorităţilor locale din Balcanii de Vest în cooperarea regională”, a mai spus ministrul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Corpul european de solidaritate a împlinit un an

Publicat de adinaiftime, 15 decembrie 2017, 22:00

La un an de la lansarea sa, cei 1.701 tineri înregistrați în Corpul european de solidaritate plasează România printre țările cu cel mai mare număr de participanți la această inițiativă, ea clasându-se pe locul 6 la nivel european, după Italia, Spania, Portugalia, Germania și Franța. Pe ansamblul Europei, numărul tinerilor înscrişi din toate statele membre a ajuns la 42.745, dintre care 2.166 şi-au început deja activitatea în plasamentele oferite de 1.434 de organizaţii.

De la momentul lansării, participanţii din cadrul Corpului european de solidaritate (CES) au fost activi în întreaga Europă. În august 2017, de exemplu, primul grup de voluntari din CES a sosit în Norcia, Italia, pentru a contribui la eforturile de reconstrucție și reparare a pagubelor şi de restabilire a serviciilor sociale pentru comunitatea locală afectată de cutremurele grave din urmă cu un an. Alţi participanţi lucrează, de exemplu, cu tineri care provin din medii defavorizate sau cu nevoi speciale, inclusiv cu refugiaţi sau cu persoane în vârstă, de la Rotterdam în Olanda, până la Aveiro în Portugalia, precum şi în multe alte locuri din Europa.
Propunerea Comisiei referitoare la consolidarea Corpului european de solidaritate, prin atribuirea unui buget propriu şi a unui cadru juridic specific, precum şi prin extinderea activităţilor sale, este în prezent în curs de dezbatere în Consiliul UE şi în Parlamentul European.

Corpul european de solidaritate a fost lansat cu obiectivul de a ajunge la 100.000 de tineri participanţi până la sfârşitul anului 2020.