Ştefan Ciochinaru: Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin… Poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus

Publicat de Gabriel Stan, 28 martie 2022, 15:29

Interviul de la Subiectul săptămânii este realizat cu profesorul de ştiinţe politice, jurnalist, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, consilier de imagine comunicare şi relaţii internaţionale, doctor în drept internaţional, domnul Ștefan Ciochinaru despre această săptămână fierbinte, care ne dă însă speranţe că lucrurile vor merge către bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ştefan Ciochinaru, bun venit la “Jurnalul militar”!

Ştefan Ciochinaru: Bună dimineaţa! Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Recunosc că discuţia pe care am avut-o înainte de a intra în direct optimistul eraţi dumneavoastră şi pesimistul eram eu.

Nu poate decât să ne bucure poziţia dumneavoastră, pentru că ştirile care vin din mediul internaţional sunt unele care ne îngrijorează pe toţi.

A fost această reuniune pe la Bruxelles, unde însuşi preşedintele Statelor Unite a venit acolo cu o poziţie solidă în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi poziţia NATO de acolo. Cum aţi prezenta dumneavoastră studenţilor, e o situaţie cu un mediu pe care aţi putea să îl predaţi 20 de ani de azi înainte.

Ştefan Ciochinaru: Absolut, aşa este. În primul rând optimismul se datorează tocmai acestei poziţii solide evocate de dumneavoastră. Au fost trei summituri la Bruxelles, a fost summitul NATO, a fost summitul celor şapte cele mai bogate industrializate şi puternice state ale lumii, aşa numitul G7, Grup G7 şi a fost summitul Consiliului Uniunii Europene, consiliu pentru că în acest summit UE a fost reprezentată de şefii de stat şi de guverne.

Ei bine, în primul rând Occidentul, lumea liberă a demonstrat că este unită şi acesta este un motiv de optimism. Apoi a demonstrat că nu se lasă şantajată de arma energetică a Rusiei pe care Vladimir Putin a pregătit-o îndelung, timp de 20 de ani tocmai pentru acest moment. Apoi, alte motive de optimism sunt date de măsurile care au fost stabilite. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, spunea imediat după reuniunea la vârf a ţărilor membre să resetăm postura defensivă a NATO, atenţie, pe termen lung în estul alianţei.

Şi ca urmare a acestei resetări, trebuie să spunem că România beneficiază, alături de alte trei ţări, de trimiterea de noi trupe, e vorba de înfiinţarea acelor grupuri de luptă, dar sunt convins că dumneavoastră deja aţi discutat aceste lucruri, aşa că nu voi insista.

E foarte interesant însă că Jens Stoltenberg a transmis trei avertismente, care după aceea au fost reluate în diverse moduri şi de şefii de state şi de guverne atât în reuniunea NATO, cât şi în reuniunea G7 şi a UE, şi anume avertismentele au fost transmise către China să se abţină de la sprijinirea Rusiei şi a făcut epocă declaraţia preşedintelui american, Joe Biden, care a spus: nu l-am ameninţat pe preşedintele X, i-am atras doar atenţia asupra pericolului.

Apoi a fost avertizat Belarusul să nu mai acţioneze ca un complice al Rusiei şi, foarte interesant, în declaraţia premergătoare summitului NATO, Stoltenberg a atras atenţia că trebuie să oprească acţiunile de subminare din Bosnia şi Herţegovina.

Acolo era vorba de un avertisment la adresa Belgradului. Aşadar, Serbia este a treia ţară avertizată la reuniunile de ieri. Şi este interesant pentru că vorbim, iată, de aliaţi ai Rusiei, ai unei Rusii agresive, a unei Rusii care nu vrea să înţeleagă că nu mai este un imperiu acum, la aproape jumătatea secolului XXI, şi că nu mai poate să acţioneze cum doreşte în relaţiile internaţionale şi că trebuie să respecte aceste relaţii internaţionale, potrivit dreptului internaţional pe care, de altfel, l-a încălcat.

Toate principiile şi normele fundamentale ale dreptului internaţional au fost încălcate, iar pe teatrul de război din Ucraina au loc crime de război definite ca atare în documentele internaţionale la care şi Rusia este parte, dar care, iată, nesocoteşte.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciochinaru, aş vrea să vă invit să demontăm o temă falsă care circulă în România şi care spune că, de fapt, noi, în fine, NATO i-am provocat pe ruşi, pentru că am venit în coasta lor şi asta este o expresie pe care ei au folosit-o.

Şi eu mă gândesc că însăşi această acţiune de aducere a unor battle group-uri ale NATO în estul Alianţei sunt dovada clară că aceasta este o temă falsă. Dacă noi am fi fost agresivi sau dacă am fi stat în coasta lor, aşa cum ziceau ei, aceste battle group-uri erau aici.

Ştefan Ciochinaru: Evident, probabil că nu ştie lumea, dar ar trebui reamintit, este faptul că NATO nu a avut niciun plan de luptă, n-avut nici măcar un singur soldat deplasat în Europa Centrală şi de Est, până după evenimentele din 2014, care au dus la anexarea Crimeei.

Deci NATO nu a făcut nicio mişcare către frontierele geopolitice ale Rusiei, aşa cum sunt ele teoretizate delirant de către Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. Dar, dincolo de asta, eu vă mulţumesc pentru întrebare, domnule Dumitraşcu, şi cred că este, iertaţi-mă, rolul dumneavoastră, al redacţiei militare, să arătaţi că noi ne găsim într-un război informaţional. Ştiţi, ultimul mesaj fals care este răspândit pentru a crea panică în România este că ar urma o criză a medicamentelor în farmacii.

Dar noi în fiecare zi suntem supuşi unui adevărat asalt de ştiri false, aşa-numitele fake news, deci aceste ştiri false care sunt menite să contribuie la o dezorganizare a ţărilor aliate, iar România este o ţară de primă linie şi atunci este, bineînţeles, o ţintă şi noi trebuie să demontăm aceste lucruri. Aşa este şi cu mitul pe care îl evocaţi dvs.

Nu a existat niciun fel de tratat, niciun fel de înţelegere scrisă şi nici măcar verbală, pentru că, ştiţi, după ce au spus că s-au încălcat nişte înţelegeri, ruşii au venit şi au spus: nu, de fapt au fost nişte înţelegeri verbale, nişte gentlemen’s agreement, o înţelegere între domni.

Ei, nici vorbă de aşa ceva şi, culmea este, şi foarte bine că s-a întâmplat aşa, dezminţirea a venit chiar de la cel care ar fi putut să facă aceste înţelegeri, şi anume preşedintele Mihail Gorbaciov.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact.

Ştefan Ciochinaru: Mihail Gorbaciov care a spus: nu au avut loc astfel de discuţii, iar după aceea, bineînţeles că a fost verificat Gorbaciov şi a fost întrebat cu privire la aceste lucruri şi traducătorul său, evident un ofiţer KGB, care, la rândul său, a spus că nu au avut loc astfel de discuţii.

Deci este evident un mit, e o poveste inventată de propagandiştii Moscovei pentru a justifica un pericol inexistent. Pentru că, bun, ei ocupă Ucraina şi, dacă ocupă Ucraina, nu vin cu frontiera la marginea Poloniei şi a României? Deci nu vor fi din nou în frontieră cu NATO?

Nu există niciun fel de logică. Sunt sofisme de liceu, iertaţi-mă. Este chiar dezamăgitor. Noi credeam că la Kremlin acolo sunt nişte maeştrii…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunt nişte creiere!

Ştefan Ciochinaru: Da, da. Ei bine, nu sunt. Se dovedeşte că nu sunt. Îmi pare rău.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, domnule Ciochinaru, cât preţ puneţi pe aceste ameninţări nucleare, chimice, bacteriologice?

Ştefan Ciochinaru: Chimice şi bacteriologice… nu cred că Rusia îşi poate permite, iar cele nucleare cred că sunt folosite doar ca un şantaj diplomatic pentru a favoriza dobândirea de imunităţi în negocierile ulterioare.

Nu degeaba Putin vrea să vorbească cu Biden, nu vrea să vorbească cu Zelenski. Cum să vă spun, eu cred că dacă ar da un astfel de ordin l-ar împuşa ai lui, pentru că ar trebui să moară şi familiile celor care ar executa ordinul.

Ar fi o catastrofă care ar pune sfârşit umanităţii, ar pune sfârşit acestei planete şi nu cred că cineva ar avea demenţa de a apăsa pe buton. Însă, e adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate. Ursul este grav rănit, e prins în capcană, cu cât se zbate mai mult, cu atât sângerează mai tare.

Are foarte puţine căi de ieşire, vom vedea, dar în orice caz nu retorica agresivă şi ameninţările nucleare îl vor salva din această capcană în care a intrat singur. Rusia încă are resurse. În momentul de faţă, ştiţi foarte bine, se regrupează şi îşi reorganizează trupele, se pregătesc pentru o confruntare de lungă durată şi să ştiţi că veştile care vin de la Moscova nu sunt foarte bune, din punctul nostru de vedere, în sensul în care totul e în regulă, magazinele au fost umplute cu produse, oamenii discută despre preţuri, pentru că preţurile sunt mari, dar nu discută despre invazie.

Putin are susţinerea ruşilor. Să ştiţi că se încearcă în mod incorect să se arunce responsabilitatea doar asupra lui Putin, se personalizează toată povestea. Nu, poporul rus este vinovat pentru această situaţie, Putin este un exponent al poporului rus…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Din păcate aşa este.

Ştefan Ciochinaru: Poporul rus va trebui, aşa cum japonezii şi germanii au fost demilitarizaţi printr-o reeducare democratică, asta va trebui să se întâmple.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi autostigmatizaţi cum sunt nemţii.

Ştefan Ciochinaru: Da, absolut, aveţi perfectă dreptate. Deci, nu se poate să fii în permanenţă o ameninţare pentru vecini, pentru pacea lumii, doar pentru că ai rămas printr-o conjunctură ultimul imperiu din această lume în care se îndreaptă către un ev absolut revoluţionar.

Ne aşteaptă nişte vremuri extraordinare. Dar nu poţi să intri în această etapă nouă de dezvoltare a umanităţii în al patrulea val cum i-ar fi spus Alvin Toffler cu o putere barbară şi iată criminală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii la “Jurnal militar” a fost analistul politic şi profesorul în relaţii internaţionale Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm la radio!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Consiliul Uniunii Europene a votat pentru numirea Laurei-Codruța Kövesi în funcţia de procuror-șef european

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 septembrie 2019, 14:49 / actualizat: 19 septembrie 2019, 22:13

Referitor  la susţinerea primită de Laura-Codruța Kövesi, din partea de Consiliului pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef european, deputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a declarat:

„Laura-Codruța Kövesi a câștigat acum în mod categoric votul pentru poziția de procuror-șef european în Consiliul Uniunii Europene. Candidata noastră a obținut 17 voturi din 22 de voturi exprimate. Este o victorie categorică.

A câștigat dreptatea. A câștigat justiția. A câștigat România oamenilor cinstiți.

Felicitări, Laura-Codruța Kövesi!”

Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

Uniunea Europeană aprobă un nou regim de sancțiuni pentru utilizarea armelor chimice

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 octombrie 2018, 14:59

Miniștrii de Externe din țările Uniunii Europene vor aproba oficial, pe 15 octombrie, la o reuniune a Consiliului UE de la Luxemburg, un nou regim de sancțiuni împotriva persoanelor fizice și juridice, responsabile, după opinia comunității europene, de utilizarea și distribuirea armelor chimice, a anunțat, duminică, serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii.

„Regimul de sancțiuni propus de Marea Britanie și de Franța după atacurile din Siria și Salisbury va fi adoptat oficial mâine [15 octombrie], la o reuniune a Consiliului Miniștrilor de Externe de la Luxemburg”, arată comunicatul.

Serviciul de presă al Ministerului britanic de Externe a menționat că Jeremy Hunt, șeful de la Foreign Office, va mulțumi duminică la reședința de la Chevening-House omologilor lui din Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Croația și România, „pentru susținerea și angajamentul lor la efortul global pentru a se opri folosirea armelor chimice odată pentru totdeauna”.

„Ministrul de Externe va profita de acest moment pentru a se asigura că noul regim de sancțiuni va fi aplicat rapid anumitor persoane și organizații responsabile cu utilizarea și proliferarea armelor chimice din întreaga lume. De asemenea, îi va informa pe colegii lui că acum este necesară accelerarea dezbaterilor asupra noului regim de sancțiuni în spațiul cibernetic”, a afirmat serviciul de presă.

„Există de mai mulți ani o interdicție internațională privind utilizarea armelor chimice, care este acum amenințată după atacurile chimice din Siria și Salisbury. Acum trebuie să redesenăm linia roșie, ceea ce este un avertisment clar pentru cei care folosesc această armă teribilă că prețul plătit acest lucru va fi întotdeauna foarte mare. Aceste noi sancțiuni sunt foarte importante, dar problema nu se sfârșește acolo „, precizează Jeremy Hunt, citat de comunicat.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Consiliului UE le-a declarat reporterilor de la Bruxelles că nu se știe când și împotriva cui va fi introdus pentru prima dată noul regim de sancțiuni, pe care ambasadorii celor 28 de state membre ale UE l-au convenit pe data de 26 septembrie.

Elaborarea unui nou mecanism de sancționare a început la finalul summit-ului UE de la sfârșitul lunii iunie, care s-a adoptat o decizie de stabilire a unui nou regim de măsuri restrictive pentru combaterea răspândirii armelor chimice. Această decizie a fost adoptată la o zi după încheierea sesiunii de urgență de la Haga a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), consfătuire convocată la inițiativa Regatului Unit al Marii Britanii și a Statelor Unite ale Americii, după ce a fost otrăvit la Salisbury Serghei Skripali, ex-colonel GRU, împreună cu fiica sa Iulia, precum și ca urmare a acuzațiilor adresate forțelor guvernamentale din Siria că ar fi folosit arme chimice.

Țările membre ale Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice au atribuit organizației (OIAC) printr-un simplu vot dreptul de a stabili cine sunt vinovații (sau care ar fi posibilii vinovați) de utilizarea armelor chimice.

Alexandr Șulighin, reprezentantul permanent al Rusiei la OIAC, a precizat că decizia este „o uzurpare a competențelor exclusive ale Consiliului de Securitate al ONU.“

Modelul olandez la București!

Publicat de adinaiftime, 23 iunie 2017, 09:00

Primăria Capitalei este interesată de experiența oraselor olandeze, precum Amsterdam sau Rotterdam, în ceea ce privește transportul public, transportul alternativ, urbanismul și managementul traficului.
În urmă întâlnirii dintre Primarul General Gabriela Firea și Excelenta Sa Stella Ronner-Grubacic, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Regatului Țărilor de Jos la București, s-a stabilit că specialiștii români să se întâlnească cu cei olandezi, pentru schimburi de experiență în domeniul infrastructurii pentru transportul public și în cel al managementului traficului.
În concretizarea acestei înțelegeri între cei doi înalți oficiali, se află, deja, în pregătire vizita la București a unei delegații de specialiști olandezi în mobilitate urbană. Experții olandezi vor analiza, împreună cu cei români, situația infrastructurii pentru biciclete, pentru a formula soluții inteligente și sustenabile privind dezvoltarea acestui mod de transport alternativ, nepoluant și care nu generează congestie în trafic, la nivelul Bucureștiului.

Edilul Șef Gabriela Firea s-a arătat interesată în dezvoltarea unor parteneriate între București și marile metropole olandeze, de la care Bucureștiul ar avea multe de învățat, în ceea ce privește calitatea vieții cetățenilor săi, respectul pentru turiști, calitatea ofertei pentru vizitatori și soluțiile inteligente ce privesc punerea în valoare a istoriei unor orașe precum Amsterdam sau Rotterdam, îmbinate cu elemente ale tehnologiei moderne, care contribuie la bunăstarea cetățenilor și a turiștilor, a subliniat Gabriela Firea. Primarul General a mai afirmat că actuala administrație a Capitalei este interesată în dezvoltarea cât mai multor proiecte de tip smart city, așa cum fac, deja, alte capitale europene.

În acest context, ambasadorul Olandei, Stella Ronner-Grubacic, a subliniat faptul că președenția olandeză a Consiliului Uniunii Europene a susținut dezvoltarea Agendei Urbane, program european ce permite consiliilor locale să se implice în luarea deciziilor la nivelul Uniunii. Sub umbrela Agendei Urbane, putem sustine programe de parteneriat între orașele românești și olandeze și voi susține acest tip de parteneriate, i-a promis ambasadorul olandez Primarului General Gabriela Firea.

Prioritățile CESE au fost punctate de către președintele Georges Dassis

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 martie 2016, 09:30

Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).

Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.

Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.

„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

• promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
• promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile.
• garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun

În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare

Letonia a preluat la începutul anului preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 februarie 2015, 09:47

Letonia a preluat la începutul anului, de la Italia, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Membră a Uniunii Europene din 2004, Letonia deţine pentru prima dată, preşedinţia şi va avea atribuţii în domenii precum economia, protecţia mediului şi agricultura. Până în 30 iunie, vor fi organizate zece reuniuni ale miniştrilor europeni. Ministrul leton al agriculturii, Janis Duklav s-a întâlnit săptămâna trecută cu omologii săi din celelalte state membre pentru a prezenta prioritătile în fruntea Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a fost primul Consiliu European al Agriculturii la care particip şi sunt bucuros că am avut discuţii fructuoase, discuţii pe teme de actualitate cu privire la agricultură. A fost o oportunitate pentru mine să prezint priorităţile preşedenţiei, printre care se numără simplificarea politicii agricole comune. Un rol important îl are agricultura ecologică. Vom continua să luăm măsuri privind sănătatea animalelor şi a plantelor, dar şi a sistemului de control.

Un alt punct de pe agenda de lucru a fost situaţia actuală de pe piaţa produselor alimentare. În general statele membre au probleme cu exportul fructelor, legumelor şi produsele lactate, având în vedere emargoul impus de Rusia asupra produselor agricole din Uniunea Europeană. S-a discutat despre cât de afectate sunt aceste sectoare, dar şi despre măsurile introduce până în prezent pentru a face faţă interdicţiei. Unele state membre sunt de părere că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a atenua consecinţele emargoului. S-a discutat de asemenea şi despre dificultățile întâmpinate de către sectorul cărnii de porc pentru care nu s-au luat încă măsuri.

Jānis Dūklavs a precizat că situația trebuie gestionată la nivel european și nu national. Este inacceptabil ca statele membre să beneficieze de tratamente differentiate, a mai spus acesta.

Nominalizarea agriculturii ecologice ca o prioritate la nivel european este de bun augur, mai ales că piaţa ecologică din Uniunea Europeană s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, cererea este în creștere, la fel şi încrederea europenilor în produsele bio. Fermierii pot accesa subvenţii pentru conversia la agricultura ecologică, dar pot obține şi fonduri europene nerambursabile. Luna aceasta este programată o altă reuniune, având ca temă agricultura ecologică, reducerea distanței în timp și spațiu dintre locul de producție și consumator.

Lansarea Anului European pentru Dezvoltare la Riga

Publicat de Monica Slavici, 15 ianuarie 2015, 09:18

Săptămâna trecută, la Riga, în Letonia, a avut loc lansarea Anului European, moment care a marcat începutul Preşedinţiei letone la Consiliul Uniunii Europene. Astfel anul 2015 este un an special pentru dezvoltare, nu doar un nou început ci şi un termen limită.

Neven Mimica, comisarul European pentru cooperare internaţională şi dezvoltare despre rolul de donator al UE

Uniunea Europeana si cele 28 de state memebre ale sale sămân cel mai important donator de asistenţă din lume. În anul 2013 am acordat peste 56 de miliarde de euro în cadrul programelor de asistenţă, mai mult de jumătate din ceea ce înseamnă ajutor la nivel mondial. Ceea ce ne dorim insă cu adevărat, obiectivul nostru principal este să devenim, nu cel mai mare ci cel mai bun. Tocmai de aceea noua noastră agendă vizând dezvoltarea este atât de importantă.

Comisarul Mimica a mai precizat că cetăţenii europeni sunt deschişi acestor eforturi, cum reiese din Eurobarometru iar cele trei provocări majore pentru viitorul tărilor in curs de dezvoltare sunt : sănătatea, pacea şi securitatea şi educaţia.

85% dintre ei consideră că este important să ajuți oamenii din țările în curs de dezvoltare, cu 2% mai mulți decât în 2013. De asemenea, 67% din respondenți cred este bine ca acest ajutor să crească- în ciuda situației economice dificile. Nivelul personal de implicare al cetăţenilor Uniunii este, de asemenea, foarte ridicat. Oamenii sunt gata să contribuie și personal la dezvoltarea cooperării-unul din doi europeni ar fi dispus să plătească mai mult pentru produse provenind din țări în curs de dezvoltare, pentru a le susține creșterea. Voluntariatul este, pentru 75% dintre europeni, o altă modalitate prin care se poate sprijini reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.Este, de asemenea, interesant de observant că trei sferturi dintre cei chestionaţi cred că Europa însăşi beneficiază de pe urma furnizării de ajutor celor care au nevoie de sprijin având o influență pozitivă asupra cetățenilor săi, și contribuind la crearea unei lumi mai pașnice și mai corecte.”

Un moment important al Anului European Pentru Dezvoltare va fi la 1 mai deschiderea Expoziţiei universale de la Milano cu tema: Hrănirea planetei, Energie pentru viaţă.