Ghidaje tematice dedicate lui Constantin Brâncuşi la Muzeul ASTRA!
Publicat de Andra Radu,
17 februarie 2022, 15:30 / actualizat: 17 februarie 2022, 18:14
Vizitatorii Muzeului ASTRA din Sibiu vor beneficia în weekendul următor, de ghidaje tematice, dedicate lui Constantin Brâncuşi.
„Muzeul ASTRA, instituţie ale cărei acţiuni sunt posibile prin finanţarea Consiliului Judeţean Sibiu, organizează în acest sfârşit de săptămână, 19-20 februarie (între orele 11:00-15:00), evenimentul „Weekendul Brâncuşi”. La împlinirea a 146 de ani de la naşterea Maestrului Constantin Brâncuşi, Muzeul ASTRA reliefează acest moment printr-o călătorie specială în lumea satului tradiţional din zona Olteniei de Nord, prezent aici cu monumente şi obiecte de patrimoniu.
În cele două zile dedicate sculptorului Constantin Brâncuşi, vor fi organizate ghidaje tematice în gospodăriile din Bălăneşti, Târgu-Cărbuneşti, Musculeşti-Petreşti, Croici-Mătăsari, Stolojani, crama viticolă din Bălăneşti, crama pomicolă din Polovragi şi povarna din Sârbeşti, monumente expuse în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului”, se arată în comunicatul Muzeului ASTRA.
Muzeografii vor oferi vizitatorilor informaţii despre arta, tradiţiile gorjene, dar şi despre viaţa şi opera sculptorului român.
De asemenea, meşterul Andrei Buda va pune în scenă un atelier de sculptură la Gospodăria din Târgu-Cărbuneşti, între orele 11:00-15:00, în care toţi cei interesaţi vor avea ocazia să realizeze sculpturi din lemn, în miniatură, inspirate din opera Maestrului Brâncuşi.
Astăzi se împlinesc 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.
Este considerat un inovator fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii, exprimând esenţa lucrurilor, dinamismul formelor, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.
Anul 2016, în care am marcat 140 de ani de la naşterea sculptorului, a fost declarat, România, „Anul Brâncuşi”.
Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa. Deşi familia sa era avută, Brâncuşi alege să ducă o viaţă modestă, care avea să îi influenţeze puternic viziunea artistică ulterioară. Pentru a urma cursurile instituţiei de învăţământ, Brâncuşi învaţă singur să scrie şi să citească.
În anul 1896, Brâncuşi iese prima dată din ţară şi merge la Viena, unde se angajează ca cioplitor în lemn, pentru a-şi putea susţine financiar şederea. Este un moment care avea să influenţeze puternic viaţa sa artistică ulterioară.
În anul 1898, este admis la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti, dar pentru a putea să participe la cursuri este obligat să-şi vândă partea de moştenire de la Hobiţa unuia dintre fraţi.
În primul an al studenției, lucrarea sa „Bustul lui Vitellius” obţine „menţiune onorabilă”, în anul 1900 obţine prima medalie de bronz pentru realizarea unui bust după un model antic – „Capul lui Laocoon“. Un an mai târziu lucrarea „Studiu” câştigă medalia de argint, iar în 1902, primeşte medalia de bronz pentru „Ecorşeu”.
În anul 1903 primeşte prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, rămas până astăzi singurul monument public din Bucureşti al lui Brâncuşi.
În 1908 Brâncuşi sculptează „Sărutul“, iar în anul 1909, Brâncuşi îşi inaugurează un atelier, în Paris, pe strada Montparnasse, care avea să fie vizitat de mai toţi marii artişti ai vremii care îi deveniseră prieteni: Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse sau Erik Satie.
Brâncuşi sculptează prima versiune a „Coloanei Infinitului”, în anul 1918.
La 22 septembrie 1931,Brâncuşi primeşte din partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.
În anii 1937 – 1938, Brâncuşi revine în România pentru inaugurarea a trei lucrări în grădina publică din Târgu Jiu – „Coloana Infinitului“, „Poarta sărutului“ şi „Masa tăcerii“, realizate cu piatră obţinută de la carierele de la Pietroasa, Ruşchiţa şi Baciu.
La 16 martie 1957 Constantin Brâncuşi moare şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.
Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobiţa către centrul universului artistic.
În Capitală şi în ţară au loc manifestări speciale. La Târgu Jiu se va deschide Muzeul Naţional Constantin Brâncuşi.
Ziua Brâncuşi va fi marcată şi la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, care, astăzi, va putea fi vizitat gratuit. În această seară, în curtea Palatului Regal va avea loc un spectacol de proiecţii cu holograme.
Persoanele care au făcut donaţii pentru cumpărarea de către stat a operei „Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi vor primi banii înapoi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, publicată deja în Monitorul Oficial. Sumele vor fi restituite până pe 31 decembrie 2018.
Costurile aferente restituirii banilor, indiferent de mijlocul prin care aceştia au fost colectaţi, vor fi suportate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii.
Amintim că în 2016 guvernul condus de Dacian Cioloş a lansat campania pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia pământului”, urmărind astfel să atragă contribuţiile românilor interesaţi de recuperarea patrimoniului naţional.
Până pe 30 septembrie 2016 ar fi trebuit să fie strânsă suma de şase milioane de euro, pentru a completa cele cinci milioane de euro alocate deja de Guvernul României. Donaţiile nu au fost suficiente, iar ce ce le-au făcut totuşi ar fi trebuit să primească banii până mâine.
Începând cu data de 7 decembrie puteți vizita in Galeria de Artă Românească Modernă a MNAR lucrările lui Constantin Brâncuși, dispuse într-un nou context expozițional, grație căruia puteți parcurge cronologic perioada de început a căutărilor sale. Dintre lucrările expuse fac parte „Cumințenia Pământului”, „Rugăciunea” și „Supliciul”, iar pentru prima dată puteți admira un desen remarcabil realizat de acesta, care va putea fi vizionat doar trei luni pe an, din motive de conservare, informeaza institutia muzeala.
Conceptul expozițional aparține societății de arhitectură Abrupt Arhitectura, împreună cu Creativ Flooring, Aedificia Carpați, Rombigal, SHO-SHA Adertising, iar expunerea operei Cumințenia Pământului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Banca Transilvania și Asociația Prietenii MNAR.
Expoziţia „Constantin Brâncuşi” este permanentă, aşa cum a fost întotdeauna, şi se află în Galeria de Artă Românească Modernă a MNAR, într-o sală de 150 de metri pătraţi. În Sala „Brâncuşi” au fost expuse, alături de „Cuminţenia Pământului”: „Somnul”, „Danaida”, „Macheta pilonului Porţii Sărutului”, „Scaun”, „Cap de copil”, „Supliciul”, „Prometeu”, „Nud” (tuş), „Inginerul Ion Georgescu-Gorjan”, „Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila”, „Bustul pictorului Dărăscu”, „Rugăciunea” şi „Bustul lui Pere Stănescu”.
Expozitia este deschisa de miercuri până duminică în intervalul orar 10.00 – 18.00.
Oficialitățile din Chișinău și-au exprimat dorința de a avea o copie fidelă a operei lui Brâncuși chiar la ei acasă. Deja, peste Prut, există câteva scaune care le imită pe cele sculptate de Constantin Brâncuși. Acum, oficialii din Moldova își doresc să aibă la ei și o copie a Porții Sărutului. Omologii lor de la Gorj nu au văzut nimic nepotrivit în acest demers. Dimpotrivă. Scriitorul Laurian Stănchescu încurajează această inițiativă. Un alt demers pe care îl iau în serios autoritățile locale este să ducă o cruce în Franța, la cimitirul unde este înmormântat Brâncuși.
O fetiță de 12 ani, venită la Târgu Jiu în excursie, a zgâriat cu o piatră opera lui Constantin Brâncuși.
Ea a scris inițiala ei și a unei prietene.
Totul s-a întâmplat, în plină zi, cu părinții de față.
Părintii s-au arătat contrariați de faptul că au fost amendați cu 500 de lei.
Mama fetei le-a spus polițiștilor că nu a observat niciun panou care să interzică astfel de gesturi.
Autoritătile de la Târgu Jiu ar vrea să deschidă dosar penal în acest caz.
De-a lungul timpului, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului au fost vandalizate de mai multe ori.
Experții spun că soluția cea mai bună pentru protejarea monumentelor este ingrădirea accesului.
Avem motive sa fim mandri ca suntem romani!
Reteaua studiourilor regionale Radio Romania va provoaca la un nou proiect national.
Sunteti invitati sa redescoperiti 100 de romani pentru istoria lumii, care ne-au schimbat soarta cu talentul lor uluitor sau mintea sclipitoare.
Este vorba despre personalităţi din ştiinţă şi cultură, autori ai unor invenţii revoluţionare si descoperiri spectaculoase.
Poveştile oamenilor din spatele acestor realizări le veţi putea afla ascultând emisiunile Bucureşti FM, in fiecare zi, de luni pana duminica sau pe site-ul eualegromania.ro.
Marti, 15 septembrie vi-l prezentam pe Constantin Brancusi, marele sculptor roman, nascut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judetul Gorj.
Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.
În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi urmeaza Scoala de Belle Arte din Bucuresti. La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales in reprezentări clasice ale formei umane. Bustul lui Vitellius, Laocoon, Studiu dateaza din acei ani, caracterizati de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.
Constantin Brâncuși – La umbra marilor copaci nu crește nimic
Publicat de Andrei Cretoiu,
15 septembrie 2015, 00:28 / actualizat: 15 septembrie 2015, 2:07
Radio Romania Regional va prezinta proiectul “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii”.
100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de romani care, prin creativitate, munca si curaj, au adus Romania intre tarile care au imbogatit cunoasterea universală.
Astazi vi-l prezentam pe Constantin Brancusi, marele sculptor roman, nascut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judetul Gorj.
Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.
În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi urmeaza Scoala de Belle Arte din Bucuresti. La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales in reprezentări clasice ale formei umane. Bustul lui Vitellius, Laocoon, Studiu dateaza din acei ani, caracterizati de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor.
O echipă de experţi din cadrul UNESCO este aşteptată săptămâna aceasta la Târgu Jiu, pentru a evalua Ansamblul „Calea Eroilor”.
Experții vor analiza la faţa locului modul în care autorităţile locale se implică în monitorizarea, conservarea şi punerea în valoare a operelor construite de Constantin Brâncuşi în perioada 1937 – 1938: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.
Vizita experţilor este o etapă premergătoare şi obligatorie înaintea analizei dosarului care a fost depus de România, prin Ministerul Culturii, la organizaţia cu sediul în Paris. Cu acest prilej, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”, din Tg. Jiu, organizează, sâmbătă și duminică, un eveniment special. Manifestarea se va desfășura în Piața Prefecturii, lângă Casa Gănescu, unde Brâncuși a locuit în perioada în care a ridicat Ansamblul.
Cele patru capodopere ale lui Constantin Brancuşi au istoria lor, care începe în anul1935. Atunci sculptorul a primit, cu mare bucurie,comanda din partea Ligii femeilor gorjene de a realiza un monument dedicat eroilor care au căzut în primul război mondial, în special eroilor gorjeni, care au apărat oraşul Târgu-Jiu. Mai ales că îşi dorea de mult să realizeze ceva monumental în ţară.A prezentat o schiţă Ligii femeilor gorjene, ce reprezenta un stâlp de pridvor ţărănesc pe locul vechiului Târg al fânului.
Acesta a fost începutul.
A proiectat şi a construitAnsamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu- Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor”.
Aşa s-au născut Coloana fără sfârşit, Masa tăcerii, Poarta sărutului,Aleea scaunelor.
Coloana fără sfârşit a fost de fapt Coloana recunoştinţei fără sfârşit sau Coloana infinită, Poarta sărutului era Portalul din piatră, un fel de arc de triumf.
Artistul nu a vrut sa dea nişte reţete de interpretare a operelor sale, spunând “Priviţi lucrările mele pâna le veţi vedea!”
Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.
Această prezentare necesită JavaScript.
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții, iarTimpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară
Această prezentare necesită JavaScript.
Aleea scaunelor este compusă din două bănci de piatră și scaune din piatră, dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei,
Această prezentare necesită JavaScript.
Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.
Această prezentare necesită JavaScript.
Coloana fără sfârșit, sau a „sacrificiului infinit”este considerată punctul de vârf al artei moderne. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module romboidale din fontă.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.