Marcel Iureş în fruntea unei distribuţii de excepţie în Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry la Radio România Cultural

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

Teatrul Naţional Radiofonic pentru copii prezintă în premieră la Radio România Cultural, sâmbătă, 2 mai şi duminică, 3 mai, de la ora 10:00, Micul prinţ de Antoine de Saint Exupéry. Traducerea şi dramatizarea: Dumitru Solomon. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 27 mai, de la ora 11:00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti.

Născut în vara anului 1900, cel care va semna Antoine de Saint Exupéry şi-a pus pecetea asupra secolului său, chiar dacă nu l-a însoţit decât o perioadă scurtă. În cei 44 de ani de viaţă el a scris romane, eseuri dar şi reportaje de război, opere care dau mărturie asupra unei spirit neliniştit, avid de răspunsuri, sedus de mistere, mereu tentat să descifreze tainele existenţei, căutând înfrigurat o lume ideală, lipsită de spaimă şi teroare, un tărâm magic al prieteniei, comuniunii şi dragostei. Opera sa literară, alcătuită din şase lucrări antume (romanele Curierul de miazăzi, Zborul de noapte, Pământ al oamenilor, Pilot de război, Scrisoare către un ostatec şi Micul Prinţ) şi din alte şase postume (Carnete, Scrisori, Scrisori din tinereţe, Citadela, Sensul unei vieţi, Aviatorul) dezvăluia o scriitură avangardistă, care îmbina, într-un mod original, fragmente, aparent, disparate, experienţe de viaţă dintre cele mai contradictorii şi afirma una dintre personalităţile cele mai puternice ale prozei franceze de după primul război mondial.

Cu toate acestea, numele lui Antoine de Saint Exupéry a rămas legat, pentru totdeauna, de Micul Prinţ, volum publicat la New York simultan în versiunile engleză şi franceză, în anul 1943, cu puţin timp înainte ca scriitorul să moară ca martir al Franţei, într-un raid aerian, pentru eliberarea patriei sale. Cartea a făcut o carieră excepţională, fiind tradusă în peste 260 de limbi şi dialecte şi este, după Biblie, a doua cea mai bine vândută carte din lume, după cum afirmă fundaţia Exupéry de la Paris. Povestea Micului Prinţ deşi catalogată unanim drept capodoperă a autorului, adresată exclusiv copiilor, a sedus treptat cititori de toate vârstele. Motivele? Simplitatea esenţială a poveştii, mesajul ei de o limpezime frapantă, dialogul firesc dintre cele două personaje principale – aviatorul al cărui aparat de zbor se prăbuşeşte în deşert şi copilul venit de pe un asteroid necunoscut, să ofere lecţii de umanitate. Eroii pornesc astfel împreună într-o dublă călătorie iniţiatică la sfârşitul căreia cel îmbogăţit va fi mai ales omul matur, reîntors la valorile fundamentale ale vieţii, reîmpăcat cu sine şi cu lumea, ,,rememorând experienţa purităţii pe tărâmul magic al copilăriei: unire, dincolo de logică, dintre suprema fragilitate şi suprema forţă’’, după cum afirma regizorul Virgil Tănase.

Poveste, parabolă şi eseu filosofic deopotrivă, Micul Prinţ continuă şi astăzi, la peste şapte decenii de la apariţie, să fie o lectură fundamentală, o carte de căpătâi, nelipsită din rafturile bibliotecilor, din cataloagele editurilor ori din repertoriile teatrelor pentru copii (recent şi pentru adulţi) din întreaga lume.

Montarea unui spectacol radiofonic inspirat din această carte în traducerea şi dramatizarea reputatului şi regretatului scriitor Dumitru Solomon, în adaptarea radiofonică şi regia artistică semnate de Mihai Lungeanu, regia muzicală semnată de Stelică Muscalu, cu participarea actorilor Marcel Iureş, în fruntea distribuţiei (cel care va interpreta rolul pilotului / scriitorului), alături de: Ştefania Dumitru, Virgil Ogăşanu, Irina Mazanitis, Costina Ciuciulică, Mircea Constantinescu, Ion Haiduc, Constantin Cojocaru, Mihai Bisericanu, Mihai Dinvale, Violeta Berbiuc, toate acestea constituie suficiente argumente, sperăm, pentru a vă convinge să nu rataţi această premieră-eveniment, dedicată ascultătorilor, de toate vârstele, ai Teatrului Naţional Radiofonic pentru copii. Din echipa de realizatori ai spectacolului mai fac parte: Milica Creiniceanu – regizor de studio, Monica Wilhelm şi Robert Vasiliţă – regia de montaj, Irina Soare – redactor şi producător şi Vasile Manta – regizor tehnic.

Radio România – trei nominalizări la Gala Premiilor UNITER

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 martie 2015, 14:13

Trei dintre producţiile de teatru radiofonic ale Radio România sunt nominalizate la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, pentru anul 2014, ce va avea loc luni, 25 mai, la Sala Mare a Teatrului Naţional I.L.Caragiale din Bucureşti.

Nominalizările pentru cel mai bun spectacol de Teatru radiofonic sunt:

Fantomele din Canterville, după Oscar Wilde, scenariul şi regia artistică: Ilinca Stihi.

Spectacolul aduce în contemporaneitate un castel din Vechiul Regat, bântuit de fantomele unui cuplu aristocrat – Sir Simon şi Lady Eleonor – şi cumpărat de un scriitor american de succes, aflat într-o pasageră criză de creaţie însoţită (cum altfel?!) şi de una în căsnicie. Aventurile se desfăşoară într-un ritm alert, cuceritor, nu numai în castelul de tristă faimă, dar şi pe domeniul ce-l înconjoară, un sat paşnic al Marii Britanii din zilele noastre, dar cu vajnici cetăţeni apărători ai tradiţiei locului. Conflictul este exploatat în cheie parodică şi generează inepuizabile surse de umor; scriitorul şi răsfăţata sa soţie aduc din Noua Anglie, direct din NY, toate mecanismele şi automatismele globalizării, ele devenind opozante cu modul de viaţă al satului de adopţie, fapt de foarte scurtă durată, de altfel.

În distribuţie: Cristian Iacob, Mădălina Anea, Gelu Niţu, Virginia Rogin, Zoltan Octavian Butuc, Meda Victor, Mădălina Ghiţescu, Alex Vasilache, Rudy Rosenfeld, Irina Mazanitis, Petre Lupu, Eugen Racoţi, Constantin Cojocaru.

Henric al V-lea, de William Shakespare, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer.

Un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu… Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează – emoţional şi senzorial – în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei

În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu.

Metamorfoza, după Franz Kafka, scenariul şi regia artistică: Ion Andrei Puican.

Spectacolul aduce în contemporan ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.

Metamorfoza ridică un semnal de alarmă asupra societăţii de azi şi alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.

În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă.

Pentru a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Monica Andronescu, Mircea Morariu şi Maria Zărnescu.