„Geometrie Conjugală“ – Spectacol caritabil, organizat de Asociația Nevăzătorilor la Teatrul de Stat din Constanța

Publicat de adinaiftime, 5 decembrie 2017, 22:11

Asociația Nevăzătorilor Constanța, în parteneriat cu Lions Club și Teatrul de Stat Constanța, prezintă joi, 14 decembrie 2017, ora 19:00, în sala Teatrului de Stat Constanța, premiera spectacolului „Geometrie Conjugală“.

Pieasa este o comedie cu texte dupa Mircea Crișan, Puiu Maximilian și Constantin Tănase, un spectacol de divertisment, care îmbină muzica, momentele vesele și dansul. Solist este Ionel Radu, iar momentele coregrafice sunt executate de trupa Divergent.

Accesul în sală se face pe bază de invitație în contravaloarea unei donații minime de 20 de lei.

Încasările vor sprijini Asociația Nevăzătorilor în desfășurarea activităților culturale.

Invitațiile se pot procura de la casa de bilete a Teatrului de Stat Constanța.

Leliţă Ioană – Ioana Radu

Publicat de Cristina Ion, 4 octombrie 2017, 06:25

Înzestrată cu o voce de aur, Ioana Radu ne-a lăsat moştenire un adevărat tezaur muzical. Piesa „Leliţă Ioană” este una dintre cele mai cunoscute din înregistrările sale.

Ioana Radu, pe numele adevărat Eugenia Braia, a copilărit în Craiova, unde era stabilită familia sa. A auzit şi a învaţat primele cântece de la lăutarii angajaţi la cârciuma tatălui său. „Leliţă Ioană” este un cântec izvorât din folclorul tradiţional românesc. Obişnuind să adune cântece din locurile prin care trecea, când se afla în turnee, Ioana Radu l-a descoperit în spaţiul moldovenesc, l-a cizelat şi l-a făcut cunoscut. „Leliţă Ioană” este o melodie dinamică, pe ritm de geamparale, pe care o îndrăgeşti de la primul acord.

Aşa ne-a mărturisit Ion Amititeloaie, căruia marea interpretă i-a şi încredinţat repertoriul său: “Această melodie este imprimată prin jurul anilor 1940, de Ioana Radu. Ea nu este o piesă culeasă special de Ioana Radu. A lansat-o Ioana Radu, dar ea este o piesă cunoscută, o piesă naţională. Mulţi au preluat-o şi cel care a cântat-o mai mult, a lui a rămas. Am ascultat-o la mai mulţi interpreţi, dar Ioana Radu a cântat-o prima dată şi a ei a rămas….”

Lalele – Luigi Ionescu

Publicat de Cristina Ion, 23 septembrie 2017, 07:02

Numele lui Luigi Ionescu este asemuit unui soi de artă – a asocierii oamenilor pentru a constitui, cultiva şi conserva şlagăre româneşti sau internaţionale (interpretate în limba română).  „Lalele” (compusă de Temistocle Popa) rămâne piesa de referinţă a carierei lui Luigi Ionescu.

Luigi Ionescu a fost însoţit, aproape întreaga lui viaţă, de cântecul datorită (sau din cauza) căruia lumea îl striga pe stradă: «Băi, lalele!». „L-a purtat, cu succes, timp de 40 de ani”, mărturisea regretatul compozitor Temistocle Popa.

Iniţial, şlagărul nu avea priză la public; de fapt, avea alte versuri decât cele care l-au consacrat – se numea „Gagarin” şi era un vals lent, pentru un spectacol al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. Temistocle Popa l-a provocat pe Aurel Storin, secretarul literar, şi astfel s-a ajuns la versiunea „Lalele” – erau înlăturate neconcordanţele, şi, potrivit autorului însuşi, a scris un cântec de o banalitate fără cusur, de care, atunci când a compus alte texte, pline de iraţionalul poetic, s-a jenat, dar era prea târziu… Aurel Storin a scris versurile unuia dintre cele mai longevive cântece din istoria muzicii uşoare româneşti…

Muzica Unei Generaţii Perene – DOINA BADEA

Publicat de Bogdan Dragomir, 4 martie 2017, 14:18 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:31

La Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, vom reasculta o voce tulburătoare, vom omagia şi vom afla amănunte biografice reprezentative ale regretatei interprete DOINA BADEA.

Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940,  Craiova – d. 4 martie 1977,  București), a fost o cântăreață de muzică ușoară.

A absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole. A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară.

„Spre soare zburăm” (George Grigoriu/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) de pe albumul GEORGE GRIGORIU – În lumea şlagărului… interpretat de Doina Badea – 1963. (C&P 1996 Electrecord).

A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus generos.

Apariţii: În 1963 a fost angajată la Teatrul „Constantin Tănase” din București; a avut foarte multe apariții la radio și TV și a făcut înregistrări pentru Casa de discuri „Electrecord”. A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la «Olympia» din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul Internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971.

„Cânta un matelot” (V. Veselovschi/I. Minulescu) de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” interpretat de Doina Badea (C&P 2002 Electrecord).

Muzicologul George Sbârcea  spunea: “Avea, într-adevăr, un fel al ei propriu de a interpreta orice melodie, o rezonanță particulară a tonurilor. Nu semăna cu nimenea și nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea este o apariție singulară, căreia până și cei indiferenți îi recunosc unicitatea sa de nerepetat. Poate că și cei mai puțin cunoscători de muzică ușoară românească mai veche au auzit măcar o dată în viața cântecele „Cânta un matelot…”, compus de Vasile Veselovschi, pe versurile lui Ion Minulescu, și „Ploaia și noi”, de Vasile Vasilache Jr pe un text al Flaviei Buref…”

„Ploaia şi noi” (Vasile V. Vasilache – Flavia Buref) de pe albumul  „80 de ani de muzică” Disc 4 (C&P 1995 Radio România/ROTON).

„…Sunt doar două dintre marile succese ale cântăreței, dacă nu ar fi avut interpretarea specială a Doinei Badea, acestea n-ar fi avut același impact.” …“Cum știa ea să furișeze în orice melodie ce i se încredința de compozitori o strună de melancolie multiplicată! Și ce interiorizare elegiacă dobândeau cântecele pe care le interpreta, făcând din ele succese răspândite în țara întreagă!”

„Cântau privighetori în noaptea când ne-am cunoscut” (P. Andreescu/P. Andreescu) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional”, interpretat  de Doina Badea. (C- Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Unite de numeroase spectacole, Marina Voica şi Doina Badea au fermecat publicul pe aceeaşi scenă, răsplătite cu ropote de aplauze. Marina Voica, exprimându-şi regretul că muzica interpretată de Doina Badea nu este promovată mai des. „Ar trebui să se amintească de Doina Badea de ziua ei! Păcat că s-a stins. Mare păcat!”, încheie cu tristeţe Marina Voica.

Premii: Obține la Festivalul Național Mamaia 1963 Premiul pentru interpretarea melodiei «Spre soare zburăm» de George Grigoriu și un an mai târziu la același festival este premiată pentru interpretarea pieselor «Tu» de Vasile Veselovschi și «Nimeni» de Henri Mălineanu.

„Au revoir, bye-bye, ciao-ciao” (H. Malineanu/H. Malineanu) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional” interpretat de Doina Badea. (C – Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Moartea: Dispare tragic pe 4 martie 1977, la Cutremurul din 1977. În 55 de secunde, numai în Bucureşti s-au prăbuşit 33 de clădiri. Peste 11.300 de persoane au fost rănite, iar 33.000 de locuinţe au fost avariate. În mai puţin de un minut 1.570 de oameni şi-au pierdut viaţa striviţi sau asfixiaţi sub dărâmături. Au dispărut oameni de cultură precum Toma Caragiu, A.E. Baconski, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Corneliu M. Popescu, Alexandru Bocăneţ sau mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu. Printre ei, Doina Badea, soţul acesteia, Traian Zmeu, şi cei doi copilaşi, Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu, al căror destin a fost curmat brusc.

„Deschide, deschide fereastra” (H. Malineanu/J. Fulga) de pe albumul „Muzică de colecţie – Jurnalul Naţional” interpretat de Doina Badea (C – Electrecord, P – 2007 Intercont Music).

Sursa info: Wikipedia.org.com

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.