Vaslui: Observatorul Astronomic organizează vizionarea Perseidelor

Publicat de adinaiftime, 12 august 2017, 17:00

Observatorul Astronomic şi Astroclubul ‘Perseus’ al Muzeului ‘Vasile Pârvan’ din Vaslui vor organiza observaţii astronomice în noaptea de 12 spre 13 august, în intervalul orar 20,30 şi 04,00, pentru vizionarea Perseidelor, se arată într-un comunicat de presă transmis de muzeograful Dumitru Ciprian Vîntdevară.

Potrivit sursei citate, noaptea de observaţii astronomice se va desfăşura în afara oraşului Bârlad, în Rezervaţia Bădeana, comuna Tutova, la aproximativ 15 kilometri sud de Bârlad.

‘Cei care doresc să participe la această activitate au nevoie de transport personal ca să ajungă la locul stabilit pentru observaţii astronomice. În cazul în care condiţiile meteo nu vor permite observarea fenomenului astronomic, activitatea va fi anulată’, se spune în comunicat.

În fiecare an, aproape de mijlocul lunii august, are loc cel mai cunoscut şi mai popular curent de meteori: Perseidele.

Curenţii meteorici, mai poartă denumirea populară şi de ‘ploaia de stele căzătoare’.

Denumirea are ca sursă de inspiraţie un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge.

În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul.

Dacă corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

Numele curenţilor de meteori este dat de constelaţia din care, aparent, vin meteorii.

Locul mai poartă denumirea de radiant.

Perseidele au radiantul în constelaţia Perseu (Perseus).

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august, iar momentul maxim din anul acesta va fi în după-amiaza zilei de 12 august 2017, ora 19,00.

Prima auroră observată în afara sistemului nostru solar

Publicat de Mihaela Costache, 31 iulie 2015, 08:00

O echipă internaţională de astronomi a detectat, în premieră absolută, o auroră în atmosfera unei pitice cenuşii aflată la aproximativ 18 ani lumină distanţă, în constelaţia Lyra, conform BBC.

Această auroră este asemănătoare celor boreale dar de milioane de ori mai strălucitoare.

O pitică cenuşie este un obiect substelar cu o masă mai mică decât este nevoie pentru a menţine reacţia de fuziune nucleară pe bază de hidrogen în nucleul ei.

Diferenţa dintre aurorele terestre şi cele de pe pitica cenuşie sunt legate de culoare.

Aurora piticei cenuşii are o strălucire roşiatică din cauza hidrogenului din atmosfera sa.

Pe Pământ aurorele sunt de obicei de culoare verde, în urma interacţiunii dintre electronii din vântul solar şi oxigenul din atmosfera terestră.

Oamenii de ştiinţă nu înţeleg însă cum se formează aurorele piticei cenuşii, o stea eşuată care nu are în apropierea sa astronomică nicio altă stea care să emită vânt stelar.

Este posibil ca particulele ionizate care provoacă efectul de auroră în contact cu câmpul magnetic al piticei cenuşii să provină tot de pe această stea eşuată, conform lui Littlefair.

O altă ipoteză constă în existenţa unei planete nedetectate sau a unui satelit în apropierea piticei, de unde ar proveni materia ionizată care oferă efectul de auroră – o parte din aurorele giganticei planete Jupiter sunt produse în acest mod, particulele ionizate fiind emise de vulcanii de pe una dintre lunile sale, Io.

De asemenea, această descoperire îi poate ajuta pe astronomi să înţeleagă mai bine natura piticelor cenuşii.

În prezent există două tabere, una care susţine că piticele cenuşii sunt mai apropiate de stele şi una care susţine că ar fi mai degrabă nişte planete foarte mari.