Ședinţă solemnă în Parlament pentru a marca 30 de ani de la adoptarea Constituţiei!

Publicat de Andra Radu, 6 decembrie 2021, 11:18

Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, astăzi, de la ora 13:00, într-o şedinţă solemnă, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei în vigoare de către Adunarea Constituantă.

La 8 decembrie 1991, a avut loc referendumul naţional privind adoptarea Constituţiei României, extrem de necesară după Revoluţia din decembrie 1989 ce a înlăturat dictatura comunistă din ţară.

Constituţia României, prima de după 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendum naţional la 8 decembrie, în acelaşi an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77.3% au răspuns afirmativ, 20.49% negativ, voturile nule reprezentând 2.3%.

Constituţia adoptată în 1991 a reprezentat cadrul legislativ fundamental pentru organizarea şi funcţionarea statului şi societăţii româneşti pe baze democratice. Aceasta a consacrat reinstaurarea democraţiei constituţionale în România, creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Legii fundamentale, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituţiei României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei.

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.

29 iulie – Ziua Imnului Național al României

Publicat de Andra Radu, 29 iulie 2019, 11:39

Ziua Imnului Naţional al României este sărbătorită an de an la 29 iulie. În anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998 care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în același an, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu.

”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

În forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României, în care afirmă că acesta este momentul în care „privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre”.

„Pe 29 iulie, sărbătorim, ca în fiecare an, ‘Ziua Imnului Naţional’, unul dintre simbolurile naţionale care ne insuflă sentimentul solidarităţii şi mândria de a fi români. ‘Deşteaptă-te române’ ne reflectă istoria, luptele şi tradiţiile, servind, în acelaşi timp, ca expresie a identităţii naţionale. (…) ‘Ziua Imnului Naţional’ este, în acelaşi timp, şi momentul în care privim cu încredere şi optimism către viitorul naţiunii noastre, unul în care ne dorim să ne bucurăm de o securitate naţională extinsă în cadrul marii familii euroatlantice, de prosperitate, democraţie şi de un stat de drept funcţional şi mai eficient”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Forumul Democrat German din Sibiu vrea referendum pentru revizuirea Constituţiei

Publicat de adinaiftime, 27 noiembrie 2017, 10:30

Forumul Democrat al Germanilor din România se alătură iniţiativei Uniunii Salvaţi România, de iniţiere a unui referendum pentru revizuirea Constituţiei.

Este vorba de demersul de a introduce un articol care să prevadă că nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Parlament şi în funcţia de preşedinte al ţării, cetăţenii condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, la pedepse cu închisoare pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
Astfel, Forumul Democrat al Germanilor le recomandă membrilor şi simpatizanţilor săi, să semneze pe liste pentru a se putea iniţia referendumul, fiind necesar pentru acest lucru un număr de 500.000 de semnături.

Iohannis: Pentru a ajunge la alegeri anticipate, trebuie să intrăm în criză profundă; nu-mi doresc așa ceva

Publicat de adinaiftime, 23 iunie 2017, 08:20

Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar pentru a se ajunge acolo trebuie să existe „o criză profundă”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, joi, la Bruxelles.

„Alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție, dar, sigur, pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă și eu, în niciun caz, nu-mi doresc așa ceva. Dar, sigur, ele nu pot fi niciodată excluse și, în fond, aici depinde foarte mult de voturile din Parlament”, a declarat Iohannis la sosirea la sediul Consiliului European din Bruxelles.

Șeful statutului a precizat că a văzut că „se fac tot felul de scenarii” în țară.

„Am văzut că în țară se fac tot felul de scenarii. Tot felul de politicieni îmi dau sfaturi cum să numesc și pe cine să numesc. În realitate, aceste lucruri, despre cine are sau nu o majoritate, se stabilesc prin vot, pur și simplu. Majoritatea se stabilește prin vot, în Parlament”, a mai spus Iohannis.

Întrebat dacă PSD și ALDE au majoritate în acest moment, Iohannis a răspuns: „Asta o să vă spun în detaliu luni, după consultări”.

Miniştrii demisionari îşi retrag demisiile

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 18:00

Şase miniştri demisionari ai Guvernului Grindeanu au făcut cereri de retragere a demisiilor – Sevil Shhaideh, Mihai Tudose, Ana Birchall, Adriana Petcu, Andreea Păstîrnac şi Mircea Dobre.

Cererile de retragere a demisiilor au fost depuse la Cabinetul premierului.

Guvernul a fost demis, miercuri, 21 iunie,, în urma adoptării în Parlament a moţiunii de cenzură a PSD-ALDE ‘România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor‘.

În Constituţie se aminteşte faptul că ‘Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern‘.

Peste 190 de democrați din Congresul SUA i-au intentat un proces președintelui Donald Trump

Publicat de adinaiftime, 15 iunie 2017, 19:00

Cel puțin 30 de senatori și 166 de congresmeni democrați i-au intentat miercuri un proces președintelui Statelor Unite, Donald Trump, la o instanță federală, sub acuzația că a încălcat Constituția acceptând bani de la guverne străine, prin firmele sale, fără acordul Congresului, transmite Reuters.

Din ianuarie, când Trump și-a început mandatul la Casa Albă, guverne ale altor țări au făcut plăți către cele câteva sute de firme ale președintelui. Conform Constituție, Trump ar fi trebuit să ceară acordul Congresului pentru fiecare astfel de plată — ceea ce nu a făcut.

Administrația prezidențială de la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, dar a afirmat că interesele de afaceri ale lui Donald Trump nu contravin Constituției. Organizația Trump a anunțat că va dona Trezoreriei SUA profiturile obținute de la clienții care reprezintă alte țări, dar nu va cere unor astfel de clienți să se identifice. Departamentul Justiției a refuzat să comenteze.

Parlamentarii cer un ordin judecătoresc prin care Trump să fie obligat să ceară acordul Congresului înainte de a accepta bani din astfel de surse.

Congresmanul John Conyers, reclamantul principal din Camera Reprezentanților, a afirmat că „președintele Trump are conflicte de interese în cel puțin 25 de țări și se pare că își folosește președinția pentru a-și maximiza profiturile”.