Călătorie în lumea poveştilor, alături de şcolarii din Micherechi

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 29 martie 2018, 20:15

Concursul de povestire „Vasile Gurzău”, organizat de către Şcoala generală din Micherechi, a reuşit şi anul acesta să antreneze din nou cadrele didactice, precum şi peste 20 de copii din clasele 1–8, în lumea poveştilor populare. Acţiunea a avut ca scop cunoaşterea, dezvoltarea şi stimularea potenţialului artistic şi creativ al copiilor şi s-a concretizat la final printr-o reuşită constituind un prilej pentru fiecare participant de a-şi exprima artistic „povestea” în limba română. Copiii au povestit pe de rost poveşti populare, dar şi multe poveşti scrise de părinţi şi profesorii lor special pentru acest moment, poveşti inspirate din viaţa de zi cu zi şi din lumea satului.

Şcoala Generală Românească din Micherechi şi-a însuşit acest concurs, după povestitorul român din comuna Micherechi, Vasile Gurzău, care a trăit între anii 1898–1980.

Anul acesta, la 120 de ani de la naşterea sa, concursul a ajuns la cea de-a 16-a ediţie. Vasile Gurzău este unul dintre povestitorii cunoscuţi ai românilor din Ungaria, alături de Mihai Purdi din Otlaca-Pustă şi Teodor Şimonca din Chitighaz.

Ana Ruja, directorul instituţiei a dat startul concursului, cu un cuvânt de salut adresat tuturor oaspeţilor prezenţi în frunte cu PS Siluan, episcopul românilor din Ungaria şi Daniel Banu, consul general al României la Seghedin.

Elevii, începând de la cei mai mici până la elevii de clasa a 8-a, au rostit poveştile în faţa juriului şi a publicului, majoritatea fiind spuse în grai local. Poveştile au fost răsplătite cu aplauze, iar performanţa elevilor a fost evaluată de un juriu format din: Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „N. Bălcescu” din Jula, nepoata povestitorului Vasile Gurzău, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş, nepoata povestitorului Mihai Purdi şi Vasile Poiendan, prieten al povestitorului elogiat.

Concurenţii au fost premiaţi cu diplome, cărţi şi alte cadouri, dar cea mai importantă a fost participarea, implicarea entuziastă şi lectura responsabilă a copiilor care au asigurat succesul evenimentului, dar şi faptul că nici un „mic povestitor” nu s-a pierdut la povestit, chiar dacă a fost nevoie de o mică improvizare, şi toate acestea datorită faptului că la Micherechi copiii stăpânesc încă bine limba română. Într-adevăr s-au spus foarte multe poveşti moderne şi noi, puţine au fost poveştile clasice ale copilăriei noastre sau cele povestite sătenilor mai demult de către bace Vasile Gurzău, însă important este că elevii sunt încă interesaţi şi implicaţi în a citi şi chiar în a scrie şi spune poveşti.

La final, au fost acordate premiile pe patru categorii, precum şi câteva menţiuni, oferite de Autoguvernarea Românească Județeană din Bichiş, săptămânalul „Foaia românească”. PS Părinte Episcop Siluan a oferit câteva premii care au constat într-o biblie, o carte de rugăciuni pentru copii şi iconiţe, iar primarul localităţii, Margareta Tat, a înmânat tuturor participanţilor la concurs cadouri din partea primăriei locale, pentru sârguinţa şi eforturile depuse.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească

Foto: Foaia românească

Ziua culturală a românilor din Cenadul Unguresc

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 noiembrie 2017, 20:11 / actualizat: 24 noiembrie 2017, 21:11

Sâmbătă, 18 noiembrie, la Cenadul Unguresc a fost o zi de sărbătoare, o zi în care tinerii de la şcoala generală şi-au unit forţele cu membrii autoguvernării româneşti din localitate şi au organizat localnicilor din Cenad un moment care a avut ca scop reîntoarcerea în trecut. S-a cântat, s-a jucat, tinerii au spus poezii, au fost proiectate filme de arhivă despre dansurile şi tradiţiile de la Cenad.

Evenimentul a avut loc la Casa Naţionalităţilor din Cenadul-Unguresc, organizat de către Autoguvernarea Românească din Judeţul Ciongrad şi Autoguvernarea Română din Cenadul Unguresc. Evenimentul a cuprins o scurtă privire în viaţa culturală a românilor din Cenad, o prezentare şi o poveste spusă de Doina UncBarta, care a cules de la vârstnicii din sat poveşti din viaţa culturală a satului său natal, cândva plin de români.

“A fost un eveniment reuşit. Au venit mulţi din sat. Eu i-am căutat pe toţi oamenii mai în vârstă din sat pentru a-mi povesti despre cântecele, dansurile şi tradiţiile din trecut. Am adunat un materialfoarte frumos, dar mi-am dat seama că mai sunt doar foarte puţini cei de la care mai putem aduna informaţii. Avem câteva casete, înregistrări video, lucruri pe care ar trebui să le documentăm. Mama e de 94 de ani şi de la ea ştiu cum era, pe vremea când ea era fată, la şezători. Am avut cercul “Periniţa” aici la școală, am învăţat “Hora”, “Sârba” şi “Periniţa”. Am avut program de o oră din 1997. Când domnul Alexandru Hoţopan a dat frâu evenimentelor, atunci am început să ne pregătim pentru “Periniţa”. După ce am organizat şi la noi la şcoală un cerc cu numele “Periniţa”, ne-am completat programul cu dansuri şi cântece româneşti şi sârbeşti. Mă bucur că au fost prezenţi şi copiii de la şcoală, care ne vor duce tradiţiile mai departe…” a mărturisit Doina Unc Bartha.

Elevii şcolii generale, coordonaţi de către profesoara Eva Ruja Molnar au prezentat un moment literar de poezii şi cântece, iar grupul de dansuri populare al şcolii a prezentat o suită de dansuri populare, coregraf al tinerilor dansatori fiind Gheorghe Gros de la Chitighaz.

“Am venit cu mare drag la Cenad şi doresc pe această cale să le mulţumesc celor din Cenad pentru invitaţia pe care ne-au adresat-o de a fi împreună la ceas de sărbătoare şi frumoasă amintire. Am avut ocazia să vedem dansuri româneşti, privirile ne-au fost încântate de minunate costume populare şi m-am simţit extraordinar de bine. Sunt impresionat de frumuseţea dansului, de faptul că aici la Cenad românii reuşesc să menţină în continuare şi să ducă mai departe ce le-au lăsat străbunii lor. Comunitatea din Cenad este mică, dar închegată, care face lucruri frumoase şi, mai mult decât atât, oamenii mai în vârstă reuşesc să transmită copiilor aceste valori ale culturii şi spiritualităţii româneşti. Faptul că aceşti copii poartă cu mândrie costumele populare, faptul că învaţă româneşte, învaţă să danseze, să joace româneşte, este un lucru deosebit” a spus consulul general al României la Seghedin, Daniel Banu.

Evenimentul a reunit mai multe generaţii de români din Cenad, mulţi însă dintre cei de la care doamna Doina a adunat materialul etnografic neputând fi prezenţi la această întâlnire. A onorat cu prezenţa, între alții,Daniel Banu, consul general al României la Seghedin, Cristian Daniel, consul la Seghedin şi Gheorghe Petruşan, preşedintele Autoguvernării Româneşti a Judeţului Ciongrad.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Interlocutori: Daniel Banu, consul general al României la Seghedin, elevul Lole Brandon, coregraful Gheorghe Gros

Interlocutor: Doina Unc Bartha, preşedinta Autoguvernării de Naţionalitate Română din Cenadul Unguresc

Reporter: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română