Cupa de şah „Foaia românească”, ediţia a XI-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 februarie 2020, 00:05 / actualizat: 4 februarie 2020, 1:09

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, în faţa sediului din Jula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria era plin de maşini, majoritatea cu număr de România, dar şi câteva maşini de Ungaria. Aproape 50 de iubitori ai şahului au venit la Jula în această zi pentru a participa la cea de-a XI-a ediţie a Concursului de şah „Foaia românească”, organizat de Asociaţia de Şah a Românilor din Ungaria (preşedinte: Ioan Cozma).

Sediul a fost arhiplin, deoarece alături de cei 46 de concurenţi au sosit şi părinţi (în cazul copiilor mai mici) şi susţinători. De această dată, componenţa celor 46 de jucători a fost: 26 au sosit din Arad, 9 din Pecica, 8 din Jula și 3 din Bichişciaba, 13 adulți, 33 copii, 10 fete, 36 băieți.

Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Vasile Sucigan şi Beata Condoroş-Szöllősi, preşedintele şi vicepreşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, şi Eva Şimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”.

Am adunat câteva păreri de la participanţi:

Beata Condoroş Szöllősi: – Vai de mine, ce mulți s au adunat!

Gheorghe Cozma, preşedinte AȚRU: – Cred că nu întâmplător s-au adunat așa de mulți și la competiția aceasta. Felicitări organizatorilor! Păcat că nu e mai mare sala.

Vasile Sucigan: – Felicitări organizatorilor. Se vede că fiecare jucător se simte bine aici, dar cred că și părinții.

Crișan Elena, Palatul Copiilor, Arad: – Și de data asta ne am simțit bine la dumneavoastră. Mă bucur că acum și jocul a mers mai bine pentru noi.

Rezultatele concursului:

Categoria „A”

1. Samu Sorin, Oradea
2. Bányai István, Jula
3. Alin Câmpeanu, Arad

Categoria „B”

1. Sida Flavius, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Iulian, Palatul Copiilor Arad
3. Guiu Lorena, Palatul Copiilor Arad

Categoria „C”

1. Sida Flavia, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Fabian, Palatul Copiilor Arad
3. Ponta Andrei, Șahistul Pecica

Categoria „D”

1. Petru Czapos, Jula
2. Nicolae Luțai, Jula
3. Lăpăduț Florin, Șahistul Pecica

Categoria „E”

1. Oláh Krisztián, Bichişciaba
2. Moldovan Răzvan, Palatul Copiilor Arad
3. Crișan Cristina, Palatul Copiilor Arad

Categoria „F”

1. Vaszkó Szabolcs, Bichişciaba
2. Giurgiu Vlad, Palatul Copiilor Arad
3. Gyenge Gergő, Jula

S-au mai acordat două diplome. Diplomă pentru cel mai bătrân jucător a primit Gheorghe Cozma, 68 ani, din Bichişciaba. Diplomă pentru cel mai tânăr jucător a primit Vîț Gabriel, 6 ani din Arad, jucător la Palatul Copiilor Arad.

Următoarea cupă de şah de la Jula, cea de-a XI-a ediție a Cupei Internaționale de Șah „Alexandru Hoțopan”, se va desfășura în 6 iunie 2020.

A consemnat pentru Foaia românească: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria

Foto: Foaia românească

Interlocutori: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria, organizator; Mitică Cozma, Palatul Copiilor din Arad; elevii Răzvan Moldovan și Flavia Sida de la Palatul Copiilor din Arad; Gabriel Gheorghiu de la Clubul Șahistul din Pecica; profesorul Nicolae Luțai din Jula

Reporter: Ștefan Crâsta

„Medici cu rădăcini în Micherechi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2019, 06:08 / actualizat: 13 decembrie 2019, 7:31

A apărut cartea mult aşteptată de micherecheni: „Medici cu rădăcini în Micherechi”.

În seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură „Gh. Dulău” din Micherechi a avut loc lansarea volumului bilingv „Méhkeréki gyökerű gyógyítók / Medici cu rădăcini în Micherechi”, apărut în îngrijirea Editurii NOI şi a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. La serata culturală au participat în jur de 200 de persoane, majoritatea localnici, dar şi foarte mulţi medici cu origini în Micherechi, protagonişti ai cărţii lansate, dar care azi trăiesc în Jula sau în alte părţi ale ţării. Întâlnirea a avut o deosebită încărcătură sentimentală, deoarece toţi cei prezenţi au venit pentru a cunoaşte un nou element valoros cu care se pot mândri micherechenii, numărul foarte mare de medici originari din acest sat.

Programul a fost onorat şi de prezenţa unor oficialităţi din România şi Ungaria, printre care îi amintim pe PS Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, dr. Kovács József, deputat parlamentar, fostul director al Spitalului Pándy Kálmán din Jula, Szebellédi Zoltán, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş. Au mai onorat cu prezenţa echipa de cercetători maghiari Open History din Budapesta (conducător: Bayer Árpád), Bertold Netea, vicepreşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş şi Beata Condoroş Szöllősi, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti din Jula, conducători ai instituţiilor şi reprezentanţi ai cultelor locale.

Moderatoarea programului a fost Eva Şimon, una dintre redactorii cărţii, alături de dr. Vasile Marc, medic cardiolog şi Emilia Martin, muzeograf-etnograf. După un scurt cuvânt introductiv rostit în limbile română şi maghiară a fost invitată la microfon primăriţa comunei Micherechi, Margareta Tat, care a salutat publicul în calitate de gazdă şi şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia acestei cărţi:

„Am aşteptat cu o deosebită bucurie ziua de astăzi. Ştiam de planul şi pregătirile acestei cărţi încă din anul trecut, ştiam că această iniţiativă a mobilizat multă lume, şi odată cu trecerea timpului, ne-a crescut şi interesul, însufleţirea. Am ştiut că multe persoane din satul nostru au ales cariera de medic. Că la spitalul din Jula aproape la toate secţiile găsim câte-un medic cu origini din Micherechi. Dar că numărul acestora este aproape 100, mai exact 95 de medici generalişti, stomatologi, veterinari şi farmacişti, incluzând şi studenţii la medicină, asta numai acum am aflat, după realizarea acestei cărţi.” Doamna primar a spus că Primăria s-a angajat de la bun început să devină partener şi sponsor în realizarea volumului. „Portretele medicilor şi scrierea ştiinţifică de la finalul cărţii ne-au convins că pe lângă valorile noastre de până acum, cunoscute şi recunoscute, cum sunt minunatele dansuri şi muzica populară, şi sârguinţa oamenilor din Micherechi, satul nostru se evidenţiază şi din alt aspect din rândurile comunelor din Ungaria: în doar 60 de ani a dăruit 95 de medici acestei ţări.”

Sufletul, sau poate mai bine zis „inima” acestei cărţi, cum îi stă bine unui medic cardiolog, este domnul doctor Vasile Marc, care o povestit în cadrul seratei cum s-a născut ideea apariţiei acestei cărţi, dar şi despre motivele pentru care el a ales cariera medicală. Domnul Marc a amintit că atunci când şi-a dat seama cât de mulţi medici sunt cu origini în Micherechi, prin fiul său, tot medic, a căutat nişte tineri cercetători din Budapesta, care să analizeze fenomenul care a dus la un număr atât de mare de medici din Micherechi.

Următorul vorbitor al seratei a fost deputatul parlamentar, dr. Kovács József, care a vorbit de această dată în calitate de bun cunoscător al subiectului cărţii, deoarece domnia sa mulţi ani a fost directorul spitalului din Jula, astfel îi cunoaşte foarte bine pe cei mai mulţi medici mai în vârstă din cartea. A avut cuvinte de apreciere atât pentru sârguinţa şi perseverenţa oamenilor din Micherechi, cât şi pentru iniţiativa de a edita o carte despre medicii cu rădăcini în Micherechi.

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca a salutat la rândul său ideea apariţiei acestei cărţi şi a afirmat că medicii micherecheni ilustrează în mod exemplar valorile fundamentale ale comunității: munca asiduă, perseverența și dorința slujirii aproapelui. De asemenea, șeful misiunii diplomatice a României în Ungaria a evidenţiat rolul burselor acordate de Statul Român în evoluția multor medici români din Ungaria și a reafirmat angajamentul României de a continua această formă de ajutor pentru tinerii români din Ungaria.

Din partea grupului de cercetători Open History din Budapesta a luat cuvântul istoricul Bayer Árpád, care a spus că, alături de colegii săi sociologi şi etnografi, au cunoscut în Micherechi o comunitate de oameni foarte sârguincioşi, care au înţeles că educaţia copiilor lor şi alegerea unor profesii, cum este medicina, este o garanţie pentru un viitor prosper al familiilor şi al comunităţii. Studiul publicat la finalul volumului cuprinde multe informaţii despre trecutul şi prezentul satului şi dă răspunsuri la întrebarea: cum a reuşit să iasă din Micherechi, în doar 60 de ani, aproape o sută de medici.

În ultima parte a seratei, cei prezenţi au putut cunoaşte trei medici. Primul medic din Micherechi este dr. Ioan Cozma, pediatru în oraşul Hódmezővásárhely, care încă şi azi, la aproape 87 de ani este activ, vindecă copiii bolnavi, dar nu a putut participa la lansarea cărţii. Cu ajutorul Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare, cei prezenţi au putut urmări un fragment din filmul-portret cu el, realizat de Tiberiu Boca pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Din păcate, nici al doilea medic, dr. Petru Ruja, care azi trăieşte în Budapesta, nu a putut fi prezent, astfel al treilea medic originar din Micherechi, dr. Teodor Bányai a vorbit publicului despre motivul pentru care el a ales această carieră şi despre bucuria că mulţi consăteni i-au urmat exemplul. Generaţia mai tânără de medici a fost reprezentată de dr. Ilenuţa Ruja, medic stomatolog, care a studiat la Arad, în România, ca bursier al statului român.

În încheierea programului, Eva Şimon i-a amintit pe toţi cei care au contribuit la realizarea volumului bilingv, printre care i-a numit pe traducătorii dr. Mihaela Bucin, dr. Zsolt Szabó, Anca Becan, Andrei Sebastian Csiplo, Carina Iuhas, dr. Paul Ovidiu Rus-Gal, şi pe tehnoredactorul Ioan Nyisztor.

Volumul a apărut cu ajutorul următorilor sponsori: Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru – Fondul Bethlen Gábor, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Comunei Micherechi, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea Românească a Judeţului Bichiş, Autoguvernarea Românească din Jula, Autoguvernarea Românească din Bichiş, Centrul-Pharma Kft din Jula.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Festival Gastronomic Românesc lângă Cetatea din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 septembrie 2019, 03:22

Sâmbăta trecută, pe 14 septembrie, la Jula s-a organizat cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Gastronomic Românesc pe Ţară. Organizatorii evenimentului, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU au invitat la festivalul gastronomic echipe din Ungaria, în primul rând membri ai autoguvernărilor româneşti locale, dar şi oaspeţi şi prieteni din România.

Cu toate că în centrul concursului de gătit au stat ceaunele în care se ferbeau diferite tocăni, festivalul a oferit şi bucate tradiţionale româneşti, cum ar ciorba de perişoare, mititeii, mămăliga cu brânză, răchişe, gogoşi cu dulceaţă etc. Ne-am bucurat să vedem că o singură echipă, cea din Micherechi, s-a gândit şi la faptul că în acea zi, 14 septembrie, era sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, zi de post pentru credincioşii ortodocşi, gătind o mâncare tradiţională de post din satul lor (coade de laboş). Atmosfera de prietenie şi simpatie dintre cele 40 de echipe participante la concurs şi sutele de participanţi a fost presărată cu muzică populară românească, oferită de muzicanţi din Arad.

„Acest concurs de gătit a început în curtea sediului AŢRU, după care ne-am mutat la Campingul Marc, apoi la Campingul Thermal, iar de câţiva ani l-am ţinut în curtea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. De această dată am cerut ajutorul şi acordul primarului oraşului, Görgényi Ernő, ca să ţinem acest festival aici, în parcul cetăţii. Ne-am bucurat mult că răspunsul domnului primar a fost pozitiv”, a spus în deschiderea evenimentului Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, care nu a omis nici faptul să vorbească despre campania electorală în care ne aflăm înainte de alegerile de autoguvernări minoritare din 13 octombrie 2019.

La deschiderea oficială au mai luat cuvântul deputatul parlamentar dr. Kovács József, precum şi primarul dr. Görgényi Ernő. Edilul oraşului a spus că s-ar bucura dacă în viitor toate ediţiile festivalului gastronomic ar avea loc pe platoul din faţa cetăţii, demonstrând şi prin asta buna convieţuire dintre naţionalităţile conlocuitoare în oraş. Consulul general al României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni, a subliniat la fel cât este de important ca într-un oraş turistic cum este Jula, şi naţionalitatea română să fie vizibilă, salutând ideea organizării evenimentului în acest loc frumos din faţa cetăţii medievale. Din partea organizatorilor a vorbit Gheorghe Cozma, şeful Oficiului AŢRU, care a vorbit despre importanţa unităţii din comunitate şi a mulţumit conducerii oraşului pentru oportunitatea de a organiza acest eveniment pe platoul din faţa cetăţii. Apoi, preotul ortodox Florin Olteanu, paroh la Chitighaz a binecuvântat evenimentul şi a spus rugăciunile dinainte de masa de prânz.

Scena a fost ocupată apoi de dansatorii Echipei păstrătorilor de tradiţii, coordonată de Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, şi de Echipa păstrătorilor de tradiţii româneşti din Micherechi, care, alături de cântăreaţa Lioara Boşcu şi formaţia sa din Arad, a invitat publicul la dans şi voie bună, încingându-se o horă românească în faţa cetăţii din Jula.

Concursul de gătit a avut un juriu compus din: Gaál Tibor – preşedinte, Csáki Béláné, László Lászlóné, Tulván Zsolt şi Susánszki Erika.

În acest an, premiul I al concursului i-a revenit Asociaţiei pentru Tradiţiile şi Cultura din Micherechi, care au gătit la ceaun friptură de miel, grătare, coade de laboş (tradiţionala mâncare de post din satul lor) şi, bineînţeles, salată de castraveţi.

Pe locul II s-a clasat Autoguvernarea Românească din Jula, iar pe locul III Autoguvernarea Românească din Mezősas.

S-au mai acordat multe premii speciale din partea doamnei László Lászlóné (10 premii) şi doamna Susánszki Erika, din partea Centrului Social şi de Protecţia Copilului din Jula.

La final, o singură observaţie constructivă pentru organizatorii viitoarelor ediţii: deoarece Jula este un oraş turistic şi chiar şi în weekendul trecut zona cetăţii a fost plină cu turişti români, maghiari sau din alte părţi, mulţi se întrebau oare ce eveniment este acesta. Deci, la viitoarele ediţii ar fi bine să afişăm pe un banner uriaş şi numele manifestării.

A consemnat: Eva Șimon, redactor/șef Foaia româneascăFoto: Foaia românească 

Un reportaj realizat de Adam Bauer, redactor MTVA, Emisiunile în limba română

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2019, 10:58

Început de nou an şcolar şi inaugurarea lucrărilor de renovare la şcoala din Jula

În prima zi a noului an şcolar, 2 septembrie, porţile liceului şi ale şcolii româneşti din Jula s-au deschis larg nu doar în faţa celor 450 de elevi şi profesorilor lor, ci şi în faţa a numeroşi invitaţi – autorităţi din Ungaria şi România, părinţi şi reprezentanţi ai mass-media – care au sosit pentru inaugurarea clădirii renovate a şcolii, căminului de elevi şi a Centrului Cultural Românesc. Ultima şi cea mai urgentă renovare a fost la tavanul Centrului Cultural, care a devenit pericol public, în urma mişcărilor de teren din acea zonă. Pentru aceste lucrări, Secretariatul de Stat pentru Relaţia cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru al Ungariei a asigurat un sprijin de 50 de milioane de forinţi.

Sărbătoare multiplă

Festivitatea a început cu intonarea imnurilor Ungariei şi României şi cu recitarea în limbile română şi maghiară a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, în interpretarea elevilor Ana Szántó şi Martin Orbán.

În cuvântul său de deschidere, directoarea instituţiei, Maria Gurzău Czeglédi a făcut trei urări de bine. A amintit că exact în aceste zile se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula, care şi-a deschis prima dată porţile în anul şcolar 1949–1950. Acest liceu a oferit „posibilitatea de ridicare spirituală şi existenţială a tinerilor români de pe aceste meleaguri. Doresc din suflet să trăiască şi să prospere şcoala noastră. La mulţi ani, alma mater!”, a spus doamna director. A doua urare de bine s-a referit la recenta sărbătoare a tuturor românilor, Ziua Limbii Române, care este cinstită în fiecare an pe 31 august. Iar în ultima urare de bine, doamna director a dorit un an nou şcolar plin cu succese pentru toţi elevii şi profesorii şcolii.

Tuturor acestora li s-a adăugat la festivitatea de luni, 2 septembrie, bucuria încheierii unor lucrări de renovare importante la clădirea Centrului Cultural Românesc, care adăposteşte şi internatul de elevi. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Soltész Miklós, secretar de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru, PS Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş, Tircsi Richárd, şef de departament la Secretariatul de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru. La festivitate au participat şi reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi ai altor autoguvernări şi instituţii româneşti din Ungaria.

Soltész îndeamnă la colaborare şi unitate

Secretarul de stat Soltész Miklós a spus că pentru el fiecare început de nou an şcolar este o perioadă plină de emoţii, de când este tată trăind alături de copiii lui aceste sentimente. „Şcoala nu doar ne învaţă, ci formează comunităţi. Şi acest lucru se poate spune şi despre Liceul Bălcescu, pentru că ştim ce sentiment puternic de comunitate există aici. Toţi copiii sunt nişte comori. Şi copiii buni, şi cei mai puţin buni. Să nu lăsăm doar în sarcina şcolii educarea copiilor noştri, pentru că e mare nevoie şi de ajutorul părinţilor. Părinţii trebuie să aibă încredere şi să dea ajutorul maxim pentru pedagogi. Numai în acest fel vom putea creşte generaţii de copii sănătoşi şi educaţi.” Soltész a mai amintit că în 91 de instituţii de naţionalitate a început acum noul an şcolar, iar în acestea – grădiniţe, şcoli generale şi licee – învaţă aproape 15.000 de copii.

Secretarul de stat a vorbit apoi despre situaţia periculoasă în care s-a aflat tavanul Centrului Cultural, şi care a putut fi reparat într-un timp relativ scurt susţinerii financiare din partea Secretariatului de Stat, dar şi colaborării bune cu conducerea şcolii, cu Autoguvernarea pe Ţară şi cu conducerea oraşului Jula. „Unde este unitate, prin colaborare se pot face multe lucruri frumoase”, a conchis secretarul de stat Soltész Miklós, care nu a ratat să amintească şi despre apropiatele alegeri de autoguvernări de naţionalitate, din toamna acestui an, unde la fel va fi nevoie de unitate şi în rândurile românilor din Ungaria.

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Parlamentarul Kovács József a subliniat rolul incontestabil al Liceului „Nicolae Bălcescu” în formarea intelectualităţii române din Ungaria, inclusiv a numeroşilor medici de origine română care lucrează la Spitalul din Jula. Totodată a accentuat că în menţinerea unei comunităţi minoritare cele mai importante sarcini le au cele două instituţii de bază: şcoala şi biserica.

Primarul Görgényi Ernő este de părere că Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, care a preluat şcoala din Jula în anul 2013, este o gazdă bună a acestei instituţii, AŢRU având alături ca parteneri Guvernul Ungariei şi Primăria oraşului Jula. „Puteţi să vă bazaţi oricând pe noi, deoarece dezvoltarea comunităţii româneşti din Jula este şi dezvoltarea oraşului nostru, succesele lor sunt şi succesele noastre, visele lor sunt vise comune ale noastre”, a subliniat Görgényi.

Traian Kreszta a accentuat că în ultimii cinci ani, de la primele alegeri de purtători de cuvânt ai naţionalităţilor în Parlament, a crescut semnificativ finanţarea instituţiilor administrate de AŢRU, iar datorită condiţiilor tot mai bune la şcolile româneşti creşte an de an şi numărul elevilor care învaţă în acestea.

După cuvântările festive, programul a continuat cu prezentarea unor dansuri populare ungureşti şi româneşti în interpretarea Echipei Păstrătorilor de Tradiţii, formaţie susţinută de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.

Îmbunătăţiri realizate şi planuri noi

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a făcut apoi o prezentare a necesităţii renovărilor din ultima perioada. Ea a reamintit că internatul şcolii a fost luat în folosinţă în anul 1999 şi cu toate că această clădire este mai nouă decât cea a liceului, în care s-au mutat în anul 1984, datorită faptului că aici a fost o zonă mlăştinoasă, clădirea s-a mişcat şi unele elemente de construcţie au slăbit rezistenţa imobilului. Tavanul vechi a fost schimbat cu o structură nouă de oţel, s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul electric şi la reţeaua de alimentare cu apă. „Ne dorim ca pentru copiii noştri aceasta să fie ca a doua casă”, a subliniat doamna director, care a mai spus că începând din anul 2013 s-au făcut renovări şi reconstrucţii la clădirea şcolii în valoare de 227 de milioane de forinţi, din care 146 de milioane au fost sprijin de la stat, iar 81 de milioane fonduri proprii (provenite din chiria sălii festive pentru conferinţe sau nunţi, închirierea camerelor pentru oaspeţi, etc.). Şcoala va mai primi alte 25 de milioane de forinţi pentru renovări în toamna acestui an.

Raportul despre lucrările de renovare a fost urmat apoi de prezentarea unor realizări spirituale, de conţinut, în viaţa şcolii, directoarea vorbind despre excursia din această vacanţă de vară a profesorilor la mănăstirile din Bucovina, amintind şi despre posibilitatea asigurată de România pentru elevii români din Ungaria să participe în tabere în ţara-mamă.

Fiecare septembrie este un nou început

Scena a fost ocupată apoi de cei mai noi elevi ai şcolii generale şi ai liceului, conduşi de diriginţii lor. Au fost prezentaţi cu numele şi au primit nişte cadouri semnificative cei 34 de copii din clasele întâi A şi B, după care au urcat pe scenă şi cei 46 de boboci ai liceului.

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a evocat apoi amintirea profesorului dr. Florea Olteanu, decedat chiar cu o săptămână în urmă, care a fost pedagog şi profesor la această şcoală timp de patru decenii. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru fostul profesor.

La finalul vorbirii sale legate de începutul noului an şcolar, doamna director a prezentat două noi cadre didactice, pe Ana Gurzău Baktai, profesoară de educaţie fizică care de acum ocupă post întreg la această şcoală şi tânăra Diana Bogdan, care abia acum trei ani a absolvit Liceul „N. Bălcescu” şi se întoarce după trei ani de studii la Facultatea de Litere a Universităţii Oradea, ocupând post de pedagog la căminul de elevi.

Festivitatea s-a încheiat cu o slujbă de „Te Deum” la deschiderea noului an de învățământ, săvârşită de PS Episcop Siluan, care a binecuvântat, prin stropire cu apă sfințită, lucrările de renovare efectuate la şcoala din Jula.

A consemnat: Eva Şimon, redactor șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interviu cu directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Reporter: Ștefan Crâsta

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Inaugurarea grădiniţei românești din Bătania,după extindere și modernizare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 aprilie 2019, 12:37

Grădiniţa românească din Bătania a fost renovată cu sprijinul Statului Ungar şi din fonduri europene, obţinute de la Fondul European Regional de Dezvoltare prin proiectul TOP-1.4.1-15-BS1-2016-00020. Pentru reparaţia şi dotarea grădiniţei au fost alocate 130 de milioane de forinţi. În urma implementării proiectului, la grădiniţă s-au efectuat lucrări de extindere şi modernizare, finalizate recent. Pe 3 aprilie, grădiniţa îmbrăcată în haină nouă a fost inaugurată în prezenţa a mai multor oficiali de la Budapesta şi reprezentanţi din comunitatea românească din Ungaria.

Potrivit moderatorului evenimentului, Viorica Șutea, directorul adjunct al Şcolii generale și grădiniței „Lucian Magdu” din Bătania, proiectul de extinderea grădiniței, care a fost o necesitate din cauza numărului crescut de copii care frecventează această instituție, a fost înaintat în comun de către grădinița din Bătania, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria și Consiliul Județean Bichiș.

Lucrările de dezvoltare au durat șase luni de zile, iar din 11martie 2019, grădinița și-a reluat practic activitatea în imobilul modernizat și extins cu o nouă sală, vestiare, grup sanitar nou, cu o nouă sală profesorală și alte renovări necesare cum ar fi instalația de gaz etc. Au fost achiziționate și noi echipamente de joacă pentru copii, atât în interior, cât și în curtea grădiniței, acestea din urmă vor putea fi luat e în folosință doar din luna mai.

Despre realizările importante din viața comunității românești din Bătania, dar și în general, despre realizările din comunitatea românilor din Ungaria, aducând totodată mulțumire statului pentru sprijinul acordat, a vorbit domnul Traian Kreszta, purtător de cuvânt în Parlamentul de la Budapesta. Acesta și- a încheiat cuvântarea subliniind faptul că este foarte bine să fii român în Ungaria. Secretarul de stat Soltész Miklós, responsabil cu problemele naționalităților în cadrul Cancelariei Primului Ministru, a felicitat beneficiarii acestui proiect și a subliniat, de asemenea, sprijinul concret pe care Statul Maghiar îl acordă tuturor minorităților din această țară, atât pe plan educațional,cât și cultural și religios, pentru ca cetățenii să își păstreze identitatea în contextul unei Uniuni Europene multiculturale și de menținere a tinerilor în interiorul granițelor țării. „Împreună cu reprezentanții comunității românești din Ungaria am rezolvat multe probleme, care, de altfel, de decenii întregi ar fi avut nevoie de rezolvare. Guvernul Ungar, împreună cu reprezentanții comunității românești din Ungaria, pot să inaugureze școli, pot să inaugureze grădinițe și instituții culturale, și acest drum este foarte bun, care ajută la dezvoltarea comunității românești din Ungaria. În plus, aceste investiții au și un alt aspect, fiind în interesul comun al relațiilor dintre cele douăstate: România și Ungaria. Din trecut aducem cu noi foarte multe răni, dar, slavă Domnului, că în ultimii câțiva ani aceste răni s-au vindecat, sau cel puțin încercăm să le vindecăm. Avem nevoie de o colaborare, pentru că vedem ce se întâmplă în Europa, unde valorile creștine sunt puse la o parte, iar unele națiuni se străduiesc să se impună asupra altora. Şi tocmai de aceea, strădania noastră, dar și a Guvernului Ungar este să ajute comunitatea românească din Ungaria. În același timp vom sprijini și pe mai departe comunitatea maghiară din România”, a mai spus domnul secretar de stat. La eveniment, copiii celor două grupe care funcționează în grădiniță au încântat publicul cu cântece și dansuri. Iar la final, în semn de inaugurare a lucrărilor efectuate, a fost tăiată panglica de la intrarea în instituție, după care PS Episcop Siluan, împreună cu Marius Vidican, preotul paroh de la biserica românească din Bătania au făcut o slujbă de sfințire și au stropit spațiile instituției cu Agheasmă Mare.

La evenimentul festiv au mai luat parte Tircsi Richárd, șeful Departamentului pentru Naționalități, din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Tolnai Péter, vicepreședintele Consiliului Județean Bichiș, Marjai János, primarul Bătaniei, Iulia Olteanu, directorul Şcolii Generale și Grădiniței „LucianMagdu” din Bătania, Alexandru Finna, vicepreședintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, GheorgheCozma, șeful Oficiului AŢRU, precum și mulți alți reprezentanți ai comunității românești din Ungariași a instituției de învățământ din Bătania.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA Emisiunile în limba română

Balul acordării panglicii pentruabsolvenţiiLiceului „Nicolae Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 februarie 2019, 21:48 / actualizat: 17 februarie 2019, 23:04

Serbarea de majorat a liceenilor români din Jula, cunoscută cu numele de Balul panglicii, s-a dovedit a fi şi anul acesta un spectacol frumos, având în centrul său adolescenţii celor două clase a XII-a ale liceului românesc din Jula. Evenimentul a fost organizat sâmbătă, 9 februarie, în sala de sport a oraşului Jula. Cu această ocazie, tinerilor absolvenţi ai generaţiei 2015–2019 le-a fost acordată panglica de absolvire. Organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment a fost asigurată pe lângă doamnele diriginte ale claselor a XII-a, Florica Santău și Mariana Oros Martin, și de către dirigintele și elevii claselor a XI-a. Evenimentul dedicat majoratului a fost deschis de către doamna director Maria Gurzău Czeglédi, care s-a adresat cu emoție absolvenților, pe care i-a felicitat pentru acest moment însemnat din viața lor, ce îi pregătește să treacă într-o altă etapă din viața lor, plină de visuri, idealuri, bucurii și speranțe, împărtășindu-le totodată și câteva sfaturi despre viață, dimpreună cu toate urările ei de bine. Bucuria absolvenților a fost împărtășită și de către primarul orașul Jula, Görgényi Ernő. În discursul festiv, reprezentantul orașului a subliniat  și faptul că nu este nevoie să trăim într-o societate uniformizată, dovada fiind autonomia culturală a românilor locali. Dumnealui a declarat în acest sens că în ultimii ani, statul maghiar a predat responsabilitățile de întreținere a instituțiilor de învățământ ale naționalităților autoguvernărilor pe țară ale naționalităților, un sistem care funcționează foarte bine. S-a adresat, de asemenea, elevilor și întregii asistențe, felicitându-i pe absolvenți și urându-le mult succes în viitor.

Evenimentul a continuat cu intrarea în scenă a elevilor fiind însoțiți de doamnele diriginte, întâmpinați de ropote de aplauze din partea părinților, invitaților, profesorilor, precum și din partea foștilor elevi ai instituției, prezenți la eveniment.

După un scurt program cultural artistic, în care elevii claselor a XII-a, prin limbajul poeziei și a muzicii și-au exprimat respectul și mulțumirea față de părinți și profesori, fiecare dintre cei 53 de elevi absolvenți, dar și oficialitățile prezente, au primit din partea elevilor de clasa a XI-a câte o panglică cu inscripția anilor de studii: 2015–2019, prinsă de o insignă cu imaginea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula.

După o scurtă pauză a urmat balul. În tradiția evenimentului dedicat majoratului, tinerii care împlinesc 18 ani sunt însoțiți de către părinți și profesori la serbarea primului lor bal. Acesta a fost deschis de valsul elevilor, fetele purtând rochii albe, de mireasă, simbolizând puritatea, iar băieții în costumații adecvate acestui dans. Acest moment plin de emoție, sensibilitate, eleganță și grație, a fost punctul culminant al serii, urmat de un vals părinte-elev.

La eveniment, alături de părinți, bunici și alte rudenii ale elevilor absolvenți au fost prezente și multe oficialități, între care s-au numărat PS Episcop Siluan, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tolnai Péter, vicepreședintele Consiliului Județean Bichiș, Ramona Lile, rectorul Universității de Stat „Aurel Vlaicu” din Arad, pr.Constantin Rus, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, Tiberiu Juhász, președintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria și alți reprezentați ai instituțiilor românești din Ungaria.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Balul panglicii

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Festivalul pogăciţelor la Chitighaz

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 august 2018, 08:00

Festivalul pogăciţelor, eveniment ce se desfăşoară în fiecare an la Chitighaz, în parcul din centrul satului, pe parcursul a două zile, a adunat şi anul acesta un public relativ numeros atras de gustul şi mirosul îmbietor al pogăcelelor, realizate chiar în cuptoarele amplasate în incinta parcului, dar şi de mirosul a zecilor de căldări şi ceaune în care s-au gătit sâmbătă dimineaţa gulaşuri şi tocăniţe, care mai de care mai gustoase şi mai picante. Festivalul pogăciţelor, organizat de Primăria localităţii Chitighaz a ajuns anul acesta la cea de-a 12-a ediţie şi a avut loc în zilele de 11–12 august.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului a fost însoţită de muzică populară şi dansuri populare cu ansamblurile româneşti „Ducşoara” de la Purcăreni, Ansamblul de dansuri populare de la Chişineu-Criş şi Secuieni, Păstrătorii de tradiţii din Aletea şi Chitighaz, dansatorii de la Şcoala populară de artă „Kaláris” din Chitighaz, dar au întregit programul cu un buchet de cântece şi Corul pensionarilor „Márki Sándor” din localitate, fanfara Bisericii Baptiste din Chitighaz împreună cu tinerii fanfarişti participanţi la tabăra „Harsona” din Bichişciaba, iar pentru sătenii de toate vârstele au fost invitate mai multe formaţii şi interpreţi de muzică maghiară care au întregit atmosfera de petrecere în ambele zile până seara târziu, festivalul fiind încheiat cu un foc de artificii.

La manifestările cultural-artistice a participat şi consulul general al României la Jula, Florin Vasiloni, care în deschiderea evenimentului a adresat cuvinte de salut sutelor de participanţi, alături de Maria Gyuricska Kalcsó, primarul localităţii, Herczeg Tamás, deputat parlamentar maghiar şi Gheorghe Burdan, primarul localităţii Chişineu-Criş, oraş înfrăţit cu localitatea Chitighaz din anul 1992. La serbarea de deschidere a fost sfinţită pâinea şi pogăcele de către preotul ortodox Florin Olteanu.

Participanţii la sărbătoarea satului au sosit nu doar atraşi de bucatele tradiţionale româneşti şi ungureşti gătite la concursul gastronomic la care s-a dat startul sâmbătă dimineaţa, 11 august, dar şi de expoziţiile cu vânzare şi artizanale, de programul cultural variat şi de simplul fapt că în cele două zile de festival Primăria le-a organizat un program pentru ei, sătenii.

O dată pe an, acest parc se transformă, pe cheltuiala Primăriei, într-o atmosferă îmbibată cu miros de pogăcele, iar aleea se umple de fete şi băieţi frumoşi îmbrăcaţi în port tradiţional, prin contribuţia satelor înfrăţite din România şi a păstrătorilor de tradiţii din Ungaria şi România. Sala mare a Căminului Cultural a găzduit expoziţia concursului de pogăcele, expoziţia de pictură a Şcolii libere de creaţie a Judeţului Bichiş, o expoziţie de artizanat a Cercului de cusături populare „Bíborvég” din judeţul Bichiş şi expoziţia „Satul meu, trecut şi prezent”, cu imagini de arhivă şi fotografii actuale ale lui Gheorghe Ardelean şi Elisabeta Ardelean, Pavel Nicula, Dékány Istvánné şi Virág László. Organizatorii au propus copiilor o bogăţie de activităţi creative, distractive, recreative, jocuri, ateliere de creaţie pentru copii, picturi pe faţă, activităţi sportive, şi altele.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Ianuarie românesc la Jula”, program dedicat lui Mihai Eminescu şi Unirii Principatelor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 9 februarie 2018, 12:17 / actualizat: 9 februarie 2018, 13:29

Poezia lui Eminescu şi Unirea Principatelor Române au fost temele principale ale evenimentului intitulat „Ianuarie românesc la Jula”, organizat pe 31 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Programul a fost organizat de către Consulatul General al României la Jula, în colaborare cu UCRU şi Academia Română, filiala Timişoara.

În deschiderea seratei au fost intonate imnurile de stat ale României şi Ungariei de către Corul „Pro Musica” din Jula, urmate de un recital de romanţe pe versuri eminesciene. Moderatorii seratei, domnul Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedintele UCRU, au adresat cuvinte de salut participanţilor la eveniment şi şi-au exprimat bucuria pentru posibilitatea organizării acestei serate tradiţionale dedicată de fiecare dată mai multor momente de referinţă din viaţa poporului român, dar şi a comunităţii româneşti din Ungaria.

Domnul consul a spus că acest eveniment deschide şirul de evenimente dedicate anul acesta Centenarului Marii Uniri, manifestări pe care şi le propune anul acesta Consulatul din Jula să le organizeze în colaborare cu mai multe instituţii din Jula.
Evenimentul a fost unul special şi prin faptul că şi-au adus contribuţia atât membri ai comunităţii româneşti din Ungaria, cât şi conferenţiari şi alţi invitaţi din Timişoara. Au prezentat referate despre marele poet naţional şi despre Unirea Principatelor Române prof. univ. dr. Crişu Dascălu şi conf. univ. dr. Ioan David din Timişoara.

Elevi de clasa a 8-a ai Şcolii generale „Nicolae Bălcescu” din Jula au prezentat un montaj literar inspirat din „Scrisoarea a III-a” a lui Mihai Eminescu, în coordonarea profesoarelor Livia Stăvaru şi Maria Sucigan. Evenimentul a fost încoronat la final de un concert la pian al artistei Maria Alice Poenariu, din Timişoara, care a susţinut un recital la pian, prezentând lucrări de J.S. Bach, L. Beethoven, Franz Liszt, Bartók Béla, dar şi de Ciprian Porumbescu. Tânăra pianistă de doar 14 ani cântă la acest instrument de mai bine de un deceniu. În toţi aceşti ani a acumulat 14 premii naţionale şi internaţionale.
Seara românească de la Jula s-a încheiat cu discuţii la care gazda evenimentului, domnul Florin Vasiloni i-a invitat să ia cuvântul pe PS Părinte Episcop Siluan, pe consulul general Daniel Banu de la Seghedin, prof. Teodor Cilan, prorectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, prof. Marius Grec, de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad şi, nu în ultimul rând, şi pe prof. Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Academia Română, filiala Timişoara, a oferit cu această ocazie consulului general Florin Vasiloni o diplomă de excelenţă, în semn de apreciere pentru eforturile depuse în scopul menţinerii şi consolidării identităţii naţionale româneşti în Ungaria. La această întâlnire au mai participat conducători şi reprezentanţi de instituţii din Jula, Budapesta, Bichişciaba, Seghedin, Chitighaz, doamna prof. Cristina Marian, inspector la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, prof. univ. Virgil Jireghie de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi alţii.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească
Foto: Foaia românească

A IV-a ediție a Zilei poeziei creștine românești

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 mai 2017, 06:02 / actualizat: 31 mai 2017, 7:18

 Școala generală din sătulețul Avram Iancu din România, situat la doar câțiva kilometri de Salonta, a găzduit în data de 27 mai cea de-a patra ediție a Zilei poeziei creștine românești. Ideea unei astfel de acțiuni a venit în 2013 din partea profesoarei Mihaela Bucin, șefa Catedrei de limba și literatura română din Seghedin, fiind inspirată de faptul că din acel an şcolar au fost introduse ore de religie, respectiv, de etică, discipline care au menirea să contribuie la formarea personalităţii copiilor şi, implicit, la dezvoltarea calitativă a societăţii.

A fost pentru prima dată când evenimentul a trecut frontierele Ungariei. Au venit copii și profesori din Micherechi și din cinci localități Românești: Talpoș, Tulca, Avram Iancu, Salonta și Tămașda, reprezentând mai multe culte: ortodox, baptist și penticostal, care au fost întâmpinați, după tradiția românească, cu pâine și sare. Au onorat cu prezența primarul localității Avram Iancu, Traian Micle, directoarea școlii, Codruța Lup, primărița din Micherechi, Margareta Tat, consulul general al României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni și pastorul Ovidiu Bulzan din Arad.

Evenimentul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de prietenoasă. Pe lângă poeziile recitate copiii au avut de ornamentat şi câte o farfurie pe care au scris un mic îndemn înțelept de la poetul Traian Dorz, un poet bihorean, cu o vastă operă, un poet deosebit de valoros pentru cultura română.

așa.”

După cum a afirmat pastorul Petrică Crețu din Micherechi, întâlnirea a fost una de succes, în sensul că tot ce s-a petrecut aici, felul în care copiii au recitat, felul în care au fost aleși autorii de poezii, toate au fost foarte bine făcute. Relațiile dintre elevii din Micherechi și elevii din școlile din România au devenit mai bune, dar și relațiile dintre profesori, și chiar dintre autorități.

„Concluziile sunt frumoase și triste” – a declarat doamna Mihaela Bucin. „Frumoase pentru că e clar că ceea ce se întâmplă cu ocazia acestor întruniri este un lucru care nouă, muritorilor de rând, ne scapă, fiindcă așa cum spuneam și cum cred că observă oricine, putem aborda o serie de subiecte din lumea asta mare. Dar atunci când abordăm subiectul credinței și când ne raportăm la Isus, indiferent câți ani avem, suntem adulți sau copii, știm multe sau puține, umblăm sau nu la biserică, se întâmplă acel lucru minunat, că Dumnezeu coboară între noi. Și-atunci totul se umple de pace, de liniște, lucrurile merg de la sine, ne uităm supărările, nu ne mai jignim. Dumnezeu ne deschide gura și putem vorbi, copiii ne ascultă și nu se plictisesc. Asta se întâmplă de fiecare dată și din cauza aceasta devin dependentă de Ziua poeziei creștine și văd că și alții sunt așa.”

Ziua poeziei creștine românești s-a încheiat cu o rugăciune comună și o agapă.

Interlocutori: dr. Mihaela Bucin, șef de catedră; Letiția Denuta și Martin Ruben (elevi din Micherechi); Andreea Crețu (elevă din Salonta); Tünde Ruja Nyári, directoarea grădiniței românești din Micherechi; Petrică Crețu, pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA – Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română

Foto: Iulia Kaupert