Importanța Insulei Șerpilor în războiul dintre Ucraina și Federația Rusă

Publicat de Gabriel Stan, 27 iunie 2022, 15:10

La începutul săptămânii, Insula Șerpilor a revenit în prim-planul războiului din Ucraina printr-o serie de atacuri aeriene lansate de armata ucraineană.

Aceste atacuri reprezintă poate cea mai importantă contraofensivă de la începutul războiului din data de 24 februarie, atunci când Insula Șerpilor a fost capturată de armata Federației Ruse.

Pentru că Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic în imediata apropiere de apele noastre teritoriale, la circa 45 km de țărmul românesc, este evident că se impun măsuri excepționale de contracarare a eventualelor pericole.

De aceea, în Aula Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București s-a desfășurat un seminar organizat de Comandamentul Forțelor Întrunite, în cadrul căruia au fost dezbătute teme majore legate de controlul asupra Insulei Șerpilor și de situația de securitate de la Marea Neagră. Un reportaj realizat de Gabriel Stan și Cristian Dumitrașcu.

General maior Dorin Ioniţă comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite: Insula Șerpilor are o istorie care pornește din antichitate, are o istorie în care apartenența acestei insule a diferit de la perioadă la perioadă.

Este o stâncă ce poate oferi dezvoltarea unor capabilități militare, dar care, prin poziționare, angajează spațiu economic disputat în aceeași măsură de trei state – vorbim de Rusia, Ucraina și România -, spațiu care se dovedește a fi unul foarte generos în ceea ce înseamnă rezervele de hidrocarburi.

Federația Rusă deține controlul acestui spațiu. Se încadrează întru un mediu de securitate cu continue trăsături esențiale ale cadrului geopolitic global, și vorbim aici despre entități regionale.

Ne afectează pentru că se încadrează în dimensiunile finite de spațiu de dezvoltare, ne afectează pentru că pe această insulă deja sunt dezvoltate capabilități militare de cercetare în primul rând, dar și de lovire, care micșorează limitele de siguranță ale statului nostru, ale României.

Cristian Dumitrașcu: O dezbatere despre Insula Șerpilor și despre situația geopolitică de lângă țara noastră era necesară. Foarte mulți oameni s-au gândit, și-au pus speranțe în reacția noastră, a statului român, dar mai cu seamă a armatei și a forțelor navale, pentru că Insula Șerpilor este cucerită de Federația Rusă din 24 februarie.

Domnule contraamiral Marian Săvulescu, cum ați gândit această dezbatere, de ce era necesară pentru coagularea câtorva segmente și a unor lideri militari care pot să facă ceva în sensul ăsta?

Contraamiral Marian Săvulescu: Așa cum aţi amintit, 24 februarie – Insula Șerpilor schimbă stăpânul. Federația Rusă, la începutul ostilităților, cucerește insula și, mai mult, la nord de Paralela 45, grade 21 de minute, impune o blocadă maritimă.

La timpul respectiv am făcut conexiune cu procesul pe care România l-a intentat Ucrainei la Haga, la Curtea internațională de justiție, proces care a avut loc între anii 2004 – 2009 și după care decizia Curții a fost de atribuire a unei suprafețe aproximativ de 80% din ceea ce am solicitat noi vizavi de zona economică exclusivă și platoul continental.

Reprezentantul militar al României la Haga a fost domnul coontraamiral în retragere Laurian Eugen. L-am contactat, cu rugămintea de a veni şi a ne împărtăși ceea ce a însemnat pentru noi acest proces cu Ucraina şi, de ce nu, să lansăm o provocare viitorilor lideri militari, astăzi masteranzi de anul I la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Provocarea constă în a-i atrage într-o discuție vizavi de riscuri şi amenințări la Marea Neagră, la nord de Paralela 45 – 21 vizavi de o posibilă extindere a Federației Ruse până în nordul fluviului Dunărea, la nord de Insula Șerpilor.

Cristian Dumitrașcu: Ce ar trebui să știe oamenii de acasă care ascultă la radio despre ceea ce îmi spuneați mie mai devreme, despre acea conștiință maritimă? Şi asta nu întâmplător vă întreb, pentru că ați fost și comandantul Fregatei Regele Ferdinand și cunoașteți poate mai bine ca oricine ce înseamnă Marea Neagră pentru România.

Contraamiral Marian Săvulescu: Marea Neagră nu este interesantă numai din iunie până la mijlocul lui septembrie, ci Marea Neagră este poarta noastră de ieșire la oceanul planetar, acolo unde nu demult aveam 328 de nave maritime.

Avem de la linia coastei, la 220 mile către est, o responsabilitate privind apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică. Acolo sunt resurse de hrană, acolo sunt resurse energetice și uitați-vă ce se întâmplă când lunar plătim mai mult pe gaz metan, și noi îl avem aici, în apropiere, pe petrol la pompă, și noi îl avem aici, în apropiere.

Momentan, capacități de exploatare nu sunt, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm. Redeschiderea interesului nației române către est, către Marea Neagră, adică platformă de foraj marin, o infrastructură de transport a acestei importante resurse, nave comerciale, nave de pescuit oceanic la Marea Neagră și oceanul planetar, așa cum România a avut anterior.

Contraamiral Eugen Laurian: Numele meu este Eugen Laurian, contraamiral doctor în retragere, ofițer de marină în Forțele Navale 10 ani, în Universitatea Națională de Apărare alţi10 ani și ultimii 15 ani în structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale.

Acea rocă, noi o numim insulă, nu are niciun fel de viață economică. N-a avut și nu are, pentru că nu are nici un fel de industrie, nici un fel de agricultură. Viața nu se poate autosusține acolo, ea depinde sută la sută de ceea ce i se aduce de pe țărm, de la rezervele de hrană, rezervele de apă și celelalte elemente necesare traiului omenesc acolo.

Dar este importantă datorită rezervelor de hidrocarburi din marea teritorială din jurul Insulei Șerpilor și este o suprafață, acel cerc de 12 mile marine determină o suprafață de aproximativ 1.600 de kilometri pătrați și dacă în zona respectivă sunt rezerve de hidrocarburi, şi sunt convins că sunt, acelea pot fi exploatate, pentru că sunt exploatabile, și de aici mărește prețul zonei respective.

Iar din punct de vedere militar, cum spuneam, sau strategic, are o importanță mai mare decât importanța economică, pentru că insula fiind un punct îndepărtat de Crimeea, de exemplu, poate fi realizată o bază goniometrică foarte relevantă între insulă, cu stațiile care se poziționează, și alte state din Crimeea sau din altă zonă a Rusiei și, pe baza respectivă, pot descoperi ce se comunică în spațiu invizibil până în toată Marea Mediterană.

Securitate la Marea Neagră; Cooperare multinațională; Exercițiul „Sea Breeze 21”

Publicat de Viorel Amzarescu, 20 iulie 2021, 14:53

Realizatorul emisiunii „Euroatlantica” de joi, 8 iulie 2021, colonelul Cristian Dumitrașcu, i-a avut ca oaspeți pe contraamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, și pe contraamiralul de flotilă Marian Săvulescu, șeful de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite.
„Pot spune că „Sea Breeze 21″ face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al UE, aprecia contraamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante. Contribuim la asigurarea securității în această regiune deosebit de importantă și încercăm, prin ritmul pe care îl impunem, să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale Forțelor Navale române și ale Armatei României.”
„În Marea Neagră, teatru de operații, avem responsabilități, preciza contraamiralul de flotilă Marian Săvulescu, șeful de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite. Vorbim de Comandamentului Forțelor Întrunite privind coordonarea și conducerea forțelor puse la dispoziție de statul român. Vorbim despre „generator”, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile proprii sau forțe de nivel grupă, cum e cazul specialiștilor EOD, și, după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta.
Marți, 6 iulie, a început prima etapă a exercițiului „Sea Breeze 21” pe mare, cu plecarea navelor din portul Odessa, unde echipajele au participat la Ziua Marinei Ucrainene și la discuțiile preliminare ieșirii în larg, concomitent cu refacerea capacității de luptă.
Aproximativ 30 de nave ale țărilor membre NATO și partenerii acestora, printre care se află și fregata „Regina Maria”, ca parte a grupării navale a Alianței- SNMG-2, acționează în cadrul exercițiului „Sea Breeze 21”, în vederea creșterii nivelului de instruire în comun. În prima zi a exercițiului, echipajul fregatei „Regina Maria” s-a antrenat pentru asigurarea protecției forței în cele trei medii (aerian, naval, submarin).
Una din principalele secvențe ale exercițiului a fost executarea unui transfer de materiale cu ajutorul troliului, de la bordul elicopterului navei comandant al grupării SNMG-2, „ITS Fasan”, la bordul fregatei „Regina Maria”. Pe timpul activităților pe mare, marinarii români au acționat cu rapiditate și precizie, conform procedurilor NATO.
„Prin participarea la operații de război amfibiu, scufundări, apărarea antiaeriană, interdicție maritimă și alte tipuri de exerciții desfășurate în cadrul exercițiului „Sea Breeze 21”, echipajul fregatei „Regina Maria” se va antrena pentru creșterea capacității de reacție imediată, într-un mod unitar cu echipajele celorlalte nave NATO, ceea ce va duce, cu siguranță, la creșterea nivelului de instruire în cadrul operațiunilor multinaționale de menținere a păcii și securității în Marea Neagră”, a afirmat comandantul navei, comandor Adrian Gobjilă.
6 iulie a însemnat, pentru piloții elicopterului IAR-330 „Puma” Naval, ambarcat la bordul fregatei, sărbătorirea a 15 ani de la brevetarea primilor piloți marinari ai Forțelor Navale Române. Patru piloți din cei opt care au urcat la manșa elicopterelor navalizate, în anul 2006, se află la bordul fregatei.
#contraamiralPanait #fortenavale #flanculestic #exercitiiMareaNeagra #WeAreNATO #navy #fregataReginaMaria #army #contraamiralSavulescu
??? Vă rugăm să nu uitați să vă abonați la canalul nostru de Youtube și, bineînțeles, să trageți de imagine cu mouse-ul pentru a vă bucura de un video la 360 de grade!
Creat de col. Viorel Amzărescu, Armata 360, Trustul de presă al MApN

Exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 10:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.

Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.

Amiralul Valentin Iacoblev: Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.

Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.

Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.

Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.

Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?

Amiralul Valentin Iacoblev: Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.

De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.

Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.

La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu

Contraamiral Mihai Panait: Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.

Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.

După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.

În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.

Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…

Contraamiral Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.

Contraamiral Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.

Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.

Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.

Contraamiral Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?

Contraamiral Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.

Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.

Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.