EURONEWS: Care state UE au cea mai lungă săptămână de lucru?

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 februarie 2018, 11:23

Cu 42,3 ore, Grecia are cea mai lungă săptămână de muncă, în vreme ce a Olandei e cea mai scurtă, de 30,3 ore.

Cea mai lungă săptămână de muncă o are Grecia (42,3 ore), în vreme ce cea mai scurtă îi revine Olandei (30,3 ore), fiind luate în calcul și slujbele cu normă întreagă și cele cu normă parțială.

Săptămâna de lucru medie era în 2016 de 37, 1 ore, dar ea se ridică la 40,3 ore dacă se iau în calcul doar slujbele cu normă întreagă.

În acest ultim caz, angajații din Regatul Unit petrec cel mai mult timp la muncă (42,3 ore), urmând Cipru (4,1), Austria (41,4) și Grecia (41,2).

Danemarca (37,8 ), Italia (38,8), Olanda și Franța (39) au cele mai scurte săptămâni de lucru.

Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Regatul Unit 42,3 ore, Cipru 41,7, Austria 41,4, Grecia 41,2, Portugalia 41,1, Polonia 41,1.

Țările cu cele mai scurte săptămâni de lucru (cu normă întreagă): Finlanda 39,1 ore, Irlanda 39,1, Olanda 39, Franța 39, Italia 38,8, Danemarca 37,8.

Studiul a examinat de asemenea și rata angajării stabile în statele UE.

România, Regatul Unit și Cehia au cel mai mare număr de angajați cu locuri de muncă stabile./…/

Croația, Franța, Spania, Polonia și Slovenia au cel mai mare număr de persoane angajate pe termen scurt.

Un studiu UE dezvăluie care europeni au cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru

Eurostat a examinat numărul contractelor de muncă pe durată mai mică de trei luni.

Studiul, bazat pe date din 2016, a constatat că 2,3% din angajații din UE au contracte de muncă pe termen scurt.

Conform acestuia, contractele pe termen scurt se regăsesc mai frecvent în agricultură, exploatarea lemnului și pescuit, afectând 8,1% dintre angajați.

Angajare precară în UE în 2016 (procente de angajați): Croația: 8,4%, Franța: 4,8%, Spania: 4,7%, Polonia: 4,5%, Slovenia: 4,5%, Finlanda: 4,4%, Suedia: 3,7%, Belgia: 3,5%, Italia: 3,2%, Austria: 1%, Lituania: 0,95, Bulgaria: 0,7%, Irlanda: 0,7%, Cipru: 0,7%, Germania: 0,5%, Cehia: 0,4%, Regatul Unit: 0,4%, România: 0,4%.

Proporția angajaților cu contracte de muncă precare a fost de asemenea ridicată și în statele candidate la aderare la UE Muntenegru și Turcia.

Studiul a constatat că nu există o probabilitate mai mare de a avea contract pe termen scurt nici în cazul bărbaților nici în cazul femeilor.

În 2016 existau în UE 188,4 milioane de angajați și 32,7 milioane de liber profesioniști.

Angajatorii obligați să plătească contribuții la nivelul contractelor de 8 ore și pentru cele part-time

Publicat de adinaiftime, 6 septembrie 2017, 09:40

Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.

Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.

Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.

Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.

Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.

Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.

Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.

Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .

„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.

Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

S-au mărit contribuţiile pentru contractele part-time

Publicat de adinaiftime, 2 august 2017, 17:20

Angajatorii vor plăti de marți, 1 august, contribuţiile pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii cu contracte de muncă cu timp parţial.

Schimbarea Codului Fiscal a fost făcută de Guvern, luna trecută, prin ordonanţă de urgenţă şi ar urmări combaterea muncii la negru.

Decizia a nemulţumit însă atât sindicatele cât şi patronatele, care au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională.

Măsura a fost criticată atât de sindicate cât și de către patronate în primul rând pentru că a fost adoptată fără realizarea unui studiu de impact și fără a respecta prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare, referitoare la modificarea Codului Fiscal. Reprezentanții angajatorilor susțin că noua reglementare îi vor obliga să achite contribuții sociale la nivelul salariul minim brut inclusiv pentru angajații care lipsesc nemotivat de la muncă, în timp ce sindicaliștii spun că patronatele vor face restructurări de personal sau vor reduce drastic numărul orelor contractate prin contractele cu durată parțială de lucru iar pensia angajaților cu astfel de contracte, oricum nu va crește.

Excepție de la aplicarea aceste măsuri fac salariații elevi, studenți, persoane cu dizabilități, pensionari și cei care cumulează venituri cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară.

Noua reglementare vizează reducerea fenomenului de muncă nedeclarată, respectiv situațiile în care contractele cu timp parțial de muncă sunt încheiate numai pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale cu timp normal de lucru.