IGSU: S-au deschis conturile în scopul colectării donațiilor aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina!

Publicat de Andra Radu, 13 martie 2022, 16:00 / actualizat: 13 martie 2022, 21:56

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a deschis un cont distinct de disponibil în lei la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, precum și conturi în lei și valută la Banca Comercială Română, pentru acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Potrivit IGSU, persoanele fizice și persoanele juridice, cu excepția instituțiilor și autorităților publice, pot dona sume de bani care se colectează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în următoarele conturi:

• Beneficiar: UNITATEA MILITARĂ 0276 BUCUREȘTI, Cod de identificare fiscală: 4203997
• Cont în lei deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București: RO34TREZ700500703XXXXXXX
• Cont în lei deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii:
  RO09RNCB0082044180490040
• Cont în EURO deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii:
  RO79RNCB0082044180490041
• Cont în USD deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Unirii: RO52RNCB0082044180490042

Campania de donare de sume potrivit prevederilor se desfășoară până la data de 31 decembrie 2022.

În contul distinct de disponibil în lei deschis la Trezoreria Statului, persoanele juridice și persoanele fizice pot achita sume prin virament bancar, precum și online prin intermediul „Sistemului național electronic de plată” – SNEP, dezvoltat, implementat, administrat și operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, disponibil la adresa www.ghișeul.ro, prin intermediul cardurilor de debit și al cardurilor de credit.

Donațiile pot fi realizate și în numerar la casieriile unităților Trezoreriei Statului sau prin intermediul POS-urilor instalate la unitățile Trezoreriei Statului.

„Hemoragie” nestăvilită de companii şi capitaluri dinspre Grecia spre Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 noiembrie 2017, 13:11

În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.

Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.

Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.

Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB,  la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.

În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48%  din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.

Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.

După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.

Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului  au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de  capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.

Locuitorii din oraşul Negreşti, judeţul Vaslui, supravieţuiesc în cea mai mare parte cu banii primiţi de la cei plecaţi peste hotare

Publicat de Stefania Grigore, 28 iulie 2014, 11:30

În vreme ce conturile primăriei sunt blocate din cauza unei datorii de peste 3 milioane de lei care datează din anul 2012, Oficiul Poştal Negreşti este pe primul loc în ţară la numărul de transferuri electronice de bani.
Directorul Oficiului Județean de Poștă Vaslui, Nicuţă Marcu, a precizat că intenţionează să înfinţeze şi alte oficii de transfer în mediul rural pentru a veni în sprijinul celor care primesc bani din străintate şi care trebuie să vină la oraş pentru a efectua tranzacţiile.