2017 a fost al doilea cel mai cald an din istoria înregistrărilor meteorologice, potrivit programului Uniunii Europene de monitorizare a schimbărilor climatice, Copernicus.
Anul trecut, media temperaturilor la nivel global a fost de 14,7 grade Celsius.
Potrivit unui raport al programului Copernicus, 2017 a fost uşor mai răcoros decât 2016 – considerat cel mai fierbinte an de când se fac măsurători.
Oamenii de ştiinţă susţin că schimbările climatice sunt parte a unei tendinţe de încălzire a planetei pe termen lung, determinată de gazele cu efect de seră emise în atmosferă în urma activităţilor umane.
În Arctica, stratul de gheaţă a scăzut, la Polul Nord gheţarii de topesc, în timp ce sudul Europei a fost intens afectat de secetă, de la sfârşitul primăverii şi până în lunile de toamnă.
Înregistrările oficiale ale temperaturilor au început în secolul al 19-lea.
Parlamentul European a adoptat, în sesiunea din această săptămână, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale. În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat o consultare publică, anunțându-și intenția de a prezenta o „Strategie spațială pentru Europa”.
Accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE. Se preconizează un volum de beneficii de circa 60 până la 90 de miliarde EUR iar cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus, un program al Comisiei Europene de observare a Pământului și de îmbunătățire a securității cetățenilor.
În consecință, un număr mare de părți interesate în punerea în aplicare a politicii spațiale a Uniunii Europene, de la diverse agenții până la utilizatori, atât publici cât și privați, unde se regăsesc preocupările statelor membre ale Uniunii și cele ale sectorului industrial, invită Comisia Europeană să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea în plan global. Implicat în politica spațială europeană, europarlamentarul Marian Jean Marinescu detaliază provocările politicii spațiale europene.
Trebuie să ne asigurăm viitorul pentru că politica spațială, tehnologia spațială, a ajuns să conteze foarte mult în economie în primul rând. 7% din produsul intern al Europei se bazează pe sisteme spațiale. Deci este evident că trebuie s-o păstrăm, să o întreținem, să o dezvoltăm, să o modernizăm și să o securizăm. Sunt foarte multe de făcut în viitor. Galileo este un sistem care va avea din ce în ce mai multă implicare în economie. Copernicus – trebuie să i se mărească rezoluția. Copernicus este pentru imagine, Galileo este pentru poziție. EGNOS este un sistem care dă foarte multă precizie la semnal și care este utilizat mai ales în aviație foarte mult și trebuie și el extins pe tot teritoriul Europei (nu avem încă, de exemplu, în România extindere) și trebuie să se pună la punct și un sistem pentru comunicare. Comunicare guvernamentală. Care…să vedem ce soluție se va alege, utilizând capacitățile actuale sau un nou sistem european. Sigur se va face o analiză și financiară.
Până în 2020 UE va investi peste 12 miliarde de euro în implementarea programelor comunitare de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS), de monitorizare a Terrei (Copernicus) și de cercetare Horizon 2020. Propunerea de rezoluție privitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale urmărește să asigure un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană. Propunerile și comentariile privind strategia spațială comunitară se pot face până în data de 12 iulie, pe pagina web a CE.
Săptămîna trecută a avut loc la Bruxelles cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă.
Peste 900 de experţi de pe-ntregul continent au participat la dezbaterile având ca temă modalităţile de pregătire şi reacţie comună la calamităţile naturale sau cauzate de om.
Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
Forumul European de Protecţie Civilă este un eveniment bianual. Tema centrală a ediţiei actuale a fost sintetizată în două cuvinte cheie: „parteneriat şi inovare”.
Organizatorii s-au folosit de ocazie inclusiv pentru a publica rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru referitor la protecţia civilă. Conform acestuia aproape 90% din cetăţenii Uniunii sunt în favoarea unei politici comune în acest domeniu, având în vedere caracterul transfrontalier al atât de multor dezastre şi calamităţi. Aproape acelaşi procent s-a declarat în favoarea principiului ca UE să acorde ajutor oricărei ţări din lume lovite de un dezastru.
Cetăţenii Europei sunt de acord în privinţa necesităţii coordinării acţiunilor UE în ceea ce priveşte dezastrele, considerând că această modalitate este mai eficientă decât acţiunile individuale ale oricărei dintre ţări. Consecinţele deazastrelor afectează în mod frecvent mai multe ţări în acelaşi timp. Suntem hotărâţi să conlucrăm în continuare pentru a ne pune la punct prevenţia şi a ne perfecţiona pregătirea
spunea comisarul UE pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides.
Un aport deosebit în elaborea noilor procedee de minimizare a riscurilor şi de limitare a consecinţelor îl au cercetarea şi inovarea, puncte forte ale Uniunii Europene.
Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:
Coordonarea eficientă şi planificarea prevenţiei, a intervenţiei în cazul dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia. Dar este în mod clar responsabilitatea acelor naţiuni, care sunt cele mai bine echipate, care pot lucra efectiv pentru reducerea riscurilor, care pot orienta şi salva în caz de nevoie! Un anume grad de risc va exista întotdeauna. Acest grad poate fi chiar ridicat câteodata. Dar la nivelul Uniunii Europene, la nivel internaţional trebuie să punem la punct metode şi căi practice de coordonare a cercetării în domeniul reducerii riscurilor, a prevenirii dezastrelor.
Europa are deja contribuţii majore în acest domeniu, a ţinut să accentueze comisarul Carlos Moedas, care a dat ca exemplu programul Copernicus şi sistemul de avertizare timpurie în caz de cutremur EU REAKT.
Programul Copernicus, ochii Europei aţintiti asupra Pământului evoluează la ora actuală de la un program de cercetare spre unul activ pe teren. Sistemul său de Management al Urgenţelor a fost activat de cutremurul devastator din Nepal, furnizând hărţi de referinţă echipelor internaţionale de salvare chiar a doua zi!
Un exemplu interesant este şi proiectul EU REAKT, al cărui sistem permite localizarea în doar 2 minute a oricărei activităţi seismice, zonele în care seismul s-a resimţit, unde s-au putut înregistra pagube, în care ar putea fi nevoie de ajutor.
Mecanismul UE de protecţie civilă – cadrul comun de răspuns coordonat la urgenţe – a stat la baza a peste 200 de acţiuni europene de ajutorare din 2001 şi până-n prezent, inclusiv după recentul seism din Nepal.
Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.
Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.
Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.
Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!
Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.
Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”
Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.
„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”
Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
