Festivalul Naţional de Folk Pro Lirica Oradea se va desfăşura în perioada 18 – 19 septembrie, în Parcul Nicolae Bălcescu din oraş, cu invitaţi precum Magda Puskas şi Mircea Rusu, fiind organizat de Asociaţia culturală Pro Lirica Oradea.
Evenimentul va avea loc în aer liber, cu respectarea condiţiilor de distanţare fizică, accesul publicului la spectacole fiind gratuit.
Sâmbătă vor evolua pe scena festivalului: Raul Bochiş, Adriana Andreica, Adina Hodişan, Carmen Ifrim Săsărman, Monica Mihaela Cojocaru, Traian Cosma, Mircea Bodolan şi Magda Puskas & Friends.
Duminică vor cânta: Grupul Kharisma al Palatului Copiilor Oradea, Andrei Arad, Corina şi George Nica, Florin Paul Camen, Călin Pop şi Raul Silaghi, Cătălin Stepa şi Mircea Rusu.
În cadrul festivalului, duminică, începând cu ora 15:00, va avea loc un eveniment special dedicat poeziei, prilej cu care îşi vor lansa cărţile poeţii: Corina Nica (Braşov), Eugenia Ponta Pete (Pecica), Ioan Vasile Marcu (Arad), Carmen Ifrim Săsărman (Ştei) şi Mihaela Dindelegan (Oradea).
Pe durata festivalului, între orele 10:00 – 210:0, pentru copiii care vor fi prezenţi în Parcul Nicolae Bălcescu, vor fi montate echipamente de joacă. De asemenea, în acelaşi interval orar vor fi deschise mai multe puncte de alimentaţie publică, atât sâmbătă, cât şi duminică.
Tot în cadrul festivalului, Asociaţia Culturală Pro Lirica Oradea va organiza o Tombolă specială, cu peste 300 de premii.
Un studiu realizat la nivel global relevă niveluri impresionant de mari de anxietate legate de schimbările climatice în rândul tinerilor.
Majoritatea participanţilor la acest studiu susţin că sunt foarte sau extrem de îngrijoraţi, peste jumătate dintre ei fiind de părere că omenirea este sortită pieirii.
Studiul, efectuat în zece ţări pe un număr de zece mii de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani, este considerat cel mai amplu de acest fel.
Dr. Caroline Hickman, principalul coordonator al studiului din cadrul Universităţii Bath din Marea Britanie, a declarat că eco-anxietatea, sau anxietatea climatică la copii şi adolescenţi nu priveşte doar degradarea mediului înconjurător şi probleme legate de degratarea ecologică, tinerii având sentimentul că adulţii, mai cu seamă guvernele şi marile companii, acţionează sau nu acţionează deloc în consecinţă.
Dino Parc Râșnov este una din cele două destinații din România care au intrat în „Top 50 Bucket List Destinations for Kids & Families in Europe”, alcătuit de FatherMag.com. Prin acest top, publicația a creat primul clasament al destinațiilor din Europa pentru segmentul „copii și familie”.
Dino Parc Râșnov este cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, care găzduiește pe cele 3,5 ha de pădure peste 100 de dinozauri atestaţi ştiinţific şi reproduşi în mărime naturală.
Dintre cele 250 de destinații din Europa preferate de copii și familii, cum ar fi parcurile de distracții și tematice sau acvatice, plajele, grădinile zoologice și acvariile, muzeele pentru copii și parcurile naționale, FatherMag.com a apelat la recenziile online, pentru a clasifica cele mai bune 50 de destinații de familie din Europa pe baza ratingului și a numărului de voturi.
Dino Parc Râșnov este titrat de creatorii clasamentului ca „unul dintre cele mai distractive parcuri de aventură și muzee în aer liber din Europa”.
„Dacă copiii tăi sunt fascinați de dinozauri, acesta este locul pe care nu trebuie să-l ratezi! Nu vor vorbi despre nimic altceva pe tot parcursul anului, după ce au vizitat Dino Parc Râșnov. Ei pot vedea aproximativ 100 de modele de dinozauri de dimensiuni reale în timp ce fac drumeții prin parc. Imaginați-vă emoția cu care îi vor descoperi! Mai ales când dau peste cel mai mare dinozaur zburător. Dar aventura nu se termină aici!
Există multe locuri de joacă, case în copaci, trasee de aventură, labirintele cu laser și cinematografe de ultimă generație. Crezi că distracția s-a terminat acum? Ei bine, nu s-a terminat! Nu ratați toate zonele interactive de realitate virtuală, dar și vulcanul interactiv în erupție!”, spun reprezentanții publicației.
Este vorba despre vulcanul interactiv și platforma care simulează trei tipuri de cutremure: unul provocat de o erupție vulcanică, unul provocat de o turmă de Seismosauri care aleargă și un cutremur provocat de mișcarea plăcilor tectonice.
De asemenea, în parc mai există 5 dinozauri animatronici care scot sunete terifiante, un cinematograf 9D şi unul 360°, o fereastră interactivă cu realitate augmentată, o peşteră plină de curiozităţi şi replici ale rămăşiţelor de dinozauri, animale preistorice sau insecte, dar şi un terarrium cu reptile vii la etajul 1 al clădirii principale.
Tot la Dino Parc Râşnov sunt expuşi unii dintre cei mai mari dinozauri care au fost descoperiţi până acum în lume: Seismosaurus, gigantul care măsura 45 de metri lungime şi Hatzegopteryx thambema, cel mai mare animal zburător care a existat vreodată, despre care se spune că putea face ocolul Pământului în zbor fără să se oprească.
Începând de anul acesta, parcul îl găzduieşte şi pe cel mai înalt dintre ei, Diplodocus, care se ridică la peste 11 metri deasupra Pământului, o înălţime echivalentă a două girafe puse una peste cealaltă.
Începând din acest an, de pe website-ul www.dinoparc.ro vizitatorii pot achiziţiona bilete de acces digitale şi se pot bucura de reducerile care până acum erau disponibile doar la casele de bilete, la intrarea în parc. Dinoparc.ro poate fi accesat atât de pe desktop sau tabletă, cât şi de pe mobil.
Expoziţiile şi exponatele din cadrul Dino Parc Râşnov au fost realizate în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Universitatea Bucureşti, Institutul Geologic Român, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi parteneri privaţi autohtoni şi internaţionali.
„Neamţ Art Festival” ediția a 2-a se desfăşoară în perioada 3-5 septembrie, în Piatra-Neamţ. Astfel, în fiecare după-amiază a perioadei 3-5 septembrie 2021, Parcul Central din Târgu Neamţ va găzdui spectacole de dans şi muzică dedicate publicului local.
„Neamţ Art Festival se vrea a fi un proiect care să revitalizeze, prin intermediul celor şapte arte, viaţa social-culturală a municipiului Piatra-Neamţ, mult afectată în această perioadă de pandemie. Din paleta celor şapte arte (pictură, sculptură, arhitectură, muzică, dans, literatură, cinematografie) această a doua ediţie a Neamţ Art Festival aduce în prim-plan muzica, prin cele trei evenimente excepţionale: Concertul de muzică de fanfară, Concertul Trio Boema şi Rock Symphonic Concert al Filarmonicii de Stat din Sibiu”, se arată în comunicatul organizatorilor.
De asemenea, teatrul va fi prezent la „Neamţ Art Festival” prin intermediul a două spectacole dedicate celor mici, iar dansul va fi adus de unul dintre cluburile de profil din judeţ, în vreme ce arta vizuală propune, în două locuri diferite, expoziţii de fotografie.
Din proiect nu lipseşte literatura, urmând să fie lansate două volume dedicate copiilor: „Răvaş de colorat”, respectiv „DaBaDa, NuBaNu”.
Sâmbătă se va desfăşura un eveniment aparte, la Muzeul de Artă şi apoi pe scena din Piaţa Turnului, cei interesaţi vor putea participa „la o extraordinară prezentare de bijuterii confecţionate manual, inspirate de arta populară românească, precum şi de străvechea civilizaţie cucuteniană”.
În cadrul evenimentul vor avea loc şi patru ateliere (două de ceramică, unul de sticlărie şi altul dedicat armelor medievale), precum şi demonstraţii de arte marţiale.
„Locul ales pentru desfăşurarea celor mai multe dintre evenimentele culturale este centrul istoric al municipiului – Curtea Domnească -, loc tradiţional în care au loc anual marile sărbători muzicale aflate în organizarea Centrului: Festivalul ‘Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ’ şi Festivalul Internaţional de Folclor ‘Ceahlăul’. Dar, spre deosebire de ediţia inaugurală, de anul trecut, în 2021 Neamţ Art Festival aduce pietrenilor arta atât în centrul urbei, cât şi la periferie, locul cunoscut sub denumirea de La Caiace fiind considerat ideal pentru câteva ore de destindere”, se arată în comunicat.
Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.
„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.
Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia celei de-a treia aniversări a acestei mișcări coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.
Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.
„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.
„De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatică este o criză a drepturilor copilului”.
Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:
240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere;
330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale;
400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor;
600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori;
815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb;
820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură;
920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă;
1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului.
Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și să accentueze lipsurile copiilor.
Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore.
În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.
În ceea ce privește pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.
Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.
„Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore.
„Încă mai este timp pentru a acționa. Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră”.
Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele.
„Mișcările inițiate de tinerii activiști de mediu vor continua să se extindă și să lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales„, au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) și Greta Thunberg (Suedia), reprezentanții mișcării Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului și care sprijină lansarea acestuia.
„Trebuie să conștientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o adevărată criză și să acționăm negreșit pentru a ne asigura că planeta pe care o moștenesc copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui”.
UNICEF îndeamnă guvernele, companiile și actorii relevanți:
1. Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii, comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.
2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
3. Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.
4. Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național, regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.
5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei climatice.
Pe parcursul Taberei de arheologie, care se desfăşoară la Castrul Roman de la Călugăreni în această săptămână, copiii urmează să fie familiarizaţi cu modul de organizare a armatei romane, cu echipamentele soldaţilor şi cu viaţa societăţii romane, pe baza descoperirilor din acest şantier arheologic.
„La prima întâlnire vom învăţa despre armata romană şi echipamentul unui soldat obişnuit. Pe parcursul zilei vom realiza un scut roman. Scutul era unul dintre cele mai importante elemente ale echipamentului soldatului roman, pe care putea să îl folosească nu numai pentru apărare, ci şi pentru atac datorită protruziei bulboase din mijloc, numită umbo”, a arătat Muzeul Judeţean Mureş, într-un comunicat de presă.
Copiii vor mai învăţa despre gastronomia romană, vestimentaţia romanilor şi le vor fi prezentaţi banii şi modul în care aceştia au influenţat dezvoltarea monedei în Europa.
„Romanii purtau tunici din lână sau din in. Tunica femeilor era mai lungă decât cea purtată de către bărbaţi. Bărbaţii romani care deţineau funcţii importante purtau o togă albă. În timpul atelierului vom confecţiona o păpuşă din carton, pe care o vom îmbrăca în tunică (…)
Romanii au influenţat semnificativ dezvoltarea ulterioară a monedei în Europa. Primele monede romane au fost emise în secolul IV î. Hr. Mai târziu, oamenii obişnuiţi deseori aflau despre un împărat nou odată cu apariţia monedelor gravate cu portretul acestuia. În partea practică a atelierelor se vor confecţiona denari romani şi o puşculiţă în care se pot păstra aceştia”, se mai menţionează în comunicat.
Participanţii vor vedea şi cum se cercetează săpătura arheologică şi cum se sortează materialul arheologic în categorii.
Peste 30 de copii au beneficiat de proiectul „Equilibrum” iniţiat de Asociaţia „K’ARTE” din Târgu Mureş, care a presupus ateliere de art-terapie şi sandplay pentru restabilirea echilibrului emoţional în urma restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.
Potrivit Asociaţiei, beneficiarii programului iniţiat în luna martie au fost 35 de copii cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani, care au participat la două şedinţe de consiliere individuală, 10 de ateliere de art-terapie şi 12 ateliere sandplay.
Alte cinci ateliere de psiho-educaţie au fost adresate părinţilor cuprinşi în program, pentru familiarizarea acestora cu mecanismele anxietăţii la copii.
„Rezultatele înregistrate în urma implicării copiilor cu anxietate crescută în sesiuni de terapie prin artă şi sandplay scot în evidenţă o creştere a capacităţii de exprimare a emoţiilor la participanţi.
De asemenea, manifestarea liberă a imaginaţiei a avut ca efect o mai bună cristalizare a imaginii de sine, creşterea stimei de sine şi experimentarea sentimentelor de acceptare, scăderea anxietăţii de performanţă, depăşirea fricii de eşec. Tehnica terapeutică sandplay, interacţiunea cu nisipul este un mijloc foarte liniştitor pentru psihic, oferind o vindecare dincolo de ceea ce putem înţelege privind la ceea ce realizăm.
Jocul cu nisipul nu solicită explicit nivelurile şi instrumentele logice, intelectuale ale creierului, fiind o tehnică expresivă, nonverbală, artistică. Jucându-ne cu nisipul, nu trebuie şi nu simţim nevoia să vorbim şi să ne exprimăm efectiv, verbal. Având în vedere că anxietatea ne determină să ne focusăm pe gânduri ce ne preocupă, ce adesea devin ruminative, obsesive, prin jocul cu nisipul oprim analiza excesivă, ne relaxăm şi ne eliberăm de tensiune”, susţin organizatorii.
Finalul proiectului a fost marcat de o activitate în aer liber, la Platoul Corneşti din Târgu Mureş, ocazie cu care participanţii s-au întâlnit pentru un ultim atelier de artă sandplay.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, Hotărârea nr. 52 privind actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie fiind introduse Grecia, Irlanda, Monaco, iar în zona galbenă Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras.
Lista aprobată joi intră în vigoare din data de 1 august, decizia în acest sens fiind luată pentru a nu-i afecta pe cei care se întorc în ţară la acest sfârşit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
în zona roşie vor intra: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curacao şi Insulele Virgine ale Statelor Unite;
în zona galbenă vor intra: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei, Suriname şi Insulele Feroe şi din zona verde, în urma creşterii incidenţei, Franţa, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba şi Sint Marteen;
în zona verde vor intra: Oman, Paraguay şi Uruguay.
Persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roşie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate anti-COVID.
De asemenea, copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptaţi automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani sunt exceptaţi dacă prezintă la intrarea în ţară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
Teatrul de Păpuşi „Gulliver” Galaţi demarează programul „Stagiune Estivală” prin care vor fi desfăşurate activităţi de vacanţă şi joacă distractivă pentru cei mici, a informat, joi, Biroul de presă al instituţiei de cultură.
„Pentru că vacanţa aduce şi mai multă poftă de joacă, chef de poveşti şi activităţi distractive pentru cei mici, începând cu prima duminică din luna august, Teatrul ‘Gulliver’, în colaborare cu Primăria Municipiului Galaţi, demarează programul ‘Stagiune Estivală’, în cadrul căruia cei mici se pot bucura de evenimente speciale, desfăşurate în aer liber, în locaţiile preferate din oraş”, anunţă reprezentanţii instituţiei de cultură.
Duminică, 1 august, de la ora 19:00, Teatrul „Gulliver” cheamă copiii la joacă distractivă, în Grădina Publică, la prima serie de activităţi de vacanţă: un inedit spectacol IMPRO, în care cei mici vor crea o poveste împreună cu actorii teatrului, sesiune de face painting, unde se vor transforma în personajele preferate, super distracţie cu muzică, dans şi voie bună, joacă cu baloane, plus multe alte surprize.
Luna august continuă cu activităţi speciale în duminicile de 8 şi 15, în noi locaţii în aer liber, respectiv pe esplanada din zona Spicu şi pe Faleza Dunării.
Totodată, pe 5 septembrie, sunt planificate noi evenimente pentru a marca încheierea vacanţei, cu spectacole în aer liber şi alte activităţi dedicate copiilor.
Participarea la spectacole şi activităţi este liberă.
Aproximativ 50 de copii din comuna Murighiol au participat, în această săptămână, la tabăra de ecologie organizată în cadrul proiectului „Deltă curată. Comunitate responsabilă”, desfăşurat în cadrul programului „Cu apele curate”.
Proiectul este coordonat de Asociaţia 37, alături de Şcoala gimnazială din Murighiol şi de asociaţia Seneca şi a început acum aproximativ două săptămâni cu o campanie de igienizare în Deltă, organizată cu prilejul Zilei Dunării.
Pe lângă acţiunile de ecologizare, proiectul presupune şi o tabără pentru 55 de copii din Murighiol care s-a desfăşurat în această săptămână.
Tabăra de ecologie a presupus şi o întâlnire a copiilor cu reprezentanţii asociaţiei World Wildlife Fund (WWF), care şi-au prezentat proiectele.
Cele cinci ateliere ale taberei de ecologie se încheie vineri, dar proiectul „Deltă curată. Comunitate responsabilă” va continua cu pregătirea a trei spaţii de depozitare a deşeurilor.
Potrivit unui comunicat de presă remis de organizatorii proiectului, pubelele trash-art vor prelua deşeurile reciclabile din zonă, iar pe data de 8 noiembrie va avea loc un atelier susţinut de artistul vizual Dan Perjovschi.
Proiectul urmăreşte creşterea gradului de înţelegere a locuitorilor permanenţi şi sezonieri ai deltei asupra impactului pe care îl are pe termen lung poluarea, crearea de alianţe între autorităţi şi comunitate, precum şi rezolvarea punctuală a problemei deşeurilor acumulate pe malul apei.
În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.
Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.
Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.
Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.
„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.
„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.
În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare
Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.
„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.
„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.
Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.
Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.
În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.
Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.
Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare
Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.
Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.
În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.
„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.
„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.
Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.
Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.
Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină
În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:
Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.
Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.
Aproape 40.000 de turişti au fost cazaţi în weekend pe litoral, iar de săptămâna aceasta, odată cu vacanța copiilor, numărul lor va crește.
Temperaturile de 30 de grade din aer, dar și încălzirea apei mării au oferit condiții perfecte de plajă. Totuși, pericolul nu trebuie ignorant, spun salvamarii, care au salvat deja adulți și copii mai puțin prudenți.
Cele mai mari probleme sunt în zonele din Mamaia, unde plaja a fost extinsă, iar trecerea spre zona cu apă adâncă se face mult mai brusc. Salvamarii au instalat geamanduri pentru a delimita zonele periculoase. Ei recomandă o mai mare prudență, în special când marea este agitată:
ISU a înființat opt puncte de prim-ajutor, pe plajele Corbu, Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Costineşti, Saturn-Venus, Vama Veche şi unul în staţiunea Techirghiol.
De asemenea, au fost activate şase puncte de salvare acvatică, în stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, zona de litoral cuprinsă între Mangalia şi Costineşti, lacurile Techirghiol şi Siutghiol.
Pe măsură ce avioanele se ridică în aer sau coboară, bebeluşilor le ţiuie urechile şi plânsul lor se transformă în ţipăt. Desigur, un bebeluş în avion are multe motive să plângă: îi este foame, e obosit, plictisit, furios, speriat. Toate acestea se revarsă în ţipete şi lacrimi.
Presiunea aerului în timpul zborului este greu de suportat pentru bebeluşi şi copii mici. Motivul pentru aceasta este diferenţa fundamentală în anatomia urechii copilului şi a urechii adultului.
Bebeluşul nu ştie să egalizeze presiunea din urechea medie, deoarece trompa lui Eustachio nu funcţionează la fel ca la un adult. Acesta este numele canalului care leagă urechea de nazofaringe.
Acest tub controlează presiunea aerului pe ambele părţi ale timpanului şi o egalizează cu presiunea externă. În majoritatea timpului este închis. Se deschide numai atunci când căscăm, mestecăm şi înghiţim, iar aerul din ureche se deplasează prin ea către gât.
Dacă, însă, presiunea atmosferică se schimbă repede, ca în cazul unui zbor, undele sonore transmise urechii se estompează brusc. Adulţii cască sau înghit pentru a deschide tubul şi a egaliza presiunea.
Estomparea este mai mare atunci când se coboară pentru aterizare, deoarece egalizarea este mult mai dificilă de la presiunea atmosferică scăzută la una ridicată. Invers este mai uşor şi, prin urmare, urechile nu sunt atât afectate când se decolează.
Totuşi, copilul poate fi ajutat prin aşa-numita manevră Valsalva – îl faceţi să-şi sufle nasul, dar îi prindeţi nările. O uşoară umflare din partea lui şi gata.
Funcţionează şi băutul cu un pai, guma de mestecat sau suptul bomboanelor tari. La bebeluşi, însă, aceste trucuri nu funcţionează, dar nici manevra nu funcţionează întotdeauna. Pentru ei, aveţi nevoie de o sticlă pregătită cu o suzetă pentru a le da să bea din ea la decolare şi aterizare, dar trebuie să vă asiguraţi că sunt treji. Alăptarea în astfel de momente ajută şi ea.
Chiar și înaintea crizei provocate de COVID-19, unele dintre cele mai bogate state ale lumii nu reușeau să ofere soluții complete de îngrijire a copilului tuturor familiilor, iar în unele cazuri, acestea reflectau mai degrabă prioritățile lor de politică decât resursele disponibile, potrivit unui nou raport al Biroului de Cercetare al UNICEF – Innocenti, publicat astăzi.
Studiul – Where do rich countries stand on childcare? [Care este situația serviciilor de îngrijire a copilului în țările bogate?] – folosește cele mai recente date comparabile, evaluând politicile referitoare la concediul parental și îngrijirea copilului din cele 41 de state cu venituri ridicate care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sau din Uniunea Europeană (UE).
Raportul clasează fiecare țară în funcție de opt indicatori, grupați pe patru dimensiuni: concediul parental, accesul, calitatea și accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului.
România se află pe locul doi în ceea ce privește concediul parental (92 de săptămâni de concediu plătit integral), fiind precedată de Japonia și urmată de Estonia și Republica Coreea. România și Estonia acordă cel mai lung concediu de maternitate, în timp ce Japonia și Coreea au cel mai lung concediu de paternitate.
În general, concediul de maternitate, care începe în mod normal chiar înaintea nașterii copilului, se întinde pe o perioadă scurtă și este bine plătit, ajungând, în medie, la 19 săptămâni în cazul țărilor bogate și fiind plătit cu 77% din salariul mediu pe economie.
Concediul parental acordat după concediul de maternitate are, de obicei, o durată mai lungă și un cuantum mai mic: în medie, 36 de săptămâni, cu un cuantum ce ajunge la 36% din salariul mediu.
În ceea ce privește accesul, România ocupă poziția 39 (situându-se în ultima treime a clasamentului), fiind urmată de Slovacia și Turcia.
Dimensiunea referitoare la acces cuprinde doi indicatori: copiii de 3-5 ani care au beneficiat de servicii de îngrijire și educație timpurie cel puțin o oră pe săptămână în 2019 și copiii cuprinși într-o formă organizată de învățământ cu un an înainte de începerea școlii în 2018. În ceea ce privește accesibilitatea financiară a serviciilor de îngrijire a copilului, România ocupă locul 27 (aflându-se în treimea din mijlocul clasamentului), împreună cu Polonia.
„Concluziile raportului arată în mod clar faptul că trebuie să sporim accesul la serviciile de îngrijire a copilului pentru toți copiii români și în special pentru cei vulnerabili, în vederea asigurării dezvoltării lor, pentru aceasta fiind esențial ca serviciile de îngrijire și educație timpurie a copilului să fie unele de calitate și accesibile financiar. Garanția europeană pentru copii va avea un rol cheie în ceea ce privește obținerea de rezultate în acest domeniu”, a afirmat Pieter BULT, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit raportului, unii părinți depind de sprijinul informal sau neremunerat oferit de rude, prieteni sau vecini pentru îngrijirea copilului. În țările înstărite, 27% dintre copiii sub trei ani și 29% dintre copiii a căror vârstă este cuprinsă între trei ani și vârsta școlară depind de acest tip de îngrijire cel puțin o oră pe săptămână. Însă procentul variază între aproape 0% în țările nordice și peste 50% în România.
O pondere redusă a îngrijirii informale reflectă existența unor măsuri cuprinzătoare în domeniul îngrijirii și educației timpurii a copilului (IETC), în special garanții pentru îngrijirea copilului sau dreptul legal la servicii formale de îngrijire a copilului.
Alte concluzii
• Luxemburg, Islanda și Suedia ocupă primele locuri din clasament. Acestea reușesc să ofere servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar și de calitate, acestea acordând, de asemenea, un concediu generos atât mamelor, cât și taților, dând părinților posibilitatea de a alege modul în care doresc să aibă grijă de copiii lor.
• Slovacia, Statele Unite ale Americii și Cipru ocupă ultimele poziții ale clasamentului. Investițiile limitate în concediul parental și serviciile de îngrijire a copilului par să indice percepția potrivit căreia responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor revine mai degrabă sectorului privat decât celui public.
• Statele Unite ale Americii este singura țară bogată fără un concediu de maternitate, un concediu de paternitate sau un concediu parental reglementat la nivel național.
• Islanda, Letonia, Noua Zeelandă, Finlanda și Danemarca asigură cel mai înalt nivel de calitate în cazul serviciilor de îngrijire a copilului.
Pandemia de COVID-19 a prezentat o serie de provocări și în ceea ce privește educația, îngrijirea și bunăstarea copiilor, în eforturile părinților de a găsi un echilibru între responsabilitățile profesionale și cele legate de îngrijirea copilului, povara căzând în mod disproporțional pe umerii femeilor.
În contextul măsurilor de carantină și al închiderii școlilor, serviciile de îngrijire a copilului au fost printre cele mai afectate servicii adresate familiilor și au avut un puternic efect de domino.
În prima jumătate a anului 2020, 12 state bogate au introdus politici privind îngrijirea copilului cu scopul de a reduce impactul crizei asupra familiilor cu copii. Acestea au inclus beneficii pentru îngrijirea copilului (Canada, Italia, Republica Coreea, Polonia), concediu plătit (Grecia, Ungaria, Norvegia, România) sau proceduri simplificate de accesare a beneficiilor pentru îngrijirea copilului (Austria).
Raportul oferă și îndrumări referitoare la modalitatea prin care guvernele și sectorul privat pot dezvolta politicile legate de îngrijirea copilului și concediul parental, inclusiv prin:
• O combinație care să includă concediu de maternitate, concediu de paternitate și concediu parental plătite și acordate mamelor și taților în perioada prenatală și în primul an de viață al copilului;
• Un concediu parental care integrează dimensiunea de gen și este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinți nu este suprasolicitat de responsabilitățile legate de îngrijirea la domiciliu;
• Un concediu disponibil angajaților cu normă întreagă și celor încadrați în forme de angajare atipice, precum cei care lucrează cu program parțial, și un sprijin care să acopere costurile aferente nașterii copilului și îngrijirilor parentale în cazul părinților aflați în alte situații, precum persoanele neasigurate;
• Servicii de îngrijire a copilului accesibile financiar, care sunt disponibile la finalul concediului parental, astfel încât să nu apară nicio sincopă la nivelul sprijinului disponibil;
• Servicii de îngrijire a copilului de calitate, flexibile și accesibile fizic și financiar, care sunt disponibile tuturor copiilor, indiferent de situația familială;
• Servicii de îngrijire a copilului furnizate și reglementate de stat pentru a facilita accesul familiilor cu venituri mici și pentru a asigura standarde de furnizare;
• Investiții în personalul responsabil de îngrijirea copiilor, în calificarea și condițiile de muncă ale acestuia, în vederea promovării celor mai înalte standarde;
• Încurajarea angajatorilor să acorde concediu plătit într-o manieră incluzivă și adaptată la dimensiunea de gen, program de lucru flexibil și sprijin pentru îngrijirea copiilor;
• Alinierea serviciilor de îngrijire a copilului la alte politici de susținere a familiei, precum alocațiile de stat pentru copii, astfel încât să se reducă riscul replicării la nivelul serviciilor publice de îngrijire a copilului a inegalităților existente între copii.
Filme, expoziţii, ateliere creative şi educative, dar şi concerte au loc în perioada 14 iunie – 12 septembrie în cadrul proiectului Eforie Colorat, organizat de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale în grădina de vară din Eforie Sud.
În fiecare săptămână vor fi prezentate filme de scurt şi lungmetraj, proiectate în colaborare cu institute culturale europene şi festivaluri de film internaţionale. Serile de miercuri vor fi dedicate filmelor româneşti, oferite de „Caravana Filmului Românesc”.
În luna iunie, „Caravana filmului românesc – Cartea şi filmul” va oferi spectatorilor filme de toate genurile pentru toate vârstele.
Cei care vor alege să îşi petreacă serile de miercuri la Grădina de Vară Cinemascop vor avea posibilitatea reîntâlnirii cu Amza Pellea şi Mircea Albulescu în filmul „Dacii” (regia Sergiu Nicolaescu) – pe 16 iunie.
Copiii, părinţii şi bunicii se vor amuza de aventurile lui Nică din „Amintiri din copilărie” (regia: Elisabeta Bostan) pe 23 iunie, sau îi vor putea urmări pe Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Meda Victor şi Alexandru Potocean în „Nunta mută” (regia: Horaţiu Mălăele) pe 30 iunie.
Pe lângă filme, vizitatorii se vor bucura de expoziţii de fotografie şi de artă, de ateliere creative, de o bibliotecă pop-up, o zonă de realitate virtuală, concerte şi momente artistice. Vor fi organizate şi tururi ghidate prin Eforie Sud, menite să ofere participanţilor o imagine de ansamblu asupra arhitecturii şi istoriei locale.
Grădina de vară va fi deschisă zilnic, între 14 iunie – 12 septembrie, începând cu ora 18:00, iar programul va fi publicat săptămânal, pe Facebook, Instagram şi pe site-ul Eforie Colorat.
La toate proiecţiile din cadrul „Caravanei filmului românesc”, accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.
Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.
Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.
Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.
„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.
În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.
Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.
Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.
În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.
„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.
Alte concluzii cheie ale raportului sunt:
70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).
Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.
Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:
Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.
În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.
În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.
Numărul copiilor adoptabili a crescut cu 35% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 4.249 la 31 martie 2021, arată datele Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, prezentate miercuri, 2 iunie, în cadrul unei dezbateri organizate de ANDPDCA și UNICEF.
Nu doar numărul copiilor adoptabili a crescut, ci și al familiilor atestate pentru adopția națională, acesta ajungând la 3.087, cu 30% mai mare față de primul trimestru al anului trecut.
Dezbaterea, care a reunit reprezentanți ai autorităților și ai UNICEF, familii adoptatoare sau care se pregătesc să adopte, precum și membri ai Boardului Copiilor, organism consultativ înființat de UNICEF, a avut loc la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia Zilei Naționale pentru Adopție.
Cel mai mare număr de copii adoptabili este reprezentat de băieți – 2.414, în vreme ce 1.835 sunt fete. 1.319 copii au sub 6 ani (377 au între 0 și 2 ani, iar 942 au între 3 și 6 ani), iar 2.930 au peste această vârstă (2924 au între 7 și 13 ani, iar 6 au între 14 și 17 ani).
Majoritatea (3.390 de copii) se află la asistenți maternali, 613 sunt în servicii de tip rezidențial, restul aflându-se în grija altor familii sau persoane, la tutori sau în plasament la rude până la gradul al IV-lea.
Deși a crescut semnificativ față de anii anteriori, numărul copiilor adoptabili este foarte mic față de numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție specială, care ajunge la 48.031, din care 36.159 se află la asistenți maternali sau în servicii rezidențiale.
Participanții la dezbatere au luat în discuție situația „copiilor greu adoptabili”, care reprezintă acei copii pentru care, într-o perioadă de nouă luni de la declararea, adoptabilității, nu s-a reușit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma pașii care să conducă la finalizarea adopției.
Cel mai adesea, în această situație se află copiii cu vârsta mai mare de trei ani, copiii cu o stare de sănătate mai delicată, copiii care au nevoi crescute de stimulare a dezvoltării sau copiii care au frați cu care sunt adoptabili împreună.
La dezbatere au fost prezenți și alți părinți adoptatori, dar și persoane care se pregătesc să devină părinți adoptatori. Poveștile lor sunt unice și impresionante, având în vedere că au adoptat copii cu dizabilități, frați sau un membru al familiei extinse.
„De la numărul uriaș de 100.000 de copii aflați în instituții în 1990, am ajuns la aproximativ 14.000 la sfârșitul anului 2020. Așadar, mai este mult de lucru în privința creșterii numărului de copii care se dezvoltă în mijlocul familiilor, iar adopțiile sunt esențiale, mai ales în cazul copiilor, care sunt subiectul acestei dezbateri. Creșterea în afara unui mediu familial scade șansele copiilor de a se dezvolta la maximum, iar cercetările au arătat că, la fiecare trei luni trăite de un copil sub trei ani într-o instituție, dezvoltarea sa fizică întârzie cu o lună”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Promovarea adopției naționale, alături de alte măsuri care promovează prevenirea separării copilului de familie dar și dezvoltarea serviciilor de suport pentru familiile expuse diverselor riscuri vor fi încorporate ca priorități în cadrul Strategiei Naționale pentru Drepturile Copiilor 2021-2027.
Această strategie, în proces de elaborare prin contribuția ministerelor relevante, ale organizațiilor neguvernamentale și nu în ultimul rând a copiilor, va deveni cadrul principal pentru utilizarea alocației de 5% din Fondul Social European pentru România.
Copiii cu vârsta de 12 ani şi peste se pot vaccina de astăzi împotriva COVID-19, potrivit unui anunţ postat pe pagina de Facebook a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.
Astfel, platforma de programare a fost optimizată şi permite programarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste prin contul părinţilor.
Schema de vaccinare şi modalităţile de programare sunt la fel ca la populaţia adultă.
Pentru vaccinarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste este obligatorie acordarea consimţământului informat de către părinţi sau de către tutorele legal.
Vaccinul autorizat pentru copiii cu vârsta de 12 ani şi peste este Comirnaty produs de BioNTech Pfizer. În grupul copiilor care au fost vaccinaţi nu s-au înregistrat cazuri de COVID-19, comparativ cu lotul copiilor nevaccinaţi.
Unul din doi copii e supus unei forme de abuz şi unul din trei se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Salvaţi Copiii.
„În România, un copil din doi este afectat de analfabetism funcţional, este supus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, un copil din trei trăieşte în risc de sărăcie şi excluziune socială, şase copii dintr-o mie mor înainte de a împlini un an de viaţă, 750 de fete sub 15 ani devin mame anual, cel puţin 100.000 de copii trăiesc fără ambii părinţi sau fără unul dintre ei, celor 78.000 de copii cu dizabilităţi nu li se asigură condiţiile necesare integrării socio-educaţionale, iar participarea copiilor la decizii care-i privesc nu reprezintă o preocupare a societăţii de astăzi”, se afirmă în comunicat.
Organizaţia solicită autorităţilor să oprească „starea de neconstituţionalitate în care s-au adâncit an de an programele politice ale partidelor, legile bugetului de stat şi deciziile privind alocările bugetare locale, a căror fundamentare strategică şi aplicativă nu a avut în vedere principiul constituţional al asigurării unui regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor copilului” şi cere Parlamentului şi Guvernului măsuri urgente pentru 10 probleme majore cu care se confruntă copiii în România.
Problemele identificate sunt sărăcia familiilor şi comunităţilor în care trăiesc copii, educaţie echitabilă şi de calitate pentru toţi copiii, violenţa asupra copiilor, asistenţa psihoterapeutică post-pandemie a copiilor, mamele minore, protecţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, natalitatea şi mortalitatea infantilă, protecţia copiilor instituţionalizaţi, integrarea în sistemul educaţional a copiilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale şi participarea copiilor în procesele decizionale care-i privesc în mod direct.
Organizaţia Salvaţi Copiii apreciază, în acest context, că „Garanţia pentru Copil” reprezintă un instrument european esenţial pentru copiii din România.
„Considerăm că implementarea în România a viitoarei „Garanţii pentru Copil”, un instrument al Uniunii Europene care are drept scop prevenirea şi combaterea excluziunii sociale în rândul copiilor, va constitui direcţia esenţială de garantare a serviciilor esenţiale copiilor vulnerabili.
După adoptarea Garanţiei, preconizată a avea loc în această lună, Parlamentul şi Guvernul României vor fi obligate să adopte măsuri concrete pentru asigurarea accesului eficace şi gratuit la servicii medicale şi de educaţie de calitate, la îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, cel puţin o masă sănătoasă în fiecare zi de şcoală pentru toţi copiii, la locuire adecvată şi la o nutriţie corespunzătoare”, se precizează în comunicat.
Instituţiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt cei fără adăpost ori expuşi deprivării locative severe, copiii cu dizabilităţi, copiii afectaţi de migraţie, copiii care aparţin unei minorităţi etnice, copiii din instituţiile de protecţie şi copiii care aparţin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială.
Prima ediţie a Festivalului de filme pentru copii Kinosaga va avea loc între 28 mai şi 1 iunie la Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta-Turnu Severin.
Timp de cinci zile vor fi proiectate peste 25 de filme de scurt şi lungmetraj, animaţie sau ficţiune din Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Germania, Olanda şi România.
Printre acestea se numără:
„Opinci” – Cel mai bun scurtmetraj de animaţie la TIFF 2019, Cea mai bună animaţie românească la Anim’est 2019, Cel mai bun film la Tbilisi IAF;
„Cei mai duri din curtea şcolii” – Premiul Publicului la Kristiansand IFF;
„Cele mai bune” – Lorens Award la Goteborg Film Festival 2014, Cel mai bun film într-o limbă străină 2015 – Central Ohio Film Critics Association;
„În pădurea Hakke” – Cel mai bun film pentru copii în 2017 la Amanda Awards, Norvegia,
„Sune vs. Sune” – nominalizat în 2019 la Berlinale,
„Heliu” – premiat în 2013 cu Oscar pentru Cel mai bun film de scurtmetraj.
Sursa foto: Kinosaga/Facebook
„Kinosaga s-a născut din dorinţele celor peste 30.000 de copii care au participat la caravanele ENKIDU şi care nu mai voiau să părăsească sălile de proiecţie, cerând încă un film şi încă unul. Pentru cinci zile vom fi într-un maraton de poveşti scrise şi filmate, într-un carusel de emoţii, suspans, lecţii despre bucuria de a fi şi de a rămâne copii” declară Ciprian Nedelcu, unul dintre organizatorii evenimentului.
Programul evenimentului este completat de ateliere şi cluburi de lectură, unde copiii vor începe să citească şi să discute câteva dintre cărţile pe care le vor primi apoi cadou.
Astăzi, la Centrul de Zi „Casa Nădejdei” din Aiud, are loc o nouă activitate din cadrul proiectului 3.7. Este vorba despre ateliere educative, proiect pentru copii şi tineri al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba. Tema lunii aprilie este „În aşteptarea iepuraşului”.
Activităţile constau în confecţionarea unor produse specifice sărbătorilor prilejuite de Sfintele Paşti. Vorbim despre confecţionarea de suporturi pentru ouă roşii, confecţionarea de puişori, confecţionarea de felicitări etc.
Atelierele se vor desfăşura pe categorii de vârstă, astfel: 5-7 ani, 8-10 ani şi 11-14 ani.
În aşteptarea iepuraşului, copiii din Centrul de Zi „Casa Nădejdei” de la Aiud vor mai lectura poveşti tematice şi vor participa la prezentarea unor cărţi cu conţinut adecvat acestei perioade din an şi vârstei copiilor prezenţi la ateliere.
Cărţile prezentate fac parte din colecţia de carte pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba şi pot fi împrumutate tuturor copiilor abonaţi la Secţia pentru Copii a bibliotecii.atelie
În timp ce serviciile de vaccinare au început să se redreseze după perturbările cauzate de COVID-19, milioane de copii rămân în continuare vulnerabili în fața bolilor mortale, au avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, în timpul Săptămânii Mondiale a Imunizării, subliniind nevoia imperioasă de a reînnoi la nivel mondial angajamentul privind creșterea accesului și a utilizării vaccinurilor.
„Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.
„Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”.
Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.
Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.
Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.
„Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.
„Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”.
Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.
Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat 2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.
„Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.
„Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”.
Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți
Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.
Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS – 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.
Printre țintele ce urmează a fi atinse până în 2030, se numără:
asigurarea unui grad de acoperire de 90% în cazul vaccinurilor esențiale administrate în copilărie și în adolescență;
reducerea la jumătate a numărului de copii care nu beneficiază de niciun vaccin;
finalizarea introducerii în 500 de teritorii naționale sau subnaționale a unor vaccinuri noi sau insuficient utilizate – cum sunt cele împotriva COVID-19, a rotavirusului sau a papilomavirusului uman (HPV).
Necesitatea unor acțiuni urgente din partea tuturor actorilor din sfera imunizării
În vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale IA2030, OMS, UNICEF, Gavi și partenerii lor îndeamnă la acțiuni importante:
1. Liderii mondiali și comunitatea globală din domeniul sănătății și al dezvoltării ar trebui să își ia angajamente clare față de IA2030 și să investească în sisteme de imunizare mai solide, cu abordări personalizate în cazul țărilor fragile și afectate de conflicte. Imunizarea constituie un element vital al unui sistem de sănătate eficace, fiind fundamentală în eforturile de pregătire și de răspuns la pandemie și esențială pentru prevenirea presiunii exercitate de epidemiile multiple în momentul redeschiderii societății.
2. Toate țările ar trebui să formuleze și să implementeze planuri naționale de imunizare ambițioase, în concordanță cu cadrul IA2030, și să crească investițiile menite să asigure servicii de vaccinare accesibile tuturor.
3. Donatorii și guvernele ar trebui să crească investițiile în cercetarea, inovarea, dezvoltarea și livrarea vaccinurilor, cu accent pe nevoile populației deservite insuficient.
4. Industria farmaceutică și oamenii de știință, în colaborare cu guvernele și finanțatorii, ar trebui să continue accelerarea demersurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor, să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri accesibile financiar în vederea acoperirii nevoilor globale și să aplice și în cazul altor boli lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, sărbătorită în fiecare an în ultima săptămână a lunii aprilie, UNICEF în România reafirmă nevoia de a crește acoperirea vaccinală pentru copii, pentru a-i proteja împotriva bolilor care pot fi prevenite, reamintindu-le factorilor de decizie și autorităților că imunizarea este o investiție pentru ziua de mâine, care creează un viitor mai sănătos, mai sigur și mai prosper pentru toți.
„Criza provocată de COVID-19 ne-a reamintit de puterea pe care vaccinurile o au pentru a menține lumea mai sănătoasă. Dar a contribuit și la aducerea imunizării în atenția publică, pentru a vorbi despre vaccinuri și despre cum acestea salvează vieți și pentru a reafirma că fiecare copil are dreptul să aibă acces la vaccinare. Cu toate acestea, pandemia periclitează programele de imunizare de rutină în întreaga lume și trebuie să ne asigurăm că vaccinurile împotriva bolilor care pot fi prevenite ajung la copii”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Potrivit estimărilor pentru România ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF:
în 2019, acoperirea vaccinului BCG (împotriva tuberculozei) era de 96%, în scădere de la 99% cu un deceniu înainte, în 2009;
vaccinul DTP1 (împotriva difteriei, tusei convulsive și tetanosului) avea o acoperire de 94% în 2019, mai scăzută decât cea de 99% estimată cu două decenii anterior;
acoperirea vaccinului DTP3 era de 88% în 2019, față de 99% în 2000;
imunizarea împotriva rujeolei a coborât la 90% în 2019, de la valoarea de 98% în 2000 – pentru prima doză și la 76% pentru cea de a doua doză.
Potrivit celor mai recente date publicate de Institutului Național de Sănătate Publică, 20.204 de cazuri de rujeolă și 64 de decese din cauza acestei boli au fost raportate până în august 2020, de la începutul epidemiei de rujeolă, în 2016. Marea majoritate a acestora s-au înregistrat la copii care nu fuseseră vaccinați anterior.
Alte date globale ale UNICEF arată că:
Anual, 14 milioane de copii din întreaga lume nu primesc niciun vaccin împotriva bolilor care pot fi prevenite. 60% dintre acești copii trăiesc în doar nouă țări (India, Republica Democrată Congo, Pakistan, Filipine, Etiopia, Brazilia, Indonezia, Angola);
40% dintre copii care nu au beneficiat în întregime de vaccinare trăiesc în zone instabile sau afectate de crize umanitare, inclusiv în țări afectate de conflicte;
UNICEF a ajutat ca peste 760 de milioane de copii să beneficieze de vaccinuri care au prevenit peste 13 milioane de decese în ultimii 20 de ani;
UNICEF se află în fruntea campaniei istorice de distribuire a vaccinurilor anti COVID-19 cu obiectivul de a face disponibile două miliarde de vaccinuri pentru livrare tuturor statelor și economiilor participante în Mecanismul COVAX până la finalul lui 2021.
„Imunizarea este cea mai importantă intervenție de sănătate publică din istorie. Vaccinurile salvează milioane de vieți în fiecare an, prevenind peste 20 de boli ce pot fi fatale, ajutând oamenii de toate vârstele să trăiască mai mult și să fie mai sănătoși. Vaccinurile funcționează și ne aduc mai aproape unii de ceilalți”, a afirmat Pieter Bult.
49% dintre copii verifică uneori, rar sau deloc informaţiile găsite pe internet, potrivit unei consultări naţionale privind informarea online şi ştirile false realizate de Salvaţi Copiii România în rândul copiilor şi tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani, în contextul COVID-19.
Site-urile de ştiri, reţele de socializare, bloguri şi vloguri sau Youtube sunt resursele pe care copiii şi tinerii le folosesc pentru a căuta informaţii.
Numai 48% dintre ei ştiu să recunoască o ştire falsă, în timp ce 49% afirmă faptul că verifică veridicitatea informaţiilor găsite online doar din când în când, rar sau niciodată. Totodată, 22% dintre copii şi tineri cred că la televizor sau în publicaţiile de ştiri nu pot fi difuzate ştiri false.
Doar 11% dintre copii declară că se informează din surse oficiale, în timp ce 17% dintre ei validează valoarea de adevăr a unor informaţii prin consultarea persoanelor apropiate.
Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii a demarat o serie de acţiuni menite să sprijine cadrele didactice şi elevii din învăţământul preuniversitar din România, lansându-le acestora propunerea de a se alătura iniţiativei educaţionale „Gândirea critică în era digitală. Stop ştirilor false!”, o iniţiativă naţională lansată în cadrul programului european „Ora de Net”.
Pentru a reduce şi combate fenomenul ştirilor false, echipa „Ora de Net” a pus la dispoziţia cadrelor didactice un pachet de resurse care conţine un material video ce abordează acest subiect, precum şi ghiduri de lucru adresate profesorilor şi părinţilor.
Cadrele didactice au fost invitate să organizeze o serie de activităţi în cadrul orelor de curs, prin care elevii să devină conştienţi de fenomenul ştirilor false şi să înveţe să îl identifice corect.
La finalul activităţilor educaţionale, elevilor le-a fost lansată invitaţia de a participa la o competiţie naţională, de materiale video originale, create de ei pe tema ştirilor false şi a gândirii critice.
Peste 200 de proiecte au fost primite şi evaluate, iar 10 elevi şi 10 profesori coordonatori urmează să fie premiaţi. Autorii proiectelor câştigătoare vor primi diplome din partea organizaţiei Salvaţi Copiii, precum şi echipamente IT care vor facilita procesul educaţional.
Întregul demers se încheie cu organizarea de către echipa „Ora de Net” a două ateliere online în care va fi abordată tema ştirilor false şi a conţinutului dăunător întâlnit pe internet.
După un an de la declararea pandemiei de COVID-19, cele mai recente date disponibile ale UNICEF descriu o nouă realitate, dezastruoasă și deteriorată, pentru copiii din întreaga lume.
„La un an de la debutul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat un regres cu privire la aproape toți indicatorii cheie referitori la viețile copiilor”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Numărul copiilor înfometați, izolați, abuzați, afectați de anxietate, care trăiesc în sărăcie și sunt forțați să se căsătorească, a crescut. În același timp, a scăzut accesul lor la educație, socializare și servicii esențiale, inclusiv de sănătate, nutriție și protecție. Există indicii certe care arată că în anii următori copiii vor purta cicatricile pandemiei.”
Cum a afectat pandemia de COVID-19 copiii:
În martie 2021, 13% din 71 de milioane de cazuri de COVID-19 din 107 țări (62% din totalul infectărilor la nivel mondial), care au date în funcție de vârstă erau copii și adolescenți cu vârsta sub 20 de ani.
În țările în curs de dezvoltare se preconizează că sărăcia în rândul copiilor va crește cu aproximativ 15%. Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei va crește cu 140 de milioane.
Școlile sunt închise de aproape un an pentru peste 168 de milioane de elevi la nivel global. Două treimi din țările unde școlile au fost închise total sau parțial se află în America Latină și Caraibe.
Cel puțin unu din trei elevi nu a avut acces la educația la distanță în perioada în care școlile au fost închise.
Numărul de căsătorii în rândul copiilor ar putea crește cu 10 milioane până la sfârșitul deceniului, amenințând ani de progrese realizate în reducerea acestei practici.
1. Cel puțin unu din șapte copii și tineri a fost afectat de măsurile de izolare la domiciliu în cea mai mare parte a anului trecut, ceea ce duce la stări de anxietate, depresie și izolare.
2. În noiembrie 2020, peste două treimi din serviciile de sănătate mintală destinate copiilor și adolescenților fuseseră întrerupte.
3. Datele din noiembrie 2020 arată că este posibil ca numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani ce suferă de malnutriție acută să crească cu 6-7 milioane în 2020, ceea ce ar spori numărul total la 54 de milioane de copii; este vorba de o creștere de 14%, care s-ar putea traduce într-o mărire a numărului de decese în rândul copiilor cu 10.000 pe lună, mai ales în Africa subsahariană și Asia de Sud. Cu o scădere de 40% a serviciilor de nutriție pentru copii și femei, pot apărea multe alte consecințe negative în privința nutriției.
4. În noiembrie 2020, peste 94 de milioane de persoane erau expuse riscului de a rata vaccinarea din cauza întreruperii campaniilor de rujeolă în 26 de țări.
5. În noiembrie 2020, în 59 de țări pentru care există date disponibile, refugiații și solicitanții de azil nu pot accesa măsurile de protecție socială legate de COVID-19 din cauza închiderii frontierelor și a creșterii xenofobiei și excluziunii.
6. Aproximativ trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au condițiile de bază pentru a se spăla pe mâini cu apă și săpun acasă. În țările cel mai puțin dezvoltate, trei sferturi din locuitori, peste două treimi din școli și un sfert din instituțiile de sănătate nu au serviciile de igienă de bază necesare pentru a reduce transmiterea COVID-19. În medie, 700 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa apei și serviciilor de salubrizare și igienă.
„Copiii trebuie să fie în centrul eforturilor de recuperare”, a precizat Henrietta Fore. „Aceasta înseamnă prioritizarea școlilor în cadrul planurilor de redeschidere, asigurarea protecției sociale, inclusiv transferuri bănești pentru familii. Și înseamnă a face serviciile de importanță critică accesibile pentru cei mai vulnerabili copii. Abia atunci putem proteja această generație, astfel încât să nu devină o generație pierdută„.
Pentru peste 168 de milioane de copii din întreaga lume, școlile sunt închise complet de aproape un an de zile din cauza restricțiilor impuse de COVID-19, potrivit noilor date publicate astăzi de către UNICEF. În plus, în jur de 214 milioane de copii din lume, adică unu din șapte, au ratat peste trei sferturi dintre cursurile cu prezență fizică.
Analiza realizată în cadrul raportului privind închiderea școlilor notează faptul că 14 țări din lume au rămas în mare parte închise în perioada martie 2020 – februarie 2021. Două treimi dintre acestea se află în America Latină și Caraibe, fiind afectați aproape 98 de milioane de elevi. Din cele 14 țări, Panama a ținut închise școlile cele mai multe zile, fiind urmată de El Salvador, Bangladesh și Bolivia.
„Aproape de împlinirea unui an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, remarcăm din nou criza din domeniul educației provocată de măsurile de carantină. Cu fiecare zi ce trece, copiii care nu pot participa la ore în persoană rămân tot mai mult în urmă, cei mai marginalizați plătind cel mai scump preț”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Nu ne permitem să intrăm într-un al doilea an în care acești copii să aibă un număr redus de cursuri cu prezență fizică sau chiar deloc. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a menține deschise școlile sau pentru a le prioritiza în cadrul unor planuri de redeschidere”.
Închiderea școlilor are consecințe devastatoare asupra educației și bunăstării copiilor. Copiii cei mai vulnerabili și cei care nu au acces la învățământul la distanță sunt expuși unui risc crescut de abandon școlar și chiar riscului de căsătorie timpurie sau de exploatare prin muncă. Potrivit ultimelor date ale UNESCO, la nivel mondial, educația a peste 888 de milioane de copii este în continuare afectată de întreruperile provocate de închiderea completă și parțială a școlilor.
Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020 – 2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile.
Pentru majoritatea elevilor din lumea întreagă, școala reprezintă un loc în care pot interacționa cu colegii, în care pot cere sprijin și în care au acces la servicii medicale, la vaccinări și la o masă nutritivă. Cu cât intervalul în care rămân închise școlile este mai lung, cu atât perioada în care copiii sunt rupți de aceste elemente atât de critice în anii copilăriei va fi mai mare.
Pentru a atrage atenția asupra crizei din sectorul educației și pentru a crește gradul de conștientizare a necesității ca guvernele să mențină deschise școlile sau să le prioritizeze în cadrul unor planuri de redeschidere, UNICEF a dezvăluit astăzi „Clasa pandemică”, o instalație simbolică reprezentând o sală de curs cu 168 de bănci goale, câte o bancă pentru fiecare milion de copii din țările în care școlile au fost închise aproape complet, ca un memento solemn al claselor goale din orice colț al lumii.
„Această clasă reprezintă milioanele de centre de învățământ care sunt goale, multe dintre ele de aproape un an de zile. Pe spatele fiecărui scaun gol este agățat un ghiozdan gol, simbolizând potențialul amânat al unui copil”, a afirmat Fore. „Nu ne dorim ca ușile ferecate și clădirile încuiate să ascundă faptul că viitorul copiilor noștri rămâne suspendat o perioadă nedeterminată. Această instalație este un mesaj adresat guvernelor: trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și trebuie să prioritizăm redeschiderea lor în condiții mai bune decât înainte”.
În momentul revenirii lor în sălile de curs, elevii vor avea nevoie de sprijin pentru a se reacomoda și pentru a recupera materia. Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă demersuri care să asigure recuperarea pierderilor înregistrate la nivelul educației copiilor.
UNICEF îndeamnă guvernele să pună pe primul plan nevoile unice ale fiecărui elev, cu servicii complete care să vizeze cursuri remediale, sănătatea și nutriția, sănătatea mintală și măsuri de protecție în școli pentru a permite dezvoltarea și bunăstarea copiilor și adolescenților.
Cadrul pentru redeschiderea școlilor, elaborat de UNICEF împreună cu UNESCO, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), PAM și Banca Mondială, oferă sfaturi practice autorităților naționale și locale.
În jur de 30% dintre preşcolari şi elevi fac orele online din cauza pandemiei. Asta înseamnă 19.329 de copii, a anunţat Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Sibiu.
„Marţi, 23.02.2021, din cauza cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 sau a modificării ratei de incidenţă pe localitate, conform datelor de la D.S.P. Sibiu, încă un număr de 354 elevi din judeţul Sibiu învaţă în sistem online. (…)
Drept urmare astăzi, 23.02.2021, în judeţul Sibiu un număr 19.329 de preşcolari şi elevi (29,88% din cei existenţi în unităţile de învăţământ), vor desfăşura orele în sistem on-line”, se precizează în comunicatul IŞJ Sibiu.
De la debutul semestrului II al anului şcolar 2020-2021, din data de 8 februarie, un număr de 17 cadre didactice (14 au desfăşurat ore faţă în faţă) şi 28 preşcolari şi elevi (22 dintre ei au participat la cursuri) au fost depistaţi pozitivi cu COVID-19.
La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în școli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii școlilor, potrivit unui nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti și Programul Alimentar Mondial (PAM).
Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecințe], 370 de milioane de copii din lume – pentru mulți dintre ei mesele școlare reprezentând o sursă esențială de hrană în fiecare zi – au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de școli după ce restricțiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.
„În ciuda dovezilor clare care arată că școlile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecției cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea școlilor în întreaga lume”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Copiii care depind de școli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci și o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 și în așteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiții în măsuri de prevenție a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată și săpun în fiecare școală din lume”.
Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze școala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privința participării școlare în ultimele decenii. Programele nutriționale din școli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile școlii.
„Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de școli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generație”, a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. „Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă școlile în siguranță și să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulți, masa nutritivă de care beneficiază la școală este singura pe care o primesc în ziua respectivă”.
În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriționale esențiale, inclusiv cea a programelor nutriționale din școli, a celor de suplimentare cu micronutrienți și de promovare a nutriției în țările cu venituri mici și medii, precum și cea a programelor ce vizează tratarea malnutriției severe la copii. În timpul carantinei naționale din unele țări, au fost oprite toate programele nutriționale din școli.
Există puține date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea școlilor asupra nutriției copiilor. Cu toate acestea, studiile naționale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranței alimentare și a nutriției și deficiențele nutriționale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă școlară și al adolescenților oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.
Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfășurate în 68 de țări, înaintea declanșării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 țări au relevat faptul că, în unele țări, până la două treimi dintre adolescenții de 15–19 ani sunt subponderali. Și peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.
Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creștere a nesiguranței alimentare în țări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriției. Aceeași tendință se observă deja în numeroase țări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană și din Asia de Sud.
Mesele oferite în școli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriției, a creșterii și a dezvoltării copiilor, ci și pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor – mai ales fetelor și copiilor din comunitățile cele mai sărace și mai marginalizate – pentru a reveni la școală după ridicarea restricțiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de școală, cu atât este mai mare riscul de abandon școlar. Fetele se confruntă și cu un alt risc, cel de a fi forțate să întrețină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.
PAM sprijină guvernele pentru a-și adapta programele nutriționale din școli pe durata închiderii acestora. Raportul subliniază că peste 70 de țări oferă porții alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluții temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul școlilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.
De la debutul pandemiei, UNICEF a susținut guvernele naționale pentru a menține continuitatea serviciilor nutriționale adresate copiilor de vârstă școlară și adolescenților. În 2020, aproape 25 de milioane de copii de vârstă școlară și de adolescenți au beneficiat de programe ce au vizat prevenirea anemiei. Adaptate contextului, majoritatea acestor programe au îmbinat educația nutrițională cu consilierea, suplimentarea cu fier și alți micronutrienți esențiali cu profilaxia antihelmintică.
UNICEF și PAM îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea școlilor, asigurându-se totodată că acoperă nevoile medicale, alimentare și nutriționale ale copiilor prin programe nutriționale cuprinzătoare și de calitate desfășurate în școli.
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România.
Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.
● În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290
● Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri
● La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini)
● Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.
„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.
Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite.
Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.
Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
Se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.
Raportul „Sarcina la adolescente în România” poate fi descărcat de aici.
Cu prilejul Zilei internaționale a Drepturilor Omului, 10 decembrie 2020, care marchează sfârșitul campaniei „16 zile de activism împotriva violenței de gen împotriva femeilor” (25 noiembrie – 10 decembrie), UNICEF în România și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), își exprimă susținerea pentru respectarea drepturilor tuturor femeilor și copiilor, ca parte indisolubilă a drepturilor fundamentale ale omului, atât în cadrul societății, cât și în cadrul familiei.
„În această perioadă dificilă pentru întreaga omenire, avem convingerea că, numai împreună, putem surmonta situațiile generate de pandemia COVID19, prin inițiative individuale sau comune, centrate pe ideea de unitate și solidaritate umană, care să poată asigura transpunerea în practică a unor măsuri adecvate de sprijin, în funcție de nevoile copiilor și familiilor”, a declarat doamna Luminița Popescu, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
„Trebuie să prioritizăm acțiunile de combatere a tuturor formelor de discriminare și violență împotriva copiilor, fetelor și femeilor. De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, UNICEF își reafirmă deplina susținere pentru instituțiile statului, în vederea asigurării de șanse egale pentru toți copii și tinerii din România, indiferent de gen sau statut social. Parteneriatul încheiat de UNICEF cu ANES în acest an reprezintă un instrument solid în acest sens”, a declarat domnul Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
În condițiile izolării la domiciliu, limitării contactelor cu membrii rețelei sociale, efectuării muncii la domiciliu, închiderii școlilor, lipsei unor facilități de petrecere a timpului liber și insecurității financiare, s-a observat că relațiile familiale tind să devină din ce în ce mai încordate, accentuând vulnerabilitatea copiilor și femeilor și creșterea riscului de a fi expuși la fenomenul violenței domestice.
Din aceste considerente, UNICEF și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați:
– Lansează un apel public către toți membrii societății ca, mai ales în aceste momente de criză, să fie solidari și să își ajute semenii, în special, pe cei mai vulnerabili( bătrâni, femei, copii) devenind vectori ai schimbării sociale, prin depășirea stereotipurilor și prejudecăților care conduc la situații de discriminare și de violență domestică asupra copiilor și femeilor.
– Își exprimă angajamentul de a continua, atât prin acțiuni individuale, cât și prin acțiuni comune, măsurile de prevenire și combatere a discriminării și a violenței împotriva copiilor și femeilor, și de asigurare a sprijinului și protecției necesare pentru victimele violenței domestice,
– Recomandă tuturor autorităților administrației publice locale să se implice proactiv prin elaborarea unor strategii locale, care să fie orientate pe măsuri de eliminare a disparităților care afectează copiii și familiile lor și pe dezvoltarea de servicii comunitare și servicii sociale de calitate, care să răspundă nevoilor copilului și familiei,
– Evidențiază necesitatea și importanța rolului familiei, care trebuie să fie un loc de înțelegere, armonie, dialog, susținere reciprocă, respectare a drepturilor individuale ale copiilor și femeilor și a alegerilor acestora, oferindu-le un mediu protector, care să le stimuleze dezvoltarea și atingerea unui potențial maxim personal,
– Încurajează femeile să raporteze cu încredere autorităților competente situațiile de discriminare și de violență domestică cu care se confruntă atât ele cât și copii lor,
– Reamintesc femeilor și copiilor afectați de fenomenul violenței domestice, că nu sunt singuri și că profesioniștii din instituțiile de specialitate, de la toate nivelurile, sunt pregătiți să intervină și să le acorde sprijinul necesar, oricând au nevoie,
– Subliniază existența și disponibilitatea liniei naționale telefonice de la nivelul ANES cu numărul unic 0800 500 333, destinată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, care furnizează gratuit, consiliere, îndrumare și asistență, 24h din 24, 7 zile, a liniei naționale telefonice de asistență pentru copii și adolescenți cu numărul 116 111, dar și disponibilitatea permanentă a serviciilor sociale care funcționează la nivel județean, prin grija Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului (centre de plasament în regim de urgență, centre maternale, adăposturi, locuințe protejate, grupuri de suport psihologic, cabinete de consiliere vocațională, consiliere juridică, etc.).
Numărul copiilor cu vârste școlare afectați de închiderea școlilor, ca măsură de oprire a răspândirii COVID-19, a crescut cu 38% în luna noiembrie, punând o presiune semnificativă pe procesul de educație și pe bunăstarea a încă 90 de milioane de elevi din întreaga lume.
Potrivit datelor colectate de UNESCO, pentru unu din cinci elevi, adică pentru 320 de milioane de copii la nivel internațional, școlile sunt închise de la 1 decembrie, ceea ce înseamnă încă 90 de milioane de copii față de cei 232 de milioane înregistrați la 1 noiembrie. În schimb, în luna octombrie numărul copiilor afectați de închiderea școlilor a scăzut cu aproape două treimi.
„În ciuda a tot ceea ce știm în prezent despre COVID-19, despre rolul școlilor în transmiterea comunitară a virusului și despre pașii pe care îi putem întreprinde pentru a le oferi copiilor condiții sigure la școală, ne îndreptăm în direcția greșită cu pași extrem de repezi”, a spus Robert Jenkins, Directorul Departamentului Internațional pentru Educație al UNICEF.
„Dovezile arată că școlile nu sunt factorii principali de transmitere a virusului. Cu toate acestea, suntem martorii unei tendințe alarmante a guvernelor de a închide din nou școlile ca primă măsură de restricționare, și nu ca ultim resort. În unele cazuri, școlile se închid la nivel național, în loc de a fi închise în funcție de comunitate, iar copiii continuă să sufere de pe urma efectelor devastatoare pe care aceste măsuri le au asupra învățării, asupra sănătății lor mintale și psihice și asupra siguranței lor.”
Când școlile se închid, copiii se află în risc de a-și pierde educația, sistemul de sprijin, alimentația și sănătatea, iar copiii din mediile cele mai dezavantajate, care riscă cel mai mult să abandoneze școala, plătesc prețul cel mai scump. Și cum milioane de copii stau departe de sălile de clasă de mai bine de nouă luni și un număr și mai mare de copii retrăiesc această situație bulversantă, UNICEF se teme că prea multe școli se închid în mod nenecesar și nu s-a pus accent suficient pe pașii necesari pentru ca școlile să fie în siguranță față de COVID-19.
Un studiu recent care a folosit date din 191 de state a arătat că nu există nicio asociere între situația școlii și ratele infecțiilor cu COVID-19 în comunitate. Date fiind dovezile insuficiente care să ateste că școlile cresc ratele de transmitere a virusului, UNICEF îndeamnă guvernele să facă o prioritate din redeschiderea școlilor și să ia toate măsurile posibile pentru a oferi condiții optime de siguranță în unitățile educaționale.
Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă extinderea accesului la educație, inclusiv la învățarea de la distanță și în special pentru grupurile marginalizate. Sistemele de educație trebuie să fie adaptate și dezvoltate pentru a putea face față unor crize viitoare.
Cadrul UNICEF pentru redeschiderea scolilor, publicat împreună cu UNESCO, UNHCR, Programul Alimentar Mondial și Banca Mondială, oferă sfaturi practice pentru autoritățile naționale și locale. Ghidul se axează pe reforma politicilor, pe cerințele financiare, pe operații sigure, pe educație compensatorie și pe îngrijire, protecție și soluții pentru copiii cei mai marginalizați.
„Lucrurile pe care le-am aflat despre școlarizare pe durata pandemiei de COVID-19 sunt clare: beneficiile păstrării școlilor deschise depășesc cu mult pe costurile închiderii lor, iar închiderea școlilor la nivel național trebuie evitată cu orice preț”, a spus Jenkins.
În România, încă de la începutul pandemiei, UNICEF a lucrat cu autoritățile centrale și locale pentru a reduce impactul asupra educației copiilor. Pe baza dovezilor colectate printr-o evaluare rapidă realizată în mai multe etape din martie până în mai, 55 de școli partenere din județul Bacău au primit materiale de igienă și produse de protecție personală pentru a sprijini redeschiderea școlilor în siguranță.
La nivel național, au fost diseminate materiale informative cu privire la modul de prevenire a infecțiilor cu noul coronavirus, în sprijinul profesorilor, copiilor și părinților. UNICEF a elaborat și transmis un set de recomandări pentru începerea unui an școlar sigur 2020-2021.
Două treimi dintre copiii cu vârste școlare din lume – sau 1,3 miliarde de copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 17 ani – nu au conexiune la Internet acasă, potrivit unui nou raport comun al UNICEF și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).
Raportul How Many Children and Youth Have Internet Access at Home? (Câți copii și tineri au acces la Internet acasă?) constată o lipsă similară a accesului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, 759 de milioane (63%) neavând conexiune la domiciliu.
„Faptul că atât de mulți copii și tineri nu au Internet acasă reprezintă mai mult decât un decalaj digital – este o falie digitală”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „Lipsa de conectivitate nu limitează doar capacitatea copiilor și tinerilor de a se conecta online. Îi împiedică să concureze în economia modernă. Îi izolează de lume. Iar în cazul închiderii școlilor, ca în situația cu care se confruntă în prezent milioane de persoane din cauza COVID-19, le îngreunează accesul la educație. Spus mai direct, lipsa accesului la Internet îi va costa viitorul pe cei din următoarea generație”.
Aproape un sfert de miliard de elevi din întreaga lume sunt încă afectați de închiderea școlilor; din cauza COVID-19, sute de milioane de elevi se bazează pe învățarea virtuală. Pentru cei care nu au acces la Internet, educația poate fi inaccesibilă. Chiar și înainte de pandemie, un număr tot mai mare de tineri aveau nevoie să deprindă competențe fundamentale, transferabile, digitale, specifice unor locuri de muncă și antreprenoriale pentru a concura în economia secolului XXI.
Decalajul digital perpetuează inegalitățile care deja creează diviziuni între țări și comunități, arată raportul. Copiii și tinerii din cele mai sărace gospodării, din statele rurale și cu venituri mai mici, rămân și mai mult în urma colegilor lor și au foarte puține șanse de a recupera.
La nivel global, 58% dintre copiii de vârstă școlară din cele mai bogate gospodării au conexiune la Internet acasă, comparativ cu doar 16% dintre copiii din cele mai sărace gospodării. Aceleași disparități există și la nivelul veniturilor țărilor respective. Mai puțin de unu din 20 de copii de vârstă școlară din țările cu venituri mici are conexiune la Internet acasă, comparativ cu aproape nouă din 10 din țările cu venituri mari.
„Conectarea populațiilor rurale rămâne o provocare formidabilă”, a declarat secretarul general al UIT, Houlin Zhao. „Așa cum se arată în documentul Measuring digital development: Facts and figures 2020 (Măsurarea dezvoltării digitale: Date și cifre 2020), părți mari din zonele rurale nu sunt acoperite de rețea mobilă cu bandă largă și mai puține gospodării rurale au acces la Internet. Decalajul dintre țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește adoptarea Internetului cu bandă largă mobilă și utilizarea Internetului este deosebit de mare, ceea ce face ca aproape 1,3 miliarde de copii cu vârste școlare, în mare parte din țările cu venituri mici și din regiunile rurale, să se confrunte cu riscul de a rata oportunități educaționale, deoarece nu au acces la Internet acasă”.
Există, de asemenea, disparități geografice în interiorul țărilor și între regiuni. La nivel global, aproximativ 60% dintre copiii de vârstă școlară din zonele urbane nu au acces la Internet acasă, comparativ cu aproximativ trei sferturi dintre copiii de vârstă școlară din gospodăriile rurale. Copiii de vârstă școlară din Africa subsahariană și Asia de Sud sunt cei mai afectați, aproximativ nouă din 10 copii neavând conexiune la Internet.
Anul trecut, UNICEF și UIT au lansat Giga, o inițiativă globală de conectare a fiecărei școli și a comunității din jurul acesteia la Internet. Prin colaborare cu guvernele, în cadrul proiectului Giga s-au cartografiat, până în prezent, peste 800.000 de școli din 30 de țări. Pornind de la aceste date, Giga colaborează cu guvernele, industria, sectorul civil și partenerii din sectorul privat pentru a promova necesitatea investițiilor în proiecte cu finanțare mixtă (publică și privată) în vederea construcției de infrastructură de conectivitate necesară pentru a implementa soluții digitale de învățare și alte servicii.
Inițiativa se desfășoară acum în cadrul Reimagine Education și în coordonare cu Generation Unlimited. Prin inițiativa Reimagine Education, UNICEF își propune să abordeze criza învățării și să transforme educația, oferind copiilor și tinerilor acces egal la învățarea digitală de calitate. O premisă pentru realizarea acestui obiectiv este conectivitatea universală la internet.
Bazându-se pe aceste eforturi și pe importanța implicării tinerilor, Generation Connect este o inițiativă lansată de UIT pentru a capacita tinerii să se implice și să participe la lumea digitală.
Deși cifrele din raportul UNICEF-UIT prezintă o imagine alarmantă, situația este probabil mai gravă din cauza mai multor factori concertați, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și competențele digitale insuficient dezvoltate. Conform celor mai recente date UIT, abilitățile digitale scăzute rămân o barieră în calea participării semnificative la societatea digitală, iar accesul la telefonia mobilă și Internet este, în continuare, prea scump pentru mulți locuitori ai țărilor în curs de dezvoltare, ca urmare a unor mari disparități la nivelul puterii de cumpărare.
Chiar și atunci când copiii au conexiune acasă, este posibil să nu aibă acces la aceasta din cauza unor factori precum presiunea de a face treabă în casă sau de a lucra, lipsa de dispozitive suficiente în gospodării, faptul că fetelor le este permis accesul la Internet într-o măsură mai mică sau deloc sau lipsa de înțelegere privind accesarea oportunităților online. Există, de asemenea, probleme legate de siguranța online, deoarece părinții pot fi inadecvat pregătiți pentru a-i ajuta pe copii să rămână în siguranță.
Potrivit unui raport UNICEF publicat astăzi, numărul total de copii infectați cu HIV a ajuns la 2,8 milioane. Documentul, numit Reimagining a resilient HIV response for children, adolescents and pregnant women living with HIV (Regândirea unui răspuns rezilient pentru copii, adolescenți și gravide care trăiesc cu HIV), avertizează că, în lupta împotriva HIV, copiii sunt lăsați în urmă.
Eforturile de prevenție și tratamentul pentru copii rămân unele dintre cele mai scăzute în rândul populațiilor principale afectate. În 2019, puțin peste jumătate dintre copiii din întreaga lume au avut acces la tratamente vitale; procentul este semnificativ mai mic decât cel pentru mame (85%) și, respectiv, pentru toți adulții care trăiesc cu HIV (62%). Aproape 110.000 de copii au murit din cauza SIDA anul trecut.
În ciuda unor progrese înregistrate în lupta dusă de decenii împotriva HIV și SIDA, există încă disparități regionale profunde între toate categoriile de populație, în special în ceea ce privește copiii, se arată în raport. Acoperirea pediatrică a tratamentului antiretroviral este cea mai ridicată în Orientul Mijlociu și Africa de Nord (81%), urmată de Asia de Sud (76%), Africa de Est și de Sud (58%), Asia de Est și Pacific (50%), America Latină și Caraibe (46%) și Africa de Vest și Centrală (32%).
„Chiar în timp ce omenirea se luptă cu o pandemie globală, sute de mii de copii continuă să sufere din cauza epidemiei de HIV”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Încă nu există vaccin împotriva HIV. Ratele de infectare a copiilor sunt în continuare alarmante, iar copiii continuă să moară din cauza SIDA. Acest lucru se întâmpla și înainte ca pandemia de COVID-19 să întrerupă serviciile vitale de tratament și prevenție a HIV, ceea ce pune în pericol și mai multe vieți”.
Criza COVID-19 a agravat și mai mult inegalitățile în ceea ce privește accesul la servicii vitale pentru copiii, adolescenții și femeile însărcinate cu HIV de pretutindeni.
Într-un sondaj realizat recent de UNICEF în 29 de țări în care infecțiile cu HIV reprezintă o prioritate, o treime dintre respondenți au afirmat că acoperirea serviciilor pentru copii, adolescenți și femei care trăiesc cu și sunt vulnerabili la HIV este mai mică cu cel puțin 10% decât înainte de pandemie.
Datele UNAIDS privind întreruperea serviciilor pentru persoane cu HIV, citate în raport, ilustrează în continuare impactul măsurilor de control necesare, perturbările la nivelul lanțului de aprovizionare, lipsa echipamentelor de protecție personală și redirecționarea lucrătorilor sanitari către serviciile HIV.
În lunile aprilie și mai, ce au coincis cu stări de izolare parțială sau completă, tratamentul pediatric HIV și testarea încărcăturii virale la copii au scăzut, în unele țări, cu 50-70%, iar inițierea tratamentelor noi a scăzut cu 25-50%.
În mod similar, s-a raportat că livrarea tratamentului în unitățile medicale și tratamentul pentru mame s-au redus cu 20-60%, testarea HIV pentru mame și inițierea tratamentului cu antiretrovirale au scăzut cu 25-50%, iar serviciile de testare a sugarilor au scăzut cu aproximativ 10%.
Deși relaxarea măsurilor de control și direcționarea strategică a tratamentelor către copii și femei însărcinate au condus cu succes la o revenire a furnizării serviciilor în ultimele luni, încă există provocări, iar omenirea este încă departe de atingerea obiectivelor globale HIV 2020 pentru copii și adolescenți.
Alte date referitoare la 2019 incluse în raport:
150.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 9 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de copii din această grupă de vârstă care trăiesc cu HIV la 1,1 milioane.
• 170.000 de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au fost infectați cu HIV, ceea ce duce numărul total de adolescenți infectați cu HIV la 1,7 milioane.
• 130.000 de adolescente au fost infectate cu HIV în 2019.
• Numărul total al deceselor legate de SIDA în rândul copiilor și adolescenților a fost de 110.000, dintre care 79.000 în categoria de vârstă 0-9 ani și 34.000 în categoria de vârstă 10-19 ani.
• Accesul mamelor la terapia cu antiretrovirale, menită să prevină transmiterea virusului la copiii lor a crescut, la nivel global, la 85%, iar diagnosticul timpuriu al sugarilor a ajuns la 60%.
• Numărul femeilor însărcinate infectate cu HIV a fost de 1,3 milioane; se estimează că 82.000 de copii cu vârsta sub cinci ani au fost infectați în timpul sarcinii sau nașterii, iar 68.000 au fost infectați în timpul alăptării.
Raportul face apel la toate guvernele să protejeze, să susțină și să accelereze progresele în ceea ce privește combaterea infectării cu HIV, prin menținerea serviciilor esențiale de sănătate și consolidarea sistemelor de sănătate.
Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele lunii iunie 2020, de 14.766, cu 1.687 (10,2%) mai puţini faţă de perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
Totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la 79.638 (mai puţin cu 11.707, respectiv 12,8%).
Dintre cei 14.766 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 13.622 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane.
54.938 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (în scădere cu 8.231, minus 13% comparativ cu finele lunii iunie 2019), iar dintre aceştia 52.833 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie.
În acelaşi timp, 2.105 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.
Totodată, 9.934 copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 11.723 cât se consemna la finele lunii iunie 2019. Dintre aceştia, 8.601 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.
Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.531 la 30 iunie 2020, dintre care 589 erau în grija unui asistent maternal, 700 în centre de plasament, 2.041 la rude până la gradul IV, iar 201 în grija altor familii sau persoane.
UNICEF a avertizat azi, într-un nou raport, că pandemia de COVID-19, aflată în pragul celui de-al doilea an, prezintă numeroase consecințe grave pentru copii.
Publicat înaintea Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, Averting a Lost COVID Generation [Prevenirea pierderii unei generații din cauza COVID] este primul raport al UNICEF ce descrie pe larg numeroasele consecințe grave pentru copii, pe fondul prelungirii pandemiei. Acesta arată că, deși copiii infectați prezintă simptome ușoare, numărul infectărilor este în creștere, iar impactul pe termen lung asupra educației, nutriției și bunăstării poate afecta viața unei generații întregi de copii și tineri.
„De la începutul pandemiei de COVID-19, circulă constant un mit potrivit căruia copiii sunt rareori afectați de această boală. Este cât se poate de neadevărat”, a afirmat Henrietta Fore, Directorul executiv al UNICEF. „Copiii se pot îmbolnăvi și pot răspândi boala, dar acesta este doar vârful aisbergului pandemic. Întreruperea serviciilor cheie și creșterea vertiginoasă a ratei de sărăcie reprezintă cel mai mare pericol pentru copii. Cu cât durează mai mult criza, cu atât impactul ei asupra educației, sănătății, nutriției și bunăstării copiilor va fi mai profund. Viitorul unei generații întregi este în pericol”.
Potrivit raportului, în data de 3 noiembrie, în 87 de țări ce dețin date dezagregate în funcție de vârstă, copiii și adolescenții sub 20 de ani reprezentau unul din nouă cazuri de COVID-19, adică 11% dintre cele 25,7 de milioane de infectări raportate de către aceste state. Este necesară o mai mare fiabilitate a datelor dezagregate în funcție de vârstă referitoare la infectări, decese și testări pentru a înțelege mai bine impactul crizei asupra copiilor celor mai vulnerabili și pentru a ghida intervențiile.
Raportul menționează că, deși copiii pot transmite virusul altor copii și persoanelor mai în vârstă, există puternice indicii care arată că, în cazul în care se aplică măsuri de siguranță elementare, beneficiile nete ale continuării activității școlilor sunt mai importante decât costurile implicate de închiderea lor. Școlile nu reprezintă unul dintre principalele mijloace de transmitere comunitară, iar copiii iau virusul mai degrabă în afara unităților școlare.
Conform raportului, întreruperea serviciilor medicale și sociale esențiale pentru copii, cauzată de COVID-19, reprezintă cel mai mare pericol pentru aceștia. În baza noilor date generate de studiile întreprinse de UNICEF în 140 de țări, raportul menționează că:
• Aproximativ o treime dintre țările analizate a înregistrat o scădere de cel puțin 10%a acoperirii serviciilor medicale, precum vaccinări de rutină, tratament ambulatoriu pentru bolile infecțioase ale copilăriei și servicii de sănătate a mamei. Frica de infectare reprezintă o cauză majoră.
• În 135 de țări, acoperirea serviciilor de nutriție adresate femeilor și copiilor a scăzut cu 40%. În octombrie 2020, la nivel mondial, 265 de milioane de copii nu aveau în continuare acces la mesele oferite în școli. Peste 250 de milioane de copii sub 5 ani s-ar putea să nu beneficieze de programele de suplimentare cu vitamina A, care oferă beneficii vitale.
• 65 de țări au raportat o scădere a vizitelor la domiciliu efectuate de asistenții sociali în septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Alte date alarmante prezentate în cadrul raportului sunt:
• În noiembrie 2020, închiderea școlilor la nivel național în 30 de țări afectează 572 de milioane de elevi, adică 33% din totalul elevilor la nivel mondial.
• Potrivit estimărilor, întreruperea prelungită a serviciilor și creșterea ratei de subnutriție pot duce la 2 milioane de noi decese în rândul copiilor și 200.000 de noi cazuri de copii născuți morți, într-un interval de 12 luni.
• Alte 6-7 milioane de copii sub 5 ani se vor confrunta cu pierderi în greutate sau subnutriție acută în 2020, o creștere de 14% ce va însemna, lunar, peste 10.000 de noi decese în rândul copiilor, mai ales în Africa Subsahariană și Asia de Sud.
• La nivel mondial, se estimează că numărul copiilor afectați de sărăcie multidimensională – fără acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate și apă – a crescut cu 15%, adică cu 150 de milioane de copii, la mijlocul lui 2020.
Pentru a răspunde acestei crize, UNICEF îndeamnă guvernele și partenerii:
Să se asigure că toți copiii au acces la educație, inclusiv prin eliminarea decalajului digital.
Să garanteze acces la servicii de nutriție și sănătate și să se asigure că sunt disponibile vaccinuri la prețuri accesibile pentru fiecare copil.
Să sprijine și să protejeze sănătatea mintală a copiilor și tinerilor și să pună capăt abuzului, violenței de gen și neglijării copiilor.
Să crească accesul la apă potabilă sigură, salubritate și igienă și să oprească degradarea mediului și schimbările climatice.
Să reducă sărăcia infantilă și să asigure o redresare incluzivă tuturor.
Să își dubleze eforturile menite să protejeze și să sprijine copiii afectați de conflicte, dezastre și strămutări și familiile acestora.
„În acest an, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, rugăm guvernele, partenerii și sectorul privat să asculte copiii și să acorde prioritate nevoilor lor”, a afirmat Fore. „În aceste momente în care ne reimaginăm cu toții viitorul și lumea de după pandemie, copiii trebuie să aibă prioritate”.
Publicat de Andra Radu,
16 noiembrie 2020, 14:02 / actualizat: 16 noiembrie 2020, 15:03
În contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, sărbătorită în toată lumea pe 20 noiembrie, UNICEF în România invită cadrele didactice și elevii din România să se alăture inițiativei globale „Cea mai mare lecție din lume” (World Largest Lesson). Până pe 22 noiembrie, cu ajutorul materialelor oferite de UNICEF, învățătorii și profesorii vor ține o oră de educație despre acțiunile pe care le putem întreprinde împotriva schimbărilor climatice.
Schimbările climatice reprezintă o temă de mare interes pentru copii și tineri, care și-au manifestat de nenumărate ori îngrijorarea cu privire la viitorul planetei și al generațiilor din care ei fac parte. Tematica protecției mediului din acest an răspunde cererii globale din partea cadrelor didactice de a avea materiale de predare adaptate pentru acest subiect, dar și ca urmare a interesului crescând al autorităților de a include în programa școlară educația pentru dezvoltare durabilă.
Elevii din România care vor lua parte la cea mai mare lecție din lume vor discuta despre un subiect de mediu actual și important. În contextul pandemiei COVID-19 creșterea cantităților de echipamente de protecție personală (măști, mănuși etc.) folosite la nivel global a generat o sursă suplimentară de poluare. Și în România, măștile și mănușile aruncate în mod necorespunzător pot deveni o problemă de sănătate și de mediu, deopotrivă.
Copiii vor afla cum să se debaraseze responsabil de aceste materiale, în siguranță atât pentru oameni cât și pentru natură. De asemenea, vor fi îndrumați să vină cu idei de acțiuni colective pentru ca în localitățile lor să nu mai existe astfel de obiecte aruncate la întâmplare. Pe baza planului de lecție care îi va ghida, pas cu pas, cadrele didactice și elevii vor identifica moduri prin care să-și informeze comunitatea despre riscurile debarasării incorecte de materialele de protecție personală și prin care să încurajeze comportamentul responsabil în acest sens.
„Pandemia de coronavirus a pus în pericol încă de la început educația copiilor, iar pericolul a devenit și mai evident în ultimele săptămâni și zile, odată cu creșterea numărului de infectări și cu aplicarea scenariului roșu la nivelul întregii țări. În acest context, UNICEF îi invită pe elevi și pe cadre didactice să se alăture altor milioane de copii și profesori din întreaga lume, la fel de afectați de această pandemie, într-un demers unic, prilejuit de apropiata aniversare a Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, prin care pot învăța cum să reconstruim o lume mai curată și mai sigură pentru generațiile de acum și din viitor”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
UNICEF pune la dispoziția profesorilor și elevilor resurse gratuite pentru a învăța despre acțiuni concrete împotriva schimbărilor climatice, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă incluse pe Agenda 2030 și modurile responsabile de a gestiona echipamentele de protecție personală de care avem nevoie în contextul pandemiei COVID-19. Suportul de curs este conceput într-un format vizual interactiv, ușor accesibil copiilor și adaptat predării online.
Resursele pentru cea mai mare lecție din lume vor putea fi folosite de pedagogi și pe viitor, ca materiale didactice pentru programe de educație continuă având ca obiect protecția mediului.
Materialele didactice pentru lecție sunt disponibile pe platforma qie.ro. Accesând linkul www.qie.ro/drepturilecopilului/ cadrele didactice se pot înregistra și descărca materialele de suport. După încheierea lecției, cadrele didactice sunt rugate să încarce fotografii și alte materiale rezultate. După această etapă, certificatul de participare va fi eliberat în format electronic.
Participând la cea mai mare lecție din lume, copiii și cadrele didactice din România se alătură unei comunități globale de tineri dornici să contribuie la schimbările necesare implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de statele membre ONU. Anul trecut, la nivel mondial, milioane de copii au participat la “Cea mai mare lecție din lume”.
În fiecare an, pe 20 noiembrie, pentru a marca adoptarea Convenției cu privire la drepturile copilului, UNICEF celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului la nivel global. Este o zi de acțiune pentru copii, animată de către copii, o zi distractivă, dar cu un mesaj serios. În 2020, pe fondul problemelor care au afectat toate țările lumii, este esențial ca tinerele generații să rămână implicate în promovarea și respectarea drepturilor lor.
Mai multe detalii despre Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, 20 noiembrie, sunt disponibile pe site-ul UNICEF în România.
Stresul parental, un fenomen tot mai răspândit în familiile din România!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
5 noiembrie 2020, 17:30 / actualizat: 5 noiembrie 2020, 18:57
Statutul de părinte e o împlinire nemărginită, care aduce schimbări neașteptate și pozitive în viață fiecărui adult, dar și reponsabilitate imensă pentru părinţi, care vor fi nevoiți să își reorganizeze programul în funcție de solicitările, nevoile și dorințele copilului.
Tot mai mulți părinţi apelează la sprijinul psihologului, motivând că se simt foarte obosiți, iar în spatele acestei oboseli se regăseşte neputința susţinută mental de o groază de noi schimbări și provocări în viața lor: căutarea unei bone, unei grădiniţe, revoluția hormonilor la adolescenți, plecarea de lângă casă a adultului în devenire, căsătoria copiilor etc.
„Deseori se folosește cu onestitate sintagma „Aşa e viața!”, în semn de autoliniștire, ca autoreglare în a accepta mai ușor schimbările vieții. Ce se întâmplă când sarcinilor de lucru, rutinei cotidiene, neputinței financiare, luptei cu o boală, conflictelor familiale se adaugă și problemele cu copiii? Lucrurile simple au tendința de a scăpa de sub control și devin o povară pentru părinte. Stilul părintelui de a face faţă unor situații, pe care le percepe sau le vede stresante în viață copilului, poate provocă foarte ușor și în timp, stresul parental, un fenomen tot mai răspândit în familiile din România. Această stare a părintelui influenţează starea copilului său, deoarece acesta nu știe să se adapteze noii situații pe care o trăieşte”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
Cum se manifestă „stresul parental”?
Stresul parental se recunoaște prin faptul că părintele simte că viața lui s-a schimbat, nu mai e ca înainte, e depășit de situație, resursele financiare nu sunt de ajuns, nu are timp de el, vrea să evadeze din rolul său de părinte și are tendința de a se “răzbuna” pe copil pentru aceste neajunguri.
„Factorii favorizanți pentru dezvoltarea stresului parental se regăsesc cel mai adesea la părinții rigizi, care consideră că nu trebuie să facă schimbări în viața copilului său sau la părinţii cu așteptări prea mari, care nu dispun de suportul partenerului şi au un statut socio-economic scăzut. Un copil cu un părinte stresat poate să dezvolte comportamente de copil agitat, un copil morocănos, plânge foarte ușor și mai des decât alți copii, nimic nu îi este pe plac, nu îi place nicio haină sau spațiu de joacă, nu doarme bine, nu are poftă de mâncare sau chiar mănâncă foarte mult pentru a se autolinişti”, declară psihologul Lenke Iuhoș.
Cum combatem stresul parental?
În opinia psihologului Lenke Iuhoș, adaptarea la situațiile noi necesită prezența unor factori protectivi, care întăresc miraculos depăsirea situațiilor în neputintă, iar cel mai important factor este suportul: o familie armonioasă cu relații bune în cuplu, prezența familiei extinse: bunici etc.
Totodată, specialistul ne recomandă să respectăm următoarele principii pentru a ne feri de stresul parental, fenomen din ce în ce mai răspandit în familiile din România:
• Să acceptăm când copilul nu este într-o situaţie de dependență de părinte;
• Să fim un părinte flexibil/open mind;
• Să putem să îi dăm libertate în alegere propriului copil;
• Să încercăm să ne adaptăm, văzând situațiile din viaţa noastră ca pe experiențe pozitive, de formare şi dezvoltare personală şi parentală;
• Să lăsăm ca acele conflictele mici, care țin de răspunderea unui părinte, să fie rezolvate de către copil, sub atentă noastră îndrumare. Exemplu: ceartă între copii;
• Să acceptăm cum sunt ei și să fim disponibili pentru ei;
• Să ne acordăm mai mult timp, să ne relaxăm.
Prima clinică stomatologică destinată exclusiv copiilor, în județul Brașov!
Foto: Sursa foto: Bucuresti FM
Publicat de Andra Radu,
5 noiembrie 2020, 17:00 / actualizat: 5 noiembrie 2020, 18:44
Prima clinică stomatologică destinată exclusiv copiilor, din judeţul Braşov, o investiţie de aproximativ 200.000 de euro din fonduri private şi europene, nerambursabile, şi-a deschis astăzi porţile.
Cele patru cabinete ale clinicii sunt echipate cu aparatură modernă, de ultimă generaţie, printre care un aparat laser care facilitează intervenţia fără freză, fără anestezie şi fără durere. Astfel, micii pacienţi nu doar că vor beneficia de proceduri minim invazive, care nu provoacă vibraţie sau presiune pe dinte, dar vor scăpa şi de spaimele provocate de bine-cunoscutul zgomot al frezei şi mirosul specific al cabinetelor dentare, a explicat dr. Gabriela Manolache Moldovan, cea care a „pus pe picioare” această clinică.
Conform acesteia, aparatura care, dincolo de performanţă, este o premieră la nivelul judeţului şi în ce înseamnă design-ul ei – scaune şi chiar freze sub formă de personaje de desene animate – reprezintă o parte semnificativă a investiţiei.
Clinica este dotată cu un computer pentru realizarea de fotografii dentare 3D şi un cabinet de tehnică dentară, urmând ca, pe viitor, în cadrul acesteia să funcţioneze şi unul de psihiatrie, pentru micii pacienţi mai puţin cooperanţi.
În prezent, şase medici şi cinci asistente se vor ocupa de pacienţi – copii şi adolescenţi.
Elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au pierdut deja aproape patru luni de școală de la începutul pandemiei, comparativ cu șase săptămâni în țările cu venituri mari, potrivit unui nou raport publicat de UNESCO, UNICEF și Banca Mondială.
„Nu trebuie să privim prea departe pentru a vedea dezastrul provocat de pandemie în educația copiilor din lumea întreagă. În țările cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, acest dezastru este amplificat de accesul limitat la învățământul la distanță, riscul crescut de tăieri bugetare și întârzierea redeschiderii școlilor, care împiedică orice șansă la normalitate pentru elevi”, a afirmat Robert Jenkins, coordonator educație în cadrul UNICEF. „Prioritizarea redeschiderii școlilor și atât de necesara recuperare a lecțiilor sunt critice”.
Raportul centralizează rezultatele anchetelor privind răspunsul țărilor la COVID-19 în domeniul educației, anchete desfășurate în aproape 150 de țări în perioada iunie-octombrie.
Potrivit raportului, elevii din țările cu venituri mici și din cele cu venituri medii inferioare au fost cei mai defavorizați în ceea ce privește accesul la educația la distanță și monitorizarea pierderilor de învățare, prezentând totodată cel mai mare risc de a se confrunta cu întârzieri în redeschiderea școlilor și de a frecventa școli lipsite de resursele necesare pentru funcționarea în siguranță.
• Deși peste două treimi dintre țări și-au redeschis școlile complet sau parțial, una din patru a ratat data stabilită pentru redeschiderea școlilor sau nu a stabilit încă o dată, majoritatea acestora fiind țări cu venituri mici și țări cu venituri medii inferioare.
• Doar una din cinci țări cu venituri mici a raportat că zilele în care se face educație la distanță reprezintă zile de școală oficiale, recunoscând impactul redus al măsurilor legate de învățământul la distanță, comparativ cu trei sferturi dintre țări la nivel mondial.
• Dintre cele 79 de state care au răspuns la întrebările referitoare la finanțare, aproape 40% dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare au redus sau intenționează să reducă bugetul educației în actualul sau următorul an financiar.
• Deși majoritatea țărilor au raportat că procesul de învățare al elevilor este monitorizat de către profesori, un sfert dintre țările cu venituri mici și venituri medii inferioare nu monitorizează procesul de învățare al copiilor.
• Jumătate dintre respondenții din țările cu venituri mici au raportat că nu dețin fonduri adecvate pentru măsurile de siguranță, precum dotări pentru spălarea mâinilor, măsuri de distanțare socială și echipament de protecție pentru elevi și profesori, comparativ cu 5% dintre țările cu venituri mari.
• Aproximativ două din trei țări cu venituri mici au introdus măsuri în sprijinul accesului sau incluziunii celor expuși riscului de excluziune.
• Peste 90% dintre țările cu venituri mari și venituri medii superioare care au răspuns în cadrul anchetei le-au cerut profesorilor să continue să predea în perioada în care au fost închise școlile, în comparație cu mai puțin de 40% dintre țările participante cu venituri mici.
„Pandemia va adânci decalajul legat de finanțarea educației în cazul țărilor cu venituri mici și medii. Dacă se investește corespunzător acum, fără a mai aștepta, acest decalaj s-ar putea reduce semnificativ”, a declarat Stefania Giannini, Directorul general adjunct pentru educație al UNESCO.
„În cadrul Reuniunii globale privind educația organizate de UNESCO, împreună cu Ghana, Norvegia și Regatul Unit, în data de 22 octombrie, în jur de 15 șefi de stat și de guvern, aproximativ 70 de miniștri ai educației și parteneri din domeniul dezvoltării s-au angajat să protejeze fondurile dedicate educației și să acționeze în sensul redeschiderii în siguranță a școlilor, sprijinirii tuturor cadrelor didactice care sunt în linia întâi și reducerii decalajului digital. Sunt demersuri ce ne responsabilizează pe toți”.
Alte constatări sunt:
• Aproape toate statele au inclus învățământul la distanță în răspunsul lor din domeniul educației, sub forma platformelor online, a programelor TV și radiofonice și a pachetelor dedicate învățării acasă.
• Nouă din zece țări au facilitat accesul la educația online, cel mai des prin intermediul telefoanelor mobile sau oferind acces la Internet la un tarif subvenționat ori gratuit, însă gradul de acoperire a variat semnificativ.
• Șase din zece țări au furnizat materiale care să îi ghideze pe părinți pentru realizarea lecțiilor acasă, în timp ce patru din zece țări au oferit consiliere psihosocială copiilor și persoanelor responsabile de copii pe durata închiderii școlilor. Astfel de demersuri au fost mai des întâlnite în rândul țărilor cu venituri mari și în mediile în care existau deja resurse.
„În ciuda numeroaselor eforturi, există diferențe importante între țări la nivelul capacității de a oferi copiilor și tinerilor programe eficiente de educație. Și probabil sunt diferențe și mai mari la nivelul țărilor în ceea ce privește stimularea educațională de care beneficiază copiii și tinerii.
Înainte de pandemie, ne îngrijoram de sărăcia educațională și de inegalitatea oportunităților de învățare. Acum baza educațională este și mai scăzută, iar creșterea inegalității oportunităților ar putea fi catastrofală. Reluarea procesului de învățare constituie o sarcină extrem de stringentă”, a afirmat Jaime Saavedra, Directorul global pentru educație al Băncii Mondiale.
Aproape o treime dintre satele din România au zone cu semnal slab de Internet!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
27 octombrie 2020, 15:00 / actualizat: 27 octombrie 2020, 18:15
Aproape o treime dintre satele din România (31%) au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent de Internet, arată un studiu realizat de Fundaţia World Vision România.
„În această perioadă, din ce în ce mai multe localităţi trec în scenarii care presupun susţinerea cursurilor online, însă şcoala online este în continuare o utopie pentru elevii din mediul rural din România”, scriu realizatorii cercetării.
Conform studiului, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la şcoala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicaţiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate apare şi provocarea unei conexiuni bune la Internet.
De asemenea, peste 61% dintre cele 87 de comune din şase judeţe în care activează World Vision România (Iaşi, Vaslui, Dolj, Ialomiţa, Vâlcea şi Cluj) au în componenţă sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din totalul celor 313 de sate în care organizaţia derulează proiecte şi sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab şi/sau inexistent.
Cu toate acestea, reprezentanţii organizaţiei susţin faptul că Internetul nu lipseşte cu desăvârşire în mediul rural.
„În aproape toate satele şi comunele există zone cu semnal la telefon şi internet foarte bun, în general în jurul instituţiilor publice: primărie, şcoală. Însă, cu cât te îndepărtezi de acestea, cu atât semnalul este mai slab”, menţionează sursa citată.
World Vision România a donat, din martie până în prezent, peste 4.000 de tablete cu cartele SIM pentru Internet pentru copiii de la sate, a realizat webinarii pentru profesori pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale, a făcut meditaţii online cu copiii, dar şi consiliere psihologică cu copiii şi adulţii din proiecte.
Fundaţia a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru şcolile, elevii şi profesorii din mediul rural.
Progresele fragile înregistrate în domeniul sănătății femeii și copilului sunt periclitate de conflicte, criza climatică și COVID-19, potrivit unui nou raport realizat de mișcarea Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil).
Raportul Protect the Progress: Rise, Refocus, Recover, 2020 [Protejarea progreselor: Creștere, refocalizare, redresare, 2020] relevă faptul că, de la lansarea Every Woman Every Child în urmă cu 10 ani, mișcare coordonată de secretarul general al ONU, s-au înregistrat progrese remarcabile în sensul ameliorării sănătății femeilor, copiilor și adolescenților din lumea întreagă.
De exemplu, rata de mortalitate a copiilor sub 5 ani a atins un minim istoric în 2019 și peste 1 miliard de copii au fost vaccinați în ultimul deceniu. Acoperirea vaccinală, nașterile asistate de personal calificat și accesul la apă potabilă au înregistrat procente de peste 80%.
Mortalitatea maternă s-a redus cu 35% din anul 2000, scăderile cele mai consistente raportându-se după 2010. De asemenea, potrivit estimărilor, au fost prevenite 25 de milioane de căsătorii timpurii în ultimul deceniu.
Cu toate acestea, conflictele, instabilitatea climatică și pandemia de COVID-19 pun în pericol sănătatea și bunăstarea tuturor copiilor și adolescenților. Criza provocată de COVID-19, în mod special, adâncește inechitățile existente, întreruperea serviciilor medicale esențiale afectând în mod disproporționat femeile și copiii cei mai vulnerabili.
La apogeul măsurilor de izolare impuse de pandemie, școlile au fost închise în 192 de țări, ceea ce a afectat 1,6 miliarde de elevi. Violența domestică și abuzul asupra fetelor și femeilor au luat amploare. Sărăcia și foametea urmează, la rândul lor, o curbă ascendentă.
„Chiar și înainte de pandemia de COVID-19, undeva în lume, murea un copil sub 5 ani la fiecare șase secunde”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Milioane de copii care trăiesc în zone de conflict și în contexte fragile se confruntă cu greutăți și mai mari de la debutul pandemiei. Trebuie să lucrăm împreună ca să răspundem nevoilor stringente cauzate de pandemie, consolidând în același timp sistemele de sănătate. Doar așa putem apăra și salva vieți”.
În 2019, 5,2 milioane de copii sub 5 ani și 1 milion de adolescenți au decedat în urma unor cauze evitabile. La fiecare 13 secunde, a murit un nou-născut. La fiecare oră, 33 de femei nu au supraviețuit nașterii și, zilnic, 33.000 de fete au fost forțate să se căsătorească, de obicei cu bărbați mult mai în vârstă.
Raportul analizează inechitățile adânc înrădăcinate ce continuă să priveze femeile, copiii și adolescenții de drepturile lor, constatând că locul nașterii este un important determinant al supraviețuirii.
În 2019, 82% dintre decesele apărute înainte de vârsta de 5 ani și 86% dintre cele înregistrate în rândul mamelor au survenit în Africa Subsahariană și Asia de Sud. Nouă din zece infecții cu HIV depistate în rândul copiilor au fost raportate în Africa Subsahariană. Ratele de mortalitate a mamelor, nou-născuților, copiilor și adolescenților au fost mult mai mari în țările afectate de conflicte cronice.
„De prea mult timp, se acordă o atenție insuficientă sănătății și drepturilor femeilor, copiilor și adolescenților, iar serviciile nu beneficiază de resurse adecvate”, a declarat fostul prim-ministru al Noii Zeelande și președintele Consiliului de administrație al Parteneriatului pentru Sănătatea Mamei, Nou-născutului și Copilului, Helen Clark. „Facem apel la toți partenerii să își unească forțele pentru a ajuta guvernele să consolideze sistemele de sănătate și să elimine inechitățile ce stau în calea progreselor”.
Raportul îndeamnă comunitatea mondială să lupte împotriva COVID-19, onorând și respectând totodată angajamentele menite să ofere o viață mai bună femeilor și copiilor, fără a lungi lista promisiunilor deșarte.
„Pandemia de COVID-19 riscă să anuleze ani întregi de progrese în domeniul sănătății reproducerii și al sănătății mamei, copilului și adolescentului. Acest lucru este inacceptabil”, a afirmat Muhammad Ali Pate, Director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Grupului Băncii Mondiale și director al Mecanismului de Finanțare Mondială (MFM).
„Parteneriatul MFM își va dubla eforturile pentru a se implica alături de parteneri și state și va onora angajamentul global privind asigurarea accesului tuturor femeilor, adolescenților și copiilor la serviciile medicale de calitate și accesibile ca preț de care au nevoie pentru a supraviețui și a se dezvolta”.
Progresele înregistrate în ultimul deceniu în domeniul sănătății femeii, copilului și adolescentului trebuie ferite de impactul pandemiei și al răspunsului la aceasta, se precizează în raport.
„Regresul accelerat al progreselor obținute cu greu în domeniul sănătății femeii, copilului și adolescentului constituie o reală amenințare”, a afirmat Ties Boerma, director al inițiativei Numărătoarea inversă până în 2030 pentru sănătatea reproducerii și sănătatea mamei, nou-născutului, copilului și adolescentului.
„Așa cum reiese și din monitorizarea intensivă a pandemiei de COVID-19, sunt necesare date locale actualizate în vederea direcționării acțiunilor și a prevenirii creșterii inegalităților. Este mare nevoie de investiții globale și naționale în sistemele informatice locale din domeniul sănătății pentru a putea ghida răspunsul și a apăra progresele”.
În lipsa unor eforturi intense de combatere a deceselor evitabile în rândul copiilor, 48 de milioane de copii sub 5 ani ar putea muri între 2020 și 2030. Aproape jumătate dintre acești copii vor fi nou-născuți.
Raportul îndeamnă țările să continue să investească în sănătatea tuturor femeilor, copiilor și adolescenților, în timpul tuturor crizelor.
„În momentele în care răspundem la pandemia de COVID-19 și ne reimaginăm un viitor mai bun, cu pace permanentă, inclusiv în cadrul familiei, trebuie să repetăm cât se poate de răspicat că drepturile femeilor și ale fetelor nu sunt negociabile. Chiar și în vremuri de criză – mai ales în vremuri de criză – sănătatea reproducerii și a sexualității și drepturile lor trebuie protejate cu orice preț”, a declarat Natalia Kanem, director executiv al UNFPA.
Potrivit raportului, mișcarea Every Woman Every Child este mai importantă ca niciodată, acum, când suntem în pragul unui nou deceniu de acțiune pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în miezul celei mai grave crize sanitare globale a generației noastre.
Avântul mișcării trebuie să continue să susțină multilateralismul, să îndemne la acțiune toate sectoarele pentru a proteja investițiile și progresele enorme realizate în baza angajamentelor de la lansarea sa, în urmă cu 10 ani, și să protejeze sănătatea și bunăstarea fiecărei femei, fiecărui copil și fiecărui adolescent, oriunde s-ar afla.
„Fără îndoială, pandemia frânează eforturile globale menite să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea femeilor și copiilor, dar aceasta ar trebui să ne motiveze și mai mult”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
„Acțiunile noastre comune sub egida mișcării Every Woman Every Child sunt mai importante ca niciodată. Este momentul să ne reînnoim angajamentul de a crea o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai dreaptă și mai sustenabilă pentru femei, copii și generațiile viitoare”.
Bebeluşii şi copiii folosesc ambele emisfere cerebrale pentru a înţelege limbajul, spre deosebire de adulţi, care descifrează limbajul în partea stângă a creierului, potrivit unui studiu desfăşurat de cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii din Georgetown, relatează EFE.
Studiul arată că, la aproape toţi adulţii, descifrarea frazelor se face în partea stângă a creierului. Studiul s-a bazat pe scanările cerebrale şi pe testele clinice realizate asupra pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) în această emisferă a creierului.
Cercetătorii au analizat în detaliu imaginile surprinse prin procedura rezonanţei magnetice (RMN).
În schimb, la copii este puţin probabil ca un accident cerebral survenit într-una dintre emisfere să afecteze limbajul, având în vedere că mulţi se recuperează chiar şi atunci când partea stângă a creierului este afectată. Prin urmare, cercetătorii au concluzionat că această capacitate se distribuie între ambele emisfere la o vârstă timpurie.
Utilizarea ambelor emisfere furnizează un mecanism de compensare după o leziune neuronală. De exemplu, dacă emisfera stângă este afectată de un accident vascular perinatal, ce survine imediat după naştere, un copil va învăţa să vorbească folosind emisfera dreaptă a creierului, a explicat experta în neurologie de la Universitatea din Georgetown, Elissa Newport.
Ea a precizat că studiul demonstrează că este posibil ca un copil care se naşte cu paralizie cerebrală ce afectează o emisferă a creierului să dezvolte capacităţi cognitive în cealaltă emisferă cerebrală. ‘Este o veste bună pentru copiii mici care sunt afectaţi de o leziune neuronală’, a subliniat cercetătoarea americană.
În cadrul studiului, au fost selectaţi 39 de copii sănătoşi cu vârste cuprinse între 4 şi 13 ani, precum şi adulţi cu vârste între 18 şi 29 de ani, cărora li s-a cerut să înţeleagă propoziţii ‘bine învăţate’. Ulterior au fost analizate punctele de activare din fiecare emisferă, folosind rezonanţa magnetică funcţională, imaginile fiind comparate pe grupuri de vârstă: 4-6; 7-9; 10-13 şi 18-29.
Potrivit studiului, copiii prezintă o activare a limbajului în zona stângă a creierului, însă cei cu vârstă fragedă au demonstrat o activare corespunzătoare şi emisferei cerebrale drepte.
În schimb, la adulţi, emisfera dreaptă se activează la procesarea emoţiilor exprimate prin voce, în timp ce la copiii mici ambele emisfere se dedică, fiecare în parte, descifrării înţelesului frazei şi recunoaşterii efectului emoţional.
Suicidul, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate au devenit caracteristici mult prea des întâlnite la copiii din țările cu venituri ridicate, potrivit ultimului raport publicat astăzi de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.
Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate] utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora. În baza acestor indicatori, la nivelul statelor bogate, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia sunt pe primele trei locuri la condițiile de care beneficiază copiii.
„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii”, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. „Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”.
Rezultate-cheie ale raportului
Sănătate mintală: În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă.
Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.
Sănătate fizică: Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.
Competențe: În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda.
Raportul conține și date privind domeniile în care se înregistrează progrese clare în ceea ce privește bunăstarea copiilor. În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.
Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.
Din cauza pandemiei de COVID-19, în prima jumătate a anului 2020, majoritatea țărilor incluse în raport au închis școlile timp de mai bine de 100 de zile, în paralel cu implementarea unor măsuri stricte de izolare a populației.
Raportul constată faptul că pierderea membrilor familiei și a prietenilor, anxietatea, restricțiile referitoare la izolarea acasă, lipsa sprijinului, închiderea școlilor, căutarea unui echilibru între viața profesională și cea personală, accesul redus la asistență medicală, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunăstării copiilor, afectându-le atât sănătatea mintală și fizică, cât și dezvoltarea.
Înaintea pandemiei de COVID-19, rata medie a sărăciei relative înregistrate în rândul copiilor în cele 41 de țări era de 20%. Având în vedere previziunile potrivit cărora, în următorii doi ani, se va raporta o scădere a PIB-ului în aproape toate aceste țări, dacă guvernele nu întreprind neîntârziat acțiuni corective, sărăcia infantilă va crește.
„Pe măsură ce repercusiunile economice, educaționale și sociale ale pandemiei continuă să ia amploare, în absența unor eforturi concertate, impactul asupra bunăstării actualei generații de copii, a familiilor lor și a societăților în care trăiesc aceștia va fi și mai agresiv și mai devastator”, a declarat Olsson. „Însă aceste riscuri pot fi evitate dacă guvernele nu întârzie să realizeze acțiuni decisive menite să protejeze bunăstarea copiilor”.
În baza raportului și a evoluțiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri destinate protejării și creșterii bunăstării copiilor:
Realizarea unor acțiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.
Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală în cazul copiilor și al adolescenț
Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătățirii echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei.
Îmbunătățirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii și asigurarea că bugetele ce susțin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.
În contextul alegerilor locale și parlamentare, al redeschiderii școlilor, precum și al dezvoltării noilor strategii naționale pentru perioada 2021 – 2027, Consiliul Național al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România și UNICEF propun autorităților din România un set de zece soluții pentru îmbunătățirea condiției copiilor.
Pandemia de COVID-19 i-a pus într-o situație și mai vulnerabilă pe copiii care erau deja dezavantajați și pe familiile acestora. 35,8% din cei 3,7 milioane de copii ai României sunt în risc de sărăcie și excluziune socială.
400.000 de copii în vârstă școlară nu merg la școală, iar peste 50.000 de copii sunt separați de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenței sau abandonului.
1. Investiții pentru copii și pentru viitorul României
2. Principiile „Copiii pe primul loc” și „Niciun copil lăsat în urmă” incluse în toate planurile, strategiile și programele naționale
3. Permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii
4. Extinderea Pachetului Minim de Servicii pentru toți copiii din România
5. Dezvoltarea de Centre pentru Servicii Comunitare Integrate
6. Dezvoltarea de materiale și capacități de învățare online și asigurarea accesului tuturor copiilor la o educație incluzivă de calitate
7. Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, inclusiv prin programe de vaccinare
8. Consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor
9. Stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor
10. Toate orașele și municipiile să devină prietene ale copiilor.
O primă soluție este aceea de a investi in copii, pentru viitorul României. Autoritățile sunt îndemnate să folosească criza COVID-19 ca o oportunitate pentru a rezolva problemele structurale cu care se confruntă copiii, care s-au agravat în timpul crizei. Un exemplu ar fi alocarea a 10% din fondurile structurale europene pentru proiecte dedicate copiilor și utilizarea fondurilor structurale europene pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanțare și nu într-o manieră competitivă.
În al doilea rând, UNICEF recomandă includerea principiilor „copiii pe primul loc” și „niciun copil lăsat în urmă” în toate strategiile, planurile naționale și programele care urmează să fie dezvoltate și puse în aplicare.
O a treia măsură este permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii, sub conducerea premierului sau a vicepremierului, pentru o mai bună integrare a strategiilor și programelor sectoriale, precum și a politicilor la nivel național și european.
„Criza provocată de pandemia de COVID-19 i-a făcut și mai vulnerabili pe cei care se confruntau deja cu cele mai mari probleme. Analizele efectuate de UNICEF și partenerii săi, inclusiv evaluarea rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, în contextul pandemiei de COVID-19, ne arată că suntem într-un punct critic în ceea ce privește viitorul copiilor României, pe care îl putem depăși, folosindu-ne de această oportunitate pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, problemele cronice cu care ne-am luptat zeci de ani”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.
Extinderea la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, testat cu succes de UNICEF în 45 de comunități din județul Bacău, reprezintă o altă propunere. Fiecare comunitate ar beneficia astfel de un asistent medical comunitar, un asistent social și un consilier școlar.
Soluțiile propuse de UNICEF includ și dezvoltarea de centre pentru servicii comunitare integrate, cu acces atât fizic, cât și digital la informații și servicii incluzive, inclusiv servicii specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și dezvoltarea materialelor și capacității de învățare online, inclusiv prin îndrumarea/ formarea profesorilor și a părinților, pentru a asigura accesul copiilor celor mai vulnerabili la o educație incluzivă de calitate.
„Putem alege să vedem această pandemie ca pe ocazia de a reconstrui întreaga societate într-un mod sustenabil, care să nu lase pe nimeni în urmă. În tot acest proces, copiii și tinerii trebuie să joace un rol esențial, pentru că perspectiva noastră e cu adevărat inovatoare. Este de datoria autorităților să implementeze mecanisme de consultare reală a copiilor și tinerilor. E momentul să regândim sistemul educațional, oferind elevilor posibilitatea de a-și particulariza parcursul educațional, în funcție de nevoile și interesele lor. Noi, copiii și tinerii de azi, adulții de mâine, avem dreptul să facem parte din schimbarea fundamentală a societății în care trăim”, a afirmat Rareș Voicu, președinte al Consiliului Național al Elevilor.
Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor din România și stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor în conformitate cu Declarația de la București a Copiilor din UE adoptată anul trecut sunt alte soluții propuse de UNICEF, CNE și Boardul Copiilor.
„Pandemia a provocat un dezechilibru în cotidianul cu care ne-am obișnuit cu toții, fiind nevoiți să ne adaptăm unei schimbări majore – sistemul de învățământ online. Am avut multe de învățat. De la cum să pornești un microfon până la utilizarea unor platforme noi. Ne-am mulțumit să ne vedem colegii și virtual, să fim capabili să ne mai zâmbim sau să prindem puțin curaj că totul va reveni cât de curând la normalitatea pe care o știam. Însă există mii de copii care nici nu s-au putut mulțumi, nici nu au avut cui să mulțumească. Ne dorim să fim implicați și să ajutăm. Ne dorim să ni se ofere oportunitatea de a implica”, a mărturisit Ilinca-Simina Murărașu, membră a Boardului Copiilor.
CNE, Boardul Copiilor și UNICEF mai îndeamnă autoritățile să acționeze pentru ca toate orașele și municipiile să devină prietene ale copiilor, oferind o bună guvernare pentru toți copiii, servicii accesibile având copiii în centrul procesului și mecanismelor de planificare, proiectare și responsabilitate.
Spitalul suport (TBC) şi Spitalul de Psihiatrie şi Boli Infecţioase, ambele din municipiul Baia Mare, sunt pregătite pentru a prelua potenţiali pacienţi copii sau tineri în cazul unei infecţii COVID- 19, a informat, miercuri, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Maramureş, Rareş Pop.
„Avem, deocamdată, deja pregătite zece paturi la Spitalul de Boli Infecţioase, cinci paturi la spitalul suport şi respectiv încă două pe secţia de ATI, tot la spitalul suport din Baia Mare. Legea prevede următorul lucru, copiii de până la 3 ani pot avea însoţitor”, a spus Rareş Pop.
Potrivit acestuia, urmează a fi amenajată o secţie de pediatrie în cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei, ca şi zonă tampon în eventualitatea unui transfer către una din cele două spitale din Baia Mare.
Directorul DSP Maramureş a menţionat că în situaţia unui copil care prezintă potenţiale simptome, părintele trebuie să îl prezinte la UPU sau medicul de familie.
„Dacă un copil are simptome specifice unei afecţiuni cu potenţial infecţios – febră, tuse, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie coroborate cu tulburări gastro-intestinale, diaree, părintele poate apela la medicul de familie sau la UPU”, a precizat Rareş Pop.
Salvați Copiii România continuă programul de combatere a mortalității infantile!
Foto: Sursa foto: Andra Radu
Publicat de Andra Radu,
14 august 2020, 15:00 / actualizat: 14 august 2020, 16:56
Cu o rată a mortalității infantile de 6,2 la mia de copii născuți vii potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, România se situează pe primul loc din Uniunea Europeană, unde rata este de aproape două ori mai mică, de 3,5 la mie.
Salvați Copiii România continuă programul de combatere a mortalității infantile, prin campania Huggies. Fiecare îmbrățișare vă face mai puternici, derulată cu sprijinul Kimberly-Clark, în 74 de maternități din țară, unde 100.000 de mame vor primi kit-uri de îngrijire a nou-născutului.
Una dintre cauzele majore ale mortalității infantile este lipsa de îngrijire medicală în timpul sarcinii, de cele mai multe ori cauzată de accesul îngreunat la servicii medicale ori de educația precară a mamei.
În cadrul campaniei de susținere a mamelor din 74 de maternități, specialiștii Salvați Copiii vor vorbi cu acestea și le vor pune la dispoziție o broșură de informare în ceea ce privește îngrijirea nou-născutului, importanța îmbrățișărilor și combaterea depresiei postpartum.
Totodată, mamele vor primi kit-uri de îngrijire pentru ele și nou-născuți, constând în produse necesare în primele zile după naștere, precum scutece, șervețele umede și un accesoriu de tip sling pentru bebeluși.
De asemenea, șase maternități din țară, care deservesc mai multe localități (Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu), vor fi dotate cu un sistem de comunicare video, în vederea informării mamelor, prin intermediul filmelor educative, cu privire la sănătatea și îngrijirea nou-născutului, dezvoltarea armonioasă a acestuia prin îmbrățișări și combaterea depresiei postpartum. 16.200 de mame vor fi informate astfel până la sfârșitul anului.
„Educația medicală a mamei este un factor crucial pentru îngrijirea optimă a nou-născutului. Lipsa informațiilor adecvate, corelată cu depresia postnatală fragilizează mama și pun nou-născutul în situații de risc. Organizația Salvați Copiii, alături de Kimberly Clark și Ogilvy, lansează acest program național, cu foarte mulți specialiști implicați, cu scopul de a ajuta mămicile să-și îngrijească mai bine nou-născuții iar aceștia să crească sănătoși și fericiți”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Statistic, o femeie din opt este supusă riscului apariției depresiei postnatale (depresia postpartum), risc crescut pe întreg parcursul primului an de după naștere. Mai mult de 50% dintre femeile care dezvoltă o formă de depresie postnatală nu se prezintă la medic și nu primesc tratament de specialitate sau îndrumări despre ce metode trebuie urmate pentru ameliorarea simptomelor.
Depresia mamei determină modificări în starea copilului (scăderea contactului vizual, întârzierea dezvoltării limbajului și a dezvoltării intelectuale, scăderea atașamentului dintre mamă și copil, probleme de alăptare, nivel de activitate diminuat), care vor afecta și mai mult starea psihică a mamei. În plus, copiii mamelor cu depresie postnatală dezvoltă mai târziu stări de tristețe sau reactivitate emoțională redusă, iritabilitate sau tulburări de comportament pe perioada școlarizării.
„Pentru mame și nou-născuți, îngrijirea și educația corespunzătoare reprezintă fundamentul unei creșteri și dezvoltări armonioase. Dar, în contextul acestei pandemii, părinții și bebelușii sunt încă și mai vulnerabili, iar prin campania Fiecare îmbrățișare vă face mai puternici ne dorim să le fim aproape, oferindu-le îndrumarea de care au nevoie din partea unor profesioniști de încredere. Astfel, parteneriatul cu Salvați Copiii România și proiectul pe care îl lansăm astăzi reprezintă o continuare a angajamentului nostru de a ajuta părinții să ofere dragoste și îngrijire bebelușilor lor, prin încurajarea limbajului universal al îmbrățișărilor”, a menționat Hanna Hanieva, Baby&Child Care Brand Manager CE, Kimberly-Clark.
O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.
Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani.
Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
În nouă ani de campanie, Salvați Copiii a dotat 96 de maternități, în 41 de județe ale țării, cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.
Publicat de Andra Radu,
3 august 2020, 14:00 / actualizat: 3 august 2020, 16:51
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş a stabilit obligativitatea purtării măştii de protecţie astfel încât să acopere gura şi nasul, atât pentru locuitorii judeţului, cât şi pentru cei aflaţi în tranzit, începând de sâmbătă, 1 august, în spaţiile publice deschise.
Printre acestea se numără pieţele agroalimentare, târgurile, expoziţiile, târgurile de produse tradiţionale, zonele de aşteptare, zonele în care se desfăşoară evenimente publice, pelerinajele, obiectivele turistice, activităţile cu caracter religios în aer liber, dar şi în perimetrul piscinelor amplasate în aer liber.
Sunt exceptate de la această măsură copiii care nu au împlinit vârsta de 5 ani şi persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense sau condiţii de muncă solicitante, la temperaturi ridicate şi umiditate crescută.
De asemenea, agenţii economici care desfăşoară activitate la terase, inclusiv jocuri de noroc şi cazinouri vor avea program de funcţionare zilnic până la orele 24:00, iar unităţile respective vor rămâne închise până la ora 06:00 dimineaţa.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
