Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit pe 10 ianuarie la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 15 ianuarie 2024, 11:52 / actualizat: 15 ianuarie 2024, 13:02

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit miercuri la Bruxelles, ca urmare a recentelor atacuri aeriene ale Federației Ruse împotriva localităților și infrastructurii ucrainene.

Întâlnirea s-a desfășurat la nivel de ambasadori ai statelor aliate și cu prezența, prin sistemul de videoconferință, a comandantului forțelor aeriene și a ministrului adjunct de interne din țara vecină.

Aliații au condamnat utilizarea de către forțele rusești a rachetelor balistice provenite din Coreea de Nord și a dronelor din Iran. În cadrul consiliului a fost reafirmat angajamentul de a consolida și mai mult apărarea Ucrainei.

Germania i-a livrat recent sisteme de apărare antiaeriană Patriot și Skynex și rachete suplimentare IRIS, iar Regatul Unit trimite aproximativ 200 de rachete.

Membrii alianței au precizat că vor continua să ofere Ucrainei asistență militară, economică și umanitară. Consiliul NATO-Ucraina a fost creat la Summit-ul NATO din iulie 2023 și servește drept forum pentru consultări comune și luare a deciziilor.

Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2023, 13:19

Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o perioadă în care ne apropiem de bilanțul anului 2023, un an complicat din punct de vedere geopolitic. Am avut multe discuții cu dumneavoastră la „Jurnal militar”, la Radio România Actualități, în care ați fost apreciat de către ascultători ca un om optimist în ceea ce privește direcția lumii libere.

Ștefan Ciochinaru: Cu toate că am spus că 2023 va fi un an greu și nu se va termina războiul.
Cristian Dumitrașcu: Şi s-a confirmat.
Ștefan Ciochinaru: Da.
Cristian Dumitrașcu: Am trăit, iată, în această a doua parte a anului, deschiderea unui alt front important în Orientul Mijlociu. Aș vrea să începem discuția de aici, pentru că mai apoi vom veni către Ucraina și să vedem ce legătură este între deschidere acestui front și, de fapt, toată situația internațională, că avem acolo înspre China și acolo ceva de discutat.
Ștefan Ciochinaru: Ştiți, istoria își are ironiile sale. În Orientul Mijlociu avem de-a face într-adevăr cu o operațiune specială a armatei unui stat național împotriva unor organizații teroriste. În Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune militară specială, ci cu un război dus de un stat împotriva unui alt stat, un război nedrept, un război de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, atacată fără niciun fel de motiv. Este mai dificil pentru oamenii obișnuiți să vadă legăturile dintre cele două teatre de operațiuni, dintre cele două fronturi, dar ele există. Să reamintim celor care ne privesc că doar cu trei săptămâni înainte de atacul Hamas din Israel, ministrul apărări Şoigu a fost la Teheran. În urma discuțiilor de la Teheran, după câteva zile, rușii au plasat un satelit geostaţionar deasupra Israelului. Noi știm foarte bine că acestea au rolul în primul rând spionaj, de culegere de informații, iar în ziua atacului ați văzut că atacatorii, teroriștii Hamas, aveau camere care filmau operațiunea. Unii dintre ei au căzut în luptă, pentru că israelienii au opus și rezistență acolo unde au putut. De la cei căzuți s-au recuperat camerele şi surpriza foarte mare a fost că pe camere, înregistrările arătau că acești, unii dintre acești atacatori vorbeau între ei rusește. Iată trei elemente pe care experții le pun întotdeauna în legătură directă, pentru că ei nu cred în coincidențe. De ce experții sunt atât de pesimiști şi nu cred în coincidențe? Probabil că e o chestiune care ține de cantitatea și valoarea informației pe care o dețin. Există o această legătură, așa cum nimeni nu se mai îndoiește, că toată operațiunea din Orientul Mijlociu, din Israel a dus la o depresurizare a tensiunii pe care o aveau trupele ruse pe frontul din Ucraina și la o deplasare a atenției opiniei publice mondiale la ceea ce se petrece în Ucraina, către ceea ce se petrecea acum într-un mod absolut barbar în Israel. Toate lucrurile astea nu au făcut altceva decât să-l ajute pe Vladimir Putin. Ca dovadă că după doi ani de zile este pentru prima dată când președintele Putin începe să călătorească peste hotare, dincolo de fostele republici sovietice, nu? Chiar în timp ce noi vorbim, domnia sa s-a aflat în Orientul Mijlociu, în Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
Cristian Dumitrașcu: Şi cu o deplasare absolut spectaculoasă, însoțit de Suhoi, de patru avioane
Ștefan Ciochinaru: De patru avioane de Suhoi, ultimul tip și de o mulțime de oameni de afaceri și specialiști ruși. Când spun specialiști, sugerez că nu știm cu ce se ocupă chiar toți cei din delegația care l-a însoţit pe președintele Putin.
Cristian Dumitrașcu: Ca de obiceia. Ce înseamnă asta pentru noi? Pentru noi, dar mai întâi pentru America?
Ștefan Ciochinaru: E o întrebare foarte dificilă, pentru că comportă două planuri de analiză total diferite. Să începem cu ultimul, cu planul american, pentru că în funcție de ce se petrece acolo, lucrurile se aranjează și în întreaga lume. În momentul de față, America se pregătește să intre în anul electoral, în anul 2024, la capătul căruia au loc alegerile prezidențiale. În America, președintele este conducătorul direct al executivului. Deci cine câștigă președinția este cel care conduce America și conduce și lumea liberă, lumea democrată. Pentru că Statele Unite ale Americii sunt cea mai importantă țară din această lume democrată, liberă, bazată pe drepturile omului și pe o economie liberă, o economie de piață liberă. Ei bine, lucrurile nu stau foarte bine, pentru că singurii candidați anunțați, previzibil până acum, sunt tot Biden din partea democraților și Trump din partea republicanilor. Ori Biden este erodat de aflarea la putere. Întotdeauna cel care se află la putere, persoană sau guvern, este erodat de guvernare. În schimb, Trump încearcă să se aureoleze ca victimă a democraților și a justiției americane. Sunt patru mari procese cu peste 70 de capete de acuzare penale împotriva lui pentru evenimentele care au avut loc la sfârșitul mandatului său și au culminat cu asediul Capitoliului. Dar au început cu nerecunoașterea rezultatului alegerilor de către Trump și echipa sa.
Cristian Dumitrașcu: Fapt fără precedent.
Ștefan Ciochinaru: Absolut. Şi de aceea și reamintesc acest lucru. Ori aici lucrurile sunt foarte clare. Partidul Republican, din păcate, este rupt în două. Cam 60% este dominat de partizanii lui Trump și ceilalți 40% sunt vechii republicani, anti-comuniști, pro-democrați, puri și duri, dar ei deja nu mai controlează partidul. Și aici este o foarte mare problemă, pentru că dacă ei ajung la putere, se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum în congres. Ei domină congresul, după rezultatele de la mid term, de la jumătatea termenului, și ați văzut Congresul, iată, refuză să valideze ajutorul pentru Ucraina. Acolo nu e vorba – și acum ajungem și la noi, nu este vorba de Ucraina. Atenție foarte mare. Da, războiul se desfășoară în Ucraina, dar este un război între o internațională fundamentalistă, iliberală, antidemocratică, împotriva lumii democratice, a lumii libere, bazată pe drepturile omului și pe reguli. Ori aici avem Rusia, avem Iranul, avem Coreea de Nord aici, avem China, pentru că Xi Jinping, care este un om format de elita comunistă de pe vremea lui Mao Zedong, tatăl său fiind un înalt funcționar al regimului Mao, Xi Jinping e un om care fundamental e anti-occidental, care a instituit în China un regim de conducere personală. El de când a venit la putere și până astăzi, deci din 2012, a epurat zeci de mii de oameni, a declanșat o așa-numită campanie anticorupție, foarte populară, nu? Întotdeauna poporul se bucură.  Atunci când se declanșează o campanie anticorupție, poporul se bucură: „foarte bine le face, domnule, au furat, să fie pedepsiți!” Dar sub această umbrelă a luptei anticorupție, el și-a eliminat toți adversarii, culminând cu dispariția – că pur și simplu au dispărut – dispariția ministrului de externe și a ministrului apărării din China. Deci, astea sunt cele mai recente, care erau – atenție foarte mare – erau oamenii lui, erau oameni promovați de Xi Jinping. Xi Jinping înscrie China, împotriva intereselor Chinei, înscrie China în această internațională antidemocratică. El a și transformat de altfel începutul de economie de piață din China, într-un fel de capitalism de stat, unde statul decide ce se fabrică, ce se construiește, unde, ce se exportă, unde se exportă ș.a.m.d. Știm foarte bine unde duce o astfel de politică. Ne întoarcem, deci, la noi. Noi suntem – în România, foarte puțini oameni înțeleg și pe mine mă doare acest lucru, că noi, românii nu înțeleg că noi facem parte din această lume democratică – noi facem parte din Uniunea Europeană, noi facem parte din NATO. De la al Doilea Război Mondial și până acum nu a mai fost război în Europa și a fost o înțelegere. De aceea a apărut OSCE-ul, da. OSCE-ul, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, era menită să adune în jurul mesei de negocieri toți protagoniștii, toți actorii europeni, ca să nu mai fie niciodată război pe acest continent, pe bătrânul continent. Și iată că acum avem război, pentru că s-au încălcat toate înțelegerile, toate cutumele. E un război de agresiune și este extrem de dramatic. Deci, noi suntem – noi, ca parte a lumii libere – suntem în acest război cu internaționala antidemocratică, internaționala fundamentalistă, a celor care interzic oamenilor să vorbească liber, să gândească liber. Interzic femeilor să umble cu părul descoperit, poți să mori pentru asta.
Cristian Dumitrașcu: Pentru asta.
Ștefan Ciochinaru: Interesul nostru național, interesul fiecărui român este ca, în această confruntare globală, lumea liberă, lumea democratică, lumea bazată pe reguli să câștige, astfel încât să asigure un viitor mai bun omenirii, nu un viitor în care ne întoarcem fiecare în țările noastre, în spatele unor metereze, ca în Evul mediu, ne înconjurăm de șanțuri de apărare, le umplem cu apă și țăruși otrăviți și stăm acolo și suntem liberi înăuntrul zidurilor. Suntem liberi ca într-o temniță. Așa ceva nu se poate. Spre lumea aceasta nu vrem să mergem. Și atunci, da, fiecare dintre noi plătește acum costurile acestui război. Nu plătim, slavă Domnului, cu sângele tinerilor noștri pe front, dar plătim prin inflație, prin creșterea costurilor vieții, prin problemele care sunt în economie. Pentru că e război.
Cristian Dumitrașcu: Vă propun să ne referim, în finalul interviului, la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Urmărim, vin și spun încă o dată, de mult timp, de când a început agresiunea Rusiei din Ucraina, urmărim evoluția războiului, ați fost optimist într-o bună parte din intervențiile dumneavoastră, exact cum previzionați dumneavoastră în interviurile trecute, lucrurile nu stau deloc bine pentru ucraineni.
Ștefan Ciochinaru: Era previzibil. Primul an a fost anul ucrainenilor. A fost atacul parat de ucraineni, i-au azvârlit înapoi pe ruși. Toată lumea a fost entuziasmată de reușitele militare ucrainene. După care, vă aminte că discutam, urma să se intre într-un război de poziție. Exact asta s-a întâmplat în acest an. S-a intrat într-un război de poziții, care, însă, a avut niște particularități. Iată că încep să iasă informații la iveală că între consilierii americani și generalii ucraineni au existat o nepotrivire de strategie. În vreme ce americanii au cerut continuarea inițierei contraofensivei și continuarea ei și abandonarea Bahmutului, ucrainenii au spus: „Nu, rămânem la Bahmut, apărăm Bahmutul. Și, practic, în toată acea bătălie surdă pentru Bahmut, care a durat mai bine de jumătate de an, rușii au avut timp să își facă toate pregătirile defensive, toate fortificațiile defensive, inclusiv minarea, ați văzut, a teritoriului pe o adâncime de trei-patru kilometri, astfel încât atunci când ucrainenii au trecut la contraatac după patru zile, au avut niște pierderi extraordinare și comandantul ucrainean a fost nevoit să oprească acest tip de ofensivă, pentru a încerca să găsească alte soluții și între ele fiind aceste desanturi care să treacă pe malul celălalt al Niprului, să constituie capete de pod. Lucruri complicate. Cu atât mai mult, cu cât timpul a trecut și, iată, a venit iarna. Iarna ce se va întâmpla? Probabil că vom asista la un fel de contraofensivă rusă, da, care se va baza în continuare pe artilerie, pe bombardamente strategice asupra facilităților ucrainene de bază, în așteptarea primăverii, când va fi o nouă încleștare de forță. Ce se va întâmpla anul viitor, rămâne de văzut. De ce spun că rămâne de văzut? Pentru că nu pot să nu ascult ceea ce a spus fostul comandant al trupelor americane în Europa, care a spus: da, domnule, sigur că ucrainenii au primit arme occidentale, au primit suficiente cât să nu piardă, dar nu destule ca să câștige. Și gândiți-vă doar că Uniunea Europeană se angajase ca până în martie, deci din martie anul acesta, până în martie anul viitor să furnizeze 1 milion de obuze Ucrainei. Ne apropiem, cred că, deși e sfârșitul anului, de vreo 300.000.
Cristian Dumitrașcu: Poate fi una dintre explicații.
Ștefan Ciochinaru: Sigur că da, pentru că în timpul acesta rușii au primit obuzele din Coreea de Nord, au primit rachete și drone din Iran, au trecut deja la fabricarea în facilitățile industriale proprii de drone, după modelul celor iraniene. Economia trece pe picior de război și eu vă duc aminte un singur lucru, apropos de corul de detractori care spun: domnule, ce sancțiuni, Rusia nu simte nimic. Păi, evident că nu simte. Putin s-a pregătit 20 de ani pentru acest război, pentru această confruntare cu lumea liberă, cu Occidentul. Știm cu siguranță de 600 de miliarde de dolari puși deoparte pentru acest război și probabil peste 1.000 de miliarde rezerve în aur, pentru că au cumpărat masiv aur și ei, și chinezii, dar acum ne referim la ruși. Deci, dacă a cheltuit până acum, să zicem, 100 de miliarde, mai are bani pentru încă cinci ani în acest ritm. Lucrurile sunt limpezi aici. Gândiți-vă că ajutorul dat Ucrainei de Statele Unite a fost undeva la 44 de miliarde de dolari, față de 100 de miliarde cât au avut ruşii. Bun, hai să spunem că am mai dat și Marea Britanie, și Uniunea Europeană. Sunt 50 de miliarde, jumătate din banii rușilor pentru acest război. Ucrainenii sunt efectiv de admirat, sunt efectiv, dar sunt eroici în ceea ce fac, în lupta pe care o duc. Merită susținuți până la capăt prin toate mijloacele pe care le avem, pentru că, repet, acolo, pe câmpiile Ucrainei, se decide viitorul Europei.
Cristian Dumitrașcu: Oamenii de acasă la ce ar trebui să se aștepte? Mesajul de final, așa cum vă invită în fiecare interviu.
Ștefan Ciochinaru: Oamenii de acasă sunt înțelepți. De foarte multe ori, poporul e mai înțelept decât bănuiesc unii. Sunt convins că nu-și fac planuri înflăcărate, că sunt prudenți, că își chivernisesc cu grijă ceea ce au și că se pregătesc pentru un an după chipul și asemănarea celui pe care l-am traversat.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor, mulțumesc mult și vă mai așteptăm la interviul săptămânii!
Ștefan Ciochinaru:Cu placere!
Cristian Dumitrașcu: Mulțumesc!

Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 13:04

Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?

Ștefan Ciochinaru: Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.

Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.

Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.

Ștefan Ciochinaru: Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.

Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?

Ștefan Ciochinaru: Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.

Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.

Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…

Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?

Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.

Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.

Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.

Ştefan Ciochinaru: De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.

Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.

Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.

Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.

Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.

Ştefan Ciochinaru: Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.

Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?

Ştefan Ciochinaru: Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere.

Pregătirea celei de a treia întrevederi dintre Kim Jong Un şi Moon Jae-in

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 august 2018, 10:56

Liderii celor două state coreene vor participa în luna septembrie la un summit bilateral la Phenian.

Cele două state coreene au avut discuţii, la nivel ministerial, pentru pregătirea celui de-al treilea summit între preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in şi liderul nord-coreean, Kim Jong – Un, informează agenţia de ştiri Yonhap.

Ministerul Unificării sud-coreean a precizat că propunerea a venit din partea Coreei de Nord, dar nu a oferit nici o informaţie cu privire la locul unde va fi organizat noul summit.

Liderii din sudul şi nordul pensinsulei coreene, Moon Jae-in şi Kim Jong Un s-au întâlnit pentru prima oară în luna aprilie şi apoi, s-au întâlnit, din nou, în luna mai. Coreea de Nord a propus ca cele două ţări să se întâlnească pentru a evalua progresele înregistrate după primul summit din aprilie, care a deschis calea întâlnirii istorice dintre Statele Unite şi Coreea de Nord în iunie, la Singapore.

Schimb de replici între liderii american şi nord-coreean

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 18:00

Liderii american şi nord-coreean au continuat schimbul de replici pe tema potenţialului nuclear al celor două ţări. Preşedintele american, Donald Trump, l-a avertizat pe omologul său nord-coreean, Kim Jong Un, că puterea nucleară a Statelor Unite este mult mai mare decât cea a Coreii de Nord.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Donald Trump a scris că butonul nuclear de pe biroul său este mult mai mare şi mult mai puternic decât cel al liderului de la Phenian, iar butonul său funcţionează.

Declaraţiile lui Trump vin la două zile după ce Kim Jong Un a avertizat că armele nucleare nord-coreene pot atinge întreg teritoriul Statelor Unite.

Coreea de Nord califică drept „un act de război“ ultimele sancțiuni impuse de ONU

Publicat de adinaiftime, 27 decembrie 2017, 10:30

Coreea de Nord a calificat drept „un act de război” noile sancţiuni votate vineri de Consiliul de Securitate al ONU împotriva programelor sale nuclear şi balistic, transmite AFP.

„Respingem în totalitate ultimele sancţiuni ale ONU (…) ca o atingere violentă adusă suveranităţii republicii noastre şi un act de război care distruge pacea şi stabilitatea în peninsula coreeană şi în regiune”, a declarat ministerul nord-coreean al Afacerilor Externe, într-un comunicat difuzat de KCNA, agenţia oficială de presă a Phenianului.

Coreea de Nord mai spune că noua rezoluţie a ONU este echivalentul unei blocade economice complete împotriva sa şi că ţările care au votat sancţiunile se vor confrunta cu mânia Phenianului.

Noi sancţiuni pentru Coreea de Nord

Publicat de adinaiftime, 22 noiembrie 2017, 00:00

China a cerut părţilor implicate în dosarul nuclear nord-coreean să adopte calea corectă a dialogului, după ce Statele Unite au reînscris Coreea de Nord pe lista ţărilor care sponsorizează terorismul. Preşedintele Trump a declarat că decizia trebuia luată mai demult şi că azi urmează să fie anunţate sancţiuni pe scară largă pentru izolarea regimului de la Phenian, pe care l-a numit criminal. Ministerul chinez de Externe afirmă printr-un purtător de cuvânt că speră într-o revenire la masa negocierilor pentru rezolvarea problemelor din peninsulă.

SUA anunță o reacţie militară masivă: Ameninţarea unui atac cu rachete nucleare din partea Coreei de Nord a crescut

Publicat de adinaiftime, 29 octombrie 2017, 20:30

Secretarul american al Apărării, James Mattis a spus că ameninţarea unui atac al nord-coreenilor a crescut şi că orice astfel de ofensivă va fi contracarată cu o reacţie militară masivă.

Secretarul american al Apărării, James Mattis, a declarat, sâmbătă, că ameninţarea unui atac cu rachete nucleare din partea Coreei de Nord a crescut, însă orice ofensivă care ar viza Statele Unite sau aliaţii săi va fi contracarată cu “o reacţie militară masivă”, relatează news.ro, citând AP.

“Ameninţarea pe care o reprezintă Coreea de Nord faţă de vecinii săi şi de întreaga lume prin programele sale ilegale de rachete şi arme nucleare a crescut. Nu îmi imaginez vreo situaţie în care SUA ar accepta Coreea de Nord ca putere nucleară. Însă să nu aveţi vreo îndoială, orice atac asupra Statelor Unite sau a aliaţilor noştri va fi înfrânt şi folosirea unor arme nucleare de către Coreea de Nord va fi întâmpinată cu o reacţie militară masivă, eficientă şi zdrobitoare”, a afirmat Mattis.

James Mattis se află la Seul pentru discuţiile anuale cu conducătorii Coreei de Sud cu privire la apărare.

Potrivit bbc.com, în luna septembrie, Coreea de Nord a efectuat al şaselea test nuclear, cel mai puternic de până acum. În Coreea de Sud a fost amplasat ulterior scutul antirachetă Thaad, iar în această lună Coreea de Sud şi SUA au început exerciţii militare comune în zona maritimă din jurul peninsulei coreene. Exerciţiile militare i-au iritat pe nord-coreeni, care consideră că au fost “o repetiţie pentru război”.

Kim Jong-Un le promite nord-coreenilor dezvoltarea în continuare a armelor nucleare

Publicat de adinaiftime, 9 octombrie 2017, 09:30

Liderul nord-coreean Kim Jong-Un a promis că va continua politica de dezvoltare în paralel a economiei şi a armelor nucleare, a informat duminică presa de la Phenian, preluată de agenţia niponă Kyodo şi de cea sud-coreeană Yonhap. El a acuzat Statele Unite că încearcă să ‘înăbuşe complet suveranitatea, dreptul la existenţă şi la dezvoltare’ ale Coreei de Nord, prin sancţiuni din partea ONU şi prin ‘mobilizarea forţelor vasale’.

‘Armele nucleare ale Republicii Populare Democrate Coreene sunt o realizare valoroasă obţinută prin lupta poporului în apărarea propriului destin şi a suveranităţii ţării de ameninţările nucleare repetate ale imperialiştilor din SUA’, a declarat şeful partidului şi statului nord-coreean.

Kim s-a adresat sâmbătă plenului Comitetului Central (C.C.) al Partidului Muncitorilor din Coreea, întrunit pentru prima dată din mai 2016. Cu această ocazie, au fost anunţate şi schimbări în conducerea partidului. Sora mai mică a preşedintelui, Kim Yo-Jong, a fost aleasă membru supleant în Biroul Politic al C.C. Unul din vicepreşedinţii partidului, Choe Ryong-Hae, cunoscut ca apropiat al liderului de la Phenian, a fost cooptat în Comisia Militară Centrală, iar ministrul de externe Ri Yong-Ho a fost ales în Biroul Politic, a transmis KCNA, agenţia oficială de presă a Coreei de Nord.

SUA: ‘Niciun semn de interes’ pentru discuţii din partea Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 2 octombrie 2017, 16:00

Coreea de Nord nu a arătat ‘niciun semn de interes’ pentru discuţii cu Statele Unite, a indicat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, în ciuda deschiderii de către Washington a unor ‘canale de comunicare’ cu Phenianul, transmite AFP.

‘Oficialii nord-coreeni nu au arătat niciun semn de interes pentru discuţii privind denuclearizarea’, a precizat Heather Nauert într-un comunicat, amintind de existenţa a ‘mai multor canale de comunicare cu oficiali din cadrul regimului nord-coreean’, evocate de şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, sâmbătă, la Beijing.

Tillerson a declarat că Washingtonul încearcă să afle dacă regimul lui Kim Jong-Un doreşte să înceapă discuţii despre programul său nuclear.

”Punem întrebări. Avem liniile noastre de comunicare cu Phenianul, nu suntem (…) într-o beznă totală, avem două sau trei canale de comunicare deschise cu Phenianul”, a dat asigurări Tillerson în faţa presei.

Washingtonul spune acum că această tentativă de dialog a rămas fără răspuns, în timp ce liderii celor două state sunt angajaţi într-o violentă dispută verbală.

Anterior declaraţiilor lui Rex Tillerson, o organizaţie de stat nord-coreeană însărcinată cu propaganda externă a adresat sâmbătă noi insulte la adresa lui Donald Trump.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)

Casa Albă: Statele Unite NU au declarat război Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 26 septembrie 2017, 17:30

Casa Albă a comunicat că Statele Unite nu au declarat război Coreei de Nord, informează agențiile de presă internaționale.

Purtătoarea de cuvânt a președinției americane, Sarah Sanders, a afirmat: „Nu am declarat război Coreei de Nord. Sincer, sugestia respectivă este absurdă”.

Ministrul nord-coreean de externe, Ri Yong-Ho, susținuse ieri, la New York, că președintele american Donald Trump a declarat război țării sale.

El a adăugat că „Din moment ce Statele Unite au declarat război țării noastre, avem tot dreptul de a lua contramăsuri, inclusiv doborârea de bombardiere strategice americane, chiar și atunci când acestea nu se află în spațiul nostru aerian”.

Sanders a replicat indirect, arătând că „niciodată nu este bine pentru o țară să doboare un avion al altei țări în spațiul aerian internațional”.

Noi sancțiuni impuse Coreei de Nord

Publicat de adinaiftime, 11 septembrie 2017, 17:30

Consiliul de Securitate al ONU va supune la vot, astăzi, o rezoluție prin care Coreei de Nord îi sunt impuse noi sancțiuni economice, afirmă surse diplomatice citate de Reuters. Rezoluția a fost inițiată de Statele Unite după cel mai recent test nuclear nord-coreean, care a avut loc pe 3 septembrie. Acesta a fost cel mai mare din istoria țării și a dus la condamnări cvasi-unanime din partea comunității internaționale. Coreea de Nord este supusă de ani de zile sancțiunilor internaționale din cauza programelor sale de înarmare nucleară și balistică, însă acest lucru nu a dus până acum la abandonarea acestora, iar ritmul testelor s-a intensificat în ultima perioadă. Testele sunt dublate de amenințări frecvente la adresa Statelor Unite, care chiar și astăzi au fost avertizate de Phenian că vor plăti un preț mare pentru inițierea rezoluției Consiliului de Securitate.

UE ar putea intensifica sancțiunile după testul nuclear nord-coreean, anunță Donald Tusk

Publicat de adinaiftime, 4 septembrie 2017, 20:55

Uniunea Europeană este pregătită să-și intensifice sancțiunile împotriva Coreii de Nord după ce Phenianul a efectuat duminică al șaselea și cel mai puternic test nuclear, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, citat de Reuters și dpa.

„UE este pregătită să-și intensifice politica de sancțiuni și invită Coreea de Nord să reia dialogul cu privire la programele sale fără nicio condiție”, a declarat Tusk, citat într-o declarație de presă. „Cerem Consiliului de Securitate al ONU să adopte noi sancțiuni și să dovedească o mai mare hotărâre în obținerea unei denuclearizări pașnice a Peninsulei Coreea. Mizele devin prea mari”, a mai adăugat președintele Consiliului European.

Tusk consideră că ultimul test nuclear „obligă comunitatea internațională să se unească într-o reacție rapidă și decisivă”.

(Agerpres/FOTO arhivă caleaeuropeana.ro)

Coreea de Nord a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen

Publicat de adinaiftime, 3 septembrie 2017, 19:58

Coreea de Nord a anunțat cã a reușit sã construiascã o bombã cu hidrogen, care poate fi instalatã pe noua rachetã balisticã intercontinentalã, de care dispune regimul comunist.

Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, a vizitat, în aceastã dimineațã, obiectivul industrial, unde a fost creatã bomba termonuclearã de putere foarte mare, și a declarat cã toate componentele au fost 100 la sutã fabricate în țarã.

Imediat dupã apariția acestei informații, președintele american, Donald Trump, și premierul japonez, Shinzo Abe, au vorbit la telefon despre amenințarea tot mai mare pe care o reprezintã Coreea de Nord pentru pacea în lume, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Cei doi lideri au reafirmat importanța unei cooperãri mai strânse între Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, pentru a contracara agresiunile nordului comunist – scrie Agenția France Presse.

Coreea de Nord a lansat 3 rachete, toate un eșec

Publicat de adinaiftime, 26 august 2017, 18:30

Coreea de Nord a lansat sâmbătă dimineaţă trei rachete balistice, din regiunea Kangwon, a anunţat comandorul David Benham, purtător de cuvânt al US Pacific Command.

Deşi Coreea de Nord a anunţat că are capacitatea de lansa rachete către teritoriul Statelor Unite sau către Guam, oficialii americani din domenul Apărării spun că au stabilit că aceste rachete nu reprezintă o ameninţare.

Conform lui Benham, lansarea primei şi a celei de a treia rachete au eşuat în timp ce se aflau pe traiectorie, în timp ce o a doua pare să fi explodat “aproape imediat” după lansare.

Testele au avut loc în timp ce SUA şi Coreea de Sud desfăşoară exerciţiile militare anuale Ulchi Freedom Guardian, considerate de autorităţile de la Phenian provocatoare şi ostile, probabil chiar semne ale pregătirii unei invazii.

Sursa: News.ro

Continuă războiul declaraţiilor între SUA şi Coreea de Nord

Publicat de adinaiftime, 13 august 2017, 08:30

Continuă războiul declaraţiilor între Statele Unite şi Coreea de Nord. Preşedintele Donald Trump i-a avertizat pe nord-coreeni că dacă atacă Statele Unite sau pe aliaţii săi, cităm, ” li se va întâmpla ceea ce nu au gândit niciodată că ar fi posibil”, după ce, recent, Phenianul a anunţat că planul său pentru lansarea unui atac cu rachete înspre insula Guam va fi finalizat la mijlocul lunii.

Sunt examinate patru mari categorii de scenarii: a nu face nimic, a lovi regimul lui Kim Jong-un cu sancţiuni mai aspre, a face presiuni pentru negocieri sau confruntare militară. Un conflict armat ar putea avea loc în mii de locuri disparate, la kilometri depărtare, implicând un număr de naţiuni şi o mare varietate de arme, convenţionale sau nucleare. În ce-l priveşte, secretarul apărării, James Mattis, a spus reporterilor că, desigur, există o opţiune militară, dar, a continuat şeful Pentagonului, „vrem să folosim diplomaţia”. Întrebat despre comentariile preşedintelui Trump privind ‘focul şi furia’ cu care vor fi loviţi nord-coreenii, Mattis a spus că retorica preşedintelui depinde de preşedinte, că el are propria retorică. Efortul american este condus diplomatic şi câştigă rezultate diplomatice, a spus şeful Pentagonului. „Acum aş vrea să rămân la diplomaţie”, a adăugat el, amintind: „Este prea bine cunoscută tragedia războiului. Nu are nevoie de altă caracterizare decât că ar fi catastrofal”. La Capitoliu însă, unul din cei mai importanţi senatori republicani, Lisa Graham, a spus că o confruntare militară cu Coreea de Nord ar putea fi acum inevitabilă, iar ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Nikki Haley, a postat pe Twitter: „S-a terminat cu vorbitul despre Coreea de Nord”, ceea ce sugerează că SUA sunt gata să acţioneze.

Donald Trump a ameninţat Coreea de Nord cu un război devastator

Publicat de adinaiftime, 10 august 2017, 17:19

Dosarul nord-coreean continuă să concentreze atenţia comunităţii internaţionale. Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Coreea de Nord cu un război devastator dacă va continua să provoace America

Replica de la Phenian nu s-a lăsat aşteptată: „Suntem pregătiţi să atacăm Guam-ul„.

În cel mai dur limbaj de până acum, preşedintele Trump a ameninţat Phenianul că va dezlănţui foc şi mânie împotriva Coreei de Nord, dacă nu încetează să ameninţe Statele Unite ale Americii.

Avertizarea fruioasă a preşedintelui Donald Trump a venit după ce un purtător de cuvânt al armatei nord-coreene a spus că Phenianul ia în considerare lansarea de rachete asupra insulei americane Guam şi că ar lansa o lovitură preventivă dacă ar exista semnale de provocare din partea Statelor Unite.

Nu este clar dacă avertizarea domnului Trump s-a adresat imediat acestei ameninţări.

Donald Trump: „Coreea de Nord ar fi bine să nu mai ameninţe Statele Unite. Ameninţările vor fi întâmpinate cu foc şi cu o mânie cum lumea nu a mai văzut.”

În declaraţia sa, preşedintele Trump s-a referit direct la preşedintele nord-coreean, Kim Jong-un:

Donald Trump: „El este foarte ameninţător, dincolo de normal, şi, cum am spus, va primi foc şi mânie, o forţă pe care lumea nu a mai văzut-o înainte.”

Phenianul ameninţase anterior că „va lua fără milă măsuri strategice care vor implica acţiuni fizice şi că se va răzbuna de mii de ori pe Statele Unite pentru sancţiunile aprobate sâmbăta trecută de Consiliul de Securitate„.

Declaraţia preşedintelui Trump a urmat unor informaţii apărute în The Washington Post, care a citat oficiali din intelligence, arătând într-o evaluare confidenţială că Phenianul a produs cu succes o ogivă nucleară miniaturizată care poate fi instalată în rachetele sale balistice traversând astfel un prag crucial pentru a deveni o putere nucleară complet dezvoltată. (romania-actualitati.ro/ FOTO snopes.com)

Test coreean

Publicat de adinaiftime, 29 iulie 2017, 19:30

Coreea de Nord a anunțat că este capabilă să lovească întreg teritoriul Statelor Unite după un nou test cu o rachetă balistică inter-continentală, transmite Reuters. Testul a fost al doilea de acest gen în mai puțin de o lună, iar racheta a atins o altitudine de peste 3700 de kilometri înainte de a ateriza în mare, la peste 1000 de kilometri de punctul de lansare. Testul a fost condamnat de Statele Unite și Uniunea Europeană, iar China, principalul aliat al Coreei de Nord, a transmis că se opune oricăror lansări care încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU. Fenianul face obiectul unor sancțiuni internaționale pentru programele sale nucleare și balistice, însă refuză să renunțe la acestea și și-a intensificat în ultimul an ritmul testelor, ceea ce dus la sporirea tensiunilor în regiune. La câteva ore după ce racheta Fenianului a fost lansată, Statele Unite și Coreea de Sud au desfășurat un exercițiu cu muniție reală, inclusiv rachete.

Washingtonul va testa în Alaska sistemul său antirachetă THAAD

Publicat de adinaiftime, 9 iulie 2017, 08:00

Departamentul american al Apărării a anunţat vineri că intenţionează să testeze în curând, în Alaska, sistemul antirachetă THAAD, pe fondul puternicelor tensiuni cu Coreea de Nord care a reuşit recent să primul tir cu o rachetă intercontinentală capabilă să lovească Statele Unite, transmite AFP.

Sistemul THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) este conceput pentru a intercepta şi distruge rachete balistice cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune.

Agenţia de apărare antirachetă americană (MDA) a precizat că testul va fi efectuat la baza Kodiak din Alaska, ‘la începutul lunii iulie’, fără să ofere mai multe detalii.

Sistemul ‘va detecta, urmări şi viza o ţintă cu o rachetă interceptoare THAAD’, a explicat MDA într-un comunicat.

Dacă acest tip de test este planificat întotdeauna cu mai multe luni înainte, anunţul capăt o importanţă deosebită după primul tir reuşit marţi de Coreea de Nord cu o rachetă balistică intercontinentală capabilă să ajungă pe teritoriul american, în principal în Alaska, potrivit Pentagonului şi Naţiunilor Unite.

THAAD nu este însă conceput pentru a intercepta o rachetă balistică intercontinentală. Pentru aceasta, armata americană se bazează pe un alt sistem, GMD (Ground-based Defence Midcourse), instalat în Alaska şi California.

Statele Unite au început să amplaseze în acest an sistemul antirachetă THAAD în Coreea de Sud, provocând furia Beijingului care a cerut în mai suspendarea lui imediată şi a afirmat că îi prejudiciază propria forţă de descurajare.

Baterii de rachete THAAD sunt, de asemenea, instalate în insulele Guam şi Hawaii cu obiectivul de a putea intercepta o eventuală rachetă cu rază intermediară de acţiune lansată de Coreea de Nord.

Statele Unite afirmă că vor folosi forţa militară

Publicat de adinaiftime, 6 iulie 2017, 19:30

Statele Unite afirmă că vor folosi, la nevoie, o forţă militară considerabilă împotriva Coreei de Nord, pentru a pune capăt ameninţărilor nucelarea ale Phenianului. Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley a declarat în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, întrunit de urgenţă, că prin testul balistic intercontinental de marţi, nord-coreenii s-au îndepărtat cu viteză de posibilitatea unei soluţii diplomatice. Statele Unite, susţinute de Franţa propun noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord, pe care Moscova le respinge deja. Rusia şi China, care pot bloca orice rezoluţie în Consiliul de Securitate susţin că problema nord-coreeană poate fi negociată, dacă americanii îşi reduc prezenţa militară în regiune.

Coreea de Nord afirmă că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 21:30

UPDATE ora 11:00 – Coreea de Nord a afirmat marți că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea amenința Statele Unite ale Americii cu arma nucleară, transmite AFP.

Testul ‘istoric’ cu o rachetă Hwasong-14 a fost supervizat de liderul nord-coreean Kim Jong-Un, a anunțat într-un buletin special o prezentatoare a televiziunii de la Phenian.

Racheta a atins o altitudine de 2.802 km și s-a deplasat pe o distanță de 933 km, a precizat ea.

Coreea de Nord este ‘o forță nucleară puternică’, dotată cu ‘o foarte puternică rachetă balistică intercontinentală ce poate lovi în orice loc din lume’, a adăugat prezentatoarea.

‘Testul reușit al unei rachete balistice intercontinentale (…) este o realizare majoră în istoria republicii noastre’, se mai spune în ediția specială.

Televiziunea de la Phenian a difuzat de asemenea imagini cu ordinul olograf, purtând data de luni, prin care Kim Jong-Un a comandat efectuarea acestui test.

Testul, efectuat chiar de Ziua națională a SUA, se înscrie într-o lungă serie de tiruri cu rachete care încalcă numeroase rezoluții internaționale, însoțite de sancțiuni, ce interzic Phenianului să-și dezvolte programele balistic și nuclear.

Coreea de Nord, care a întreprins cinci teste nucleare și dispune de un mic arsenal de bombe atomice, caută să se doteze cu rachete balistice intercontinentale susceptibile să atingă teritoriul american.

Phenianul justifică acest program prin amenințarea pe care ar constitui-o pentru existența sa politica SUA, care au desfășurați 28.000 de militari în Coreea de Sud.

Testul de marți dimineață, care a fost reperat de armatele sud-coreeană, japoneză și americană, a provocat și reacția președintelui american Donald Trump.

‘Tipul ăsta n-are nimic mai bun de făcut în viață?’, a scris Trump pe Twitter despre liderul nord-coreean Kim Jong-Un. ‘Greu de crezut că Coreea de Sud și Japonia vor tolera asta mult timp. Poate China va face un gest puternic cu privire la Coreea de Nord și va pune capăt acestei absurdități o dată pentru totdeauna!’, a adăugat președintele american.

Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică din nordul ţării, în apropierea frontierei cu China, a informat statul major al armatei sud-coreene, citat de Yonhap.

Racheta a fost lansată din nordul ţării, din apropierea localităţii Banghyon din provincia Pyongan de Nord, în jurul orei 4.00 GMT (1.00 ora României). După un zbor de circa 40 de minute, traiectoria de aproximativ 930 de kilometri s-a încheiat în Marea Japoniei, în zona economică exclusivă niponă, transmit agenţiile de presă internaţionale, preluând aceeaşi sursă. Modelul rachetei nu a fost încă precizat.

Potrivit comandamentului militar american din Pacific, Centrul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD) a monitorizat racheta timp de 37 de minute şi a estimat că nu reprezintă o ameninţare pentru America de Nord. Forţele armate ale SUA apreciază că racheta a fost de tipul cu rază medie de acţiune, nu intercontinentală.

Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a convocat de urgenţă Consiliul Naţional de Securitate de la Seul.

Şi în Japonia a fost convocat Consiliul Naţional de Securitate, iar premierul Shinzo Abe a declarat presei că incidentul ‘arată clar că ameninţarea (din partea Coreei de Nord) creşte’. Guvernul de la Tokyo a înaintat celui de la Phenian un protest ferm în urma evenimentului, a anunţat secretarul-şef al cabinetului nipon, Yoshihide Suga. Potrivit acestuia, nu există rapoarte că racheta ar fi lovit vreo navă.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a discutat telefonic chiar zilele trecute despre Coreea de Nord atât cu Moon, cât şi cu Abe. Marţi, 4 iulie este pentru americani Ziua Independenţei, iar Reuters reaminteşte că nu este pentru prima dată când nord-coreenii lansează rachete în preajma sărbătorii naţionale a SUA.

Trump a comentat lansarea de marţi în reţeaua Twitter: ‘e greu de crezut că Coreea de Sud şi Japonia vor mai tolera asta multă vreme’ şi ‘poate China va face o mişcare grea împotriva Coreei de Nord şi va pune capăt o dată pentru totdeauna acestei inepţii’. Casa Albă nu a comentat oficial.

Cele mai recente lansări de rachete din Coreea de Nord au avut loc la începutul lui iunie. Obiectivul Phenianului este dezvoltarea unei rachete cu încărcătură nucleară, cu rază lungă de acţiune, care să poată lovi teritoriul continental al Statelor Unite.

Pedeapsa unica in lume. Ce patesc persoanele din Coreea de Nord care urmaresc filme straine

Publicat de Mihaela Costache, 3 aprilie 2017, 16:00

Coreea de Nord a crescut la 10 ani pedeapsa maxima cu inchisoarea pentru persoanele care urmaresc filme straine, informeaza stirileprotv.ro

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a decis marirea pedepsei cu inchisoarea pentru cei care urmaresc filme straine de la 2 ani la 10 ani.

Aceeasi pedeapsa este aplicata si persoanelor care asculta muzica din alta tara decat Coreea de Nord.

Phenianul creste, astfel, actiunile impotriva influentei puterilor straine.

Exercitiilor militare li se vor adauga mai multe filme de propaganda anti-americana, iar imaginile din satelit arata ca lansatoarele de rachete ale tarii comuniste sunt pregatite pentru noi teste.

Incepand cu anul 2014, televiziunea publica din Coreea de Nord nu a mai difuzat filme chinezesti si rusesti, ca parte din campania de protejare impotriva influentelor straine. La finalul aceluiasi anului, mai multi oficiali au fost executati in public, pentru ca au urmarit seriale sud-coreene, fiind acuzati de ”acte criminale grave”.