Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă la Bucureşti, că a reuşit să îi convingă pe colegii săi de la Comisia Europeană să se întoarcă la formula Berlin privind elaborarea noului cadru financiar multianual, care se bazează pe formula 80% din PIB pe cap de locuitor, informează agenţia bulgară BTA. „Potrivit acestei formule, am reuşit să negociem ca cele mai sărace trei state – Bulgaria, România şi Grecia, să primească suplimentar 10 procente”, a declarat Corina Creţu, care este româncă.
„În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, în perioada 2014-2020. Am speranţa că negocierile care se vor derula între Consiliu UE şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate”, a mai spus comisarul european.
România va prelua preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. În această perioadă vor avea loc negocieri pentru următorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
Potrivit MTI (agenţia de presă ungară), UE va acorda aproximativ 1,3 miliarde euro, din fondurile de coeziune, pentru modernizarea căii ferate care leagă Curtici de Constanţa – s-a anunţat luni la Bruxelles.
În urma lucrărilor, călătoria pe tronsonul Curtici – Simeria (185 km) va fi mai rapidă şi mai sigură. Urmează sa fie renovate 13 gări, se va repara sistemul de informare a călătorilor, respectiv se vor construi poduri şi tuneluri.
După cum a subliniat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, “fiecare euro investit va consolida coeziunea teritorială şi competitivitatea economică din România, respectiv va îmbunătăţi legăturile cu Ungaria şi cu celelate părţi ale Europei, făcând posibilă o circulaţie curată, rapidă şi sigură”.
În comunicatul emis, s-a menţionat că, anterior, renovarea mai multor tronsoane din reţeaua transeuropeană (TEN-T) a fost sau este finanţată din alte fonduri unionale, iar modernizarea a fost sprijinită de EIB (European Investment Bank) şi CEF (Connecting Europe Facility).
200 milioane de euro pentru conexiuni feroviare rapide în România
Publicat de adinaiftime,
27 septembrie 2017, 21:45
Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat investiții de 198,2 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru renovarea liniei de cale ferată dintre localitățile Coșlariu și Simeria, în zona centrală a României. Lucrările vor permite garniturilor de tren să circule cu viteze între 120 și 160 km/h, acest lucru reducând durata deplasării între cele două localități cu aproximativ 45 de minute. Astfel, 868.000 de persoane vor beneficia de conexiuni mai rapide între cele două regiuni menționate, în special locuitorii din județele Alba și Hunedoara. Proiectul va permite, de asemenea, creșterea capacității liniei în termeni de trafic pentru transportul de mărfuri, acest lucru contribuind la creșterea economică pe plan local. Lucrările urmează să fie finalizate în anul 2020.
Corina Crețu: atragerea fondurilor europene în contextul provocărilor finaciare ale Uniunii Europene
Publicat de Camelia Teodosiu,
22 septembrie 2017, 14:00 / actualizat: 25 septembrie 2017, 7:36
Tematica simplificării, absorbției și specializării inteligente în domeniul fondurilor UE a fost abordată de Corina Creţu în discuţiile cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu beneficiarii de finanțare europeană, în cadrul întâlnirilor şi al evenimentelor organizate de Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European şi de alte instituții importante interesate de concepte ca mobilitate urbana, smart city și dezvoltarea urbană inteligentă.
Lideri ai Parlamentului European, reprezentanți ai Direcțiilor Generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor românești, precum și reprezentanți ai organizațiilor românești și străine implicate în dezvoltare regională și urbană au dezbătut la Cluj-Napoca, în perioada 18-20 septembrie, modul în care proiectele de investiții finanțate prin REGIO construiesc inteligent prosperitate la nivelul comunității regionale și ale comunităților locale.
De asemenea, Comisarul European pentru politica regională, Corina Creţu, a făcut un apel către toate guvernele ţărilor membre să nu facă birocraţia accesării fondurilor mai stufoasă decât este. Corina Creţu a atras atenţia asupra exerciţiului financiar european care s-a încheiat, precizând că au fost introduse o serie de condiţii suplimentare menite a asigura Bruxelles-ul de faptul că banii europeni sunt folosiţi aşa cum trebuie în ţările beneficiare. România mai are la dispoziţie doar două luni pentru a îndeplini 5 dintre aceste condiţionalităţi, altfel riscă suspendarea liniilor de finanţare.
“România a îndeplinit 17 dintre aceste condiţionalităţi ex-ante, dar mai rămân cinci condiţionalităţi restante, despre care am vorbit săptămâna trecută în cadrul întâlnirilor mele cu Guvernul României şi cu miniştrii de resport. E vorba de transport, condiţionalităţi pe transport rutier, feroviar, achiziţii publice. Şi aici este, într-adevăr, o mare problemă pentru dumneavoastră, ştiţi foarte bine că achiziţiile publice afectează pe orizontală toate proiectele. Infrastructura în inovare şi cercetare – suntem pe punctul de a ridica această condiţionalitate ex-ante. În domeniul deşeurilor rămâne o problemă majoră şi a administraţiei publice”, a precizat comisarul European.
Bugetul Uniunii Europene dedicat exercițiului financiar viitor va fi sensibil mai mic după retragerea Marii Britanii şi va trebui să fie folosit pentru a face față unor noi provocări, precum cele ridicate de migrație, de securitatea internă și de cea externă. În acest context, ea a adăugat că trebuie lărgită baza bugetului Uniunii Europene, chiar dacă statele membre nu sunt prea încântate de această perspectivă.
Hackerul Marcel Lazăr Lehel, cunoscut sub numele de Guccifer, aflat în închisoare la Arad, a sunat la postul de televiziune Fox News.
Conform Fox News, arădeanul Marcel Lazăr Lehel a declarat că vrea să rămână în închisoare în România şi că nu vrea să fie returnat în Statele Unite, unde este condamnat la 52 de săptămâni de închisoare pentru acces neautorizat la un computer şi furt de identitate.
Postul de televiziune spune că hackerul a sunat de mai multe ori la producătorul executiv al Fox News Pamela Browne, iar după ce şi-a dat acordul pentru a fi înregistrat, el a spus că are un nou termen în proces, la jumătatea lunii august, la Timişoara, şi că atunci va cere autorităţilor judiciare să îi permită contopirea pedepselor şi executarea lor în ţară.
Marcel Lazăr Lehel spune că unul dintre motivele pentru care vrea să-și ispășească pedeapsa în țară este acela că familia sa este în Arad, în apropiere de închisoarea în care se află.
În România, hackerul a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru că a spart conturile de mail ale directorului SRI George Maior şi ale europarlamentarului Corina Creţu.
România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea a 280 de spitale şi unităţi sanitare, însumând 250 de milioane de euro – a declarat astăzi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
Potrivit acesteia, au fost deja identificate 42 de spitale judeţene care vor intra într-un proces de reabilitare şi extindere.
Corina Creţu: Miercuri, spuneam că nu am primit proiecte, joi am primit asigurări că deja a avut loc o întâlnire de lucru între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării Regionale. S-a vorbit de 42 de spitale judeţene pentru a fi reabilitate şi extinse. De asemenea, mă interesează să-i ajutăm pe cei săraci, pe cei dezavantajaţi, pe cei aflaţi în zonele rurale să aibă acces direct la servicii de sănătate de calitate şi, din acest punct de vedere, vom analiza împreună harta nevoilor sociale să vedem unde, cum, cât vom investi în perioada următoare.
Corina Creţu a precizat că speră ca anul viitor să înceapă construirea celor trei spitale regionale la Cluj, Craiova şi Iaşi.
Cu fondurile obtinute din primul apel Viena a dezvoltat un ghiseu unic care sa-i sprijine pe migranti sa se integreze in viata orasului. La randul sau Madridul a creat 4 centre de economie sociala in zonele invecinate cu somaj ridicat care sa genereze locuri de munca in domenii ca energie, transport, reciclare si alimentatie.
Acestea sunt doar 2 dintre cele 18 proiecte castigatoare ale primului apel al Initiativei Urbane.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Cretu spune ca noul apel dispune de un buget de 5o de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala si va rasplati proiecte inovatoare in 3 categorii: integrarea migrantilor, mobilitatea urbana si economia circulara.
Peste 7o la suta din populatia Europei traieste in zonele urbane. Orasele reprezinta motorul cresterii in Europa dar ele trebuie sa faca fata unor provocari majore cum ar fi excluziunea sociala, poluarea aerului sau somajul, mai spune comisarul european.
Vorbim de 2o de ani despre o agenda urbana, a venit momentul sa trecem de la teorie la practica, spunea Corina Cretu la un forum al oraselor europene
“Este evident ca avem nevoie de o agenda urbana, nu exista alternativa, deoarece sunt sigura ca Europa nu-si va atinge obiectivele stabilite prin strategia Europa 2o2o decat daca se bazeaza pe sprijinul si participarea activa a oraselor, fie ele mici ori mari”
Parlamentul European discută despre amenințările și restricțiile impuse jurnaliștilor din Turcia
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 31 octombrie 2016, 9:52
Potrivit celui mai recent clasament privind libertatea presei în lume, realizat de organizaţia Reporteri fără frontiere, Turcia este pe locul 151 din 180 de ţări.
La sfârşitul lunii septembrie, guvernul turc a închis aproximativ 20 de canale de televiziune şi de radio pentru presupusa „răspândire a propagandei teroriste”, înainte de prelungit starea de urgenţă cu inca 90 de zile.
UE condamnă tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, din Turcia şi subliniază că guvernul turc are dreptul şi responsabilitatea de a ancheta si de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei, dar nu este de acord cu reprimarea masivă a jurnaliştilor, scriitorilor şi reprezentanţilor media din Turcia, fără vreo dovadă a implicării acestora.
Respectarea principiilor statului de drept şi a drepturilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de exprimare, se află în centrul valorilor UE, iar Turcia s-a angajat oficial să respecte aceste valori depunând cererea de aderare la UE şi participând la negocierile conexe.
Corina Cretu, comisar european pentru Politică Regională, a precizat
“Nu este o situaţie nouă, dar este îngrijorătoare. Este a doua dezbatere pe tema libertăţii presei în Turcia, iar ceea ce se întâmplă acum este pur şi simplu inacceptabil. Libertatea de gândire şi de exprimare, libertatea mass-media, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului sunt esenţiale în orice societate democratică.”
Vom continua discuţiile de preaderare în cel mai constructiv mod în domeniile-cheie reprezentate de sistemul judiciar şi respectarea drepturilor fundamentale, dar Turcia trebuie să dezamorseze tensiunile din climatul politic creat în urma tentativei de lovitură de stat, care creează un mediu restrictiv pentru libertatea de exprimare în mass-media şi mediul online, a mai subliniat comisarul european
Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.
Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.
Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:
„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”
Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.
Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.
Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.
De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.
În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.
Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.
De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.
Comisia Europeană a aprobat, la începutul acestei luni, finanţarea unui proiectului care va îmbunătăți legăturile rutiere între județele Mureș și Bistrița-Năsăud.
Proiectul vizează reabilitarea a aproape 25 de km din DN15, între Târgu Mureş şi Reghin, precum şi a aproximativ 47 de km din DN 15A, între municipiul Reghin și localitatea bistrițeană Sărăţel.
Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 37 de milioane de euro, iar cofinanţarea din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, este de peste 31 de milioane de euro.
Prin reabilitarea şoselelor care leagă localităţi importante din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud, se asigură o mai bună conectivitate rutieră în centrul ţării, creându-se totodată premisele unui transport mai sigur şi mai rapid, a declarat, cu acest prilej, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.
De altfel, în cursul vizitei pe care a efectuat-o în România, în perioada 5-10 mai, Corina Crețu a menționat că la Bruxelles au fost asigurate toate condițiile pentru ca țara noastră să atragă cât mai mulți bani europeni și totul depinde acum de autoritățile de la București.
Oficialul European a ținut să sublinieze că România se află deja într-o mare întârziere, absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și al operațiunilor aprobate este mult prea mic.
Ritmul dezvoltării de proiecte și al absorbției fondurilor trebuie accelerat”, a subliniat Corina Crețu, la cea de a III-a ediție a Forumului Fonduri Europene, organizată la București.
Comisarul european a remarcat că România are 3 probleme pe care trebuie să le rezolve rapid: legislația achiziților publice, Master Planul de Transport și gestionarea deșeurilor.
În chiar ziua în care oficialul european făcea aceste afirmații pachetul de legi privind achizițiile publice era aprobat în Parlament.
În ceea ce privește Master Planul de Transport, Corina Crețu a subliniat: „Master Planul de Transport a fost agreat între Comisia Europeană și Guvern, dar nu a fost încă aprobat de Parlamentul României, de aceea apelul meu este ca toți actorii care sunt angrenați în acest process să realizeze că au un cuvânt de spus și trebuie să-și facă treaba acolo unde sunt, în Parlament, autorități locale.
De asemenea, pentru că e campanie electorală, apelul meu este de a separa politca de administrație pentru că altfel riscăm ca anul 2016 să fie un an pierdut din punct de vedere al absorbției fondurilor europene.”
Corina Crețu a mai arătat că de la accesul României în UE în anul 2007, în țara noastră s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene 124 de km de autostrăzi și peste 1000 de km de drumuri naționale.
Merită reținut că UE sprijină și reabilitarea drumurilor județene.
Spre exemplu Regiunea Centru (cu județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are la dispoziție un buget de aproape 110 milioane euro pentru finanțarea a circa 500 de kilometri de drumuri județene.
Fondurile sunt alocate prin axa 6, prioritatea 6.1, și se vor finanța investițiile ce vizează modernizarea sau reabilitarea rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua trans-europeană de transport TEN-T.
Depunerea proiectelor a început în data de 16 mai și va fi deschisã pe o perioadã de 6 luni, respectiv pânã în data de 16 noiembrie.
Centura ocolitoare, unul dintre proiectele de infrastructură rutieră, este dorit de foarte multe primării de municipii și de orașe. Menirea unor astfel de artere este legată fie de scoaterea traficului greu respective dar și de imaginea mai largă asupra rețelei de transport dezvoltată la nivelul Uniunii europene. Aceste două planuri se întâlnesc și în cazul unei inițiative care vizează unul din orașele zonei Moldovei.
Așadar, bani europeni pentru infrastructura rutieră ocolitoare a orașelor din România. Vă las pe dumneavoastră să dați exemplul.
Primul exemplu pe care pot să-l dau este faptul că executivul comunitar, Comisia Europeană, a aprobat un proiect major de 52 de milioane de euro, din care, aproape 44 de milioane prin Fondul de Coeziune pentru construcția șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectul va fi derulat în regiunea de dezvoltare Nord Est și această șosea de centură este parte a rețelei TEN-T. Practic, acesta este un program major al Uniunii Europene privind infrastructura de transport, toate mijloacele de transport. Vorbesc aici despre transport rutier, adică șosele, autostrăzi, transportul aerian și cel feroviar. Până în 201, Uniunea Europeană încearcă prin acest program ca cea mai mare parte a cetățenilor și companiilor să se afle la cel mult 30 de minute distanță de această rețea globală de transport.
Cu siguranță, pentru România mai sunt și alte proiecte incluse în această rețea europeană de transport pe care ați descris-o dumneavoastră.
Trebuie să amintim de dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, de reabilitarea unei căi ferate, Brașov – Simeria care este practic și componentă a Coridorului Pan-european 4. Practic, prin acest program Uniunea Europeană alocă sume foarte mari de bani. E vorba de 700 de miliarde de euro din Fondul European de Coeziune, facilitatea ”Conectarea Europei” și, prin planul de investiții Juncker de 315 miliarde de euro.
Iar acești bani, îndreptați către?
Către cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru îmbunătățirea sistemelor de transport.
Revenind la proiectul de la Suceava, acesta este așezat pe două perioade de finanțare 2007 -2013 și 2014 -2020.
Exact, pentru că este un proiect major și, așa cum declara comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, centura ocolitoare a municipiului Suceava va asigura conexiuni mai bune pentru transportul local și internațional, ajutând, în același timp, participanții la trafic să circule în siguranță, dar și să economisească timp. Cele 30 de minute, distanța maximă de la cetățean până la o rețea de acest gen și declarația doamnei Corina Crețu se referă la timp. Practic, timpul este o componentă majoră a sistemului de transport european.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor
Publicat de Andrei Cretoiu,
7 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 7 aprilie 2016, 17:33
Aceasta este concluzia întâlnirii comisarilor pentru politică regională Corina Crețu și pentru migrație, afaceri interne și cetățenie Dimitris Avramopoulos cu primary politici din mai multe orașe europene despre modalitățile de integrarea eficientă a imigranților recent sosiți în zonele urbane.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne oferă detalii despre aceasta întâlnire în rubrica Euranet plus de astăzi
Migrația este o realitate urbană şi reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană iar integrarea eficientă a imigranților în orașe reprezintă oportunități pentru toată lumea pe termen lung.
Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare soluții comune și inovatoare, cu o implicare puternică a tuturor părților interesate în politicile urbane.
Comisia Europeanã va pune la dispoziţie fonduri europene pentru oraşe importante din Uniunea Europeanã, pentru a le ajuta sã-i integreze mai uşor pe refugiaţi.
Comisarul pentru politicã regională, Corina Creţu împreunã cu omologul de la migraţie, Dimitris Avramopoulos, s-au întâlnit cu mai mulţi primari ai unor oraşe importante din spaţiul comunitar.
Cu această ocazie a fost lansat un nou parteneriat între Comisia Europeană şi oraşele europene în privinţa integrarii imigranţilor.
Discuţia cu primarii a fost considerată un pas important pentru identificarea unor soluţii pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă oraşele europene.
Criza imigranţilor este una cu care Uniunea Europeană nu s-a mai confruntat pânã în prezent, spunea comisarul pentru politicã regionalã, Corina Cretu.
Oficialul European a remarcat că niciodatã în istoria UE, aceste ţări nu s-au confruntat cu un asemenea val de refugiaţi, de migranţi şi aceastã iniţiativã vine ca urmare a dorinţei Comisiei Europene a de ajuta în primul rând oraşele care sunt primele afectate.
Corina Creţu a mai precizat că indiferent de discuţiile politice care au loc la nivel înalt, întotdeauna primarii sunt cei care trebuie sã gãseascã cele mai adecvate soluţii în mod rapid.
Iar dialogul cu primarii din Amsterdam, Atena, Barcelona, Berlin, Gent, Leipzig şi Paris, a avut loc tocmai pentru pentru a afla în ce mãsurã executivul comunitar poate ajuta aceste comunităţi.
De aceea Comisia Europeanã va pune la dispoziţia unor oraşe fonduri europene pentru integrarea refugiaţilor întrucât statele membre nu s-au mai confruntat vreodatã cu un asemenea val de imigranţi.
Corina Creţu a afirmat cã executivul comunitar este flexibil sã reprogrameze unele programe operaţionale dacã unele oraşe europene cer acest lucru.
“Fondurile noastre sunt destinate să sprijine şi să promoveze integrarea imigranţilor, prin finanţarea unor programe sociale, de educaţie, infrastructură, adăpost, îngrijirea copiilor, sănatate, locuri de muncă. Ştiţi foarte bine că până în anul 2020 pentru prima dată în istorie , 15 miliarde de EURO sunt destinate politicii regionale, direct oraşelor. Este foarte important să ştim că este responsabilitatea autorităţilor locale de a avea proiecte de o calitate înaltă pentru a obţine fonduri.”
Corina Creţu crede cã pentru urmãtorii ani cuvântul de ordine va fi integrarea socialã, evitarea segregãrii, a ghetourilor. Cel mai important lucru este acela de a nu crea societãţi paralele.
Şi comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit despre faptul cã valul de imigranţi a luat prin surprindere multe ţãri şi oraşe aflate pe traseul acestora. Fondurile vor fi alocate catre educaţie, nevoi de bazã, adãpost, dar mai ales de integrare, pentru a preveni tensiunile sociale.
Prin acest proiect, Comisia Europeană va sprijini regiunile care au un produs intern brut sub 50% din media Uniunii Europene pentru a identifica şi a depăţi blocajele cu care acestea se confruntă. Concret, este vorba de realizarea unor analizeşi expertize furnizate autorităţilor.
În perioada 2007 – 2013, au fost disponibile, prin politica de coeziune pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, 231 de miliarde de euro.
Realitatea a demonstrat însă că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite – deşi au beneficiat de sprijin asemănător din partea Uniunii, au căi diferite de dezvoltare: unele prosperă, altele rămân în urmă. România este primul stat membru în care este pus în practică acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest şi Nord-Est, acolo unde efectele unei economii slabe se simt direct la nivelul cetăţenilor. Proiectul pilot „Regiuni mai putin dezvoltate” se va derula, timp de doi ani şi va viza o mai bună utilizare a fondurilor europene.
Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu: “Realitatea ne-a demonstrat că aceste regiuni au înregistrat evoluţii diferite. De aceea, am lansat acest proiect specific denumit “Regiuni mai puţin dezvoltate” şi cred că va fi una dintre priorităţile mandatului meu deoarece ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului pentru 2014-2020, iar Comisia Europeană va încerca să colaboreze cu autorităţile naţionale, dar şi direct cu autorităţile locale pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorbţia fondurilor europene.”
În funcţie de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include şi alte regiuni din România, respective Sud, Sud-Vest şi Sud-Est, dar va fi implementat şi în Polonia. Pe de altă parte, comisarul european a atras atenţia guvernului de la Bucureşti că nu a trimis încă la Bruxelles documentaţia necesară pentru finanţarea construirii a trei mari spitale regionale la Cluj, Iaşi şi Craiova, desi a trecut aproape un an de când au fost lansate proiectele.
Corina Cretu a transmis îngrijorarea Comisiei Europene faţă de ritmul lent cu care România deschide sesiunea de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Oficialul european a avertizat autorităţile că, pe termen scurt, există riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro daca nu se iau măsuri imediate. Reţelele de transport, programele de reciclare a deşeurilor şi infrastructura în sănătate au fost printre proiectele care nu produc rezultatele aşteptate.
Necesitatea unei planificări strategice şi a unei mai bune pregătiri a proiectelor pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene ar trebui să reprezinte principala prioritate pentru autorităţile române, a mai precizat comisarul european.
În cadrul proiectului pilot „Regiuni mai puţin dezvoltate”, experţi ai Direcţiei Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autorităţile române, pentru fiecare regiune în parte, cele mai bune soluţii pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanţare europeană, în beneficiul direct al cetăţenilor.
Experţii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanţa locală şi investiţiile din regiunile cuprinse în proiect.
Interes crescut pentru Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
Publicat de Andrei Cretoiu,
3 februarie 2016, 10:30 / actualizat: 3 februarie 2016, 11:39
Asta în condiţiile în care iniţial primul apel de proiecte părea să fie sortit eşecului, deşi a fost aşteptat de toată lumea. La patru luni de la lansarea apelului care a avut loc în 15 septembrie şi cu câteva zile înainte de termenul final, nu era depus niciun proiect transfrontalier. Directorul executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca Lolescu, motiva atunci că probabil instituţiile şi ONG-urile doresc să se asigure că proiectele sunt bine scrise şi nu există pericolul să se întoarcă înapoi.
S-au depus 193 de proiecte, un număr ridicat, ceea ce demonstrează în continuare un interes extrem de mare al aplicanţiilor din zona eligibilă română şi sârbă pentru acest program. Comparativ cu perioada anterioară 2007-2013 suntem în aceelaşi trend – un interes foarte mare pentru program, un număr foarte mare de proiecte depuse având în vedere suma alocată pentru acest prim apel de propuneri de proiecte, aproximativ 52 milioane de euro, din care 22 milioane de euro sunt pentru proiecte strategice.
Pentru prima dată în zona de graniţă dintre România şi Serbia pot fi concepute şi astfel de proiecte, proiecte capabile să asigure creşterea şi dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.
Acestea pot fi depuse în continuare la sediul BRCT Timişoara până în data de 15 martie. Următorul pas este examinarea şi evaluarea proiectelor, iar ulterior cele mai bune vor fi propuse spre finanţare.
Succesul programului INTERREG se datorează instituţiilor şi ONG-urilor care s-au implicat în conceperea unor proiecte de bună calitate. Efortul nu va rămâne nerăsplătit, deoarece proiectele vor contribui la dezvoltarea şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii din zona de graniţă, a mai spus Anca Lolescu.
La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a afirmat că programul vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră.
Practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite. Sigur că foarte important este aspectul legat de mediu pentru că practic zona vizată de program se află în centrul macro-regiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia, de aceea proiectul se va axa în special pe dezvoltarea unor infrastructurii de transport transfrontaliere, eficiente şi ecologice.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a menţionat că peste 2 milioane de persoane care locuiesc în regiunea de frontieră România – Serbia vor beneficia de aceste proiecte.
Programul INTERREG a contribuit semnificativ, în ultimii 25 de ani, la dezvoltarea zonelor de graniţă dintre România şi Serbia. Cu toate acestea, există aspecte care frânează cooperarea transfrontalieră, aspecte care provin, în principal, din diferenţele legislative dintre ţări sau lipsa unei planificări teritoriale comune.
Demonstraţii meşteşugăreşti, o microfermă de animale, concerte de muzică veche, dansuri populare şi, bineînţeles, degustări de produse tradiţionale – aceasta a fost propunerea Rural Fest 2015.
Ideea a fost pe placul bucureştenilor care au venit în număr mare pe Şoseaua Kiseleff pentru a petrece o zi în atmosfera recreată a unui sat românesc. Au mâncat preparate tradiţionale, gătite chiar în faţa lor, au privit cum se construieşte o casă din baloţi de paie, cum se ţese la război, cum se ciopleşte lemnul şi s-au relaxat în miros de iarbă proaspăt cosită.
Comisarul european, Corina Creţu, prezentă la eveniment, a subliniat faptul că trebuie făcut un efort colectiv pentru ca satul românesc să ajungă la acelaşi nivel cu cel din oricare alt stat european dezvoltat. O soluţie o reprezintă Programul operaţional regional:
„ Sunt 6,7 miliarde euro pentru următorii 7 ani, prin Programul operaţional regional, din Fondul de dezvoltare regională şi există o mulţime de posibilităţi pentru diversificarea economică în lumea satului, de la turism şi promovarea agroturismului, internet, servicii sociale, servicii publice, infrastructură pentru şcoli. Important e ca în perioada următoare să fie depuse proiecte mature, proiecte care, cu adevărat să facă diferenţa în viaţa de zi cu zi a oamenilor.”
Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale.
România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai numeroasă populaţie care trăieşte în mediul rural, peste 7 milioane locuitori
Comisarul european Corina Creţu, a efectuat la mijlocul lunii august o vizită în județul Suceava la două monumente istorice, Mănăstirea Putna şi Cetatea de Scaun a Sucevei, unde se derulează în prezent două proiecte cu finanţare europeană.
În dialog cu jurnaliștii, oficialul european a arătat că proiectele europene aflate în implementare în judeţ înseamnă investiţi de aproximativ 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei.
În acest sens, Corina Crețu a spus că proiectele finanțate prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, în valoare de aproape 134 de milioane de euro, vor îmbunătăți viața sucevenilor, fie că e vorba de extinderea rețelei de apă la nivelul întregului județ, fie că este vorba despre închiderea vechilor rampe de gunoi și de gestionarea problemei deșeurilor la nivelul județului.
Spre exemplu, implementarea proiectului privind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată din Suceava va asigura condiții mai bune de trai pentru peste 200.000 de locuitori, prin conectarea locuințelor la rețeaua de apă. La acestea se adaugă proiectele finanțate prin Programul Operațional pentru Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, a căror valoare se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro.
”M-am bucurat să constat că pentru perioada 2007 – 2013, județul Suceava beneficiază de 70 de proiecte în valoare totală de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene și, sigur, acest proiect al Mănăstirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care îl atribuim în mod direct, Fondul de Dezvoltare Regională. Exercițiul financiar se termină în decembrie 2015, după care începe implementarea celorlalte proiecte pentru exercițiul financiar bugetar 2014 – 2020. Este important pentru autoritățile locale să meargă în paralel în ceea ce privește încheierea cu succes a proiectelor aflate în derulare și lansarea de alte proiecte mature, astfel încât România, în general, să beneficieze la maximum de suma pe care o are alocată pentru următorii șapte ani, 23 de miliarde de euro”.
Pe lângă îndemnul către autoritățile locale din județul Suceava, dar și din celelalte zone ale țării pentru a face pași în finalizarea proiectelor și elaborarea altora noi, comisarul european Corina Crețu a subliniat sprijinul financiar pe care îl oferă Comisia Europeană pentru perioada 2014 -2020. Același oficial a scos în evidență, pe de altă parte, pericolul dezangajării unor fonduri la nivel național.
”La nivel național există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63% absorbție pentru România și cred că este foarte greu de realizat în cinci ani ceea ce nu s-a făcut în șapte ani, dar estimarea o vor face autoritățile naționale pentru fiecare țară”.
Pe lângă aceste precizări, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu a mai declarat că pentru acordarea unor despăgubiri fermierilor pentru culturile distruse de secetă Guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene date privind urmările acestei perioade prelungite fără precipitaţii. România a primit recent peste 8 milioane de euro din Fondul de solidaritate, în urma inundaţiilor de anul trecut, care au afectat aproape toată ţara.
Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06
România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.
Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană. Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.
Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.
Corina Cretu a vizitat judetul Suceava si a invitat autoritatile locale sa lucreze la proiecte majore pentru a atrage cat mai multi bani europeni.
Este o situatie si un avantaj unic de a avea la dispozitie 23 de miliarde de euro, a spus comisarul european.
“Este important pentru autoritatile locale sa mearga in paralel in ceea ce priveste incheierea cu succes a proiectelor aflate in derulare si lansarea de alte proiecte astfel incat Romania sa beneficieze la maximum de suma pe care o are alocata pentru urmatorii 7 ani”(cretu)
Corina Cretu a participat la manifestarile organizate cu prilejul hramului manastirii Putna si a spus ca proiectul de reabilitare a manastirii reprezinta un exemplu privind felul in care trebuie cheltuiti banii europeni
“M-am bucurat sa constat ca pentru perioada 2007- 2013 judetul Suceava beneficiaza de 70 de proiecte in valoare totala de peste 126 de milioane de euro din fonduri europene si, sigur, acest proiect al manastirii Putna este unul foarte important, 3,3 milioane de euro din care 2,5 milioane de euro din fondul pe care il atribuim in mod direct din partea Comisiei europene, Fondul de Dezvoltare Regionala”(cretu)
Comisarul european a mai subliniat ca este foarte important ca banii europeni sa fie cheltuiti in mod inteligent pentru a avea un impact cat mai mare asupra nivelului de trai al oamenilor.
Comisia Europeană a adoptat noul program transfrontalier Interreg-IPA, ce vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră dintre România şi Serbia. Mai multe informaţii ne oferă Mirabela Afronie de4 la Radio românia Reşiţa.
Uniunea Europeană investeşte 75 de milioane de euro în dezvoltarea zonelor de la graniţa româno-sârbă. Aceste fonduri vor contribui la atingerea obiectivelor cuprinse în Strategia pentru regiunea Dunării, regiune care cuprinde o cincime din teritoriul Uniunii Europene. Dunărea este al doilea fluviu din Europa ca mărime şi traversează zece ţări. Potrivit comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vor beneficia de bani peste 2 milioane de persoane.
Acest program de cooperare transfrontalieră dintre România şi Serbia acoperă trei regiuni de frontieră în România şi şase regiuni în Serbia. Are o valoare de peste 88 de milioane euro, cu o contribuţie de aproape 75 de milioane euro din instrumentul de asistenţă pentru preaderare. Şi practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite, bineînţeles instituirea de reţele transfrontaliere de centre de învăţământ superior, consolidarea capacităţilor instituţiilor locale în vederea protejării resurselor naturale, o mai bună pregătire pentru situaţii de urgenţă, dar sigur că foarte important este aspectul legat de mediu, pentru că zona vizată de program se află în centrul macroregiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia. De aceea programul se va axa pe dezvoltarea unor infrastructuri de transport transfrontalier eficiente şi ecologice. În România mai concret este vorba regiunile – Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, iar în Serbia este vorba de 6 districte.
Programul mai urmăreşte integrarea infrastructurilor şi serviciilor de transport local în principalele coridoare de transport europene, dar şi îmbunătăţirea serviciilor de trecere a frontierei pentru navetişti. Programul este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România.
În perioada anterioară, 2007-2013 bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru program IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia a fost de aproximativ 36 milioane de euro, iar jumătate din sumă a fost direcţionată către dezvoltarea economică şi socială. Protejarea mediului şi prevenirea situaţiilor de urgenţă au reprezentat şi atunci o prioritate, fiind cheltuite în acest sens aproximativ 26% din finanţarea totală.
O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.
Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.
Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.
Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.
Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.
Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita
Publicat de Andrei Cretoiu,
19 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:31
Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita care traverseaza orasul, in cadrul evenimentului Urban Fest organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Claudia Ruse de la Radio Bucureşti fm are mai multe detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi.
Urban fest este primul festival de dezvoltare urbana organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.
Ediția 2015 a festivalului, are ca tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart” şi își propune să pună pe agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor identitar și de regenerare urbană
UrbanFest se desfasoară pana duminica în zonele adiacente râului Dâmbovița, între Grozăvești și Parcul Național Văcărești şi își propune să promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului și dezvoltării locale sustenabile.
Festivalul a debutat cu lansarea unei consultări publice “Peștișorul de Aur”, cu scopul de afla de la locuitori cum îşi doresc să arate orașul lor. În acest fel bucurestenii sunt invitaţi să-şi pună trei dorinţe legate de viitorul Dâmbovitei. Peştisorul de aur ii asteptat pe podul de la Politehnica pană duminică.
Toate ideile vor fi analizate de specialisti si vor contribui la realizarea unui proiect de reamenajare a malurilor Râului Dâmboviţa, astfel incat să ofere plus valoare oaraşului şi să devina un punct de atractie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu spunea că ” Dâmbovița face parte din identitatea Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu Tamisa în Londra sau cu Tajo în Lisabona iar restaurarea și reamenajarea malurilor poate fi în București un adevărat catalizator al dezvoltării urbane durabile”.
Uniunea Europeană este dispusă să sustina financiar investiţiile, preciza şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
“Avem deja prevazute prin Fondurile Europene, fondul de Dezvoltate urbană, de regenerare urbană, de peaste un milliard de Euro, pentru perioada 2014 – 2020. Dar, vrem ca aceste fonduri să fie folosite cât mai bine şi cât mai aproape de aşteptările cetăţenilor. De aceea, ne folosim de acest festival de dezvoltate urbană inclusiv pentru a afla de la cetăţeni ce îşi doresc şi ei. Noi ne vom asigura că toate ideile bune care se vor strange în aceste zile vor ajunge şi pe masa Comisarului European pentru dezvoltare regională, Corina Creţu”
Evenimentului s-a lansat într- un mod inedit, o lotcă solară a navigat pe Dâmbovița în zona Grozăvești, demonstrând în acest fel cât de uşor poate fi transformat acest râu intr-un loc de agreement.
Festivalul Urban Fest include mai multe conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele inteligente, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tururi cu bicicletele care promovează mobilitatea urbană, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle, concerte și focuri de artificii.
Autostrada Sebeş-Turda, cu o lungime totală de 70 de km şi două benzi de circulaţie pe sens, a fost împărţită în 4 loturi, fiecare cu propriul executant. Lotul numărul 1 – de 17 km – se întinde de la nodul Sebeş până la Pârâul Iovului, aflat în vecinătatea municipiului Alba Iulia. Tronsonul va avea două noduri rutiere, inclusiv bretelele de acces: Alba Iulia Sud, la km8 şi Alba Iulia Nord la km 16.
Lotul numărul 2 are ceva mai mult de 24 km şi este plasat între Pârâul Iovului şi municipiul Aiud. Acest tronson va fi avea un nod rutier la Teiuş. Legătura Aiudului cu autostrada va fi asigurată de nodul aflat pe lotul 3, la km 44+700. Acest al treilea lot este cuprins între intrarea în Aiud şi nodul Decea, lungimea totală a parcursului fiind de aproximativ 12 km şi jumătate. Un nod rutier va fi prevăzut şi pentru legătura cu localitatea Unirea.
Cel de-al patrulea tronson, ceva mai lung de 16 km, se-ntinde între nodul Decea şi legătura cu autostrada A3, Transilvania.
În data de 15 aprilie comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu însoţită de ministrul transporturilor Ioan Rus au vizitat şantierul noii autostrăzi pentru a vedea la faţa locului stadiul lucrărilor.
Corina Creţu:
Prima fază va fi finanţată din bugetul 2007-2013, iar contribuţia Comisiei Europene va fi de 150.000 de euro. Avem acest angajament, că această primă fază se va termina în iunie 2016, după care urmează fazarea pentru ce mai rămâne, urmând ca finalizarea autostrăzii să fie undeva la finalul anului 2016. Cred că este un termen rezonabil pentru un proiect de o asemenea amploare, sunt totuşi 70 de km de autostradă, sunt lucrări complexe, peste 30 de poduri…
Bugetul total al proiectului se apropie de 621.520.000 euro din care 85% vor fi acoperiţi din Fondul de Coeziune, restul finanţării venind de la Bugetul de Stat.
Comisarul European Corina Creţu:
Autostrada Sebes-Turda este un pas crucial in direcţia finalizării părţii româneşti a reţelei coridoarelor principale ale Uniunii Europene, aşa numita reţea TEN-T, de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană. Practic acest tronson Sebeş-Turda va îmbunătăţi conexiunea atât în interiorul ţării cât şi cu restul Uniunii Europene
În situaţia respectării graficului lucrărilor atât la autostrada A10 – Sebeş-Turda cât şi la autostrada A1- Bucureşti-Nădlac – de la finele anului următor Sibiul şi Clujul vor fi legate de vama Nadlac prin astfel de artere rutiere rapide.
Distanţa Cluj-Borş va putea fi parcursă pe autostradă din decembrie 2017/ începutul anului 2018 – a estimat ministrul transporturilor, Ioan Rus
Comisia Europeanã a lansat o nouã platformã online care sã permitã funcăţionarilor din serviciile publice care lucreazã cu fonduri europene sã facã schimb de experienţã şi de bune practici la nivel european.
Principalele caracteristici ale initiative PEER 2 PEER sunt comoditatea, flexibilitatea, promptitudinea, calitatea si tinta precisă.
Primim toate informaţiile despre subiect de la Claudia Ruse de la Bucurşti FM:
Nouă platformă permite funcționarilor din cadrul serviciilor publice să facă schimb de experiență și de bune practici la nivel european, pentru a îmbunătăți și mai mult modul în care sunt cheltuite și gestionate investițiile.
Platforma on-line se referã la un schimb de bune practici între statele membre si este considerat un instrument de comunicare directã şi de împãrtãşire a experienţei între autoritãţile de management ale spaţiului comunitar..
Acesta a fost creat pentru a ajuta statele membre sã-şi îmbunãtãţeascã capacitate administrativã în gestionarea fondului european de dezvoltare regionalã şi a fondului de coeziune.
La nivelul Uniunii Europene, existã câteva zeci de mii de funcţionari din administraţiile naţionale şi locale implicaţi în gestionarea acestor fonduri europene.
Actuala iniţiativã face parte dintr-o strategie mai amplã a Comisiei Europene, care presupune consolidarea capacitatii administrative şi de a utiliza pe deplin potenţialul de politicã regionalã privind crearea de locuri de muncã şi creşterea economicã durabilã în conformitate cu obiectivele stabilite de strategia „Europa 2020” şi noul plan de investiţii al Comisiei Europene, conduse de Jean Claude Junker.
Domeniile variază de la eficienţa energeticã pânã la piaţa telecomunicaţiilor şi agenda digitalã.
Comisarul pentru politica regionalã, Corina Creţu, spune cã obiectivul acestui demers este de a îmbunãţi şi mai mult modul în care sunt cheltuite şi gestionate investiţiile europene.
Corina Creţu explică cum poate fi folositã aceastã platformã online de cãtre funcţionarii români care lucreazã cu fondurile europene.
” Practic pot solicita Comisei Europene ajutor în privinţa achiziţiilor publice, de pildã, care este o slãbiciune în România, iar noi identificãm în cadrul altor state membre care au avut bune performanþe, identificãm expertul potrivit pentru solicitarea respectivã. Cred cã şi în România începe sã se formeze un corp de oameni care cunosc legislaþia, care cunosc regulile de implementare şi pot avea schimb de pãreri în legãturã cu deficienţele şi problemele care se ivesc pentru orice stat nou membru. “
Comisarul Corina Creţu mai spune cã statele membre mai noi, care au aderat recent nu au experienţã atât de bogată în proiecte şi în absorbţia fondurilor şi de aceea aceastã platformã online poate fi de folos pentru a câştiga experineţã şi bune practici în utilizarea fondurilor europene.
“Datoria noastrã, a Comisiei Europene, este sã facem tot ce putem pentru a ajuta statele membre sã îşi creascã rata de absorbţie pentru perioada 2007-2014 şi, în paralel, sã înceapã cu dreptul noua perioadã de programare 2014-2020”.
Corina Creţu afirmã cã, atunci când a preluat mandatul de comisar, şi-a stabilit prioritatea de a ajuta statele membre sã concretizeze aceste beneficii ale investiţiilor politicii regionale printr-o gestionare de înaltã calitate în toate etapele procesului.
Inițiativa reprezintă un pas important, fiind flexibilă, ușor de utilizat şi direcționată către abordarea necesităților specifice ale regiunilor europenemai spune oficialul European.
Potrivit studiului comandat de Direcţia Generalã de Politcã Regionalã şi Urbanã a existã o cerere mare pentru un instrument de schimburi de experienţã între organismele care gestioneazã Fondul;european de dezvoltare regionalã şi Fondul de coeziune.
Comisarul pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu, a cerut Guvernului României sã dubleze folosirea instrumentelor financiare în perioada 2014-2020 astfel încat ţara noastră sa nu piarda fondurile europene alocate ţarii noastre. De asemenea, oficialul European a anunţat săptămâna trecută la Bucureşti ca România va primi 6, 7 miliarde de euro din partea Comisiei Europeane pânã în 2020, pentru proiectele de infrastructurã cuprinse în Masterplanul de Transport al României. Claudia Ruse de la Bucureşti fm are detalii in rubrica Euranet Plus de astăzi.
Comisia Europeana pune la dispoziţia ţarilor europene un pachet de 350 de miliarde EURO pentru investiţii. Jumatate din aceste fonduri se vor duce către ţările mai puţin dezvoltate.
Comisarul European pentru Politicã Regionalã, Corina Creţu a explicat ca banii sunt destinati intreprinderilor mici si mijlocii deoarece opt din zece slujbe sunt create de IMM-uri, iar statisticile releva faptul ca 99% din intreprinderile europene sunt IMM-uri.
Tocmai de aceea, a mai afirmat Corina Creţu, acestea sunt condiderate actori principali in procesul de creare de locuri de muncă în uniunea Europeană, iar relansarea economiei europene nu se poate produce fara implicarea acestora.
Corina Creţu a spus ca este vital ca aceste entităţi să beneficieze de ajutor intr -o perioadă atat de dificilă economico – financiara şi a precizat că în statisticile de la Bruxelles, România figureaza printre tarile cu mediu nefavorabil pentru oamenii de afaceri.
“ România va beneficia de 23 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020 din fondurile de coeziune. La acestea se vor adăuga fonduri destinate agriculturii, iar 10 miliarde de Euro special din fondul de dezvoltare regional, la care se vor adauga 800 de miliarde euro care vor reprezenta un sprijin direct pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Şi încă un milliard adiţional pentru cercetare şi dezvoltare pentru cooperare şi dezvoltare pentru cooperarea dintre IMM –uri şi mediul academic.”
Corina Creţu a apreciat faptul că Parlamentul European şi Comisia Europeana au decis sa aloce pentru prima dată în istoie o sumă atât de mare intreprinderilor mici şi mijlocii.
Comisarul European a precizat ca vor fi sprijinite proiectele de calitate care vor produce creştere economică si vor crea locuri de muncă.
Corina Creţu
”Fondul European de dezvoltare regional poate sprijini în urmatorii şapte ani printre altele urmatoarele domenii de investiţii :promovarea antreprenoriatului, inovaţie şi exploatare economică a ideilor noi, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea capacitaţilor de dezvoltare a produselor şi serviciilor precum şi a capăcităţii de creştere pe pieţele locale, naţionale şi international. ”
Oficialul European Corina Creţu a mai anuntat că proiectele de infastructura din planul general de transport al României vor fi sprijinite cu bani de la Comisia Europeană.
Este vorba despre aprope 7 miliarde de de euro, suma care va fi alocata pâna în 2020. Corina Creţu a declarat că spera ca masterplanul general de transport să fie gata, astfel încât în luna mai să fie semnat Programul Operational Infrastructura Mare.
Corina Creţu a spus cã România este aşteptatã de Comisia Europeanã sã depunã în mod oficial documentul în ultima variantã.
Corina Creţu a spus cã la Bruxelles Comisia Europeanã se asteaptã ca Masterplanul de transport sã identifice proiectele cele mai relevante din punctul de vedere economic si care sã aibã asiguratã finantarea nu doar pentru realizare, ci şi pentru întreţinere.
“Masterplanul trebuie să indice cele mai relevante proiecte din punct de vedere economic şi să asigure că ele vor beneficia de susţinere financiară nu numai pentru realizare ci şi pentru întreţinere.”
Comisia Europeanã aprecizã faptul cã Masterplanul de Transport este detaliat si acoperã toate tipurile de transport si de finantare, dar mai sunt subiecte care mai trebuie clarificate, cum ar fi prioritizarea proiectelor propuse si impactul de mediu, a mai declarat Corina Creţu.
Comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, aflată într-o vizită în România împreună cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, a explicat de ce este vital ca IMM-urile să beneficieze de sprijin, în această perioadă dificilă, economic şi financiar.
Ieşirea din criză şi repornirea motoarelor Europei nu pot avea loc fără implicarea IMM-urilor. 99% din întreprinderile europene sunt întreprinderi mici şi mijlocii, iar 8 slujbe din 10 sunt create de către IMM-uri.
Pentru perioada 2014-2020 există un pachet de investiţii pentru toate ţările europene, de 350 de miliarde de euro, din care, mai mult de jumătate, se vor duce către ţările mai puţin dezvoltate.
România va beneficia de 23 de miliarde de euro în această perioadă-fonduri de coeziune, la care se vor adăuga fonduri destinate agriculturii şi 10 miliarde, special, din fondul de dezvoltare regional.
Corina Creţu:
Fondul European de Dezvoltare regională poate sprijini, în următorii 7 ani, printre altele, următoarele domenii de investiţii: promovarea antreprenoriatului, inovaţia şi exploatarea economică a ideilor noi, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea capacităţii de dezvoltare a produselor şi serviciilor, sprijinirea capacităţii de creştere pe pieţele locale, naţionale şi cele internaţionale.
În acest scop, Fondul de Dezvoltare Regional a alocat deja, pentru următorii 7 ani, 800 de milioane de euro pentru sprijinirea directă a IMM-urilor şi încă un miliard de euro pentru cercetare şi inovaţie, prin transfer tehnologic, care include cooperarea între IMM-uri şi cercetători.
Din păcate, nu va fi posibil să sprijinim toate proiectele, ceea ce urmărim este să găsim proiecte de mare calitate, acelea care pot produce, cu adevărat, creştere economică şi locuri de muncă.
Autorităţile de la Bucureşti aşteaptă acum aprobarea Comisiei Europene pentru următorul program de dezvoltare rurală.
Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.
Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.
Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.
Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.
Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.
Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.
Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.
Corina Creţu:
“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”
Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu
In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)
Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.
În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.
Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.
Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.
Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.
Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.
Noul program transfrontalier Interreg pentru România și Bulgaria a fost adoptat vineri de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu.
Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le astfel atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori. Valoarea totală a investițiilor din cadrul programului depășește 258 de milioane de euro, contribuția Uniunii Europene fiind de aproape 216 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.
La întâlnirea de la Bruxelles, Corina Crețu a mai declarat:
În privința utilizării fondurilor în perioada 2007-2013, obiectrivul nostru este foarte clar:să ne asigurăm că toate fondurile care sunt încă disponibile sunt investite până la sfârșitul acestui an. E un moment în care regiunile se luptă să iasă din criză, să creeze locuri de muncă pentru oameni, nu ne putem permite luxul de a nu profita de toate șansele. De aceea, am stabilit obiective specifice pentru anumite țări, unde sunt necesare încă eforturi-se face câte un plan de acțiune pentru fiecare țară, examinăm împreună propunerile și facem toate eforturile ca nici un proiect valoros să nu rămână nesprijinit.
Comisia Europeană a decis să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă- Constanţa din Autostrada Soarelui. Au fost alocaţi bani din Fondul de Coeziune pentru 85% din costurile acestui tronson, aflat în exploatare din noiembrie 2012. Cu detalii, Dana Sterghiuli de la Radio Constanţa, în rubrica Local-Regional-European, EuranetPlus.
Construcția tronsonului de autostradă Cernavodă- Constanța va fi achitată din fonduri europene. Prin această decizie, semnată de Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu, România beneficiază de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune. Suma acoperă 85% din costurile pentru construcţia a 51,3 kilometri de autostradă, dați în folosință deja în 2012.
Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autoritățile române pentru a accelera absorbția programelor din perioada 2007-2013, a declarat comisarul european Corina Crețu:
”Am arătat că noi, în Comisia Europeană, înţelegem importanţa politicii regionale pentru România, pentru regiunea noastră, fiind principala sursă pentru investiţiile publice din România. De aceea, am şi creat un grup de lucru pentru a ajuta statelele membre cu o rată de absorbţie scăzută şi vom face tot ce putem în termeni de asistenţă tehnică, vom vizita aceste state membre, suntem într-un dialog permanent cu aceste state membre pentru a utiliza la maximum cele unsprezece luni care au rămas până în decembrie 2015, când este ultima lună în care se pot accesa bani pentru perioada bugetară 2007-2013.
De asemenea, suntem foarte interesaţi să avem un start foarte bun, proiecte bune, viabile, care să creeze locuri de muncă pentru noua perioada de programare 2014-2020. Intenţionăm împreună cu predecesorul meu, domnul comisar Hann, dar care acum este responsabil cu politica de vecinătate, să facem o vizită comună în România şi Republica Moldova, tocmai pentru a arăta că sigur toate ţările candidate dorim să le considerăm aproape şi să aibă aceste sentiment de apartenenţă la marea familie politică europeană.”
Pentru a construi Autostrada Soarelui, statul român a contractat în 2005 un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, iar pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanțeze retroactiv construirea acestui tronson. Printre beneficiile finanţării, diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulație între Constanța și Cernavodă și scăderea timpului de călătorie pe relaţia București- Constanța, de la 2h30min la 1h51min.
Banii sunt alocaţi prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii. Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte și Autostrada Soarelui.
Fi-compas – un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții a fost lansat de Comisia Europeană
Comisia Europeană, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, a lansat fi-compas, un nou serviciu de consiliere privind instrumentele financiare structurale europene și fondurile de investiții.
Acesta are în vedere sporirea asistenței tehnice – sprijin financiar și tehnic – și asigurarea transparenței investitorilor.
Comisia Europeană doreşte crearea unui hub tehnic care va oferi un ghișeu unic pentru consiliere și sprijin pentru potențialii investitori. Lansarea fi-compas este un pas important în aceast sens.
Comisarul pentru politică regională Corina Crețu:
„Fi-compas este o platformă unde putem învăţa şi lucra împreună în scopul de a obține cel mai bun impact pe teren.
Exemplele excelente pot servi drept sursă de inspirație pentru alte țări, în special cele care se luptă să atragă finanțarea UE și să asigure utilizarea eficientă a acesteia.
Încurajez statele membre să dubleze valoarea investițiilor canalizate prin intermediul instrumentelor financiare în noua perioadă de programare”
Aceasta platformă va fi un factor important pentru statele membre să utilizeze instrumentele financiare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, iar politica de coeziune va juca un rol central în atingerea obiectivelor Planului de Investiții – de înființare a noi locuri de muncă și dezvoltare durabilă.
Fi-compas are rolul de a consolida expertiza autorităților de management și a părților interesate care lucrează cu aceste instrumente financiare.
Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57
Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:
Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.
Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.
Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.
Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.
Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.
Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.
Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.
Corina Creţu…
“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”
Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională
Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.
Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport
Punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru următorii 6 ani va începe abia din 2015, deşi acest lucru trebuia să se întâmple încă de anul acesta. Prin urmare, proiectele vor fi demarate cu întârziere, spune comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.
Pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020 a fost adoptată cu 5 luni mai târziu, în decembrie 2013. Din acest motiv nu a fost posibilă pregătirea programelor în aşa fel încât să fie demarate la timp. Oricum, statele membre nu trebuie să aştepte ca programele să fie adoptate, pot să pregătească proiectele. În multe regiuni, apelul pentru propuneri şi selecţie a proiectele a început, însă proiectele care au fost demarcate înainte de adoptarea programelor trebuie să fie conforme şi validate de comisia de monitorizare.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu dă asigurări că toate problemele vor fi rezolvate şi fondurile neutilizate în 2014 nu se vor pierde.
Mai mult de jumătate din programele de coeziune vor fi adoptate până la sfârşitul anului, iar restul la începutul anului 2015. De asemenea, Comisia Europeană intenţionează să propună până în luna februarie o revizuire a cadrului financiar multianual, respectiv reincluderea în buget a alocărilor neutilizate în 2014. Sperăm însă să contăm pe sprijinul Parlamentului European şi Consiliului pentru un proces de revizuire fără probleme, care să fie finalizat înainte de 1 mai 2015, pentru a se evita pierderea sumelor neutilizate în acest an.
Bugetul politicii de coeziune pentru 2014-2020 este de 376 miliarde euro, cu 10% la mai mult faţă de perioada anteroară. Fondurile vor fi direcționate către regiunile în care Produsul Intern Brut pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul Uniunii Europene.
Prioritățile au fost stabilite printr-un proces de consultare între Comisia Europeană și țările Uniunii Europene. Fiecare stat membru a elaborat un proiect de acord de parteneriat, toate fiind deja aprobate. Acestea evidențiază strategia țării și propune o listă de programe.
Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, că au fost încheiate toate acordurile de parteneriat privind fondurile europene cu toate cele 28 de state membre. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”
Ţările membre UE trebuie să depună propunerile lor privind programele operaţionale din fonduri europene până la 24 noiembrie.
Comisia a adoptat deja 39 de programe, dar obiectivul general este de a adopta toate programele până în vara anului 2015.
Anunţul a fost făcut, vineri, de către comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu:
“ Ne aşteptăm să adoptăm până la sfârşitul anului în jur de 150 din cele 310 programe operaţionale. Este imposibil pentru Comisia Europeană să adopte toate programele operaţionale, deoarece nu vrem să sacrificăm calitatea acestor programe. Vorbim de investiţii pentru următorii zece ani.”
Corina Creţu mai spune că a fost creat un grup de lucru pentru a ajuta ţările care au o absorbţie mai scăzută de 60%.
Va fi făcută şi o analiză în statele membre unde, deşi fondurile au fost alocate în mare măsură, ele nu s-au regăsit în dezvoltarea economică a regiunilor respective.
“În unele regiuni, care au plecat cu un start întârziat, cum este şi cazul României, dar sunt şi alte ţări care, practic, primesc de foarte mulţi… deci în cazul României, şi al Bulgariei, şi Poloniei şi, în fine, sunt ţările din regiunea noastră în general, atunci când se investesc bani, se văd în termeni de ridicare a nivelului de trai.
Dar sunt regiuni unde, indiferent câţi bani dăm, nu se înregistrează creştre economică, nu se înregsitrează îmbunătăţirea vieţii oamenilor, cum este sudul Italiei. “
Pentru mai multe state, inclusiv România, fondurile de coeziune reprezintă 50% din politicile de investiţii, a spus comisarul pentru politici regionale, după reuniunea cu miniştrii din toate statele membre.
Reamintim că Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii.
Fondul de coeziune vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
Printre priorităţile acestui fond se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
De menţionat că, în data de 18 noiembrie, Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.
Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene ajunge la 439 milioane de euro, bani care sunt folosiţi la finanţarea a două tronsoane de autostradă în România: Arad -Timişoara şi centura municipiului Constanţa.
Potrivit noului acord de parteneriat, 33 de miliarde de euro are rezervate România în perioada 2014-2020. Dintre acestea, peste 20 de miliarde sunt trecute în dreptul politicilor regionale. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.
Acordul de parteneriat este mai mult decât un simplu document care trasează o linie a modului în care vor fi alocaţi banii europeni. Documentul este un instrument fundamental de investiţii, care aşează România pe drumul corect în direcţia atingerii obiectivelor de creştere economică, sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, pentru următorii ani. O astfel de decalrație s-a desprins din ceea ce au spus comisarul European pentru politici regionale, Corina Crețu, și ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la lansarea, la București, a acordului de parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020. Cei doi oficiali au oferit, în cadrul unei conferințe de presă, câteva repere pentru următorii șase ani.
Trimiterile comisarului European Corina Crețu au fost îndreptate către sumele rezervate României, dar și către domeniile identificate ca importante pentru țara noastră.
”În acordul pe care îl lansăm, practic discutăm de cele 33 de miliarde de euro alocați României pentru perioada 2014 – 2020, 33 de miliarde plus încă 10 miliarde pentru plățile directe. Din acești bani, 23 de miliarde reprezintă politica de coeziune și vor fi în responsabilitatea mea directă. Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, sarcina principală pe care noul Acord de Parteneriat o trasează autorităților de management este să se asigure că banii europene sunt cheltuiți răspunzând în mod direct nevoilor cetățenilor țării. Pentru România, Comisia Europeană a identificat câteva nevoi stringente; este vorba de promovarea competitivității și a dezvoltării locale, de crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităților prin programe de incluziune socială, dezvoltarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și protecția mediului.”
Pe lângă declarațiile oficialului de la Bruxelles, importante au fost și precizările venite din partea minsitrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici. La solicitarea jurtnaliștilor ministrul a explicat în ce stadiu se află programle operaționale pentru perioada 2014-2020 și care vor fi primele apeluri de cereri de proiecte.
”Noi sperăm ca până la final de noiembrie să avem deja agreate aceste programe operaționale cu Comisia Europeană, mai puțin programul de infrastructură care a fost ultimul trimis Comisiei și care, desigur, va necesita un timp mai mare de lucru în serviciile comunitare; dar restul au fost toate trimise și sperăm noi să le convenim cu Comisia până la final de noiembrie 2014.”
Dincolo de toate aceste declarații, pentru România rămâne provocarea anului următor: cheltuirea a 80 % din fondurile rezervate pentru perioada 2007-2013. Rămâne de văzut dacă această țintă va fi atinsă având în vedere încetineala cu care sunt cheltuiți banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructura de transport și pentru marile proiecte de mediu.
Corina Crețu a mers în acest weekend la Institutul Național Horia Hulubei pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul ELI- NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics)
Aflată în România în prima sa vizită oficială în calitate de comisar european, Corina Crețu a mers în acest weekend la Institutul Național Horia Hulubei pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul ELI- NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) .
Infrastructura Luminii Extreme- Fizica Nucleară este prima mare investiție a Uniunii Europene în infrastructura din cercetare în noile state membre.
Acesta reprezintă un foarte bun exemplu despre ce poate face România cu fonduri Regio, a declarat comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu.
Aflată la București în prima sa vizită oficială în această nouă calitate, aceasta i-a asigurat pe cei de la Institutul Național de Fizică și Energie Nucleară de tot sprijinul său.
„Veți avea în Comisia Europeană și în mine un sprijin constant pentru următorii cinci ani, în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea; există o nouă legislație în ceea ce privește alocarea de fonduri pentru cercetare si dezvoltare. Este domeniul care se află pe primul loc în cele 11 obiective tematice ale UE care, în opinia noastră, sunt principalii factori care pot duce la creștere economică și la crearea de locuri de muncă.”
Corina Crețu a făcut și o mărturisire; s-a declarat bucuroasă că astăzi se află în poziția de a sprijini relansarea cercetării științifice în România și pentru că tatăl său a fost fizician.
Proiectul ELI-NP constă în construirea unui nou centru european de cercetare științifică, cu implicații aplicative în medicină sau industrie.
A fost început în 2013 și va fi finalizat în 2018.
Finanțarea este din fonduri europene.
Din cele aproape 360 milioane de euro prevăzuți pentru acest proiect, 180 de milioane sunt bani deja virați.
Miercuri, comisarul european desemnat pentru politica regionala, Corina Cretu, a primit aviz pozitiv în cadrul audierilor din comisia de specialitate a Parlamentului European
Prioritatea comisarului european Corina Creţu este de a folosi dezvoltarea regionala pentru crearea de locuri de munca.
Domeniul politicii regionale va contribui la politicile de dezvoltare în atât de multe domenii încât este foarte important să discutăm toate aceste aspect, începând cu întreprinderile mici şi mijlocii, inovare, energia şi aşa mai departe, cred că este important să oferim fiecărui domeniu atenţi necesară.
Ea a mai adăugat că politica regionalã este unul din cele mai importante instrumente ale solidaritãţii din interiorul UE pentru a combate inegalitãţile şi a oferi şanse tuturor, indiferent de locul în care trãiesc.
Avem în multe ţări ale UE acest nivel crescut al şomajului, de aceea, prin politica de coeziune şi prin sprijinirea IMM-urilor, este foarte important să generăm creştere economică, locuri de muncă, lucrând împreună cu alţi comisari în toate domeniile lor de activitate, pentru a maximize rata angajărilor în Europa.
Portofoliul politici regionale administreaza aproape o treime din bugetul Uniunii Europene, suma totala fiind, pentru perioada 2014 – 2020, de 350 de miliarde de euro.
Corina Cretu, desemnata pentru portofoliul de politica regionala va fi audiata miercuri.
Audierile vor continua pana pe 7 octombrie. Parlamentul European urmeaza sa se pronunte prin vot asupra noii Comisii pe 22 octombrie astfel încat la 1 noiembrie executivul condus de Jean-Claude Juncker sa-si poata începe activitatea.
Mobilitatea forţei de muncă în UE aduce beneficii nu numai lucrătorilor, ci şi economiilor statelor membre. Ea aduce beneficii şi ţărilor gazdă deoarece permite ocuparea posturilor vacante şi creşte nivelul taxelor şi impozitelor colectate de statul respectiv. Cu toate acestea, în 2014, încă se mai discută despre restricţionarea accesului pe piaţa muncii în unele state membre. Felicia Ristea, Radio România Timişoara.
Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a comentat pe marginea reacţiilor unor guverne ale Uniunii Europene:
În Marea Britanie, ca şi în alte ţări europene, am fost martorii unei anxietăţi crescute şi, cîteodată, ostilitate îndreptată împotriva muncitorilor imigranţi, mai ales în privinţa drepturilor la asigurări sociale în ţările gazdă. Adevărul, şi, cu adevărat, poate fi deranjant pentru unii, este că marea majoritatea a omenilor care se mută dintr-o ţară a Uniun. Europ în alta o fac în căutare de muncă. Muncitorii imigranţi pot ajuta ecomia ţării gazdă să funcţioneze mai bine. Ei răspund unei cereri macro-economice şi venituri la bugetul de stat ceea ce poate duce la crearea altor locuri de muncă. Ei pot, de asemenea, să reducă presiunea fiscală exercitată asupra populaţiei autohtone. De fapt, toate studiile realizate ne indică o direcţie unică: există un consens între toţi specialiştii referitor la avantajele mobilităţii forţei de muncă.
După cum devine tot mai evident în media naţională şi europenaă, mobilitatea forţei de muncă este unul dintre subiectele care preocupă în ultimii ani mediul socio-economic şi politic. Acest fapt determină accentuarea preocupărilor şi studiilor în domeniu pentru a reda libertate angajatului să-şi practice meseria acolo unde există oportunităţi. Corina Creţu, parlamentar european, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European:
Eu personal îmi propun să duc mai departe în primul rând interesele românilor. Apărarea dreptului la liberă circulație este o prioritate pentru mine, la fel și apărarea dreptului la muncă, pentru că știm foarte bine ce presiuni se fac pentru restrângerea acestor libertăți, care s-au obținuit atât de greu. Pe de altă parte, sunt probleme sociale, sunt probleme legate de inegalitățile dintre statele membre și, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalități care incă mai despart statele membre.
De ce promovează Comisia Europeană mobilitatea? Se consideră că o mai mare mobilitate a forţei de muncă, atât cea dintre locurile de muncă (mobilitatea ocupaţională), cât şi cea dintre ţări (mobilitate geografică), contribuie la progresul social şi economic, la un grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă şi la o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Această mobilitate permite o adaptare mai uşoară şi mai eficientă a economiei europene, a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a forţei de muncă la condiţiile în schimbare şi constituie un stimulent pentru schimbare într-o economie globală concurenţială. Un grad mai înalt de mobilitate între statele membre va încuraja şi o mai strânsă integrare politică în cadrul UE.
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Parlamentului European discută astăzi proiectul de buget pe 2015
Prioritatea cheie a proiectului de buget ce urmează a fi discutat astăzi la Bruxelles este asigurarea mijloacelor necesare pentru dezvoltare europeană, creșterea numărului locurilor de muncă și pentru întărirea solidarității între statele membre.
Sunt prevăzute măsuri cu impact asupra vieții cetățenilor europeni, cum ar fi cele referitoare la diminuarea şomajului, sprijinirea mediului de afaceri şi susținerea unor domenii precum educația și cercetarea.
O atenție deosebită este acordată modalităților de consolidare a securității energetice a Europei.
Ce doreşte România să obţină aflăm din declaraţia europarlamentarului Corina Crețu, membră în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale:
„Sunt probleme legate de inegalităţile dintre statele membre şi, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalităţi care despart statele membre”
Proiectul de buget pe 2015 este gândit astfel încât să permită, cu resurse diminuate, refacerea Europei după perioada de criză.
Tot astăzi, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale va discuta și recenta propunere legislativă privind crearea unei platforme europene de combatere a muncii la negru în UE.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
