Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin, pe urmele eroilor români la Grivița și Pordim

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 iulie 2018, 12:21

Momentele istorice rămân emblematice pentru istoria poporului, iar românii de pretutindeni celebrează actele de vrednică amintire care au constituit repere în patrimoniul de valori universale.

În ”Cer și pământ românesc” sunt prezentate argumentele istorice, lingvistice și etnice ale identității românilor de dincolo de Dunăre, de la Vidin:

”Asupra identităţii lor etnice, pentru oameni de bună credinţă, nu mai există îndoieli, dacă ţinem seama de rezultatele observaţiilor mai vechi ale cunoscutului Emanoil Bucuta (1923) făcute în lucrarea „Videnenii”, sau de cele mai recente, făcute de etnologul român Virgil Nestorescu (1993). Despre fraţii noştri români din Bulgaria, unele date le întâlnim şi în lucrarea „Românii din Bulgaria”, de Vlad Bejan şi Ion Căpreanu (1998) şi în „Note de călătorie şi însemnări”, de dr. Anatolie Macris (2001).

Merită să menţionăm că despre identitatea de neam şi de limbă a fraţilor noştri din zona Vidinului vorbesc şi sociologii, şi lingviştii bulgari, ca să nu mai amintim pe cunoscutul lingvist german Gustav Weigand (1892) care, la începutul secolului trecut, a fost impresionat de calităţile acestei comunităţi româneşti. Românii din ţară, în general, preocupaţi de soarta fraţilor lor de peste Dunăre, obţinuseră de la otomani dreptul de a întreţine pentru aceştia biserici şi şcoli româneşti.

Sursa: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/asociatia-ave-din-bulgaria/

Ivo Gheoghiev, Președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin declara:”Vrem să salvăm și să revendicăm ceea ce am pierdut de-a lungul anilor: limba si credința. Pentru că limba și credința sunt într-o corelație foarte stransă cu tradițiile, obiceiurile și neamul. Poate suna pompos, dar neamul nostru românesc, din sudul Dunării, este un neam vechi și foarte puternic, format odată cu maramureșenii, cu oltenii, cu moldovenii, cu ardelenii și bănățenii. Bulgarii ne numesc în continuare „vlahi”, sau „slavi vorbitori de limbă latină”, dar asta este problema lor. Noi nu vrem să ne numim „vlahi”, pentru că bunicii noștri spuneau: „Noi suntem rumani”. Așa cum iși spun și românii din Timocul sârbesc, de la Bor sau Malainița.”

Sursa:http://romanii-din-bulgaria.blogspot.com/2010/02/dr.html

În anul 2017 la Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a fost lansat volumul ”Amintirile unui vlah(De la Găureni la București)” semnat de medicul chirurg Gheorghe Țane-Urucu, prilej ca reprezentanți ai instituțiilor academice și uiversitare să prezinte noi argumente pentru identitatea românilor din Timocul bulgăresc.

Foto: Ivo Gheorghiev, Lucica Gheorghiev, Cornel Rusu

Pentru a aduce în actualitate imaginile care amintesc de actele istorice ale românilor la Plevna și Pordim, familia Ivo și Lucica Gheorghiev au revăzut locurile care tezaurizează artefacte și imagini revelatoare pentru acele momente importante pentru istoria românilor, teme care vor fi abordate și cu elevii înscriși la școala în limba română pe care cei doi au organizat-o și o susțin la Vidin.

În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877–1878, Grivița a fost poziția unei importante întărituri otomane formate din mai multe redute și parte a complexului de fortificații al Plevnei. În bătălia de la Grivița și în asediul Plevnei au murit mulți soldați ruși și români:  pierderile unităților românești aici au fost cele mai mari din tot războiul.

În Grivița se află o școală construită în 1916, precum și un parc amenajat în 1956 și un muzeu deschis în 1967, ambele comemorând evenimentele din 1877. Un mausoleu românesc cu osuar a fost construit în 1892–1897 cu fonduri colectate în România și a fost inaugurat în 1902.

Pordim (bulgară: Пордим) este un oraș în provincia Pleven din nordul Bulgariei centrale și în centrul administrativ al municipiului Pordim. Este considerat locul primei conexiuni telefonice din Bulgaria, în timpul asediului Plevnei din războiul ruso-turc din 1877-78 și astfel Marele Duce Nicolae Nikolaevici de Rusia a comunicat cu Prințul Carol I al României.

Pordim a jucat un rol activ în războiul din 1877-78 și are două muzee, Muzeul Rus al lui Alexandru II și Muzeul Românesc Carol I, edificii ridicate în amintirea celor doi șefi de state cre s-au adăpostit aici în timpul luptei pentru Plevna , comandându-și  forțele armate.

A consemnat: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni Radio România Regional

„Amintirile unui vlah”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 iunie 2017, 16:44

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova a organizat, vineri, 23 iunie 2017, lansarea volumului „Amintirile unui vlah” ( De la Găureni la București ) care aduce în prim plan problematica românilor/vlahilor din Bulgaria de-a lungul timpului.

Autorul Gheorghe Țane-Urucu (1923-1994) a fost medic chirurg și redactor de cărți medicale. S-a născut în Găureni, sat din nordul Bulgariei ( localitate cu denumirea de Găureni există și în județul Dolj din România) locuit aproape exclusiv de etnici români, numiți, ca și în alte părți ale Peninsulei Balcanice, vlahi. În 1943 a renunțat la cetățenia bulgară, a emigrat în România și s-a înscris la Facultatea de Medicină a Institutului Medico-Farmaceutic din București. Ultima parte a vieții și-a dedicat-o proiectului de a-și definitiva volumul de amintiri din anii petrecuți în Bulgaria ca minoritar român. În semn de omagiu adus mamei sale, a ținut să semneze acest volum și cu numele ei de familie.

Despre acest volum au vorbit prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, prof. univ. dr. Cezar Avram (moderatorul manifestării, directorul Institutului de cercetări socio-umane C. S. Nicolăescu – Plopșor Craiova al Academiei Române), medic Ivo Gheorghiev, președintele Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE” din Vidin, Lucica Ghiorghiev de la Vidin și Cornel Rusu, care a prezentat personalitatea marcantă lui Ivo Gheorghiev.

Volumul cuprinde fragmente dintr-un manuscris masiv care are o succintă prezentare cronologică a unor evenimente din istoria secolelor XIX și XX.

Volumul Se constituie într-un document despre viața românilor trăitori pe valea Dunării în Bulgaria și de o importanță deosebită pentru istorie și, mai ales, pentru cei care vor scrie istoria românilor din Timocul bulgăresc.

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune