Exercițiul de comunicații și informatică „Cetatea 21”

Publicat de Gabriel Stan, 20 octombrie 2021, 12:32

Cornelia Gabriela-Mihăilă (realizator rubrică): Exercițiul de comunicații și informatică „Cetatea 21”, la care au participat specialiști din întreg sistemul național de securitate, s-a încheiat vineri, 15 octombrie, și s-a desfășurată timp de două săptămâni pe întreg teritoriul țării. „Cetatea 21” a avut loc în contextul amenințărilor hibride la adresa siguranței naționale și a adus soluții tehnice inovatoare în sistemul de comunicații și informatic la nivelul exercitării comenzii și controlului structurilor de forțe militare.

Anul acesta, la „Cetatea 21” a participat și un detașament de comunicații și informatică din Armata Republicii Moldova. Prezent la ziua distinșilor vizitatori din cadrul exercițiului, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a declarat în exclusivitate pentru „Jurnal militar”.

Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: Evoluția este evidentă. Dezvoltările tehnice pe care au reușit să le implementeze în tot ceea ce înseamnă soluțiile de comandă și control sunt la un nivel de modernizare pe care îl așteptam demult, îndeosebi pentru faptul că am asumat standarde specifice atunci când am devenit membru al Alianței Nord-Atlantice.

Este o satisfacție pentru mine să pot să văd entuziasmul și în mod deosebit dedicarea și pasiunea cu care inginerii militari și tehnicienii militari au reușit să găsească soluții pentru tot ceea ce înseamnă această problematică a arhitecturii de comandă, control, informatică în Armata Română.

Cornelia Gabriela-Mihăilă (realizator rubrică): Coordonatorul secvenței de exercițiu desfășurată chiar la sediul Comandamentului Comunicațiilor și Informaticii din București, locotenent-colonelul inginer Gabriel Ciucă.

Locotenent-colonelul inginer Gabriel Ciucă: Noi, cei de comunicații le asigurăm nevoile structurilor luptătoare, nevoile de absolut orice înseamnă pe zona de trafic de date, voce, pentru că fără comunicații nu poate exista  o misiune.

Cu siguranță că, având în vedere evoluția tehnologică, suntem obligați să gândim și pe zona de apărare cibernetică, apărare cibernetică însemnând protecția datelor și în același timp asigurăm protecția datelor, asigurăm și protecția personalului propriu.

Istoria a demonstrat că am putut asigura legături în absolut toate teatrele de operații, în absolut orice poziție pe glob și de fiecare dată când am asigurat legături, am asigurat legături criptate, securizate dacă vreți.

Cu siguranță că „Cetatea” a fost momentul la care am depus un pic mai mult efort. Noutatea pentru anul acesta la exercițiul „Cetatea” o reprezintă prezentarea unor soluții inovatoare de comunicații peste tehnologii moderne, tendința ministerului de a evolua către rețelele 5G și către internet of things.

Din punctul meu de vedere, 5G-ul, în momentul de față, este evoluția normală a GSM-ului. Cu siguranță că nici la nivel național, nici la nivel mondial 5G-ul încă nu este standardizat, din cauza asta cred că apare reticența oamenilor, apropo de acest 5G.

5G-ul cu siguranță că va reprezenta o nouă tehnologie GSM cu capacități mari de trafic și, până la urmă, la momentul la care în casa fiecăruia dintre noi absolut oricare device devine conectat, e clar că nevoie de bandă, e clar că aveam nevoie de 5G.

Ministerul Apărării Naționale oferă sprijin spitalelor în lupta împotriva Covid-19

Publicat de Gabriel Stan, 20 octombrie 2021, 12:27

Cornelia Gabriela-Mihăilă (realizator rubrică): În urma creşterii ratei de infectare cu virusul SARs-CoV-2, Ministerul Apărării Naţionale a crescut capacitatea de acţiune a spitalelor militare pentru combaterea COVID-19 şi a diversificat fluxurile de vaccinare a populaţiei.

Astfel, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova a devenit spital de suport COVID, prin punerea la dispoziţie a unui număr de zece paturi pentru cazurile uşoare şi medii, şi două paturi ATI.

În plus, Spitalul modular de la Leţcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detaşate de la MApN, şi personal medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, care tratează deja bolnavi COVID, îşi extinde gradual secţia de terapie intensivă până la un număr de 48 de paturi.

În această luptă contra cronometru cu pandemia au intrat şi Forţele Aeriene Române, care au desfăşurat cu aeronave militare mai multe misiuni, prin care au fost transportaţi din Bucureşti către alte spitale din Timişoara, Oradea şi alte oraşe din ţară mai mulţi pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă.

O altă aeronavă militară de transport a adus din Milano, Italia, aproximativ 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

Ajutorul oferit României de către Italia, prin punerea la dispoziţie a acestor doze aflate în stocurile regiunii Lombardia, vine ca urmare a solicitării statului român. Anticorpii monoclonai sunt proteine produse în laborator, care blochează capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane.

190 de ani de la apariția orchestrelor militare în România

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 14:47

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am lăsat la sfârşit un reportaj realizat la începutul lunii de Cornelia Mihăilă. Chiar în prima zi a lui iulie s-au împlinit 190 de ani de la apariția orchestrelor militare în România, pe când încă nici nu apăruse statul român. Prima fanfară a fost înființată la 1831, în Moldova, la Iași. Ascultăm reportajul:

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Cei 190 de ani de muzici militare în România au fost în marcați printr-un ceremonial militar și religios care a avut loc la Monumentul Artiștilor Muzicii Românești, care se află în fața Inspectoratului pentru Muzicile Militare, situat pe Bulevardul Iuliu Maniu din capitală. Profesorul universitar doctor Nicolae Gheorghiță, de la Universitatea Națională de Muzică din București:

Nicolae Gheorghiță: În 1831 s-au înființat muzicile militare moderne, în baza unei rezoluții care a fost stipulată în cadrul Regulamentelor Organice, la București și la Iași, moment care definește în profunzime nașterea și evoluția artei sonore în cadrul Armatei României.

O dată cu nașterea muzicilor militare moderne, asistăm în paralel la nașterea unei culturi muzicale care dublează cultura de import occidentală și care face să se nască repertorii specifice, de la piese populare românești până la elemente de import, în special muzici de salon, mazurci, valsuri, suite și în același timp, foarte multe dintre repertoriile otomane fiind păstrate în continuare în practicile muzicilor românești.

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Unul dintre invitații de onoare ai muzicienilor militari a fost și compozitorul Horia Moculescu.

Horia Moculescu: Spre ruşinea mea, am scris o singură piesă de fanfară în viața mea, dar am folosit muzica de fanfară în câteva filme, chiar și în „Pistruiatul” am un pasaj de fanfară, acolo. Sunt mândru de el. Sunt în foarte bune relaţii cu compozitorii de fanfară, cu colegii mei din Uniunea Compozitorilor, îi respect foarte mult.

E o meserie foarte grea, foarte grea, pentru că trebuie să înlocuiești, de exemplu, toate corzile cu niște instrumente de suflat. E foarte greu ca efectul sonor să fie același – și se reușește de foarte multe ori.

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Şeful Serviciului Muzicilor Militare și inspector de armă, colonelul Aurel Gheorghiță:

Aurel Gheorghiță: Pentru mine este o onoare să fiu în fruntea acestei instituții și în același timp, sunt convins că fără oameni, fără sufletul lor și fără talentul lor nu se poate face absolut nimic.