Corneliu Postu este noul președinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Publicat de Gabriel Stan, 10 iunie 2024, 15:41

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Noul președinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” este generalul locotenent în rezervă Corneliu Postu, fostul director al Statului Major al Apărării.

Asociația a fost înființată în anul 1991, din necesitatea de a găsi măsuri de stoparea degradării operelor comemorative de război, de refacere și îngrijirea acestora. Asociația Cultul Eroilor funcționează sub patronajul Ministerului Apărării Naționale, ne-a declarat generalul Postu.

Corneliu Postu: Sunt onorat de propunerea colegilor și de faptul că mi-au acordat încredere. Sunt onorat pentru că este o misiune nobilă.

De fapt, noi promovăm recunoașterea eroilor și menținerea trează a recunoștinței pentru eroii noștri, un lucru care este cât se poate de important pentru orice naţiune.

Corneliu Postu: “… noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru”

Publicat de gabrielasaksa, 13 noiembrie 2023, 17:08

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Interviul săptămânii”, la „Jurnal militar”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, bine ați venit la Radio!
Corneliu Postu: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Problema nu-i chiar simplă pentru care v-am invitat să vorbim. Foarte puțin se știe în afara sistemului militar că Armata are un specific diferit față de toate celelalte instituții, iar acum ne lovim, printre altele, punctual, cu o ordonanță de austeritate care condiționează încadrarea chiar a unor civili; și aici este o poveste care nu s-a prea spus: civilii sunt foarte importanți. Chiar în Ministerul Apărării sunt specialiști. Este această blocare a funcțiilor de șef de birou, dar nu este singura dintre problemele pe care vă rog să le abordăm. Cum vedeți lucrurile în care funcționează în momentul acesta structura de personal a Statului Major al Apărării cu această intervenție legală, pentru că a intrat o lege în vigoare?
Corneliu Postu: Bănuiam eu că nu e ceva simplu de m-ați invitat la emisiune. Aș vrea să încep cu sfârșitul: structura de forțe, când întrebați dumneavoastră cum funcționează, dacă vă referiți la tot ceea ce înseamnă resurse umane, după știința mea și în opinia mea, funcționează în conformitate cu reglementările în vigoare. Această lege este de curând intrată în vigoare. Termenul de aplicare este cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că până la 31 decembrie 2023 ar trebui ca noi să rezolvăm toate problemele care sunt menționate acolo, în speță problemele însemnând modificări în structura ștatelor de organizare, în special în partea de personal civil contractual și funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale. Vorbim doar despre funcționari publici și personal civil contractual, să-i spunem personal civil, așa, într-o sintagmă, pentru că pe partea de funcții de militari lucrurile sunt mai simple, având în vedere că, din perspectiva procentajelor menționate în această lege, suntem în regulă. Aș vrea să spun că trebuie să știm, poate că nu toată lumea s-a aplecat atât de profund asupra subiectului, vorbim despre funcții de conducere pe care sunt încadrați civilii din Ministerul Apărării Naționale. Acum, eu nu știu care este numărul total la nivelul ministerului, pentru că interesul nostru primordial a Statului Major al Apărării este structura de forțe. Știm însă că, dacă noi avem, spre exemplu, peste 80 de funcții în discuție, la nivelul ministerului cred că sunt cam încă de două ori pe atât, poate nu chiar, dar cred că aproximez într-un mod cât se poate de correct.  E un lucru care, într-adevăr, ne afectează. Am luat problema asta foarte în serios și, așa cum noi, la nivelul Statului Major al Apărării, prin structurile de personal, împreună cu comandanții, căutăm soluții, sunt absolut convins că și la nivelul conducerii politico-militare și conducerii structurilor centrale din Ministerul Apărării Naționale altele decât Statul Major al Apărării se fac eforturi pentru a găsi o soluție. Ce e important de știut este, așa cum spuneați și dumneavoastră, că noi privim prin perspectiva faptului că e o prevedere legală. Și trebuie să știe toată lumea că există, să spunem, o variantă pe care legiuitorul ne-a oferit-o, și anume întocmirea unui memorandum, ceea ce este în lucru. De ce gândim să facem acest lucru printr-un memorandum? pentru simplul motiv, exprimat chair de dumneavoastră la începutul întrebării, că noi suntem Armata României, care nu este organizată ca orice altă instituție publică din perspectiva schemei de personal. Noi avem ștate de organizare, ele pornesc de la cel mai mic nivel până la nivelul ministerului apărării naționale, al ministrului care este în vârful acestei ierarhii din perspectivă organizatorică. Acum, Armata cred că ar fi fost bine dacă s-ar fi înțeles de către legiuitor că ar fi putut face o excepție în momentul ăsta pe subiecte de genul ăsta cel puțin din două motive. Unul este că noi suntem într-o situație de securitate, după cum toată lumea știe, destul de complicată, cu un război în apropierea granițelor României, și în al doilea rând pentru că noi, ca instituție, suntem organizați în mod diferit, aș putea spune esențial, față de alte instituții ale statului român, instituții publice, ierarhic. Iar la noi ierarhia asta are legătură nu doar cu arta și știința militară, cu principiile managementului, ci are legătură cu modul în care armatele în general sunt structurate, cu modul în care sunt organizare structurile militare ale armatelor din NATO, Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, și Uniunea Europeană. În mod firesc, atunci când noi ne-am asumat intrarea în NATO, ne-am asumat, printre alte obiective și ajungerea la acel deziderat și interoperabilitate, însemnând nu doar din perspectiva tehnicii militare, a modului în care militarului execută anumite acțiuni procedural, ci și din perspectiva structurilor care colaborează nu doar pe timp de pace, ci și în timp de război. Din motivul acesta, la noi în Armată există un specific pe care încercăm, prin acest tip de document pe care îl pregătim, să îl explicăm celor care pot să decidă asupra unei excepții de la prevederile legii.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Și dumneavoastră spuneți că prin acel memorandum sunteți convins că se vor rezolva aceste probleme.
Corneliu Postu: Asta nu o pot spune acum că eu sunt convins; sunt convins însă că argumentele noastre sunt cât se poate de corecte, sunt cât se poate de legale, sunt cât se poate de lămuritoare practic, și am convingerea că aceia care trebuie să ia decizii vor analiza cu maximă responsabilitate și ne vor înțelege. E greu să spui, așa cum prevede la momentul ăsta legea, desființezi o funcție de conducere, de șef de birou, personal civil, și se desființează structura. E posibil să funcționeze în alte structuri; la noi în Armată e mai greu, e un lucru care trebuie foarte bine analizat. E posibil, și avem astfel de situații, nu vreau să dau acum exemple, că nu cred că ăsta este sensul interviului, dar avem situații în care, dacă desființezi biroul respectiv de o anumită specializare, structura nu mai poate funcționa, nu pentru că ar putea oamenii cumva să compeseze, să ducă prin cumul. Astea sunt lucruri care se pot întâmpla, dar sunt și situații în care nu se pot întâmpla lucrurile astea, pentru că domeniile de activitate sunt foarte diferite, ci pentru simplul motiv, revin, că s-ar putea ca structura să nu mai îndeplinească condițiile de funcționare, desființând o anumită structură de un anume tip.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Se poate cu această ocazie, dacă îmi permiteți, să risipim și mitul ăla cum că la Armată sunt bani foarte mulți  și că sunt pensii militare, cum se spunea pe vremuri, exagerate, ca să nu le spun cum ziceau ei. Prin cumul, v-ați exprimat.
Păi, prin cumul înseamnă muncă în plus. Înseamnă că în privat oamenii ar lua bani pentru acest cumul. E un alt job.
Corneliu Postu: Da. Mi-a plăcut cum ați spus dumneavoastră. Nu sunt eu cea mai indicată persoană, cred, să spun despre treaba asta, pentru că eu urăsc această expresie de „pensii speciale” când ne referim la militari. Mi se pare una din cele mai neinspirate abordări în ceea ce privește pensiile militare. Pensiile militare sunt pensii de stat. Sunt foarte bine argumentate, exprimate ca și concept în diferite materiale pe care noi le-am prezentat. Din păcate, noi nu putem fi chiar atât de vocali ca alții și cred că, din pricina asta, uneori suferim mai mult decât alții. Îndeplinirea unor atribuții prin cumul plătite, da, este ceva care trebuie să recunoaștem. Pe militari îi doare, pe mulți dintre cei care îndeplinesc astfel de atribuțiuni, pentru că ele nu sunt plătite și pentru că, având în vedere încadrarea de la momentul acesta, ele constituie o realitate. Noi nu trebuie să fugim de adevăr. Și sunt oameni care au acest cumul de funcții pe care îl îndeplinesc neplătit, tocmai în ideea că noi, totuși, să nu uităm, am jurat credință patriei, poporului. Suntem o instituție care suntem menționați în Constituție explicit, la Articolul 118, că suntem subordonați exclusiv voinței poporului. Deci înțelegem lucrul ăsta. Meseria de militar în esența ei este o meserie vocațională în care trebuie să simți cu sufletul dragoste față de țară. Patriotismul este una din virtuțile, valorile pe care orice militar le are, pentru că dacă nu le ai astfel de valori – onoare, patrie, drapel, respect față de țara ta – nu poți să îți îndeplinești atribuțiile și n-ai putea să reziști în sistemul militar, un sistem în care oamenii au destul de multe restricții și în care sunt de foarte multe ori nevoiți să facă sacrificii, uneori chiar cu prețul vieții, așa cum scrie în jurământul militar, singurul jurământ de fapt care are aceste cuvinte în componența lui: Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții. Ar fi bine dacă mai mulți din cei care vorbesc, spre exemplu de pensiile speciale, dar nu vreau să duc mai departe, că mă doare subiectul ăsta, și sunt convins că îi doare pe foarte mulți militari, ar înțelege această porțiune „Chiar cu prețul vieții”. Și cred că ar fi și mai important dacă aceia care, să spunem, printr-un exercițiu de voință ar înțelege, ar mai face un exercițiu de voință în plus și s-ar întreba: eu aș fi în stare să fac asta dacă țara mi-o cere? S-ar putea ca atunci să înțeleagă unii altfel ce înseamnă meseria de militar și de ce ne doare când suntem priviți într-o astfel de cheie și suntem introduși, să spunem așa, într-un amalgam de meserii care, chipurile, sunt privite ca speciale, în sensul rău, asta vreau să spun. Eu, ca militar cu 45 de ani de experiență, fiindcă mi-am început cariera militară la 14 ani, pot să vă spun foarte clar cum simt lucrurile din perspectiva asta. Noi nu suntem speciali și noi susținem foarte des lucrurile astea. Este adevărat însă că de foarte multe ori facem lucruri speciale. Nu-i puțin lucru să-ți aperi țara chiar cu prețul vieții și să fii în măsură să faci acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați vorbit foarte mult despre militari, despre carieră, despre pensiile astea, care nu sunt nici speciale, nici exagerate, cum spun toți. Aș vrea să încheiem cumva, de unde am început, pentru că vorbeam despre civili, vorbeam despre această ordonanță de austeritate, care pune în discuție încadrarea civililor. Este important, cred, pentru civilii din Ministerul Apărării, ca să știe cum se raportează comanda Armatei, până la urmă, la ei ca la niște oameni utili, ca la niște oameni care sunt profesioniști și care acoperă niște domenii pe care militarii nu le pot acoperi.
Corneliu Postu: Da. Nu vreau să vorbesc eu în numele conducerii politico-militare a Armatei. Pot să vă spun însă ceea ce știu cu certitudine. Noi am participat la câteva ședințe în care am dezbătut acest lucru și, dacă ar fi să transmit eu un mesaj din ce am înțeles eu și din ceea ce facem noi, este că oamenii trebuie să știe că ne preocupă, că noi căutăm soluții în care ei să nu piardă, pentru că nimănui nu-i convine să piardă bani din salariu, și cred că mesajul ar fi: să aibă încredere, că vom găsi soluțiile care să fie folositoare instituției militare în ansamblu. Eu am mare încredere că vom reuși să rezolvăm problema aceasta, în spiritul care oamenii se așteaptă.
Cristian Dumitrașcu (realizator)Invitat la „Interviul săptămânii”, directorul Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Corneliu Postu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
Corneliu Postu: Vă mulțumesc și eu pentru invitație! Cu mare drag, oricând!

Ziua Arhivelor Militare – 103 de la înființare

Publicat de Gabriel Stan, 31 iulie 2023, 12:34

Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ziua Arhivelor Militare este sărbătorită în fiecare an, la 26 iulie.

După încheierea Primului Război Mondial, au fost colectate, ordonate și arhivate documentele militare operative pentru a elabora pe baza lor istoricul Războiului de întregire națională.

În acest sens, a fost înființat la 26 iulie 1920 un depozit de arhivă istorică, unde au fost centralizate dosarele operative create de comandamentele participante la operațiunile militare de război din perioada 1916-1919.

Arhivele Militare Naționale Române, autoritatea în domeniul arhivisticii și istoriei militare, se află în prezent în cadrul Statului Major al Apărării.

Corneliu Postu, general-locotenent, directorul Statului Major al Apărării: Arhivele Militare Naționale au un rol foarte important, pentru că ele, practic, sunt păstrătorul tezaurului arhivistic al Armatei României.

Ele se pot integra în secolul XXI printr-un simplu lucru: digitalizare. Cumva suntem sortiți să o facem, altfel suntem în pericol de a pierde din calitatea documentelor pe care le avem în păstrare în Arhivele Militare Naționale Române.