Temele care îi îngrijorează pe cetăţenii Uniunii Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 aprilie 2019, 13:26

Sondajul  realizat de YouGov în 14 ţări relevă faptul că unii europeni se pronunţă acum în favoarea „controlului emigraţiei”

Tema emigraţiei atrage mai multă îngrijorare în ţările din sudul şi din estul Europei decât cea a  imigraţiei, potrivit unui sondaj pe tema opiniilor exprimate în 14 ţări din Uniunea Europeană.

Sondajul a fost făcut pentru a se stabili care ar fi principalele motive de îngrijorare înaintea alegerilor parlamentare europene din luna mai., Sondajul a fost efectuat de YouGov, e fost realizat pe un eşantion reprezentativ, fiind chestionate aproape 50.000 de persoane, iar cele 14 ţări consultate vor ocupa 80% din totalul fotoliilor noului parlament.

În Spania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria şi România, şase dintre ţările unde numărul populaţiei este fie extrem de scăzut, fie în scădere simţitoare, tot mai mulţi cetăţeni afirmă că emigraţia este mai îngrijorătoare decât imigraţia, după cum relevă sondajul efectuat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

România, înregistrează cele mai dure scăderi. În ultimul deceniu, populaţia a scăzut cu aproape 10%, având în vedere că mai ales tinerii pleacă la muncă în Europa de Vest.

Totuşi, în ţările nordice şi occidentale, îngrijorările provocate de imigraţie le depăşesc cu mult pe cele cu privire la emigraţie.

Sondajul a constatat că, deşi subiectul a dominat politica şi retorica UE pe parcursul celor cinci ani de mandat al vechiului parlament, europenii sunt mult mai îngrijoraţi de alte probleme decât migraţia. Mulţi se gândesc şi la corupţie, la naţionalism, la terorism şi la schimbările climei.

La nivelul general al sondajului, 20% s-au arătat îngrijoraţi de emigraţie, iar 32%, de imigraţie.

În unele ţări, temerile legate de emigraţie au ajuns atât de mari, încât mulţi oameni au fost de părere că compatrioţilor lor nu ar trebui să li se permită să părăsească ţara pentru o perioadă lungă de timp.

„Alegerile din UE au fost recomandate drept o bătălie pentru inima Europei”, a declarat Mark Leonard, directorul ECFR, el adăugând că naţionaliştii încearcă să transforme votul într-un referendum pe tema migraţiei.

„Constatările acestui sondaj ar trebui să îi încurajeze pe proeuropeni şi să demonstreze că mai sunt încă voturi de câştigat pentru nişte probleme majore, precum schimbarea climei, tratamentul medical, spaţiul locativ şi nivelul de trai”, a declarat Leonard. „Ar face o mare greşeală strategică dacă ar accepta catalogarea partidelor antieuropene, potrivit căreia alegerile vor fi câştigate sau pierdute numai din cauza migraţiei”.

Lideri populişti, precum Viktor Orbán al Ungariei şi Matteo Salvini al Italiei, caută să facă din migraţie principala problemă şi totodată miezul alegerilor din 23-26 mai, când 374 de oameni vor vota noul parlament pentru următorul mandat de cinci ani. Recent, guvernul lui Orbán a apelat la un afiş-sperietoare, avertizând în legătură cu politica Bruxelles-ului pe tema migraţiei.

Ungaria a refuzat să preia refugiaţi în conformitate cu sistemul de cote al UE şi continuă să blocheze o lege europeană care propune un sistem permanent de redistribuire a azilanţilor. Afişul era dedicat acestui subiect, iar textul era următorul: „Vor să introducă nişte cote obligatorii de relocare”.

Orbán, asupra căruia se fac presiuni pentru ca el să părăsească grupul parlamentar european de centru-dreapta, a cerut ca politica pe tema migraţiei „să fie retrasă de pe agenda comisiei şi să fie realocată statelor membre”. Statele membre ale UE au deja un rol decisiv în privinţa politicii cu privire la migraţie.

Deşi Orbán şi-a redus atacurile din presă în urma presiunilor exercitate de aliaţii săi din Partidul Popular European, el a dat de înţeles că şi-ar putea relua campania anti-UE. „Acum, datoria noastră este să îi informăm încontinuu pe oameni în legătură cu planurile Bruxelles-ului”.

Dar, în ultimii doi ani, cifrele din domeniul imigraţiei au scăzut mult: potrivit UNHCR, în 2018, numărul persoanelor care au traversat Marea Mediterană a depăşit cu puţin 116.000, fiind cu aproape 90% mai mic decât numărul celor care făceau acest drum în 2015.

Sondajul a constatat că fundamentalismul islamic reprezintă principala îngrijorare – unul din cinci europeni arătându-se îngrijorat din această cauză – deşi îngrijorarea este cu mult mai mare în ţări precum Belgia, Franţa şi Olanda decât în estul Europei.

În aproape toate ţările, majoritatea chestionaţilor sunt de acord că problemele legate de mediu trebuie să devină o prioritate, chiar dacă asta ar afecta creşterea economică.

Dar cifrele au mai demonstrat totodată că, în diverse ţări, îngrijorările diferă, ceea ce înseamnă că, la nivelul continentului, alegerile vor avea mize diferite.

În Italia, România şi Grecia, economia reprezintă singura mare îngrijorare. În şapte dintre ţări – Ungaria, Italia, Polonia, România, Spania, Grecia şi Slovacia – peste 50% dintre persoanele chestionate au afirmat că o problemă importantă este corupţia.

Unii experţi au avertizat partidele de centru şi tradiţionaliste să nu accepte o abordare pro şi contra UE, ei temându-se că asta i-ar încuraja pe populişti să-şi precizeze argumentele-sperietoare.

Ca amploare, alegerile europene se situează pe locul al doilea în lume, după cele din India. Alegători din 27 de ţări urmează să aleagă 705 europarlamentari, care îşi vor prelua mandatul pe 2 iulie. Regatul Unit nu este programat să participe şi va trebui ca, până pe 12 aprilie, să informeze UE dacă doreşte să-şi aleagă euoparlamentari, asta însemnând o lungă amânare a Brexitului.

*Acest articol este rodul unei îndelungate colaborări sub genericul „Europa” între „The Guardian” şi alte cinci importante ziare europene – Le Monde, Süddeutesche Zeitung, La Stampa, La Vanguardia şi Gazeta Wyborcza, care l-au publicat în ediţia lor.

LE MONDE: Într-o conferință de presă rară, Orban a fost presat să dea răspunsuri cu privire la corupție

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 ianuarie 2019, 07:21 / actualizat: 16 ianuarie 2019, 11:11

Obișnuit cu interviurile indulgente, premierul ungar a fost asaltat de întrebări legate de îmbogățirea dubioasă a apropiaţilor săi şi de fondurile europene.

Oare, Viktor Orban a vrut să dea garanţii Bruxelles-ului, care îl acuză de nerespectarea libertății presei? Intenționează el să reia contactul cu jurnaliștii, într-un context de revoltă populară și după ani de izolare? Sau, mai trivial, premierul ungar dorea să îi arate prietenului său – totuși un concurent – ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, care vizitase Polonia cu o zi înainte, că nu vrea să-l lase să întruchipeze recompunerea dreptei, în vederea alegerilor europene?

Oricare i-ar fi motivele, dl Orban a ţinut o conferință de presă joi, 10 ianuarie, la Budapesta, oferindu-le jurnaliștilor ocazia extrem de rară de a-1 chestiona. Timp de două ore, campionul „iliberalismului”, aflat la putere din 2010, a răspuns la întrebările redactorilor ungari şi străini, reamintind că el intenționează să facă din lupta împotriva tuturor formelor de imigrație singurul subiect de campanie al partidului său, Fidesz, în contextul alegerilor europene.

Astfel, dl Orban a salutat crearea unei axe „Roma-Varșovia” pe această temă, după întâlnirea remarcabilă dintre Matteo Salvini – „eroul meu” – și liderul partidului polonez, Lege şi Justiţie, Jaroslaw Kaczynski. În ceea ce îl privește pe președintele francez, Emmanuel Macron, Orban a afirmat că „dacă ceea ce ar vrea acesta s-ar întâmpla cu adevărat în Europa, atunci ar fi rău pentru Ungaria” .

Orban își pregătise foarte bine răspunsurile, exagerând chiar schimburile cu mass-media marginalizată de obicei. Dar, cu siguranţă, el nu se aștepta la atâtea întrebări cu privire la suspiciunile grave legate de corupție al căror obiect îl face anturajul său cel mai apropiat, subiect în legătură cu care puterea refuză de cele mai multe ori să răspundă.

Obișnuit cu interviuri indulgente de partea mass-mediei apropiate puterii, Viktor Orban a fost de data aceasta asaltat de cereri de clarificare, de exemplu cu privire la modul în care prietenul său vechi, Lorinc Meszaros, a putut deveni cel mai bogat om din Ungaria. Şi ginerele său a fost menționat de mai multe ori. Acesta se află în centrul unei anchete europene privind fraude din subvențiile UE, anchetă respinsă de instanțele ungare.

Răbdător, dl Orban s-a mărginit să răspundă că „nu a intervenit niciodată în procedurile europene. Eu sunt pentru o separare foarte strictă între cercurile politice și economice, iar guvernul nu se lasă antrenat în afaceri. El luptă împotriva corupției”.

Potrivit lui Jozsef Péter Martin, director executiv al ONG-ului Transparency International din Ungaria, pentru moment, Viktor Orban nu s-ar teme că acuzațiile de corupție l-ar putea pune în pericol politic. „Populația nu refuză atât de multă corupție pe cât ar fi de dorit”, spune acest fost redactor şef al unui ziar care a fost neutralizat şi cumpărat de un apropiat al regimului.

„În Ungaria, oamenii spun că, oricum, corupția a existat întotdeauna. De altfel, sondajele arată că 70% dintre unguri primesc informații în primul rând prin radio și televiziune, medii care nu sunt libere, cu două excepții notabile: RTL și ATV. În fine, situația economică este stabilă, chiar dacă rezultatele bune înregistrate sunt pe termen scurt”.

Articol de Blaise Gauquelin

Comisia Europeană „nu va ezita” să trimită România în judecată, avertizează vicepreşedintele Frans Timmermans

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 octombrie 2018, 13:20

România mai are încă timp să-şi schimbe poziţia în privinţa modificărilor legislative care ameninţă lupta împotriva corupţiei. Totuşi, ţara va avea de suferit grave consecinţe dacă nu va lua în considerare recomandările Comisiei Europene. Acest mesaj a venit din partea vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a făcut această declaraţie, luni, în faţa parlamentarilor europeni, la o reuniune nocturnă a Comisiei pentru Drepturile Omului şi Libertăţi Cetăţeneşti (LIBE) din Parlamentul European.

Timmermans a afirmat că Comisia „va continua dialogul”, dar, a mai adăugat el, „dacă reglementările convenite la nivel eurtopean sunt încălcate, Comisia nu va ezita să-şi asume răspunderea şi, dacă va fi nevoie, să trimită România în faţa instanţei”.

Comisia Europeană a ţinut sub observaţie sistemul juridic al României încă de la intrarea acestei ţări în Uniunea Europeană, în 2007. Timmermans a spus că în raportul pe anul 2018, prevăzut să fie dat publicităţii în noiembrie, sistemul nu va apărea într-o lumină plăcută, având în vedere că „situaţia s-a deteriorat”.

„România a înregistrat progrese în trecut, uneori chiar spectaculoase, dar acum face paşi înapoi într-un mod care nu afectează doar democraţia din România, ci şi locul pe care România şi l-a clădit în ultimii ani ca ţară membră a UE”, a mai spus el.

Timmermans a subliniat că tentativele guvernului român de a modifica legislaţia juridică stârnesc mari îngrijorări atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, îngrijorări care sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană.

Declaraţiile lui Timmermans au survenit cu două zile înaintea unei plenare a Parlamentului European, programată pe 3 octombrie, când sunt programate dezbateri pe tema reformelor juridice din România.

Premierul Viorica Dăncilă a fost invitat(ă) la dezbateri şi ar urma să răspundă întrebărilor puse de europarlamentari.

Tentativele Partidului Social Democrat, de guvernământ, după câştigarea alegerilor legislative din decembrie 2016, de a modifica legile sisgtemului juridic au provocat proteste la Bucureşti, iar în luna august, acestea au devenit violente. Sute de oameni au fost răniţi.

Partidul a încercat să reducă independenţa procurorilor şi a modificat totodată Codul Penal, eliminând o serie de delicte legate de corupţie.

Articol de Emma Beswick

Corupţia în Bulgaria este peste tot în guvernare, potrivit unui raport al SUA

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2018, 08:32

Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.

Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.

În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit  încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.

Corupţia omniprezentă

În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.

Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că  schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.

Condiţii proaste în închisori

O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.

Problema romilor

Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.

În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)

Mass – media rămân într-o poziţie dificilă

Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.

Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.

Agenda Parlamentului European, 13 – 19 noiembrie 2017

Publicat de Camelia Teodosiu, 14 noiembrie 2017, 00:25 / actualizat: 21 noiembrie 2017, 11:03

Săptămâna aceasta, în perioada 13 – 19 noiembrie, Parlamentul European este în sesiune. Principalele subiecte, pe ordinea de zi, sunt:

Anti-dumping. Parlamentul va vota un acord informal cu statele membre privind noile norme de protejare a industriilor, lucrătorilor și consumatorilor din UE împotriva importurilor care sunt supuse unui dumping sau subvenționări provenind din țări terțe. De asemenea, aceste norme includ dispoziții privind respectarea standardelor internaționale de mediu și de muncă în anchetele antidumping. O conferință de presă este programată după vot. (Dezbatere marți, vot miercuri)

Solicitanții de azil. Parlamentul va fi gata să înceapă negocierile cu guvernele UE cu privire la normele revizuite de la Dublin, deputații europeni se vor pregăti să adopte mandatul de negociere al PE în sesiunea plenară. Normele modificate ar trebui să asigure că solicitanții de azil vor fi repartizați echitabil între toate țările UE, indiferent de țara lor de intrare.

Malta. Statul de drept va fi dezbătut marți, ca urmare a asasinării jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, cunoscută pentru munca ei în domeniul corupției. Deputații europeni vor vota miercuri o rezoluție care să rezume dezbaterea. Marți, va fi organizată o ceremonie în prezența președintelui Tajani și a familiei doamnei Caruana Galizia într-o sală de conferințe de presă, care va purta oficial numele „Daphne Caruana Galizia”.

Paradise Papers. Dezvăluirile mediatice privind fraudele fiscale la scară mare operate prin conturi offshore, care au privat bugetele publice de venituri de miliarde de euro, vor fi dezbătute marți dimineață cu Consiliul și Comisia Europeană.

Polonia. Situația statului de drept și a democrației va fi dezbătută miercuri dimineața și va face obiectul unei rezoluții supuse la vot în aceeași zi.

Cumpărături online mai sigure. Achiziționarea online va fi mai sigură datorită noilor norme care vor permite autorităților naționale identificarea și oprirea rapidă a înșelătoriile online și a fraudelor, cât și intensificarea cooperării transfrontaliere pentru asigurarea unui comerț electronic mai sigur.

Siguranța mașinii. Sistemele de asistență pentru șoferi pentru prevenirea accidentelor, în special în rândul bicicliștilor și pietonilor, ar trebui să devină obligatorii în mașinile noi, spun eurodeputații într-un proiect de rezoluție care va fi votat marți.

Președintele slovac. Andrej Kiska, Președintele Republicii Slovace, se va adresa plenului într-o ședință oficială miercuri. Un punct de presă împreună cu președintele Parlamentului European, Tajani este programat la ora 13:45 (ora României).

Premiul LUX. Președintele Antonio Tajani va anunța câștigătorul Premiului Filmului Lux 2017 marți, la prânz, în prezența celor trei filme-finaliste. După ceremonia de decernare a premiului, laureatul anului 2017 va participa la o conferință de presă la ora 16:00 (ora României).

Agenda președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni marți cu nominalizații Premiului LUX. Miercuri se va întâlni cu președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, înainte ca acesta să se adreseze în plen. Joi, președintele va efectua o vizită oficială în Suedia, unde se va întâlni cu Prințesa Moștenitoare a Suediei, Victoria și cu Urban Ahlin, președintele Parlamentului. Vineri va participa la întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din Gothenburg și va semna Pilonul European al Drepturilor Sociale (ceremonie urmată de o conferință de presă).

Proiectul de ordine de zi

Vicepremierul Sevil Shhaideh a fost audiată la DNA

Publicat de adinaiftime, 23 septembrie 2017, 09:00

Viceprim-ministrul Sevil Shhaideh a declaraţ vineri, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că a fost chemată pentru a i se comunica faptul că are calitatea de suspect într-un dosar de corupţie, scrie Agerpres.

”Am fost informată asupra calităţii procesuale pe care o am în acest dosar. Am calitatea de suspect şi mai multe nu vă pot declara, fiind o anchetă penală în curs. În acest moment mi s-a adus la cunoştinţă această calitate. Mă prevalez de toate drepturile pe care le am şi o să analizez împreună cu avocatul documentele”, a afirmat Shhaideh.

Vicepremierul nu a răspuns la întrebarea jurnaliştilor dacă îşi va da demisia după ce a fost pusă sub acuzare în acest dosar.

Elevii vor studia drept civil şi penal

Publicat de adinaiftime, 24 iulie 2017, 11:00

Elevii vor studia în şcoli şi licee despre Constituţia României, procesul legislativ, funcţionarea sistemului judiciar, elemente de bază ale dreptului civil şi penal dar şi despre combaterea corupţiei.

Cursurile de educaţie juridică în şcoli se vor desfăşura pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Justiţiei, cel al Educaţiei, CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public.

Ministerul Justiţiei a anunţat într-un comunicat publicat în 23 iulie că educaţia juridică în şcoli va fi adaptată la realităţile cu care se confruntă elevii zi de zi.

Ei îşi vor cunoaşte mai bine drepturile, dar şi obligaţiile de cetăţeni într-o societate democratică.
Informaţiile vor fi corespunzătoare pentru nivelurile de învăţământ primar, secundar şi liceal şi vor fi transmise într-o manieră atractivă, relevante pentru elevi şi profesori – arată Ministerul Justiţiei.

Percheziţii la Universitatea de Medicină din Bucureşti – profesori suspectaţi de corupţie

Publicat de adinaiftime, 4 iulie 2017, 08:00

Procurorii Parchetului General şi ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR efectuează 13 percheziţii domiciliare în campusul Universităţii de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti, la birourile şi cabinetele unor cadre didactice, precum şi la domiciliile acestora. Persoanele sunt cercetate sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie.

In acest caz exista suspiciuni că mai multe cadre didactice ar fi desfășurat activități ilegale

Poliţiştii vor pune în aplicare cinci mandate de aducere a persoanelor vizate, în vederea audierii acestora şi dispunerii de măsuri.

La activităţi participă poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Investigaţii Criminale, precum şi poliţişti ai IPJ Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, specialişti criminalişti, sprijiniţi de forţe de ordine din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie ‘Vlad Ţepeş’ a Jandarmeriei Române.

Suportul de specialitate este asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Aproximativ 1.000 de persoane la marşul ‘Împreună salvăm ţara de corupţi’

Publicat de adinaiftime, 3 iulie 2017, 19:00

Aproximativ 1.000 de persoane de toate vârstele, majoritatea tineri, dar şi bătrâni şi copii, foarte mulţi pe biciclete, au pornit duminică seară din Piaţa Victoriei în marşul ‘Împreună salvăm ţara de corupţi’.

În fruntea manifestaţiei participanţii la eveniment poartă un imens drapel tricolor.

Manifestanţii poartă steaguri tricolore de diferite mărimi, unele cu stema decupată, suflă în vuvuzele şi bat în tobe scandând ‘PSD, ciuma roşie!’ şi ‘Nu vrem să fie o naţie de hoţi’. Ei poartă pancarte pe care stă scris ‘Să nu dea Dumnezeu păcate să vrem noi sânge, nu dreptate!’, ‘Furci, topoare, crăpaţi în închisoare!’, ‘România, zonă liberă de corupţie!’ şi ‘RO ţară de drept!’, ‘ Solidaritate fără taxe’, dar şi două panouri care îi înfăţişează pe preşedintele PSD Liviu Dragnea şi pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în costume de deţinuţi.

Înaintea plecării în marş s-au strâns semnături pentru demiterea primarului general Gabriela Firea, participanţii la miting afirmând că, până în prezent, au adunat 6.000 de adeziuni.

Marşul va avea loc pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Piaţa Unirii – Parlament – Curtea Constituţională a României, au precizat organizatorii.

Potrivit site-ului bucurestiul.ro., ‘organizaţiile civice Geeks For Democracy, Corupţia Ucide, #rezistenţa anunţă că organizează duminică un marş de protest în Bucureşti, ca reacţie la evenimentele din ultimele zile: deciziile revoltătoare ale Curţii Constituţionale, discuţiile pe tema introducerii pragului pentru abuzul în serviciu, propunerea de către PSD+ALDE a lui Mihai Tudose pentru funcţia de premier’.

‘În condiţiile în care, la cinci luni de la debutul celor mai ample mişcări de stradă din România, corupţia la nivel înalt este în continuare departe de a fi eradicată, societatea civilă se mobilizează şi va participa la marşul ‘Împreună salvăm ţara de corupţi!’ ‘, anunţă organizatorii.

Și cel care dă mită e vinovat!

Publicat de Mihaela Costache, 8 octombrie 2015, 14:30

De obicei, atunci când vine vorba despre scandaluri de corupție, ne îndreptăm atenția asupra persoanelor care dețin functii în administrația publică, centrală sau locală, și care au luat mită sau care au fost implicate în traficul de influență.

Să nu uităm, însă, că orice infracțiune de corupție implică două părți, persoana coruptă, care, în schimbul unor foloase necuvenite, face sau nu face ceva în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, în avantajul corupătorului, al celui care dă mită. De asemenea, trebuie bine ştiut că legea română incriminează şi fapta celui care oferă mita, acesta fiind considerat la fel de vinovat cu cel care ia această mită.

Având toate acestea în minte, să ne întoarcem la cazurile de corupție care au zguduit administrația publică locală a Bucureștiului, în ultima vreme.

Primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi creat, la nivelul primăriei pe care o conducea, un sistem prin care agenții economici care aveau contracte cu autoritatea locală trebuiau să plătească un comision. Cei care nu plăteau comisioanele, nu mai aveau acces la contracte cu Primăria Sectorului 5. Același lucru l-ar fi făcut, potrivit procurorilor, și primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, și primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu. Desigur, în aceste fapte ar fi implicați și consilieri locali și municipali și funcționari din cadrul celor trei primării, susțin procurorii.

Ei bine, toate aceste fapte de corupție, care implică adevărate rețele organizate formate din funcționari publici, după cum reiese din referatele întocmite de către procurorii anticorupție, implică, de cealaltă parte, agenți economici privați care au fost dispuși să facă acest joc, să plătească respectivele comisioane, adică mita, pentru a obține contractele. Și lucrurile au mers așa ani și ani la rând, fără ca agenții economici să reclame organelor specializate ale statului sau în mod public faptul că sunt obligați să plătească sume mari de bani drept comisioane pentru obtinerea contractelor.

Totul a ieșit la lumină abia atunci când au intervenit procurorii anticorupție sau când respectivii agenți economici au fost „strânși cu ușa” de FISC, pentru anumite infracțiuni economice.

Această complicitate de lungă durată între funcționarii corupți și afaceriști la fel de corupți poate ar trebui să ne facă să ne gândim că este ceva în neregulă și cu mediul privat de afaceri. De ce, oare, nu au demascat reprezentanții acestuia corupția? De ce nu au reclamat public faptul că li se cere mită, la nivelul unor autorități locale? Și, mai ales, ce garanție avem că această „simbioză” corupți-corupători nu se va relua, cu alți actori implicați?

Șefi din Poliția și DGA Prahova, suspectați de fapte de corupție

Publicat de Mihaela Costache, 17 august 2015, 16:00

Şeful adjunct al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, Adrian Rădulescu, a fost adus, în această dimineaţă, la sediul DNA Ploieşti. Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că Rădulescu este acuzat de cercetare abuzivă după ce acesta ar fi obţinut o serie de denunţuri sub presiunea unor ameninţări.

Și șeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Constantin Ispas, a fost dus la sediul DNA Ploieşti. El este suspectat ca ar fi primit bani în mod repetat pentru iniţierea unor anchete împotriva unor lucrători din Poliţie implicaţi în soluţionarea unui dosar de evaziune fiscală.

Cantităţi mari de medicamente scumpe, găsite de procurorii DNA la cabinetele unor medici

Publicat de Mihaela Costache, 29 iulie 2015, 16:30

Procurorii DNA au găsit la percheziţiile efectuate marţi, în legătură cu dosarul de corupţie din domeniul farmaceutic, cantităţi mari de medicamente, unele dintre ele foarte scumpe, au declarat miercuri, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Medicamentele au fost găsite la cabinetele unor medici vizaţi de această anchetă a DNA. Sursele au precizat că unele erau foarte scumpe – de exemplu, o fiolă ar costa 20.000 de lei.

Anchetatorii au mai găsit şi documente legate de sejururile făcute de medici şi care ar fi fost suportate de firme farmaceutice, în schimbul prescrierii unor medicamente mai scumpe produse sau distribuite de acestea.

Procurorii au ridicat laptopuri şi calculatoare care aparţin persoanelor implicate, au adăugat sursele.

În acest dosar, marţi au fost efectuate percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, faptele fiind săvârşite în perioada 2012 – 2015, conform DNA.

Sursele arată că ar fi implicaţi şefi de clinici şi secţii de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate – subprogramul oncologie.

Aceleaşi surse au susţinut că ar fi implicaţi un preşedinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureş, care controlează farmacii, şi peste 10 reprezentanţi zonali ai firmelor de medicamente.

Unii dintre medicii implicaţi fac parte din comisiile de achiziţii de medicamente organizate la nivelul spitalelor şi ar fi pretins şi primit foloase sau furnizorii le ofereau avantaje.

Modalităţile de cointeresare constau în perfectarea unor contracte de sponsorizare pentru participarea la diverse congrese/simpozioane organizate în ţară sau în străinătate, care le permit medicilor acumularea de puncte necesare obţinerii gradelor profesionale, plata unor taxe de speaker, remunerarea pentru studii de specialitate, unele neefectuate în realitate, asigurarea cheltuielilor pentru vacanţe în străinătate sau acordarea de diverse bunuri de valoare, cu titlu de materiale promoţionale.

Potrivit surselor citate, s-ar fi optat pentru varianta medicamentelor mai scumpe în locul unor medicamente generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, însă ar fi fost mai ieftine.

Cei care tranzitează punctul de trecere a frontierei de la Vama Veche primesc în această lună pliante cu informaţii privind lupta împotriva corupţiei

Publicat de Stefania Grigore, 20 august 2014, 09:20

Acţiunea face parte din Strategia Naţională Anticorupţie în perioada 2012 – 2015 şi se desfăşoară la 21 de puncte de graniţă din România, unde vor fi distribuite 300 de mii de pliante în limbile română şi engleză.

Cetăţenii români şi turiştii vor fi învăţaţi să recunoască şi să respingă faptele de corupţie cu care s-ar putea confrunta. Vămile sunt printre cele mai corupte instituţii din ţară. În urmă cu câţiva ani, un control-fulger efectuat la Vama Giurgiu i-a suprins pe angajaţii care erau pe tură în acel moment cu 8 mii de euro, pe care nu îi puteau justifica. O estimare matematică arată că, în acest fel, vameşii de la Giurgiu puteau să obţină – lunar – venituri ilegale de aproape 750 de mii de euro.

Primarul suspendat al Bacăului, Romeo Stavarache, rămâne în arest preventiv după ce judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au respins contestaţia

Publicat de Stefania Grigore, 10 iulie 2014, 15:00

Tot în arest preventiv rămân şi oamenii de afaceri Liviu Goian şi Liviu Cenuşă, decizia instanţei fiind definitivă.
Cei trei au fost arestaţi la 1 iulie, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Bacău, fiind acuzaţi că au încălcat interdicţiile impuse de instanţă la luarea măsurii controlului judiciar, într-un dosar în care sunt cercetaţi pentru corupţie.