Centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, în județul Harghita!

Publicat de Andra Radu, 22 decembrie 2022, 14:50 / actualizat: 22 decembrie 2022, 17:32

În județul Harghita există un singur centru de vaccinare cu noua variantă de ser împotriva COVID-19, din cauza interesului scăzut pentru vaccinare.

Centrul este situat în incinta Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, iar vaccinarea se face strict pe bază de programare și doar atunci când există suficienți doritori astfel încât să fie alocat și personal medical în acest sens.

Primele 24 de persoane au fost vaccinate marți, săptămâna aceasta, iar mâine va avea loc o nouă rundă de vaccinări cu personal medical.

Noi programări se vor face, cel mai probabil, pentru anul viitor, a precizat coordonatorul centrului, medicul epidemiolog Sergiu Sîrgeorzan.

Rapelul cu noua variantă a vaccinului COVID-19 se poate administra tuturor persoanelor care au o schemă completă de vaccinare, adică trei doze cu Pfizer sau o doză cu Johnson.

Primele doze din noua variantă de vaccin împotriva Covid au ajuns săptămâna trecută în județul Harghita.

O parte au fost alocate centrului de vaccinare, iar mai puțin de 200 de doze au fost distribuie medicilor de familie care, până acum, nu au raportat nici o administrare, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Harghita.

Raport ONU: Regres major în privința sănătății femeilor, copiilor și adolescenților!

Publicat de Andra Radu, 19 octombrie 2022, 12:18

Un nou raport al ONU arată că sănătatea femeilor și a copiilor a avut de suferit în întreaga lume, întrucât consecințele conflictelor, ale pandemiei de COVID-19 și ale crizei climatice converg cu efectele devastatoare asupra viitorului copiilor, tinerilor și femeilor.

Datele prezentate în raport indică un regres critic al tuturor măsurilor majore luate pentru bunăstarea copiilor și al multor indicatori esențiali ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

De la ultimul Raport de progres Every Woman Every Child (Fiecare femeie, fiecare copil), publicat în 2020, insecuritatea alimentară, foametea, căsătoriile în rândul copiilor, riscurile privind actele de violență comise de partener, precum și depresia și anxietatea adolescenților s-au accentuat.

Aproximativ 25 de milioane de copii au rămas nevaccinați sau nu au fost vaccinați conform schemelor complete de imunizare, cu 6 milioane mai mult decât în 2019, ceea ce sporește riscul de a contracta boli mortale sau invalidante.

Milioane de copii au fost privați de participarea școlară în timpul pandemiei, mulți pentru o perioadă de timp care a depășit un an, pe când aproximativ 80% dintre copiii din 104 state și teritorii s-au confruntat cu pierderi în învățare din cauza închiderii școlilor. De la începutul pandemiei, 10,5 milioane de copii și-au pierdut un părinte sau un îngrijitor din cauza COVID-19.

„Promisiunile pe care nu le-am respectat au la bază eșecul nostru în a rezolva inegalitățile profunde care au condus la crize mondiale, de la pandemia de COVID-19 până la conflicte și urgențe climatice. Raportul descrie consecințele acestor crize asupra femeilor, copiilor și adolescenților, de la rata mortalității materne la pierderile din învățământ și până la malnutriție severă”, a spus Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

Raportul prezintă dovezi multiple care arată că șansele copiilor și adolescenților de a duce o viață sănătoasă depind în mod esențial de locul nașterii lor, expunerea la conflict și contextul economic al familiilor lor. De exemplu:

• Un copil născut într-o țară cu venituri mici are, în medie, o speranță de viață la naștere de aproximativ 63 de ani, spre deosebire de 80 de ani într-un stat cu venituri ridicate. Acest decalaj devastator de 17 ani s-a modificat insuficient în ultimii ani. În 2020, 5 milioane de copii au murit înainte de a împlini 5 ani, în mare parte din cauze care pot fi prevenite sau tratate. În același timp, majoritatea deceselor materne, ale copiilor și ale adolescenților și a nașterilor de copii morți sunt concentrate în doar două regiuni: Africa sub-sahariană și Asia de Sud.
• Peste 45 de milioane de copii s-au confruntat cu malnutriție acută în 2020, o afecțiune care le amenință viața și care îi face pe copii vulnerabili în fața întârzierilor de dezvoltare și a bolilor. Aproape trei sferturi dintre acești copii trăiesc în state cu venituri medii inferioare. În 2020 un număr copleșitor de 149 de milioane de copii sufereau de retard de creștere. Africa este singura regiune în care numărul copiilor cu retard de creștere a sporit în ultimii 20 de ani de la 54,4 milioane în 2000 la 61,4 milioane în 2020.
• Primele șase țări cu cele mai mari cifre de persoane strămutate intern, Afghanistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Sudan, Republica Arabă Siriană și Yemen se numără și printre primele 10 state afectate de insecuritate alimentară.
• O femeie din Africa sub-sahariană are o probabilitate de 130 de ori mai mare să moară din cauze care țin de sarcină sau de naștere decât o femeie din Europa sau America de Nord. Serviciile de îngrijire pre și post natală și de asistență calificată la naștere sunt departe de a fi accesibile tuturor femeilor din statele cu venituri mici și medii, expunându-le riscului decesului și dizabilităților.
• Milioane de copii și familiile lor se confruntă cu o stare precară a sănătății fizice și mintale în urma dezastrelor umanitare recente din Afghanistan, Etiopia, Pakistan, Somalia, Ucraina și Yemen. În 2021, un număr record de 89,3 milioane de persoane din întreaga lume au fost alungate din propriile case de război, violență, persecuție și abuzuri asupra drepturilor omului.

Raportul face apel către comunitatea globală pentru a corecta această traiectorie devastatoare și pentru a respecta promisiunile făcute femeilor, copiilor și adolescenților în enunțul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Același raport recomandă în mod special statelor să continue investițiile în servicii de sănătate, pentru a aborda toate crizele și precaritatea alimentară și pentru a împuternici femeile și tinerii din întreaga lume.

Centre de evaluare pentru pacienții cu COVID-19 în Brașov!

Publicat de Andra Radu, 1 august 2022, 16:44

Pacienții depistați pozitiv cu COVID-19, care au simptome ușoare sau medii și nu au nevoie de oxigenoterapie, beneficiază de investigații medicale și de tratament în regim ambulatoriu, la cele 5 centre de evaluare din județul Brașov:

• Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov;
• Spitalul Municipal Săcele;
• Asociația Centrul Rezidențial pentru Vârstnici Maria;
• Spitalul Municipal Doctor Aurel Tulbure Fărăraș;
• Spitalul Orășenesc Rupea..

„Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Brașov are încheiate contracte cu cele 5 unități sanitare în vederea asigurării accesului mai rapid al pacienților la analize specifice și tratament pentru COVID-19, pentru toate cazurile care nu necesită internarea în spital și care pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor medicilor de familie și a medicilor care lucrează în cadrul centrelor de evaluare”, a precizat directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Ancuța Daisa.

Vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2 se poate face, începând cu 1 iulie, doar în cabinetele medicilor de familie.

4.955 de cazuri noi de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 25 iulie 2022, 15:13

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.955 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID- 19), cu 861 mai multe faţă de ziua anterioară. 954 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile noi confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 146 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 3.392 cu 417 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 204 persoane, cu 18 mai multe faţă de ziua anterioară. Din cei 204 pacienţi internaţi la ATI, 172 sunt nevaccinaţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 565 sunt minori, 562 fiind internaţi în secţii, cu 82 mai mulţi faţă de ziua anterioară şi 3 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 65.862 persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 au decedat. În intervalul 24.07.2022 (10:00) – 25.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 5 decese ( 2 bărbaţi şi 3 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

Dintre cele 5 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani şi 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toţi pacienţii care au decedat prezentau comorbidităţi şi erau nevaccinaţi.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 1.999 teste RT-PCR ( 1.269 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 730 la cerere) şi 12.487 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.282.870 teste RT-PCR şi 10.616.830 teste rapide antigenice.

Crește numărul cazurilor de COVID-19

Publicat de prosavioleta, 13 iulie 2022, 07:44 / actualizat: 13 iulie 2022, 9:51

Cristian Dumitrașcu:  Domnule doctor, bună ziua și bine ați venit la ”Jurnal militar”.

Bogdan Cârciumaru: Bună ziua, vă mulțumesc că m-ați solicitat.

Cristian Dumitrașcu:  Se pare că subiectul săptămânii este chiar o posibilă revenire a unui val semnificativ al pandemiei.

Bogdan Cârciumaru: Din ceea ce constatăm la nivel spitalicesc rezultă că a început să crească numărul de îmbolnăviri în mod semnificativ și acest lucru este probabil datorat faptului că au început concediile, vacanțele și, deci, aglomerațiile umane. După cum s-a văzut și la televiziune, și cum s-a arătat și în mass-media, aeroporturile sunt pline și traficul internațional de călători acționează în sensul creșterii interacțiunii între oameni.

Cristian Dumitrașcu:  Și, în, același timp, renunțarea la măsurile de distanțare, la mască în avion, au și asta importanța lor.

Bogdan Cârciumaru: Sigur că da, fără discuție, mai ales că avem de-a face și cu o problemă legată de traficul acesta internațional de călători, care este disrupt în multe aeroporturi din lume din cauzele pe care le cunoaștem. Și atunci sigur că au loc aglomerații nedorite. Aș dori să remarc, acest virus, după cum se vede, nu are o sezonalitate evidentă, ci mai degrabă ține de apariția aglomerațiilor mari umane. Prin urmare, aici e diferența față de virusul gripal. Virusul SARS-CoV-2 mutagen produce subvariante care cresc numărul de îmbolnăviri odată ce crește interacțiunea apropiată interumană, așa cum ați remarcat foarte bine, mai ales fără purtarea de echipamente de protecție necesare, măștile fiind cele mai importante.

Cristian Dumitrașcu:  Recomandarea dumneavoastră, așadar, este întoarcerea la un minimum de măsuri care să ne distanțeze, care să ne apere de acest virus, în așa fel. Acesta al câtelea val este, domnule doctor?

Bogdan Cârciumaru: La noi se pare că este al șaselea val, și aici sigur că ar fi bine să rămână la nivel de recomandare, deoarece viziunea actuală este în Europa, cel puțin, și în zona vestică a continentului de a învăța să trăim cu acest virus. Prin urmare, purtarea măștii, care devine o recomandare, nu o obligativitate, igiena personală, aș aminti aici spălarea mâinilor este foarte importantă, distanțarea socială, aerisirea încăperilor, un lucru foarte, foarte important și, bineînțeles, evitarea spațiilor închise și aglomerate.

Cristian Dumitrașcu:  Iar o ultimă estimare, astăzi, la „Jurnal militar”, când credeți că va fi vârful și când credeți că vom fi scăpat din nou de acest pericol?

Bogdan Cârciumaru: Vârful care corespunde cu perioada concediilor ar putea fi în august-septembrie, după aceea, datorită scăderii interacțiunilor și terminării concediilor, s-ar putea să avem o revenire a numărului mic de infectări. Oricum, acest virus va rămâne prezent și va circula în populație.

Cristian Dumitrașcu:  Invitat la subiectul săptămânii a fost colonelul doctor Bogdan Cârciumaru, medic primar în secția boli infecțioase din Spitalul Clinic de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București. Domnule doctor, vă mulțumesc.

Bogdan Cârciumaru: Vă mulțumesc, am onoarea.

Institutul Inimii din Cluj: Peste 30.000 de pacienți beneficiază anual de investiția împotriva virusului SARS-COV-2!

Publicat de Andra Radu, 11 iulie 2022, 12:38

În contextul pandemiei generate de COVID-19, Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” a obținut un important ajutor printr-un proiect a cărui valoare s-a ridicat la 16.511.881,43 lei.

Proiectul „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 la nivelul Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu, Cod My SMIS 138819” a fost finanțat integral din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 – Axa prioritară 9. Noua investiție a ajutat ca peste 30.000 de pacienți să beneficieze anual de cele mai performante echipamente.

Perioada de implementare al proiectului a fost de 29 luni, respectiv între data 01 Martie 2020 și data 31 Iulie 2022. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea infrastructurii sanitare, prin investiții în dotări, care contribuie la dezvoltarea operaționalității la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate publică și îmbunătățind accesul la serviciile medicale de calitate.

Prin proiect s-a urmărit adaptarea tehnică și funcțională a infrastructurii Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj la situații epidemiologice de risc crescut, așa cum s-a dovedit a fi criza sanitară provocată de virusul SARS-COV-2, susținând substanțial creșterea siguranței pacienților și a personalului medical.

Institutul Inimii a achiziționat echipamente performante cum ar fi: un angiograf, un aparat portabil RX, aparat POC de testare și diagnostic COVID, aparate EKG, defibrilatoare, echipamente de imagistică medicală, sisteme pentru aspirație toracică, monitoare portabile pentru monitorizarea funcțiilor vitale, un sterilizator cu accesorii precum și mașina aferentă de spălat și dezinfectat instrumentar chirurgical, paturi ATI complexe și o targă telescopică hidraulică, stație de includere în parafină.

De asemenea, s-a achiziționat aparatură medicală compatibilă investigațiilor pediatrice de specialitate, respectiv: aparat de ventilație mecanică adult-pediatrică, NCPAP copii precum și multe alte echipamente medicale necesare desfășurării actului medical la standarde de înaltă performanță.

Secția modulară ATI COVID de la Spitalul Clinic Județean Brașov va continua să funcționeze!

Publicat de Andra Radu, 30 iunie 2022, 11:41

Secția modulară pentru terapie intensivă de la Brașov, construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență, va continua să funcționeze până la sfârșitul acestui an.

Potrivit unui proiect de hotărâre care va fi supus aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov de mâine, linia de gardă care deservește această secție are deja aprobarea Ministerului Sănătății.

Secția modulară ATI COVID, construită în vara anului 2020, are o capacitate de 28 de locuri la terapie intensivă. Schema de personal pentru linia de gardă prevede 20 de cadre medicale de specialitate.

Două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor în timpul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 10 martie 2022, 15:30

Cel puțin două treimi dintre gospodăriile cu copii au înregistrat o scădere a veniturilor de la declanșarea pandemiei de COVID-19 în urmă cu doi ani, potrivit unui nou raport publicat astăzi de UNICEF și Banca Mondială.

Raportul Impact of COVID-19 on the welfare of households with children [Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor cu copii]– care prezintă rezultatele obținute pe baza datelor din 35 de țări – relevă faptul că gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, peste trei sferturi dintre acestea confruntându-se cu o diminuare a veniturilor, în comparație cu 68% dintre gospodăriile cu unu sau doi copii.

Raportul menționează și faptul că, din cauza pierderii veniturilor, adulții din una din patru gospodării cu copii nu au avut ce mânca o zi întreagă sau chiar mai mult. Adulții din aproape jumătate dintre gospodăriile cu copii au declarat că renunță la o masă din lipsă de bani. Potrivit raportului, aproximativ un sfert dintre adulții din gospodăriile cu sau fără copii au afirmat că nu mai lucrează de când a început pandemia.

„Progresele modeste înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește reducerea sărăciei infantile riscă să fie anulate în toate părțile lumii. Familiile au înregistrat pierderi uluitoare. Anul trecut inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar peste două treimi dintre gospodăriile cu copii au obținut venituri mai mici. Familiile nu au suficienți bani pentru alimente sau servicii medicale esențiale. Nu își permit o casă. Este o situație cumplită, iar gospodăriile cele mai sărace se afundă și mai mult în sărăcie”, a afirmat Sanjay Wijesekera, directorul Grupului de Programe din cadrul UNICEF.

Conform raportului, copiii sunt privați de lucruri esențiale. Copiii din 40% dintre gospodării nu au fost implicați în nicio activitate educațională pe perioada închiderii școlilor. Având în vedere că datele sunt compilate la nivel de gospodărie, este posibil ca rata reală a participării să fie chiar mai mică la nivel individual, mai ales în cazul copiilor care provin din gospodării cu trei sau mai mulți copii.

„Întreruperea educației și a serviciilor medicale adresate copiilor, alături de cheltuielile medicale enorme pe care trebuie să le acopere din propriul buzunar peste un miliard de persoane, ar putea frâna dezvoltarea capitalului uman și atingerea nivelului de educație, sănătate și bunăstare de care au nevoie oamenii pentru a deveni membri productivi ai societății”, a declarat Carolina Sánchez-Páramo, director global pe probleme de sărăcie și echitate în cadrul Băncii Mondiale. „Aceasta ar putea duce la creșterea inegalității în cazul generațiilor viitoare, scăzând șansele ca acești copii să ducă un trai mai bun decât părinții sau bunicii lor”.

Deși gospodăriile cu trei sau mai mulți copii au fost cele mai afectate de pierderea veniturilor, acestea au beneficiat cel mai mult de ajutorul statului, 25% dintre ele accesând acest tip de sprijin, în comparație cu 10% dintre gospodăriile fără copii. Raportul notează faptul că acest lucru a contribuit la reducerea impactului negativ al crizei asupra gospodăriilor care au beneficiat de sprijin.

Raportul menționează că, înainte de COVID-19, unu din șase copii din lumea întreagă– adică 356 de milioane – s-au confruntat cu sărăcie extremă, membrii gospodăriei lor trebuind să supraviețuiască cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi. Peste 40% dintre copii trăiau în sărăcie moderată. Iar aproape un miliard de copii trăiau în sărăcie multidimensională în țările aflate în curs de dezvoltare, această cifră crescând cu 10% în urma pandemiei.

UNICEF și Banca Mondială fac apel la extinderea rapidă a sistemelor de protecție socială adresate copiilor și familiilor acestora. Acordarea de sprijin, inclusiv prin transferuri financiare și universalizarea alocației pentru copii, reprezintă o investiție importantă ce poate ajuta familiile să facă față dificultăților economice și să se pregătească pentru șocurile viitoare.

De la debutul pandemiei, peste 200 de țări sau teritorii au introdus mii de măsuri de protecție socială, iar Banca Mondială a acordat statelor aproximativ 12,5 miliarde de dolari pentru implementarea acestor măsuri, ajutând aproape un miliard de persoane la nivel mondial.

Certificatul verde, valabil 9 luni pentru cei care nu au doza booster!

Publicat de Andra Radu, 31 ianuarie 2022, 18:53

Uniunea Europeană va începe să aplice de la 1 februarie, noua regulă care limitează la 270 de zile (nouă luni) valabilitatea certificatului verde pentru călătoriile intra-europene după vaccinarea anti-COVID-19 cu schema completă alcătuită din două doze (sau o doză în cazul vaccinului Johnson & Johnson).

Măsura este obligatorie pentru toate statele membre ale UE, dar se aplică numai pentru călătoriile intra-comunitare, deciziile privind folosirea acestui certificat în alte scopuri pe plan intern (accesul în restaurante, la concerte sau la alte evenimente şi în alte spaţii) revenind fiecărui stat membru. Totuşi, Comisia Europeană le-a solicitat „să se alinieze cu perioada de valabilitate stabilită la nivel european”.

Limitarea valabilităţii certificatului verde fără doza de consolidare a fost decisă pe baza orientărilor Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), care a recomandat administrarea dozei „booster” odată cu trecerea a şase luni de la încheierea schemei complete de vaccinare, întrucât eficacitatea vaccinului scade în acest timp.

Începând de marţi intră în vigoare şi noile norme europene privind înscrierea dozelor „booster” pe certificatele de vaccinare. Astfel, acestea vor apărea cu înscrisul „3/3” în cazul vaccinurilor Pfizer, Moderna şi AstraZeneca şi cu „2/1” în cazul vaccinului Johnson & Johnson.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că România trebuie să se adapteze regulilor din UE cu privire la certificatul digital COVID-19.

Totuși, până la o nouă reglementare legislativă, certificatul digital este valabil pentru intrarea în ţara noastră şi pentru cei care au depăşit 9 luni de la vaccinarea cu schema completă şi nu au doza booster.

Flux nou de vaccinare pentru copii la centrul de la Cantina Municipiului Sibiu!

Publicat de Andra Radu, 26 ianuarie 2022, 09:47

Începând de astăzi, copiii cu vârstele între cinci şi 11 ani pot fi vaccinaţi împotriva COVID-19 la centrul din Cantina Municipiului Sibiu.

„Primăria Sibiu a operaţionalizat un flux nou de vaccinare la centrul de la Cantina Municipiului Sibiu (Calea Guşteriţei, nr. 22), dedicat copiilor cu vârsta între 5 şi 11 ani. Pentru aceasta, a fost asigurat personalul necesar, s-au făcut amenajările pentru respectarea circuitelor separate, indicate în normative, şi s-au achiziţionat echipamente medicale adaptate specificului pediatric.

Vaccinarea copiilor în acest centru va începe de miercuri, 26 ianuarie. Procesul de vaccinare se va desfăşura zilnic, de luni până duminică, între orele 08:15 – 19:45. Părinţii se pot prezenta cu copiii direct în centru sau pot face o programare pe platforma naţională de programări: vaccinare-covid.gov.ro, din contul lor, pentru centrele marcate cu P_PED”, se arată în comunicat.

De asemenea, este în continuare activ şi un flux dedicat persoanelor cu vârsta de peste 12 ani, deschis conform aceluiaşi program.

Daniel Petrescu: “Vom continua să ne îndeplinim angajamentele în teatrele de operații, prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și activi în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 12:17

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul Săptămânii realizat cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

Anul 2021 a fost din punct de vedere militar un an cu multe provocări, cu exerciții majore desfășurate pe teritoriul României, cu intrarea în dotare a unor capabilități de ultimă oră cum, sunt sistemul de rachetă Patriot, lansatoarele multiple de rachete HIMARS, dar și transportoarele blindate Pirania V.

A fost și anul în care Armata Română a încheiat misiunea din Afganistan. Despre toate acestea, dar și despre ceea ce va fi în 2022, aflați din interviul de la Subiectul săptămânii pe care l-am realizat cu șeful Statului Major al Apărării, cu generalul Daniel Petrescu.

Domnule general, bună dimineața! Bine ați venit la ,,Jurnal militar” și ,,La mulți ani”, că e prima oară când ne vedem anul acesta!

Daniel Petrescu, general, șeful Statului Major al Apărării: La mulți ani și cele mai bune urări și radioascultătorilor! E într-adevăr prima întâlnire din acest an. Începem în forță 2022.

Cristian Dumitrașcu (realizator): 2022 în forță, după un an foarte interesant 2021, în care aţi avut multă treabă în care aţi avut, în afară de întâlnirile foarte importante cu oficialii din toată lumea și cu aplicații comune, cu misiune încheiată în Afganistan.

Daniel Petrescu: Sunt tentat să spun că a fost un an dificil, dar cred că formularea mai corectă este ,,a fost un an de activitate în condiții dificile.” Armata României și-a îndeplinit obiectivele și în anul 2021, așa cum am făcut-o și pe parcursul anilor anteriori, dar a trebuit să acționăm în condiții de pandemie.

În primul rând, acesta a influențat modul în care ne-am organizat activitățile, a influențat procesul de instruire și a impus un efort mai mare la nivelul tuturor structurilor. În primul rând, am continuat să sprijinim autoritățile publice centrale și locale în activitatea de combatere a pandemiei și este binecunoscut efortul nostru, nu m-aş mai referi la el.

În al doilea rând, am continuat să ne îndeplinim obligațiile luate în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene, dar și a altor organizaţii de securitate și am menținut o prezență consistentă în teatrele de operații.

Am încheiat într-adevăr misiunea din Afganistan, dar am participat cu militari din Forțele navale în misiunea Uniunii Europene -IRINI. Am obținut aprobarea Parlamentului și pregătim pentru acest an participarea forţelor  Armatei României în misiunea din Mali. De asemenea, am menținut o prezență consistentă în Balcani, am crescut forțele ca rezervă operațională pentru acest teatrul de operații, am crescut participarea la forța de răspuns a NATO și de asemenea participarea în cadrul Grupului de luptă privind prezența înaintată a NATO în Polonia și în statele baltice.

Deci, din punct de vedere al participării în teatrele de operații, continuăm să ne îndeplinim angajamentele. Am avut succes și în cadrul unor programe de înzestrare și cel de-al doilea batalion de mijloace de luptă Piranha V au intrat în dotarea Brigăzii multinaționale. Am finalizat chestiunile care țin de completarea primei escadrile de F-16 sistemele HIMARS și Patriot, primele sisteme, lucrăm la operaționalizarea acestora și ne așteptăm să primim în continuare următoarele sisteme din cadrul acestor programe.

De asemenea, în cadrul programului de autovehicule Iveco, au intrat în înzestrare mai multe autovehicule de acest tip pentru Forţele Terestre Române și pentru celelalte categorii de forțe. Deci și pe palierul programelor de înzestrare, lucrurile au funcționat bine. Am pregătit pentru anul 2022 completarea Forțelor aeriene cu Escadrila a doua și a treia de avioane F-16.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Când vorbeați, m-am dus cu gândul la parada militară din 1 decembrie de anul trecut. A fost poate cea mai spectaculoasă paradă din punctul ăsta de vedere, pentru că au intrat în dotarea armatei lucruri noi, scumpe și utile și cred că și oamenii care au ascultat și la radio și care au fost și în fața televizorului, dar au fost și la Arcul de Triumf, au putut să  vadă cu ochii lor această realitate așa cum, de asemenea, aţi spus despre participarea în teatrele de operații, în fiecare săptămână la radio, la ,,Jurnal militar”, există rubrica ,,Misiuni internaționale” – unde noi relatăm din fiecare teatru de operații. Anul 2022 vine sub auspicii complicate, dar bănuiesc că optimiste.

Daniel Petrescu: Trebuie să fim nişte optimişti bine informaţi. Mă uitam pe o serie de analize privind principalele trenduri în anul 2022. Este evident că și acest an va fi un an dificil, în primul rând pentru că pandemia de COVID-19 continuă să se manifeste. Sunt și anumite trenduri economice asociate, provocări în creșterea economică, inflație, criza energetică, prețurile mari la energie cu care ne confruntăm în acest moment, forța de muncă afectată de pandemia de COVID-19.

Dar eu sper în continuarea revirimentului economic, nu numai în plan național, ci și în plan european și global, astfel încât să putem avea asigurate resursele pe care ni le-am planificat în acest an, pentru că foarte mult din tot ceea ce ne propunem să întreprindem depinde de alocarea a 2% din PIB pentru Armata României.

De fapt, prioritățile noastre se situează pe trei paliere mari. În primul rând, să consolidăm ceea ce avem, să menținem starea lor operațională și să putem să ne executăm misiunile cu dotarea pe care o avem în acest moment, să operaționalizăm noile sisteme, iar cel de-al doilea palier pe care ne concentrăm efortul este să construim capabilități noi, care sunt relevante în condițiile noului tip de război și în condițiile evoluțiilor din mediul de securitate. Şi cel de-al treilea palier, poate tot atât de important, sau mai important – ne concentrăm asupra personalului. Este vorba de instrucția, educația, sistemul militare de învățământ și sistemul sanitar.

Ne propunem o reformă profundă în acest sistem pe care să o continuăm, pentru că de fapt, planificarea pentru această reformă a început în 2020, o dată cu procesul de analiză strategică a apărării. Vom continua să ne îndeplinim angajamentele, este clar, și în teatrele de operații și prin punerea la dispoziție a unităților pe care le construim pentru NATO. Vom fi prezenţi și vom fi activi și în continuare în sprijinul populației civile și în sprijinul autorităților locale și cred că Armata României va fi prezentă oriunde societatea va avea nevoie de ea.

De fapt, privind din nou în anul 2021, faptul că am continuat să ne păstrăm în topul încrederii populației reflectă foarte bine modul în care fiecare dintre militarii Armatei şi-a îndeplinit datoria. Mă aștept să continuăm să ne îndeplinim această datorie și în anul 2022 şi mă aștept la un salt atât în ceea ce privește capabilitățile pe care le avem, cât și în privința mentalității personalului.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este și început de an de instrucție și care, presupun că aici poate fi un răspuns: interoperabilitate și integrarea noii tehnici – până la urmă, cred că ăsta poate să fie un moment important în anul de instrucție.

Daniel Petrescu: Este foarte important, pentru că am investit resurse în capabilități noi. Este important să operaționalizăm aceste resurse și să le menținem operaționale, într-un timp cât mai scurt să realizăm acest obiectiv. Este un efort, pentru că să ai materialul, personalul, acestea sunt doar câteva părți.

Trebuie să actualizăm și doctrina, trebuie și elementele de susținere logistică, sunt mai multe chestiuni asociate construcției unei capabilități. Instrucția este un proces continuu pe care îl desfășurăm în toate unitățile.

Fiecare unitate are obiectivele ei stabilite. Ceea ce ne propunem să facem de la Statul Major al Apărării este să urmărim mai îndeaproape atingerea acestor obiective în fiecare unitate, să accelerăm procesul de digitalizare, vom extinde acest tip de verificare, de cursuri. Avem o acțiune într-o situație complicată nu numai din punct de vedere al securității, cât și din punct de vedere ale efectelor pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La sfârșit, întrebarea tradițională, pe care probabil că o țineți minte de fiecare dată când ne vedem; avem mesaje care ne vin de la ascultători, mai ales în situația asta de început de an complicat, special aici la noi în sud-estul Europei, ați avut mereu un mesaj foarte solid, un mesaj în care aţi venit și aţi spus că nu suntem singuri.

Daniel Petrescu: Nu numai că suntem în cea mai puternică alianță pe care istoria a cunoscut-o, dar suntem un membru respectat în această alianță prin faptul că investim resurse și ne consolidăm capabilitățile proprii.

Eu mă aștept și noi milităm pentru mai multă prezență NATO în România și în același timp, să avem ceea ce ne trebuie să acționăm cu NATO. Ascultătorii noștri trebuie să aibă încredere în Armata României, suntem în măsură să ne îndeplinim misiunile și în același timp, trebuie să știe că suntem permanent preocupați să ne întărim tot ceea ce ține de participarea României la apărarea națională și la securitatea națională.

Vreau să le mulțumesc militarilor pentru acest efort și vreau să îmi exprim în continuare și încrederea mea că fiecare își va face datoria în 2022. Mesajul pe care putem să îl trimitem tuturor este un mesaj de încredere și de siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu și un an mai bun tuturor!

CNSU adoptat o hotărâre privind prelungirea stării de alertă şi a măsurilor pentru combaterea pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 5 ianuarie 2022, 15:08

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, miercuri, o hotărâre privind prelungirea stării de alertă, dar şi o serie de măsuri care să fie aplicate pe durata acesteia, printre care obligativitatea purtării măştilor de protecţie de tip medical sau FFP2.

Vor fi exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:

• copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
• persoanele care sunt singure în birou;
• prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
• reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
• vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise, cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
• persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.

Art.2 – Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 08.01.2022, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art.3 – Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situația aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administrației publice centrale.

Art.4 – Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activității autorităților/operatorilor economici deținători de infrastructuri critice, prin acte
administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare
pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea
săptămânală a tuturor angajaților, desfășurarea activității în schimburi sau ture
cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măști cu un grad mai
ridicat de protecție (FFP2) în zonele aglomerate.

Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Anexa la HCNSU nr. 1 din 05.01.2022
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE
APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ

1. Se propune menținerea coordonării operaționale a serviciilor publice de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, iar coordonarea poliției locale de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.

2. Se propune menținerea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale
de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii
și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, precum
și obligativitatea stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de
sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

3. Se propune menținerea obligației furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.

4. Se propune menținerea obligației desfășurării, în regim permanent, a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.

5. Se propune menținerea obligativității purtării a măștii de protecție doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura și nasul, în toate spațiile publice închise și deschise, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de
persoane:
a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3
metri între persoane;
d) reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării
distanței de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflați în spații închise sau deschise cu condiția respectării distanței
de minimum 3 metri între aceștia și oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă
solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activități sportive.

7. Se propune menținerea posibilității izolării și carantinării persoanelor care
sosesc din țări cu risc epidemiologic ridicat în condițiile stabilite prin Hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență /ordin al ministrului sănătății.

8. Se propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate
publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi
auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență
a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără
dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.

9. Se propune menținerea restricțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferințe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive și altele asemenea), precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații deschise sau închise și desfășurarea acestora în condițiile punctelor 10-25.

10.Se propune menținerea posibilității desfășurării activităților de pregătire fizică
în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente
și competiții sportive organizate pe teritoriul României numai în condițiile stabilite
prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.

11.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei
complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

12.Se propune ca organizarea și desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafață a arenei, asigurarea unei distanțe de minimum 2 metri între persoane și purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

13. Se propune ca activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, a instituțiilor de
spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și
evenimentele culturale în spații închise sau deschise, să se desfășoare numai în
condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.

14. Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în
cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise
sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea publicului
până la 50% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție,
în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică
sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a
180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

15.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

16.Se propune ca, în condițiile pct. 13, organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5:00-22:00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție, în județele/localitățile în care rata de incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

17. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

18. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

19. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5:00-22:00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

20. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

21. Se propune ca, în condiţiile pct. 20, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase să fie permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

22. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

23. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, sub supravegherea unui medic epidemiolog.

24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurată o distanţă de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi să fie respectate regulile de protecţie sanitară.

25. Se propune menţinerea măsurii referitoare la organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

26. Se propune menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

27. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe, Angola şi Zambia.

28. Se propune menţinerea competenţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta măsuri de suspendare a zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările cu risc epidemiologic ridicat, care au fost stabilite prin hotărâre a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Institutul Naţional de Sănătate Publică.

29. Se propune exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul prevederile pct.28 a următoarelor categorii de zboruri:

a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;
j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.

30. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.

31. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

31.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.

31.2 la frontiera româno-bulgară:

a) Lipniţa, judeţul Constanţa;
b) Dobromir, judeţul Constanţa.

32. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

33. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

34. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 32 şi 33 să se aplice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

35. Se propune ca în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 32, 33 şi 34 este restricţionată sau închisă, să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

36. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Se propune consumarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

37. Se propune ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizare a schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

Se propune ca măsura să nu se aplice persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.

38. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.

39. Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.

40. Se propune ca activitatea de cazare în structurile de primire turistice să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

41. Se propune menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.

42. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5:00-22:00.

43. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

44. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22:00-05:00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

45. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

46. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

47. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

48. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

49. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

50. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

51. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

52. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

53. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

54. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness să se desfăşoare în condiţiile ordinului comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

55. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

56. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

57. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

58. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5:00-22:00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

59. Se propune ca desfăşurarea activităţii operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 5:00-22:00.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

60. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

61. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenorialului şi turismului şi al ministrului sănătăţii.

62. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

63. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

64. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea în creşe, să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei şi al ministrului sănătăţii.

65. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi tip after-school să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitarea a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

66. Se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

67. Se propune ca activitatea pieţelor agroalimentare, inclusiv a pieţelor volante, să se desfăşoare în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

68. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

69. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori.

Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

70. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.

71. Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.

72. Se propune ca accesul persoanelor, cu excepţia angajaţilor, participanţilor în cadrul procedurilor judiciare, disciplinare, contravenţionale, administrativ jurisdicţionale şi a celor administrative din motive de ordine şi siguranţă publică, persoanelor care necesită servicii medicale şi prestaţii sociale, precum şi persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatorilor economici cu capital public să fie permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

73. Se propune ca prin excepţie de la prevederile pct. 72 să fie permis accesul avocaţilor pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

74. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 72 să fie aplicate şi pentru operatorii economici care funcţionează în clădiri cu birouri private în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50 de persoane simultan.

75. Se propune ca instituţiile publice şi operatorii economici să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea accesului la serviciile publice oferite, în situaţii urgente (de exemplu: eliberare certificat de deces, certificat de naştere şi altele asemenea) şi persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prin organizarea activităţii în mediul on-line, în spaţii deschise, la ghişee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiţii care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2.

76. Se propune ca accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să fie permis în lăcaşurile de cult, unde se desfăşoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, şi în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare şi băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de protecţie sanitară.

77. Prin incidenţa cumulată la 14 zile se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16:00.

Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile teritoriale judeţene, este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate şi se transmite şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

78. Se propune ca realizarea constatării încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor la 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre să se realizeze în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

79. Se propune ca direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti să calculeze zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor la 14 zile, astfel cum este calculată potrivit dispoziţiilor pct. 77 şi să prezinte comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

80. Se propune ca zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicaţia „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prezinte automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul calculului ratei de incidenţă conform formulei de la pct. 77.

81. Se propune ca atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să se realizeze prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada să fie făcută prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

82. Se propune menţinerea obligaţiei pentru organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit prezentei de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă ‘Check DCC’ pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat sau documentele pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

83. Se propune exceptarea persoanelor, de la măsurile prevăzute în prezenta hotărâre, care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani şi sunt însoţite de o persoană cu vârsta mai mare de 18 ani şi care face dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba!

Publicat de Andra Radu, 4 ianuarie 2022, 17:00 / actualizat: 4 ianuarie 2022, 18:13

Şapte centre de evaluare pentru bolnavii de COVID-19 au fost înfiinţate în judeţul Alba în contextul creşterii numărului de cazuri şi al debutului valului 5 al pandemiei, respectiv în Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeş, Abrud şi Cugir, a informat Direcţia de Sănătate Publică.

Astfel de centre funcţionează pe lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, Spitalele Municipale Aiud (aici, din 17 ianuarie), Blaj şi Sebeş, Spitalele Orăşeneşti Abrud şi Cugir şi Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud.

În condiţiile în care medicul specialist din centrul de evaluare unde se prezintă pacientul, urmare a evaluării consideră că se impune internarea, pacientul va fi transferat într-o secţie destinată tratării pacienţilor COVID-19.

Totodată, dacă medicul consideră că este necesară administrarea anticorpilor monoclonali, pacienţilor le va fi administrat acest tratament, cu condiţia rămânerii sub supraveghere medicală în centrul de evaluare pentru minimum 6 ore, conform metodologiei, după care aceştia pot să îşi continue tratamentul medicamentos la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie.

DSP Alba precizează că, în cazul în care va fi necesar, numărul paturilor poate fi suplimentat.

Numărul de cazuri de COVID-19 a început să crească în judeţul Suceava!

Publicat de Andra Radu, 28 decembrie 2021, 17:54

Numărul de cazuri active de COVID-19 a început să crească în judeţul Suceava, ajungând la 229 în ultimele 24 de ore, comparativ cu 213 la raportarea precedentă.

Potrivit Prefecturii Suceava, în judeţ au fost internate în ultimele 24 de ore patru persoane suspecte de infecţie cu SARS-CoV-2, alte două au fost externate, iar două au decedat.

Din totalul celor 480 pacienţi internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, 42 sunt diagnosticaţi cu COVID-19, alţi 14 se află în zona tampon şi 424 pacienţi sunt cu alte afecţiuni non-COVID.

Dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 din SJU Suceava, unul prezintă forme uşoare ale bolii, 18 au forme medii, 19 prezintă forme severe, iar patru cu forme grave sunt internaţi în secţia ATI, unul fiind intubat.

SJU Suceava dispune, la această dată, de 432 paturi libere, dintre care 93 pentru pacienţi cu patologie COVID-19 şi 314 în sectorul non-COVID.

La unitatea ATI sunt disponibile şase paturi pentru pacienţi cu COVID-19, sunt 30 de ventilatoare libere, dintre care nouă pentru pacienţi cu COVID-19 şi 21 pentru pacienţi non- COVID.

Totalul persoanelor internate şi diagnosticate cu COVID-19 la nivelul judeţului Suceava este de 70, iar numărul persoanelor suspecte de COVID-19 este de 20.

La nivelul judeţului sunt disponibile în spitale 178 locuri libere pentru patologia COVID şi 42 locuri pentru zona tampon.

Revelion în Piaţa Revoluţiei din Arad!

Publicat de Andra Radu, 10 decembrie 2021, 17:06

Primăria Arad va relua tradiţia organizării petrecerii publice de Revelion, în Piaţa Revoluţiei, după un an de pauză impusă de pandemia de COVID-19.

Din cauza timpului scurt rămas de la ridicarea unor restricţii vor fi contractaţi mai mult artişti locali pentru concerte.

Petrecerea publică, care în fiecare an atrăgea mii de persoane, va avea loc tot în Piaţa Revoluţiei, în faţa Palatului Administrativ.

Anul trecut, autorităţile locale au organizat primul Revelion online, folosind o platformă prin care a transmis spectacole, în timp ce evenimentele obişnuite din stradă, precum concerte şi jocuri de artificii, au fost anulate din cauza măsurilor de restricţie impuse de pandemie.

A fost pentru prima dată când trecerea dintre ani a fost sărbătorită în mediul online, pe platforma special concepută, denumită „Scena Online Arad”.

UNICEF: COVID-19, cea mai mare criză globală care afectează copiii!

Publicat de Andra Radu, 9 decembrie 2021, 09:58

COVID-19 afectează copiii la o scară fără precedent, provocând cea mai mare criză resimțită de copii pe care a cunoscut-o UNICEF în toată activitatea sa de 75 de ani, afirmă agenția ONU dedicată copiilor într-un raport publicat astăzi.

Raportul Preventing a lost decade: Urgent action to reverse the devastating impact of COVID-19 on children and young people [Prevenirea unui deceniu pierdut: acțiuni urgente pentru contracararea impactului devastator al COVID-19 asupra copiilor și a tinerilor] prezintă diferitele moduri în care COVID-19 periclitează decenii întregi de progrese realizate în vederea eliminării provocărilor majore cu care se confruntă copiii, precum sărăcia, sănătatea, accesul la educație, nutriția, protecția copilului și bunăstarea mintală.

Documentul avertizează că, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, impactul COVID-19 devine tot mai amplu, ceea ce adâncește sărăcia, intensifică inegalitățile și amenință drepturile copilului la un nivel fără precedent.

„De-a lungul întregii noastre activități, UNICEF a contribuit la crearea unui mediu mai sănătos și mai sigur pentru copiii din întreaga lume, obținând rezultate extraordinare pentru milioane de copii”, a declarat Directorul Executiv al UNICEF Henrietta Fore.

„Aceste realizări sunt acum în pericol. Pandemia de COVID-19 este cea mai mare amenințare la adresa progreselor realizate pentru copii în toți cei 75 de ani de activitate. În timp ce numărul copiilor flămânzi, neșcolarizați, abuzați, săraci sau obligați să se căsătorească este în creștere, numărul copiilor care au acces la servicii medicale, vaccinuri, hrană suficientă și servicii esențiale este în scădere. Într-un an în care ar trebui să privim înainte, facem pași înapoi”.

Raportul estimează că alte 100 de milioane de copii trăiesc acum în sărăcie multidimensională din cauza pandemiei, o creștere de 10 procente față de anul 2019.

Aceasta înseamnă aproximativ 1,8 copii pe secundă de la mijlocul lui martie 2020. Mai mult, raportul atenționează că avem o cale lungă de parcurs pentru a recupera terenul pierdut – chiar și cel mai optimist scenariu prevede că va fi nevoie de șapte sau opt ani pentru a ne redresa și a reveni la rata sărăciei infantile de dinaintea COVID-19.

Raportul prezintă și alte dovezi ale regresului, afirmând că numărul copiilor care trăiesc acum în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu aproximativ 60 de milioane față de situația de dinaintea pandemiei.

În plus, în 2020, peste 23 de milioane de copii au ratat vaccinuri esențiale – o creștere de aproape patru milioane față de 2019 și cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.

Chiar și înaintea pandemiei, la nivel mondial, în jur de un miliard de copii sufereau din cauza a cel puțin unei forme de lipsuri severe, neavând acces la educație, sănătate, locuințe, nutriție, salubritate sau apă.

Numărul lor este în creștere acum, când redresarea inegală accentuează diferențele tot mai profunde dintre copiii înstăriți și cei săraci, cei mai afectați fiind copiii cei mai marginalizați și mai vulnerabili. Raportul notează următoarele:

• În punctul maxim al pandemiei, peste 1,5 miliarde de elevi se aflau în afara sistemului de învățământ din cauza închiderii școlilor la nivel național. În plan mondial, aproape 80% dintre cursuri nu s-au putut desfășura cu prezență fizică din cauza închiderii școlilor în primul an de criză.
• Tulburările de sănătate mintală afectează peste 13% dintre adolescenții în vârstă de 10–19 ani din întreaga lume. Până în octombrie 2020, pandemia perturbase sau întrerupsese funcționarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre țările lumii.
• Până la finalul deceniului, este posibil să aibă loc alte 10 milioane de căsătorii timpurii ca urmare a pandemiei de COVID-19.
• Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane de copii în ultimii patru ani. Alte 9 milioane de copii riscă să devină victime ale exploatării prin muncă până la finele anului 2022 din cauza creșterii nivelului de sărăcie provocate de pandemie.
• În punctul maxim al pandemiei, 1,8 miliarde de copii trăiau în 104 țări în care au fost serios perturbate serviciile de prevenire a violenței și de intervenție în caz de violență.
• 50 de milioane de copii suferă de emaciere, cea mai gravă formă demalnutriție, iar numărul lor s-ar putea să crească cu 9 milioane până în 2022 din cauza impactului pandemiei asupra alimentației copiilor, a serviciilor de nutriție și a practicilor de hrănire.

Pe lângă pandemie, raportul atrage atenția asupra altor amenințări ce pun serios în pericol drepturile copilului. La nivel global, 426 de milioane de copii – aproape unu din cinci – trăiesc în zone în care se întețesc conflictele, având un impact tot mai mare asupra civililor și afectând copiii într-un mod disproporționat.

Femeile și fetele sunt expuse celui mai mare risc de violență sexuală din cauza conflictelor. Nevoile umanitare sunt provocate de conflicte în proporție de 80%. De asemenea, aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre copiii lumii – trăiesc în țări ce prezintă un „risc extrem de ridicat” în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice.

În vederea asigurării unui răspuns, a redresării și a reimaginării viitorului fiecărui copil, UNICEF continuă să facă apel la:

• realizarea de investiții în protecția socială, capitalul uman și o redresare incluzivă și durabilă;
• stoparea pandemiei și neutralizarea regresului alarmant în domeniul sănătății și nutriției copilului,inclusiv prin folosirea rolului vital al UNICEF în distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19;
• realizarea unei reconstrucții mai solide, asigurând fiecărui copil o educație de calitate, protecție și sănătate mintală;
• dezvoltarea capacității de reziliență pentru o mai bună prevenire, intervenție și protecție a copiilor în situații de criză, inclusiv prin abordări noi ce vizează eliminarea foametei, protejarea copiilor împotriva schimbărilor climatice și reconfigurarea cheltuielilor în caz de dezastru.

„Într-o perioadă caracterizată prin pandemie globală, intensificarea conflictelor și agravarea schimbărilor climatice, este cu atât mai important să dăm întâietate copiilor”, a declarat Fore.

„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. În efortul de a ne trasa parcursul comun pentru următorii 75 de ani alături de guverne, donatori și alte organizații, trebuie să punem copiii pe primul loc pe lista investițiilor și pe ultimul loc pe lista restricțiilor financiare. Viitorul nostru depinde de prioritățile pe care le stabilim în prezent”.

Repatrierea românilor din Africa de Sud

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 14:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule comandant, bună ziua și bun venit la „Jurnal Militar”, bun venit la Radio!

Răducu Moise: Bună ziua, vă salut pe dumneavoastră și ascultătorii dumneavoastră!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aş fi putut să mă adresez și cu formula militară „Am onoarea să vă salut!”, pentru că ați fost pilot militar, pilot de avion supersonic pe MIG-21 și, cumva, aș vrea să pornim de aici discuția, după care să mergem către zborul pe care l-ați efectuat dinspre Africa de Sud înapoi, cu românii de acolo. Ați îmbrăcat mai întâi costumul de pilot militar. Când se întâmpla asta?

Răducu Moise: Cariera mea a început în armată, cu Liceul militar, în 1991, apoi Academia Forțelor Aeriene, prima promoţie de la Brașov, pe care am terminat-o în 1999, după care am fost detaşat ca pilot militar de MiG 21 la unitatea militară de la Fetești, de la Borcea.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi cât ați zburat pe MiG?

Răducu Moise: Şapte ani, între 2000 și 2007. Eu consider că a fost o perioadă extraordinară, perioada imediat următoare în care România a intrat în NATO, iar programul pe care piloții l-au avut la momentul respectiv, programul de pregătire, de training a fost destul de mare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către acest zbor în ajutorul românilor care au fost surprinși de această carantină rapidă, în urma acestui nou tip de virus mutant, presupun că a fost o pregătire rapidă și cu privire la protecția dumneavoastră epidemiologică?

Răducu Moise: Da. Într-adevăr, timpul de pregătire a fost foarte scurt, practic, o zi și o noapte am avut la dispoziție să pregătim această misiune, că a fost o misiune, nu putem spune că a fost un zbor normal. Eforturi au fost făcute din partea tuturor celor implicați, adică toate departamentele, nu numai piloţi sau însoţitori de bord, conducerea companiei, departamentul comercial. Legat de protecție, având în vedere pandemia, pot spune că eram pregătiți din punctul ăsta de vedere, pentru că în ultimii doi ani de zile am încercat să ne protejăm echipajele și nu numai echipajele de zbor, ci şi colegii de la departamentul tehnic, de la departamentul security. Nu a fost o surpriză pentru noi, avem deja experienţă și în ultimul timp, Tarom chiar a făcut eforturi majore să ajute cât se poate la acest gen de misiuni, când a fost solicitat. S-au mai făcut misiuni de transport aerian chiar și a trupelor noastre militare din Mali sau din alte destinaţii. Acum a apărut această cursă din Africa de Sud, care, după părerea mea, a fost destul de dificilă, luând în considerare numai faptul că a fost foarte lungă. Tarom nu operează curse de peste 11, 12 ore în mod normal. Avem avioane mediu curier și e destul de dificil să executăm o cursă așa de lungă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie să fie un sentiment foarte special. Sigur, dumneavoastră sunteți obișnuiți cu asta, să mergi, practic, în aceeași zi din emisfera sudică în emisfera nordică sau, în fine, din nordică în sudică și înapoi. Este o meserie foarte, foarte frumoasă, sigur că da, a oamenilor care știu carte, care au instrucție și care sunt și curajoși. Această meserie ați deprins-o, după cum spuneam, în armată și voiam să vă întreb dacă la ora asta duceți dorul stilului cu totul diferit de a pilota un avion de vânătoare sau sunteți mai confortabil și mai mulțumit pe un avion de transport pe linia cea mai importantă a României, pe Tarom?

Răducu Moise: Sincer, sper ca colegii pe care îi am acum în aviaţia civilă să nu se supere pe mine, dar, da, simt dorul zborului cu un avion supersonic, cu un avion militar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru cei care ascultă la radio și nu au neapărat cunoștințe nici militare și nici aviatice, pentru că diferențele mari sunt?

Răducu Moise: Pentru că eu cred că mie mi se potrivea mai bine, da să știți că provocări sunt și de o parte și de cealaltă și frumusețea profesiei o pot vedea și acolo și aici. Gândiţi-vă numai la un singur aspect, și în viaţia militară şi la aviaţia civilă, dacă jos plouă, ai ocazia să vezi soarele în fiecare zi când zbori, iar asta pentru mine este un lucru foarte frumos și foarte important. De fiecare dată când mă urc în avion eu simt că mă rup de absolut orice este jos. Frumuseţea zborului cu un avion militar este că avionul ăsta este numai al tău, dar ai o zonă de antrenament sau de desfășurare a misiunii care îţi este destinată doar ție sau unui grup de avioane, mai multe avioane care desfășoară aceeași misiune. La aviația civilă și acolo, bineînțeles, să nu fiu înţeles greşit, regulile sunt și de o parte și de cealaltă. La aviaţia civilă, într-adevăr, trebuie să urmezi strict niște reguli și e foarte bine că este așa, mai ales că și la Tarom prioritățile sunt în ordine: siguranță, securitate, punctualitate şi confort al pasagerilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ultima întrebare: dacă nu ați simțit presiunea responsabilității având în vedere că adineauri aţi spus că la aviația militară erați dumneavoastră singur în avion, așa cum este un pilot de vânătoare, și, iată, ați trecut în altă ligă într-un fel, în care aveți în responsabilitatea dumneavoastră sute de oameni la un zbor. A fost o presiune pe care a trebuit să o depășiți?

Răducu Moise: A fost o presiune, este o presiune și acum. Nu pot să spun că nu simt o presiune, chiar şi în momentul de față şi totuşi am o experienţă de peste 10.000 de ore de zbor, dar este o presiune constantă. Presiune era și acolo, responsabilitățile erau aproape la fel și în partea militară și aici în partea civilă. Acolo, să zic, eram singur în avion, dar colaboram cu colegii cu care zburam în formație, cu care desfășuram misiuni, doar că nu erau lângă mine, erau în alte avioane, dar colanorarea era aceeaşi. La aviația civilă în schimb, trebuie să ținem cont și de faptul că pasagerul are nevoie de siguranță, are nevoie de confort și noi trebuie să le oferim lucrurile acestea. Zburaţi cu Tarom!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult! Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul pilot la Tarom Răducu Moise. Domnule comandant, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Răducu Moise: Şi eu vă mulțumesc! Vă urez o zi bună!

Nou maraton de vaccinare în spitalele militare

Publicat de prosavioleta, 8 decembrie 2021, 13:27

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un nou maraton de vaccinare a fost organizat de Ministerul Apărării în sprijinul Campaniei naționale de combatere a pandemiei de COVID-19. Centrele de vaccinare din șase spitale militare – Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Constanța și Timișoara – au fost deschise începând cu ora 8:00 a zilei de miercuri, 1 decembrie până joi, ora 16:00. Procesul de vaccinare pentru persoanele planificate prin intermediul platformei electronice s-a desfășurat în regim normal, conform programărilor existente. Timp de o lună, programul de funcționare al centrelor de vaccinare ale Armatei va fi între 8:00 și 16:00 în zilele lucrătoare, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale vor fi vaccinate doar persoanele înscrise în Platforma Națională de Programare pentru Vaccinarea împotriva COVID-19.

Paradă Militară Naţională de la Bucureşti

Publicat de Gabriel Stan, 3 decembrie 2021, 16:13

Cu mic cu mare, românii au ieșit la parada din acest an, de 1 Decembrie, fiind contorizate câteva mii de persoane care au asistat la acest eveniment măreț. Asta și din cauza pauzei din anul 2020, precedate de pandemia de Covid-19, cea care a stopat desfășurarea.

De ziua Națională a României, la 103 ani, bucureștenii au asistat la parada organizată la Arcul de Triumf.

Aproximativ 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor, la care s-au alăturat militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice au fost la parada din acest an.

La final, oamenii au avut ocazia să se fotografieze cu militarii prezenți la expoziția de tehnică militară și au oferit câteva opinii în legătura cu parada organizată în acest an.

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români!

Sursa foto: Gabriel Stan

Continuă misiunile de transport medical

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 12:20

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Forțele Aeriene Române au continuat și în această săptămână misiunile de transport medical în contextul pandemiei de COVID-19. Două persoane recuperate în urma bolii au fost repatriate din Danemarca și, respectiv, Germania cu o aeronavă militară C-27 Spartan, configurată pentru misiuni medicale.

Pe timpul zborului, pacienții au fost monitorizaţi de specialiștii din cadrul SMURD și ai Bazei 90 Transport Aerian. Parte a implicării armatei în sprijinul gestionării situației sanitare actuale este și misiunea subofițerilor sanitari ai Spitalului Militar de Urgență Focșani, care au sprijinit timp de o lună actul medical în Spitalul Modular de la Lețcani, județul Iași, destinat îngrijirii formelor medii și grave ale pacienților cu COVID-19.

Continuă misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române

Publicat de Gabriel Stan, 17 noiembrie 2021, 12:53

Anca Făgăraș (realizator rubrică): Misiunile umanitare ale Forțelor Aeriene Române, în contextul pandemiei de COVID-19, continuă. Şase pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă, au fost transportați zilele trecute cu o aeronavă C-27J Spartan, configurată pentru misiuni medicale, în Cehia și în Italia pentru tratamente de specialitate. Aeronavele militare sunt pregătite să desfășoare în continuare astfel de misiuni.

Testele COVID-19 pe bază de salivă trebuie să ajungă în şcoli în zilele următoare!

Publicat de Andra Radu, 16 noiembrie 2021, 09:40

Sorin Cîmpeanu a anunţat, luni, că testele COVID-19 pe bază de salivă, non-invazive, pentru elevi trebuie să ajungă în şcoli în zilele următoare, până la începutul săptămânii viitoare.

„S-au semnat vineri contractele subsecvente, după ce la începutul săptămânii trecute s-au semnat acordurile cadru pentru cele trei loturi. Contractele subsecvente sunt semnate, cei care au câştigat licitaţia au la dispoziţie între una şi cinci zile pentru a depune scrisorile de garanţie bancară. Nu ai controlul dacă o să depună într-o zi sau în cinci zile.

Dacă depun, de exemplu, mâine, poimâine contractul începe să se execute. Termenul de livrare pentru lotul 1 este între una şi cinci zile. Deci, le putem avea miercuri, le putem avea joi, le putem avea vineri, le putem avea săptămâna viitoare, luni”, a declarat Sorin Cîmpeanu la un post de televiziune.

El a adăugat că se aşteaptă, totuşi, ca testele să sosească până la finalul săptămânii în curs.

„Aşteptarea mea este, aşa cum am primit informaţia, la finalul acestei săptămâni. Dar, se poate foarte bine să fie şi luni, marţi, la începutul săptămânii viitoare”, a menţionat ministrul interimar al Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a precizat că toţi elevii urmează să fie testaţi, indiferent dacă sunt sau nu sunt vaccinaţi anti-COVID-19.

Românii care călătoresc în Bulgaria au nevoie de un test PCR negativ!

Publicat de Andra Radu, 9 noiembrie 2021, 09:45

Românii care intenționează să călătorească pe teritoriul Bulgariei au nevoie de un test PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore, chiar dacă sunt vaccinați sau au trecut prin boală, potrivit MAE.

Cei care nu au un certificat verde care atestă vaccinarea sau vindecarea de COVID pot prezenta doar testul PCR, însă vor fi nevoiți să stea în carantină 10 zile.

„Cetățenilor români care sosesc din state aflate în zona roșie (inclusiv din România) li se permite intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza prezentării documentelor de călătorie, cu îndeplinirea următoarelor condiții CUMULATIVE:

A) încadrarea într-una dintre categoriile de persoane prevăzute limitativ în ordin (spre exemplu, cetățenii statelor membre ale UE, ale SEE, ai Elveției și ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și membrii familiilor acestora, care sosesc dintr-un stat membru al UE, al Spațiului Economic European, din Elveția sau din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

B) prezentarea unui certificat digital UE privind vaccinarea împotriva COVID sau a unui certificat digital UE privind vindecarea de COVID sau a unui document similar;

ȘI / ÎN ACELAȘI TIMP

C) prezentarea unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR, efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.

Persoanelor care NU prezintă un certificat digital UE privind vaccinarea sau un certificat digital UE privind vindecarea sau un document similar le poate fi permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei, în baza unui certificat digital UE privind testarea sau a unui document similar, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria. În acest caz, persoana în cauză va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.

În cazul minorilor cu vârste între 12 și 18 ani, intrarea în Bulgaria este permisă pe baza prezentării unui certificat digital UE privind testarea pentru COVID sau a unui document similar, cu aceleași date ca și certificatul digital UE privind testarea, care atestă un rezultat negativ al unui test PCR efectuat cu maxim 72 de ore înainte de sosirea în Bulgaria.

În cazul în care persoana în cauză nu prezintă un astfel de document, va fi pusă în carantină pentru 10 zile la domiciliu sau în alt loc de cazare în care a indicat că va locui.”, se arată pe site-ul MAE.

Mai multe informații găsiți pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe.

SJU Ploieşti va fi dotat cu echipamente medicale pentru tratarea pacienților cu COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 4 noiembrie 2021, 18:08

Consiliul Judeţean Prahova anunţă că implementează un proiect cu fonduri europene de dotare a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) cu echipamente medicale şi de protecţie medicală, în vederea prevenirii extinderii infectării cu SARS-CoV-2 şi tratarea pacienţilor contaminaţi.

Implementarea proiectului începe din luna noiembrie.

„Obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare prin investiţii necesare pentru consolidarea capacităţii de reacţie la criza de sănătate publică cauzată de pandemia SARS-CoV-2, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, prin achiziţia de aparatură, dispozitive medicale şi alte dotări”, precizează CJ Prahova.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti va fi dotat cu aparatură de imagistică şi alte aparate şi echipamente specifice în tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Printre secţiile care vor beneficia de dotări sunt Boli Infecţioase, ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe.

Au fost suplimentate paturile pentru pacienţii COVID-19 la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe!

Publicat de Andra Radu, 4 noiembrie 2021, 09:40

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a suplimentat numărul de paturi pentru pacienţii COVID-19 pe fondul înmulţirii cazurilor de infecţii cu noul coronavirus. Au putut fi alocate încă 32 de paturi pentru pacienţii COVID-19 şi 15 paturi pentru pacienţii suspecţi.

Astfel, la ora actuală, Spitalul Judeţean dispune de 80 de paturi pentru bolnavii COVID la clădirea de boli infecţioase, 8 paturi la Chirurgie şi 12 paturi la ATI.

„Săptămâna aceasta şi săptămâna trecută a trebuit să luăm nişte măsuri de reorganizare în ceea ce priveşte asistenţa medicală a pacienţilor COVID (…) Înainte de valul 4 am făcut o strategie de a creşte la 10 numărul de paturi ATI COVID, la 8 la Chirurgie COVID, respectiv la 50 de paturi la secţia de Infecţioase COVID, iar săptămâna trecută am luat decizia de a creşte numărul de paturi COVID la 80 la secţiile de Pneumologie, respectiv de Infecţioase, asta însemnând că a trebuit să reorganizăm activitatea de suspecţi, în sensul că a trebuit să înfiinţăm în altă locaţie o noua secţie cu 15 paturi pentru cazurile suspecte.

Am regrupat activităţile noastre în ceea ce priveşte Ortopedia, secţiile chirurgicale (…) şi, tot aşa, la secţia de Terapie Intensivă, din cauza numărului mare de pacienţi care au nevoie de Terapie Intensivă a trebuit să creştem capacitatea la 12 paturi. În acest sens a fost, practic, desfiinţată o sală de operaţie şi a fost refuncţionalizată sala de operaţie respectivă în salon de Terapie Intensivă.

Am reuşit, astfel, să păstrăm şi numărul de paturi totale de ATI, adică să nu organizăm activitatea de COVID în detrimentul pacienţilor non-COVID. Deci, per total, avem, tot aşa, cele 20 de paturi de Terapie Intensivă, din care 12 paturi pentru COVID (…) Aşadar, sunt 30 de paturi în plus la Infecţioase şi 2 în plus la Terapie Intensivă, respectiv cele 15 paturi de cazuri suspecte”, a declarat Andras Nagy Robert.

Echipa de robotică a Liceului Teoretic „Traian Lalescu” din Hunedoara a câștigat Campionatul Mondial de Robotică „First Global Challenge”!

Publicat de Andra Radu, 1 noiembrie 2021, 16:37

Echipa de robotică a Liceului Teoretic „Traian Lalescu” din Hunedoara a câștigat, pentru a doua oară, Campionatul Mondial de Robotică „First Global Challenge” cu un proiect ştiinţific care a reunit mai multe soluţii menite să rezolve o parte din problemele legate de pandemia de COVID-19.

Competiţia s-a desfăşurat online, cu participarea a 177 de ţări, în perioada 28 iunie-28 septembrie, iar rezultatele s-au publicat pe 30 octombrie.

Pe lângă proiectul ştiinţific, elevii au desfăşurat şi alte activităţi, cum ar cele de social-media, construirea a patru sisteme de roboţi şi a unui minisatelit care a trebuit realizat şi lansat cu ajutorul unui balon cu heliu.

Sterilizatorul este foarte simplu şi ieftin încât oamenii şi-l pot face singuri din carton şi un fir subţire de cupru folosit în bobinaj. Modul de construire se poate regăsi pe un site creat de elevi la adresa www.health4everyone.org, unde sunt prezentate toate componentele proiectului.

În cadrul proiectului, echipa liceului din Hunedoara a propus şi un robot autonom care să sterilizeze saloanele de spital cu ajutorul radiaţiei ultraviolete. Aparatul ajunge la un preţ de aproximativ o mie de dolari, faţă de 96.000 de euro, cât costă unul care efectuează aceleaşi operaţiuni.

O a patra componentă a pachetului este o aplicaţie de calculator care ia legătura cu pacienţii aflaţi în izolare la domiciliu, le adresează întrebări verbal, ascultă răspunsurile şi extrage informaţia necesară, după care prezintă un raport sintetic medicului. În acest fel, medicul este scutit să vorbească cu zeci de persoane, în fiecare zi, ca să afle starea lor de sănătate.

Ministerul Apărării Naționale oferă sprijin spitalelor în lupta împotriva Covid-19

Publicat de Gabriel Stan, 20 octombrie 2021, 12:27

Cornelia Gabriela-Mihăilă (realizator rubrică): În urma creşterii ratei de infectare cu virusul SARs-CoV-2, Ministerul Apărării Naţionale a crescut capacitatea de acţiune a spitalelor militare pentru combaterea COVID-19 şi a diversificat fluxurile de vaccinare a populaţiei.

Astfel, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova a devenit spital de suport COVID, prin punerea la dispoziţie a unui număr de zece paturi pentru cazurile uşoare şi medii, şi două paturi ATI.

În plus, Spitalul modular de la Leţcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detaşate de la MApN, şi personal medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, care tratează deja bolnavi COVID, îşi extinde gradual secţia de terapie intensivă până la un număr de 48 de paturi.

În această luptă contra cronometru cu pandemia au intrat şi Forţele Aeriene Române, care au desfăşurat cu aeronave militare mai multe misiuni, prin care au fost transportaţi din Bucureşti către alte spitale din Timişoara, Oradea şi alte oraşe din ţară mai mulţi pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă.

O altă aeronavă militară de transport a adus din Milano, Italia, aproximativ 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

Ajutorul oferit României de către Italia, prin punerea la dispoziţie a acestor doze aflate în stocurile regiunii Lombardia, vine ca urmare a solicitării statului român. Anticorpii monoclonai sunt proteine produse în laborator, care blochează capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane.

Ministerul Apărării Naţionale susține lupta împotriva pandemiei de Covid-19 oferind suport spitalelor militare!

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 19:03

Îl ascultăm pe colonelul medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de la Brașov, spitalul unde este director medical colonelul Dan Derioiu, cel pe care l-am ascultat adineauri.

Ciprian Panga, de la „Jurnal militar Brașov”, a realizat interviul cu Alexandru Keresztes, îl ascultăm.

Colonel Alexandru Keresztes: Suntem într-o situație neplăcută datorită numărului mare de pacienți care se prezintă. De când am deschis sectorul de COVID din Spitalul Militar, inițial, cu cinci paturi de terapie intensivă și cinci paturi pentru forme moderat severe, am fost nevoiți să creștem capacitatea, astfel încât am crescut de la 10 la 14 paturi.

Avem în vedere o variantă de creștere și a acestui număr, dar va fi necesară o suplimentare a capacității de stocare a oxigenului sau o creștere a ritmului de aprovizionare din partea firmei care ne furnizează oxigenul lichid.

Încercăm să analizăm în permanență, ne-am luat toate măsurile de siguranță, am achiziționat o serie întreagă de senzori de fum, de incendiu pe senzor, pentru măsurarea concentrației de oxigen în încăperile unde pacienții beneficiază de un debit crescut de oxigen și, sigur, toate se plasează în această nevoie crescută de a ne lua toate măsurile pentru siguranța și securitatea actului medical, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii noștri care lucrează în sectorul COVID.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trecem la Constanța, să îl ascultăm pe colonelul medic Aurel Trană, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu. Colega noastră de la „Jurnal miliar Constanța”, Olivia Bucioacă, l-a intervievat și, de asemenea, îl va difuza luni seara, de la 21:00, la Radio Constanța, în varianta integrală.

Vă propun acum un fragment mai scurt din interviul cu Aurel Trană. Ne spune domnia sa că au redeschis sistemul modular medical de izolare și tratament, prescurtat SMIT, chiar cu două zile mai devreme decât ceea ce se stabilise deja, pentru că a fost nevoie să preia pacienții evacuați în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ascultăm.

Colonel Aurel Trană: Într-adevăr, am deschis în regim de urgență pe data de 1, când s-a întâmplat această tragedie de la Spitalul de Boli Infecțioase, am pregătit cu absolut tot ce era necesar; astfel cred că am fost de mare ajutor.

Într-adevăr, spitalul a fost, inițial, conceput ca un spital care să asigure suport pentru pacienți COVID forme ușoare, maxim medii, dar realitatea este, de fapt, realitatea din România, e, de fapt, alta.

Nu prea mai sunt în spitale cazuri ușoare, cazurile internate sunt cazuri medii, care pot deveni severe, vorbesc acum de SMIT. Am pus la punct, intern, o procedură prin care să putem să manageriem cât se poate de bine cazurile grave până le găsim un loc într-o Secție de Terapie Intensivă la alt spital. Aș putea spune că ne descurcăm.

Capacitatea totală este de 100 de locuri. Momentan, nu ne mai putem plânge de lipsă de personal, pentru că au fost detașați de la Spitalul de Boli Infecțioase colegi cu experiență, colegi de la care mai și învățăm multe, pentru că sunt cei mai experimentați în privința tratamentului acestei boli. Sunt detașați, pe o perioadă limitată, la noi, patru medici, 15 asistente și patru infirmiere.

Încurajez lumea să facă ce trebuie pentru sănătatea lor și pentru sănătatea familiilor lor.

Dan Derioiu: “Avem misiunea aceasta grea, dar nu imposibilă și depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.”

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 17:56

La „Subiectul săptămânii” a fost invitat colonelul medic Dan Derioiu, director medical la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov.

Dan Derioiu este coordonatorul echipei medicale detașate de Ministerul Apărării Naționale la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel doctor, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

Dan Derioiu: Bună dimineața!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți o nouă misiune, o nouă provocare în acest al doilea an de pandemie: vă aflați la spitalul modular de la Lețcani, care a operaționalizat primele 24 de paturi ATI sub coordonarea dumneavoastră.

Dan Derioiu: Cu siguranță este aportul nostru, ca echipă militară, la efortul comun al autorităților locale și al managementului spitalului de boli infecțioase condus de domnul manager Roșu de a operaționaliza această secţie modulară externă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.

Suntem în ajutorul dânșilor și contribuim atât cu personal de specialitate medical, cât și cu partea administrativă și aducem aportul de experiență și coordonare pentru organizarea acestor paturi și a fluxurilor astfel încât să funcționeze cât mai repede, în sprijinul bolnavilor care sunt în așteptarea unui loc de internare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): „Experiență și coordonare” aţi spus; aici voiam să ajung și să vă întreb, să fie una dintre întrebări: a contat mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut și toate lucrurile pe care le-ați rezolvat în condiții grele și în termene-limită?

Dan Derioiu: Cu siguranță a contat experiența, plecând de la experiența din teatrele de operații, urmată de exercițiile de medicină operațională la care am participat ca ofițer medic al Armatei.

Suntem în prezent ajutaţi și de experiența căpătată anul trecut, la începutul pandemiei, la Spitalul Județean Suceava, unde situația epidemiologică, da, sigur, a fost o situație scăpată de sub control.

Am încercat împreună, cu efortul conjugat al autorităților locale și al personalului Spitalului Județean Suceava, să repunem în funcțiune acest spital astfel încât să poată îngriji pacienții, care erau foarte mulți la acea dată, infectați cu COVID, dar și pentru pacienţii non-COVID, care aveau o patologie la fel de acută.

Suntem din nou acum în prima linie pentru a răspunde provocărilor comunității locale din Iași, care de asemenea este greu încercată în acest val 4 al pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ministerul Apărării intervine prin medicina militară, prin oamenii pregătiți, precum ați spus, în condiții grele și în teatre de operații, și începând de marți, din 12 octombrie, Ministerul Apărării a pus la dispoziția Serviciului de Ambulanță București cinci ambulanțe de tip B cu șofer; de asemenea la Craiova – iată, acolo spitalul a devenit suport COVID. Toate aceste lucruri sunt semnale care dumneavoastră, ca om din interior, ca om de meserie, ce vă spun: reușim sau nu reușim?

Dan Derioiu: Avem misiunea aceasta grea, dar nu este imposibilă, și ne depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.

Participăm cu resurse din partea MApN – şi țin pe această cale să mulțumesc conducerii ministerului, care a sprijinit cu necesarul de a pune în funcțiune aceste prime paturi de terapie intensivă atât de utile pacienților aflaţi în așteptarea unui pat, aflaţi în aşteptarea îngrijirilor de specialitate.

Sunt convins că împreună, uniți, atât militari, cât și civili, vom reuși să ajungem într-un punct în care vom controla această epidemie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Uniți, împreună – sigur, cu cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara. La sfârșitul interviului aș vrea să vă întreb ce ar fi putut să împiedice această situație-limită.

Dan Derioiu: Cu siguranță, sfatul specialiștilor este unanim în favoarea vaccinării. Este una dintre măsurile principale de a preveni această îmbolnăvire sau de a preveni formele grave de boală. Încă nu este târziu; îndemn populația să se vaccineze, îndemn populația să aplice măsurile de prevenție și să ia cumva aminte la sfatul specialiștilor, şi sunt convins că această măsură ar putea limita evoluția pandemică ulterioară.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel medic, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Dan Derioiu: Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!

Ore online pentru elevii din 12 unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi!

Publicat de Andra Radu, 18 octombrie 2021, 14:30

12 unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi au orele cu prezenţă fizică suspendate în urma creşterii infectărilor cu COVID-19 în rândul elevilor şi profesorilor, potrivit datelor centralizate şi publicate de Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Este vorba despre două unităţi de învăţământ din municipiul Galaţi, două din municipiul Tecuci, una din oraşul Târgu Bujor şi câte una din localităţile Umbrăreşti Deal, Măstăcani, Costache Negri, Ghidigeni, Odaia Manolache, Cosmeşti Vale şi Fârţăneşti, unde cursurile se desfăşoară online.

În total, în judeţul Galaţi un număr de 258 de clase desfăşoară cursuri online.

Conform datelor prezentate de Prefectura Galaţi, în municipiul reşedinţă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor de infectare SARS-CoV-2 este de 8,17/1.000 de locuitori.

Noi măsuri de creștere a capacității de acțiune a spitalelor MApN pentru combaterea COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 14 octombrie 2021, 16:54

La solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția medicală, a dispus măsurile organizatorice necesare pentru ca, începând de vineri, 15 octombrie, Spitalul Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” din Craiova să devină spital de suport COVID-19.

Astfel, spitalul militar din Craiova va putea prelua din cazuistica infectărilor cu noul coronavirus prin punerea la dispoziție a unui număr de 10 paturi pentru tratarea cazurilor ușoare și medii și două paturi ATI.

Spitalul Modular de la Lețcani, deservit de o echipă de 35 de persoane detașate de la MApN și personal medical al Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, a preluat până astăzi, 14 octombrie ora 10:00, un număr de 23 pacienți pe secția de boli infecțioase și șase pacienți în secția de Terapie Intensivă, aceasta urmând a fi extinsă, gradual, până la un număr de 48 de paturi.

Ministerul Apărării Naționale continuă implementarea și a altor măsuri de creștere a capacității de acțiune în direcția prevenirii și combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19, precum și asigurarea vaccinării populației în cadrul centrelor de vaccinare proprii, astfel:

Toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara sunt în proces de extindere a capacitații operaționale, fiind în stadiul final de autorizare a unor noi paturi pentru tratare a pacienților cu COVID-19 pentru forme ușoare, medii sau severe/critice.

În acest sens, în rețeaua medicală a MApN va fi mărită capacitatea de tratare la un număr de 388 pacienți cu forme ușoare, medii și severe/critice de COVID-19, față de 239 câți reprezenta capacitatea anterioară.

O atenție deosebită este acordată cazurilor severe/critice, pentru care sunt în fază finală de operaționalizare 10 paturi suplientare, ajungând la 86 paturi ATI și a cazurilor medii, pentru care sunt operaționalizate 18 paturi suplimentare cu suport oxigen cu flux normal, numărul total urcând, astfel, la 302. De asemenea, rețeaua medicală a MApN dispune și de un număr de 204 paturi pentru cazurile ușoare COVID-19, cazuri care nu necesită suport oxigen.

În același timp, rețeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna, în cele 11 spitale militare din țară, și în cadrul Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General Aviator Victor Atanasiu”, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” și Centrului de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu al Armatei „Acad. Ștefan Milcu” din București.

Suplimentar, se asigură și vaccinarea cu serul Johnson&Johnson în cadrul centrelor de vaccinare care funcționează în spitalele militare din Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Sibiu și Timișoara, iar în București acest vaccin poate fi adminstrat în centrul care funcționează la CMDTA „Acad. Ștefan Milcu”, din strada profesor Grigore Cobălcescu nr. 26, sector 1.

Noi paturi de Terapie Intesivă la SJU „Sf. Pantelimon” Focşani!

Publicat de Andra Radu, 13 octombrie 2021, 13:39

Şapte paturi de Terapie Intensivă pentru pacienţii COVID-19 au fost operaţionalizate la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) „Sf. Pantelimon” Focşani. Capacitatea secţiei ATI -COVID-19 a crescut de la 10 paturi la 17 paturi.

„Instituţia Prefectului judeţului Vrancea anunţă că în urma măsurilor dispuse de prefectul judeţului, Gheorghiţă Berbece, în cadrul şedinţelor Grupului Tehnic Suport COVID-19, a adoptării Planului de rezilienţă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani şi a vizitei în teren din data de 11 octombrie efectuată în scopul de a verifica implementarea măsurilor de creştere a capacităţii secţiei ATI de către conducerea unităţii sanitare, de astăzi, Secţia ATI COVID-19 din cadrul Spitalului Judeţean are şapte paturi noi disponibile pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 în formă mai gravă şi care necesită asistenţă respiratorie”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Vrancea.

Spitalul are 169 de paturi pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 100 de paturi în secţia de Boli Infecţioase, 40 în secţia de TBC, 17 în Terapie Intensivă, cinci în Departamentul de Terapie Acută, cinci paturi pentru copii şi două posturi de dializă, astfel că, la acest moment SJU Focşani are alocate pentru bolnavii COVID-19 mai multe paturi decât a avut anul trecut, în starea de urgenţă.

Managementul Spitalului Modular de la Leţcani, preluat de o echipă MApN!

Publicat de Andra Radu, 9 octombrie 2021, 15:23

O echipă de 25 de medici, asistenţi medicali, brancardieri a preluat de astăzi, la solicitarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, managementul Spitalului Modular de la Leţcani, judeţul Iaşi, pentru a trata pacienții cu COVID-19, a informat Ministerul Apărării Naţionale.

Totodată, ministrul Apărării Naţionale a dispus măsuri de creştere a capacităţii de acţiune pentru prevenirea şi combaterii îmbolnăvirilor cu COVID-19 şi de vaccinare a populaţiei la nivel naţional.

Astfel, Forţele Aeriene Române vor pune la dispoziţie capabilităţile de transport aerian necesare, adaptate pentru transport pacienţi sau materiale sanitare destinate prevenirii infectării cu virusul SARS-CoV-2, care vor putea efectua, la solicitare, în cel mai scurt timp, misiuni în ţară sau în străinătate.

Toate cele 11 spitale militare şi cele trei unităţi sanitare mobile din Bucureşti, Constanţa şi Timişoara îşi vor extinde gradual capacitatea de tratare a pacienţilor cu COVID-19 pentru forme uşoare, medii sau severe.

În acelaşi timp, reţeaua sanitară proprie a MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu Pfizer şi Moderna, în cele 11 spitale militare din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara, la care se adaugă Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „Gl. Aviator Victor Atanasiu”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” şi Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Armatei (CMDTA) „Acad. Ştefan Milcu” din Bucureşti.

Suplimentar, începând de luni, în cadrul centrelor care funcţionează în spitalele militare din Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara va fi înfiinţat şi câte un flux de vaccinare cu serul Johnson&Johnson.

Apel urgent pentru dotarea prioritară a Maternității Bucur și Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iași!

Publicat de Andra Radu, 8 octombrie 2021, 17:14

Salvați Copiii face un apel urgent, pentru dotarea prioritară a Maternității Bucur, devenită linie Covid 19, și Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, unde sunt internați 34 de copii bolnavi de Covid 19 și alți șapte în secția ATI. E nevoie de rampe de oxigen și ventilatoare performante.

România se confruntă cu valul 4 al pandemiei de Covid-19. Din păcate, acesta este cel mai mare de până acum și încă nu a atins vârful. Estimările făcute specialiști ne spun că vom ajunge la 20.000 de cazuri pe zi în următoarea perioadă.

Presiunea pusă pe sistemul medical în ultimele 19 luni este resimțită în acest moment și de către copiii internați, în Maternitatea „Bucur” din București și Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iași, care au nevoie urgentă de aparatură medicala vitală.

Maternitatea Bucur din București, transformată în unitate Covid 19, are nevoie suplimentarea aparaturii cu 6 rampe de oxigen si 6 pulsoximetre cu senzori, care măsoară pulsul, saturația de oxigen și frecvența cardiacă. În acest moment, trei saloane au nevoie de aceste rampe, cele existente sunt model vechi și din aceste motive nu poate fi folosită aparatura medicală de generație nouă.

Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din Iași e într-o situație de urgență: aici sunt internați 34 de copii cu Covid 19, alți cinci copii sunt internați în Secția de Terpaie Intensivă. Medicii au nevoie de 2 ventilatoare cu HFO (unul pentru neonatologie și unul pentru pediatrie).

„Timpul nu stă în loc pentru medici, gravide, nou-născuți și copiii bolnavi de această boală atât de complexă, despre care încă nu avem toate datele. Cazul acestor două unități medicale este unul cu atât mai special cu cât deja numărul cazurilor complicate crește. Încercăm să suplinim aceste carențe, pentru ca medicii să își poată face meseria”, Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Costul aparaturii medicale solicitate de cele două spitale se ridică la 100 000 euro.

• Doneaza online;
• Doneaza prin sms la 8844 cu textul „SALVEZ” – donatie lunara de 2 euro;
• Donează direct în contul Salvați Copiii România:
  RO15 RNCB 0071 0114 3479 0005 (lei)
  RO42 RNCB 0071 0114 3479 0101 (euro)
  RO69 RNCB 0071 0114 3479 0003 (dolari)
  Banca BCR Sucursala Plevnei, BIC / SWIFT: RNCBROBU,
  Cod unic: 3151288.
• Companiile pot investi în viața nou-născuților care au nevoie de îngrijire medicală urgentă și perfomantă, prin încheierea unui contract de sponsorizare pe care îl pot trimite catre sustinator@salvaticopiii.ro

Campania de vaccinare continuă

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 23:02

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii, comandantul director general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, bun venit la ”Jurnal militar”!

General de brigadă Florin Oancea: Bine v-am regăsit. Să sperăm că vom mai purta discuții și în viitor, să fim sănătoși.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem într-o perioadă foarte complicată. E mai complicată decât începutul pandemiei de acum un an?

General de brigadă Florin Oancea: Deja purtatul măștii a devenit un act reflex și ar trebui să rămână un act reflex și pentru viitorul apropiat. Nu pot să spun că este mai greu decât la începutul pandemiei. Acum știm practic ce ne așteaptă, avem experiența acestei perioade, un an și jumătate, în curând poate vor fi doi ani de la debutul acestei pandemii. Părerea mea că sistemul medical este mai bine pregătit în acest moment, nemaiexistând elementul surpriză de la începutul pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Chiar dacă a fost, iată, cea mai complicată săptămână de la începutul pandemiei, cu cele mai multe cazuri, soluția rămâne în continuare vaccinarea.

General de brigadă Florin Oancea: Din fericire în acest moment avem această soluție. Să ne amintim că la începutul pandemiei încă nu știam foarte multe despre acest virus, nu luasem în calcul varianta vaccinării. Acum avem această soluție, posibilitate de a scădea numărul îmbolnăvirilor, de a scădea numărul bolilor grave și a scădea numărul pacienților care ar putea să se îmbolnăvească sau chiar să, să spunem să moară în urma acestei infecții.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunteţi directorul institutului unde a venit prima oară vaccinul în România. La dumneavoastră s-a centralizat, la Cantacuzino, a plecat în toată țara. Lucrurile nu au funcționat chiar așa cum am sperat cu toții, dar iată că cei care s-au vaccinat cu primele două doze sau cu o doză după caz, în funcție de vaccin, pot merge și ați început deja să vaccinați cu a treia doză.

General de brigadă Florin Oancea: Da. Pot spune cu puterea exemplului că probabil că sunt printre primii oameni  care s-au vaccinat cu doza a treia. Putem spune că începând cu luna a opta de la rapel anticorpii au scăzut și astfel că protecția pentru infecția cu acest virus am considerat-o minimă și am luat în calcul acest de risc și am ales să mai fac o doză pentru a fi sigur că organismul meu are încă o armă de atac împotriva acestui virus. Ce am observat pe parcursul campaniei de vaccinare este că oamenii nu au înțeles practic ceea ce presupune acest vaccin, probabil că nici noi, personalul medical nu le-am explicat foarte mult ce înseamnă acest vaccin. Oamenii nu au înțeles diferența între infecție cu virusul SARS-CoV-2 și ce presupune boala COVID-19. Au apărut atâtea discuții, că oamenii vaccinaţi s-au infectat, că de ce să ne vaccinăm. Trebuie să înțelegem foarte bine că acest vaccin nu te protejează de infecție, însă îți asigură o armă împotriva luptei cu COVID-19, boala nu va fi la fel de gravă ca pentru persoanele nevaccinate. Asta este marea problemă și cu ce ne-am întâlnit, cel puțin oamenii cu care am intrat eu în contact și am discutat, nu au înțeles foarte bine diferența între infecție și boală. Să sperăm că vom reuși până la urmă să îi facem să înțeleagă, oamenii să poată să prelucreze acest bombardament de informații pe care îl primesc și să înțeleagă că vaccinarea nu te ferește de infecție, însă te ferește de boală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A fost un an şi jumătate foarte greu pentru oamenii din medicină și acum, iată s-a redeschis și aceste spitale suport, cum este ROL 2 de la București și la Cluj și la Constanța. Cum sunt oamenii pe care îi aveţi în subordine, sunt în continuare motivaţi sau sunt și ei cumva dezamăgiţi pe alocuri pentru lipsa de răspuns în multe cazuri a oamenilor față de rigori, față de vaccin?

General de brigadă Florin Oancea: Putem spune că da, sistemul medical militar a răspuns foarte bine la această provocare, la solicitarea mediului civil. În definitiv, noi avem o oarecare rigoare, anumite regulamente, anumite standarde. Pot spune că a fost foarte greu și rămâne să fie foarte greu. Gândiți-vă că sistemul medical militar nu este dimensionat pentru a suplini întreg sistemul medical din România. Aș putea spune ca un sentiment general, cred că este frustrare, că indiferent cât de mult încerci să îi faci pe oameni să înțeleagă că acest vaccin poate să le salveze viața sunt totuși reticenți. Mă întorc la aceeași problemă. Nu cred că avem capacitatea să gestionăm atâtea informaţii. Am întâlnit-o și cred că sunt mulți colegi sunt în asentimentul meu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, pentru oamenii care ascultă la radio, în plină pandemie, în revenire de pandemie cu foarte multe cazuri, care ar fi?

General de brigadă Florin Oancea: Să menţinem aceste măsuri de protecție, să o numim protecție fizică, acea distanțare socială, portul măștii, măsurile de igienă individuală și colectivă și fiecare om care nu s-a vaccinat să ia în calcul această oportunitate de a-şi salva viața, să spunem să ne îndreptăm către o viață normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!

General de brigadă Florin Oancea: Şi eu vă mulțumesc! Oricând cu plăcere.

Copiii și tinerii ar putea resimți impactul COVID-19 asupra sănătății mintale mulți ani de acum încolo!

Publicat de Andra Radu, 5 octombrie 2021, 17:24

Copiii și tinerii ar putea resimți impactul COVID-19 asupra sănătății mintale și a bunăstării lor mulți ani de acum încolo, a avertizat UNICEF astăzi în raportul său emblematic.

Potrivit raportului The State of the World’s Children 2021; On My Mind: promoting, protecting and caring for children’s mental health [Starea copiilor lumii 2021. În mintea mea: promovarea, protejarea și îngrijirea sănătății mintale a copiilor]– cea mai completă analiză a UNICEF referitoare la sănătatea mintală a copiilor, a adolescenților și a persoanelor responsabile de copii în secolul XXI, chiar și înainte de COVID-19 copiii și tinerii duceau povara afecțiunilor mintale fără sprijinul unor investiții semnificative pentru combaterea acestora.

Conform ultimelor estimări disponibile, la nivel mondial, peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. Aproape 46.000 de adolescenți se sinucid anual, suicidul fiind între primele cinci cauze de deces la nivelul acestei grupe de vârstă.

Totodată, se observă în continuare discrepanțe majore între nevoile legate de sănătatea mintală și fondurile alocate sănătății mintale. Raportul semnalează faptul că, la nivel mondial, cheltuielilor cu sănătatea mintală li se alocă un procent de aproximativ 2% din bugetele publice dedicate sănătății.

„Au fost 18 luni extrem de lungi pentru noi toți – mai ales pentru copii. Din cauza carantinelor naționale și a restricțiilor de deplasare impuse de pandemie, copiii și-au petrecut ani indelebili din viața lor departe de familie, prieteni, sălile de curs, joacă – elemente cheie ale copilăriei înseși”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Impactul este unul semnificativ, reprezentând doar vârful aisbergului. Chiar și înaintea pandemiei, mult prea mulți copii erau împovărați de greutatea unor probleme de sănătate mintală ignorate. Guvernele investesc prea puțin în abordarea acestor nevoi critice. Nu se acordă suficientă importanță raportului dintre sănătatea mintală și rezultatele obținute pe parcursul vieții”.

Sănătatea mintală a copiilor în timpul pandemiei de COVID-19

Într-adevăr, pandemia și-a lăsat amprenta. Potrivit primelor rezultate ale unui sondaj internațional realizat de UNICEF și Gallup în rândul copiilor și adulților din 21 de țări – rezultate prezentate în avanpremieră în Starea copiilor lumii 2021 – în medie, unu din cinci tineri în vârstă de 15–24 de ani chestionați în cadrul sondajului a afirmat că se simte deseori deprimat sau are un interes scăzut pentru orice fel de activitate.

În pragul celui de-al treilea an al pandemiei de COVID-19, impactul asupra sănătății mintale și a bunăstării copiilor și tinerilor continuă să cântărească greu. Potrivit ultimelor date puse la dispoziție de UNICEF, la nivel global, cel puțin unu din șapte copii a fost afectat în mod direct de măsurile de carantină, în timp ce peste 1,6 miliarde de copii au suferit pierderi educaționale.

Întreruperea rutinei, a educației, a activităților recreative, dar și grijile legate de veniturile și sănătatea familiei îi fac pe mulți tineri să încerce sentimente de teamă, furie și îngrijorare pentru viitorul lor. De exemplu, în cadrul unui sondaj online realizat în China la începutul anului 2020, citat în Starea copiilor lumii, aproximativ o treime dintre respondenți au declarat că sunt cuprinși de teamă sau de anxietate.

Costul pentru societate

Afecțiunile mintale diagnosticate, inclusiv ADHD, anxietatea, autismul, tulburarea bipolară, tulburările de comportament, depresia, tulburările alimentare, dizabilitățile intelectuale și schizofrenia, pot afecta serios sănătatea copiilor și a tinerilor, educația acestora, rezultatele pe care le obțin în viață și capacitatea de a-și câștiga existența.

Chiar dacă impactul asupra vieții copiilor este incalculabil, o nouă analiză realizată de London School of Economics, inclusă în raport, indică faptul că pierderile suferite la nivelul contribuției economice din cauza tulburărilor mintale care duc la dizabilitate sau la deces în rândul tinerilor sunt estimate la aproximativ 390 de miliarde de dolari anual.

Factori de protecție

Raportul notează faptul că, încă din primele zile de viață, o combinație de factori genetici, experiențe și factori de mediu, inclusiv îngrijirea părintească, școlarizarea, calitatea relațiilor, expunerea la violență sau abuz, discriminarea, sărăcia, crizele umanitare și crizele sanitare precum COVID-19, modelează și afectează sănătatea mintală a copiilor pe tot parcursul vieții.

Deși factorii de protecție, precum îngrijirea oferită de persoane iubitoare, un mediu școlar sigur și relații pozitive cu egalii, pot contribui la reducerea riscului apariției tulburărilor mintale, raportul avertizează asupra faptului că o serie de bariere importante, inclusiv stigmatizarea și lipsa finanțării, împiedică prea mulți copii să se bucure de o bună sănătate mintală sau să acceseze sprijinul de care au nevoie.

Starea copiilor lumii 2021 îndeamnă guvernele și partenerii din sectorul public și cel privat să se implice, să comunice și să acționeze pentru a promova sănătatea mintală a tuturor copiilor, adolescenților și persoanelor care au în grijă copii, pentru a-i proteja pe cei care au nevoie de ajutor și pentru a oferi îngrijire persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv prin:

• Investiții urgente în sănătatea mintală a copilului și a adolescentului, realizate intersectorial, nu doar în domeniul sănătății, abordând prevenirea, promovarea și îngrijirea într-un mod integrat la nivelul întregii societăț
• Integrarea și extinderea intervențiilor bazate pe dovezi în sectorul sănătății, al educației și al protecției sociale – inclusiv a programelor de educație parentală care promovează modele adecvate de îngrijire a copilului ce răspund nevoilor acestuia și care sprijină sănătatea mintală a părintelui și a persoanei responsabile de copil; sprijinirea sănătății mintale de către școli prin servicii de calitate și relații pozitive.
• Comunicarea în legătură cu afecțiunile mintale, prin abordarea stigmatizării, prin promovarea unei mai bune înțelegeri a sănătății mintale și prin tratarea cu seriozitate a experiențelor copiilor și tinerilor.

„Sănătatea mintală este o componentă a sănătății fizice – nu ne mai putem permite să o percepem altfel”, a afirmat Fore. „Observăm de prea mult timp că în țările bogate și cele sărace deopotrivă există prea puțină înțelegere și prea puține investiții într-o componentă critică pentru maximizarea potențialului fiecărui copil. Acest lucru trebuie să se schimbe”.

Festivalul Kurtoskalacs şi al deliciilor dulci s-a anulat!

Publicat de Andra Radu, 30 septembrie 2021, 08:22

Organizatorii Festivalului Kurtoskalacs şi al deliciilor dulci, programat la sfârşitul acestei săptămâni la Sfântu Gheorghe, au anunţat anularea evenimentului din cauza situaţiei epidemiologice.

„De câteva zile urmărim cu îngrijorare cifrele cu incidenţa COVID-19 din Sfântu Gheorghe. Din păcate tendinţa este una de creştere accelerată, astfel, am fost nevoiţi să luăm decizia de anula evenimentul Kurtoskalacs – Festivalul Deliciilor Dulci. Este o decizie grea, însă sănătatea oamenilor este mai presus de orice”, au scris aceştia pe pagina de Facebook.

Potrivit datelor postate miercuri pe pagina de internet a Prefecturii Covasna, incidenţa cazurilor de COVID-19 în municipiul Sfântu Gheorghe a ajuns la 2,43 la mia de locuitori, fiind raportate 155 de persoane infectate cu noul coronavirus.

Alimentația copiilor mici nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul deceniu!

Publicat de Andra Radu, 23 septembrie 2021, 09:19

Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astăzi.

Raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life [Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață]– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.

„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”.

În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări în care sunt disponibile date referitoare la tendințe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.

În condițiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esențiale și împinge și mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.

Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.

La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).

Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres în privința reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

• Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.

• Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.

• Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.

Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriție și pentru a crește, a se dezvolta și a învăța la potențialul lor maxim.

„Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii”, a declarat Fore. „Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”.

190 de ani de existență a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:20 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:35

Cornelia Mihăilă (realizator): Bun găsit, doamnă general! Bine ați venit la „Jurnal militar”!

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!

Cornelia Mihăilă (realizator): Moment aniversar: 190 de ani de existență a Spitalului Militar Central, 190 de ani de excelență în medicina militară, chiar mai mult în medicina românească, aş îndrăzni să spun, pentru că istoria și numele din medicina militară ne-o demonstrează pe parcursul anilor. Așadar, o aniversare încununată de un eveniment aparte: primirea Drapelului de luptă. Felicitări! Emoție și plus de responsabilitate.

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. A fost un eveniment deosebit care a încununat existența de 190 de ani a Spitalului Militar Central. Eu, personal, mă simt onorată, sunt mândră că sunt comandantul spitalului în acest moment, când împlinește această vârstă onorabilă, remarcabilă, și cred că în întregime toate manifestările care au fost dedicate acestei aniversări au fost deosebite.

Cornelia Mihăilă (realizator): Un alt val al pandemiei se anunță a lua amploare. Sunteți, bineînțeles, în mijlocul acestui eveniment, luptați cu această boală, de la începutul ei ați fost deschizătorii acestor spitale militare de campanie. Se redeschid acum?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Da. Spitalul Militar de Campanie ROL 2 s-a redeschis de săptămâna trecută, cu 12 locuri din cele 23 pe care le avem la ATI. Noi am gândit așa: ca această revenire să fie în funcție de numărul de cazuri care vor apărea și pentru că inițial au fost necesare locuri la ATI, am deschis gradual, pentru că… Aș vrea să subliniez un lucru: paturile de ATI nu înseamnă numai pat de ATI propriu-zis, patul de ATI înseamnă un personal medical dedicat, cu înaltă pregătire profesională. Medicul ATI-st și asistenta de ATI sunt pur și simplu la cel mai înalt nivel al pregătirii pentru a acorda asistență medicală. Deci nu este ușor să găsești asistentă de ATI. Din acest punct de vedere, aceşti oameni trebuie preţuiţi în mod deosebit şi trebuie respectată munca lor. Deci este foarte greu să deschizi paturi de ATI mai multe dacă nu ai personal suficient. Or, oamenii noștri de un an și jumătate au fost în prima linie, cu excepția a două luni, să spun, în care noi am închis ROL 2 pentru că nu mai erau foarte multe cazuri, dar oamenii s-au întors în spital unde am lucrat la foc continuu și la capacitate maximă, adică noi am fost și în timpul pandemiei un spital deschis, de când a început pandemia am avut un număr foarte mare de cazuri, am lucrat ca spital COVID la ROL 2, dar și ca spital non COVID în structura centrală. Deci nu pot spune că poate pentru alte unități sanitare această perioadă a fost o perioadă în care nu au avut act medical la nivelul anilor anteriori, din punct de vedere al Spitalul Militar Central noi am funcționat aproape full în această perioadă, lucru care s-a întâmplat și după ce am închis ROL 2. Deci din punct de vedere al personalului medical vreau să vă spun că oamenii au un sindrom burnout, dacă se poate spune, adică un stress care este împins la extrem.

Cornelia Mihăilă (realizator): Sunt epuizaţi, adică, nu?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Sunt epuizaţi, sunt epuizați și de curând am avut un concurs de angajare de asistenți medicali, inclusiv pentru secția de terapie intensivă. Destul de dificil găsim forță de muncă înalt pregătită, deci este o mare problemă, dar în același timp este și o provocare și aş profita de această ocazie ca cei care sunt ascultătorii dumneavoastră, care sunt cadre medicale, să înțeleagă că la Spitalul Militar există o bază și o școală de pregătire și că este foarte important să-și dorească să se pregătească, să citească ei partea teoretică și, la noi, cei care sunt angajați pe alertă, de exemplu, este o oportunitate să fie angajați pe alertă, care înseamnă o angajare fără concurs propriu-zis, dar este ca un fel de practică care se poate face chiar în focul luptei, ca să spun așa. Deci în curând vom scoate din nou posturi la concurs pe alertă și cei care doresc să se instruiască în acest mod ca, ulterior, să poată să acceadă la posturile permanente ale Spitalului Militar Central este o invitație pentru ei. Avem nevoie de oameni care să dorească să lucreze în Spitalul Militar, să facă act medical de calitate. În acest moment, poate mai mult decât oricând trebuie ca tot ce înseamnă cunoștințe medicale, profesionalism, expertiză medicală să se îmbine cu empatia, cu dragostea pentru pacienți și cu speranța că vom trece peste această perioadă grea a omenirii.

Cornelia Mihăilă (realizator): Aceste 12 paturi care sunt deja disponibile pentru pacienții COVID sunt deja pline?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Am deschis vinerea trecută cele 12 paturi și până sâmbătă la prânz erau pline. De astăzi am deschis încă 11 paturi, până la 23, încă nu am situația, dar probabil că se vor umple progresiv. Problema este că va trebui să deschidem în curând și Secţia de boli infecțioase pentru oxigenoterapie cu flux înalt, pentru că acolo am amenajat la Spitalul ROL 2, chiar dacă sunt containerele, oferă un grad ridicat de confort şi în plus avem și tras oxigen de la stocator, care asigură un flux constant de oxigen, ceea ce permite să avem acolo niște aparate speciale cu flux crescut, care este de fapt o parte importantă a terapiei pacientului COVID. Deci vom deschide de luni și 30 de paturi la Secția de boli infecțioase.

Cornelia Mihăilă (realizator): Cum pare această nouă variantă a COVID-19?

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cred că are un tipar diferit. Din punct de vedere al celor care sunt vaccinați, formele fie sunt asimptomatice, fie sunt forme foarte ușoare. Din punct de vedere al pacienților care ajung în Terapie intensivă, în Terapia intensivă de la ROL 2 sunt doar pacienți nevaccinați. Este adevărat, și aici nu aş vrea să mă situez de o parte sau de alta a baricadei, că trebuie sau nu trebuie să ne vaccinăm, eu vă spun ce se întâmplă, deci efectiv cei care sunt vaccinați fac forme mai ușoare, cei care sunt nevaccinați fac forme grave.

Cornelia Mihăilă (realizator): Informații foarte importante.

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Cunosc foarte bine ceea ce se întâmplă și pe acest lucru trebuie să se insiste, pentru că, într-adevăr, există o rezistență la vaccinare și poate că oamenii au dreptate și spun așa: Dom’le nu știu dacă este bine, dacă are destule studii făcute, dacă trebuie sau nu trebuie, dacă eu o să fiu un cobai. Este un punct de vedere pe care trebuie să îl înţelegem, să îl acceptăm. Dar din alt punct de vedere, gândiţi-vă că sunt vaccinați copiii încă de când se nasc și că datorită vaccinului toate marile boli infecțioase ale omenirii au putut fi eradicate sau au fost niște forme mult mai ușoare. Deci cred că ar trebui să fim puțin mai deschiși şi să avem mai multă încredere în ceea ce se întâmplă, pe de o parte. Pe de altă parte, vedeți deja, avem un an aproape de când vaccinul apărut pe piață, adică deja putem spune ce s-a întâmplat, putem să ne dăm seama care este rolul lui. Eu sunt convinsă că în partea a doua a anului, adică spre finalul anului, vor fi mult mai multe persoane care se vor vaccina, pentru că or să aibă mai multă încredere.

Cornelia Mihăilă (realizator): Invitată la ‘Subiectul săptămânii’ a fost pe generalul maior medic conferențiar universitar doctor Florentina Ioniță Radu, comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central ‘Dr. Carol Davila’. Mulțumim!

Generalul maior Florentina Ioniță Radu: Mulțumesc pentru invitație!

Înmânare a drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:40 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:43

Cristian Dumitrașcu (realizator): Miercuri, 15 septembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc ceremonia înmânării drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Decretul de acordare a drapelului de luptă Spitalului Militar Central a fost semnat recent de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de existență a unității medicale militare.

Klaus Iohannis, președintele României: Mă bucur să particip la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești. Rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical. Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri. În semn de prețuire și recunoaștere pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez în acest moment aniversar drapelul de luptă.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc de COVID-19!

Publicat de Andra Radu, 17 septembrie 2021, 08:46

Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Liechtenstein au intrat în zona roşie de COVID-19.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat hotărârea privind actualizarea listei ţărilor/ teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

În zona galbenă au intrat:

• din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bulgaria, Franţa, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini şi Guernsey;
• din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent şi Grenadine şi Gibraltar.

CNSU precizează că în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc şi Montserrat.

Restricții în Cluj-Napoca!

Publicat de Andra Radu, 16 septembrie 2021, 17:18

CJSU a hotărât o serie de restricţii în municipiul Cluj-Napoca şi în comunele Floreşti, Sănduleşti şi Săvădisla, unde incidenţa COVID-19 a depăşit nivelul de două cazuri la o mie de locuitori.

În spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între persoane.

De asemenea, organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie.

Organizarea şi desfăurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la 4 persoane. Organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori şi cu purtarea măştii de protecţie.

Se permit activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu participarea a cel mult 30 de persoane care nu locuiesc împreună, şi se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în exterior sau de maximum 100 de persoane în interior, cu respectarea normelor de protecţie sanitară. Dar, „se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri) cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană”.

În comuna Sănduleşti, unde incidenţa este de 3,1 la mia de locuitori, sunt interzise activităţile în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, organizarea şi desfăşurarea spectacolelor de tipul drive-in, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale, activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, evenimentele private (nunţi, botezuri, mese festive etc.).

Toate școlile din Europa și din Asia Centrală ar trebui să rămână deschise!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2021, 15:15

Într-un moment în care milioane de elevi reîncep școala în Regiunea Europeană, unde este dominantă tulpina Delta a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, Biroul Regional al OMS pentru Europa și Biroul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală îndeamnă ca școlile să rămână deschise în condiții de siguranță, adoptându-se măsurile menite să reducă transmiterea virusului.

Printre aceste măsuri se numără disponibilitatea vaccinului împotriva COVID-19 pentru cadrele didactice și pentru alți angajați din sistemul școlar ca parte a grupurilor țintă în planurile naționale de vaccinare, asigurând totodată vaccinarea categoriilor vulnerabile.

De asemenea, trebuie vaccinați copiii în vârstă de minimum 12 ani care suferă de afecțiuni medicale ce îi expun unui risc crescut de a dezvolta simptome severe în cazul îmbolnăvirii de COVID-19; alte acțiuni importante sunt îmbunătățirea mediului școlar printr-o mai bună ventilare a claselor, clase mai mici acolo unde este posibil, distanțare fizică și testarea regulată a copiilor și a personalului.

„Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie. Este așadar vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi în întreaga Regiune Europeană. Acest lucru este extrem de important pentru educația, sănătatea mintală și abilitățile sociale ale copiilor, ca școlile să continue să îi formeze pe copii pentru a deveni membri fericiți și productivi ai societății”, explică dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa.

„Va trece ceva timp înainte de a putea lăsa în urmă această pandemie, însă educarea copiilor într-un mediu școlar sigur, cu prezență fizică, trebuie să rămână principalul nostru obiectiv, pentru a nu-i priva de șansele pe care le merită pe deplin. Încurajăm toate statele să mențină școlile deschise și îndemnăm toate școlile să adopte măsuri de reducere a riscului de transmitere a COVID-19 și de răspândire a diferitelor tulpini”.

Intensificarea vaccinării pentru a asigura protecție împotriva tulpinii Delta

Extrem de contagioasa tulpină Delta a SARS-CoV-2 provoacă noi îngrijorări și complicații la începerea noului an școlar. Incidența ridicată a COVID-19 la nivel comunitar crește considerabil riscul de transmitere în școli. Prin urmare, trebuie să facem cu toții eforturi pentru a reduce transmiterea virusului.

 Datele arată clar faptul că administrarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 reduce semnificativ riscul de boală severă și de deces. Prin urmare, când sunteți invitați să vă vaccinați, vă rugăm să o faceți și să parcurgeți schema completă.

„Vaccinarea constituie cea mai bună metodă de apărare pe care o avem împotriva virusului. Pentru a opri pandemia, trebuie să extindem rapid vaccinarea echitabil în toate țările, inclusiv prin sprijinirea producției de vaccinuri și a distribuirii dozelor în vederea protejării persoanelor celor mai vulnerabile din întreaga lume. Trebuie de asemenea să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică și de distanțare socială care știm că funcționează, cum ar fi testarea, secvențierea, ancheta epidemiologică, izolarea și carantina”, a afirmat dr. Hans Henri P. Kluge.

Siguranța școlilor este responsabilitatea întregii societăți

Milena Maric este profesoară de matematică la un liceu din Belgrad, Serbia, fiind vaccinată cu schema completă împotriva COVID-19. Aceasta a declarat: „Timp de aproape doi ani, cuvintele ‘COVID-19’ și ‘învățământ online’ ne-au marcat viața. După declanșarea pandemiei, sistemul școlar din Serbia s-a adaptat rapid.

Însă elevilor le-a lipsit continuitatea, socializarea, lucrul în echipă, împărtășirea ideilor în timp real, comunicarea fără tehnologie. Știu că singurul mod de a ieși din această situație este să respectăm în continuare măsurile ce previn transmiterea virusului și să vaccinăm toate cadrele didactice”.

Philippe Cori, Director Regional Adjunct în cadrul Biroului Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat: „Pandemia nu s-a terminat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a ne asigura că școlile rămân deschise la nivelul Regiunii. Copiii și tinerii nu pot risca un nou an în care le este întrerupt procesul de învățare. Vaccinarea și măsurile de protecție ne pot ajuta să nu revenim la cele mai sumbre zile ale pandemiei, când populația a trebuit să treacă prin măsuri de carantină, iar copiii au avut întreruperi în procesul de învățare.

Copiii sunt victimele tăcute ale pandemiei, iar copiii cei mai marginalizați sunt printre cei mai afectați. Înainte de COVID-19, copiii cei mai vulnerabili din Regiune fie abandonaseră deja școala, fie mergeau la școală, dar nu învățau în același ritm cu colegii lor.

O școală este mult mai mult decât o simplă clădire. Este un loc în care se învață, se stă în siguranță și se joacă, un loc situat în centrul comunităților noastre. Când școala este închisă, copiii pierd șansa de a învăța și de a-și petrece timp cu prietenii lor, putând fi expuși violenței în familie. Pandemia a înrăutățit o situație care era deja inacceptabilă – trebuie să ne asigurăm că școlile se redeschid și că rămân deschise în condiții de siguranță”.

Recomandările experților

Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19.

Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează: 

1. Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
2. Implementarea unei strategii de testare.
3. Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
4. Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
5. Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
6. Îmbunătățirea mediului școlar.
7. Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
8. Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.

Una din trei țări nu întreprinde nicio acțiune pentru a ajuta elevii să recupereze pierderile din procesul de învățare!

Publicat de Andra Radu, 26 iulie 2021, 14:31

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

„Evaluarea pierderilor din procesul de învățare este primul pas esențial către reducerea consecințelor. Este extrem de important ca țările să investească în evaluarea  magnitudinii unor astfel de pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, a declarat Silvia Montoya, Directorul Institutului de Statistică al UNESCO.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.

Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.

„Educația remedială este esențială pentru a ajuta acei copii care au lipsit de la școală să ajungă la zi cu materia și să reducă pierderile pe termen lung din procesul de învățare. Acest lucru necesită un efort urgent pentru a stabili nivelurile de învățare ale elevilor din prezent și a colecta date de calitate pentru a le integra în practicile din sălile de clasă, după cum s-a preconizat în Inițiativa privind datele calitative ale educației încheiat de UNICEF, UNESCO și Banca Mondială”, a subliniat Jaime Saavedra, Directorul pentru educație la nivel global al Băncii Mondiale.

Sondajul documentează modul în care țările monitorizează și reduc pierderile din procesul de învățare, adresând provocarea de a redeschide școlile și de a dezvolta strategii de educare de la distanță. În total, 142 de țări au răspuns la sondajul care acoperă perioada cuprinsă între luna februarie și luna mai 2021 și acoperă ciclul de învățământ preșcolar, primar, secundar inferior și secundar superior.

„Educația de la distanță a reprezentat o ancoră de salvare pentru mulți copii din lume în perioada în care școlile au fost închise. Dar pentru cei mai vulnerabili, chiar și aceasta era inaccesibilă. Este imperativ să readucem fiecare copil în clasă acum. Dar nu ne putem opri acolo; redeschiderea în condiții mai favorabile înseamnă implementarea de programe de recuperare pentru a ajuta elevii să ajungă la zi cu materia și asigurarea că le vom acorda prioritate  fetelor și copiilor vulnerabili în toate eforturile depuse”, a declarat Directorul pentru educație al UNICEF la nivel global, Robert Jenkins.

Constatările cheie ale sondajului includ:

1. Țările au răspuns prin numeroase măsuri pentru reducerea posibilelor pierderi din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor: aproximativ 40% dintre țări au prelungit anul școlar și un procent similar dintre țări a prioritizat anumite secțiuni ale programei școlare. Însă peste jumătate din țări au raportat că nu au fost făcute și nici nu se vor face ajustări;

2. Multe țări și-au îmbunătățit standardele de sănătate și de siguranță de la centrele de examinare. Cu toate acestea, 28% din țări au anulat examinările pentru ciclul secundar inferior și 18% dintre țări au făcut acest lucru pentru ciclul secundar superior;

3. Verificarea sau revizuirea politicilor de acces era rară, în special pentru fete – un motiv de îngrijorare, din moment ce fetele prezintă cel mai mare risc de a nu se întoarce la școală în țările cu venituri mici și medii la limita inferioară;

4. Țările cu venituri mici întârzie în implementarea chiar și a celor mai de bază măsuri pentru a asigura întoarcerea la școală. De exemplu, doar sub 10% au raportat faptul că au suficient săpun, apă curată, instalații igienico-sanitare și măști, în comparație cu 96% dintre țările cu venituri mari.

Sondajul oferă informații de asemenea despre implementarea și eficiența educației de la distanță și a sprijinului aferent, la peste un an de la pandemie. Rezultatele arată că:

1. Majoritatea țărilor au întreprins mai multe acțiuni pentru a oferi educație de la distanță: emisiunile de televiziune și radio au fost mai populare în țările cu venituri mici, în timp ce țările cu venituri mari au oferit platforme de învățare online. Însă peste o treime din țările cu venituri mici și medii inferioare au raportat că mai puțin de jumătate din elevii din ciclul primar au beneficiat de acestea;

2. Asigurarea asimilării și a implicării necesită strategii de învățare de la distanță potrivite contextului, implicare parentală, susținere și din partea profesorilor, asigurarea faptului că fetele și alți copii marginalizați nu sunt neglijați. De asemenea, necesită generarea unui volum consistent de date privind eficiența educației de la distanță. În timp ce 73% dintre țări au evaluat eficiența a cel puțin unei strategii de educare de la distanță, încă sunt necesare dovezi mai bune pentru eficiență în cele mai dificile contexte.

„Este imperativ să găsim dovezi mai multe și mai bune cu privire la eficiența educației de la distanță, în special în contextele cele mai dificile, și să susținem dezvoltarea politicilor de învățare de la distanță”, a declarat Andreas Schleicher, Director în cadrul Directoratului OECD pentru educație și abilități.

În 2020, școli din toată lumea au fost închise complet pentru toate cele patru nivele de educație, în medie timp de 79 de zile școlare, reprezentând aproximativ 40% din totalul de zile școlare calculate în medie în țările OCDE și G20. Cifrele variau de la 53 de zile în țările cu venituri mari până la 115 zile în țările cu venituri mici și medii inferioare.

În România, potrivit Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor în contextul pandemiei de COVID-19, realizată de UNICEF în prima jumătate a anului 2020, accesul limitat la internet și accesul limitat la echipamente IT au fost cele mai menționate bariere pentru copii în furnizarea serviciilor în educație.

Pentru a aborda problema îngrijorătoare a pierderilor din procesul de învățare, UNICEF în România a inițiat un dialog cu Ministerul Educației în vederea co-organizării unui workshop cu toate părțile interesate relevante, care să aibă ca rezultat stabilirea unui plan sustenabil de acțiuni pe termen mediu și lung pentru educație remedială.

Cererea pentru finanțare crește, concurând cu alte sectoare, în timp ce veniturile publice scad. Cu toate acestea, 49% dintre țări au crescut bugetul pentru educație în 2020 față de 2019, în timp ce 43% și-au menținut bugetul constant. Finanțarea este prevăzută să crească în 2021, având în vedere că peste 60% dintre țări plănuiesc să mărească bugetul pentru educație în comparație cu 2020.

Aceste constatări consolidează importanța redeschiderii școlilor, a educației remediale și a unor sisteme de educație de la distanță mai eficiente, care să poată face față mai bine viitoarelor crize și să permită tuturor copiilor să beneficieze de acestea.

În plus, constatările arată că evaluarea pierderilor din procesul de învățare cauzate de închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă un efort critic pentru majoritatea țărilor și pentru partenerii de dezvoltare, evidențiat prin parteneriatul încheiat recent între UNESCO, UNICEF și Banca Mondială cu privire la Inițiativa privind datele calitative ale educației.

Sondajul este pe aceeași linie cu proiectul Misiune: recuperarea educației 2021 în cadrul căruia Banca Mondială, UNESCO și UNICEF colaborează pentru a susține țările implicate pentru ca acestea să ia toate măsurile posibile pentru a planifica, a prioritiza și a se asigura că toți elevii se întorc la școală; că școlile iau toate măsurile necesare pentru a se redeschide în siguranță; că elevii beneficiază de cursuri remediale eficiente și de servicii complete, pentru a-i ajuta să recupereze pierderile din procesul de învățare și a le spori bunăstarea generală; iar profesorii lor sunt pregătiți și susținuți, pentru a îndeplini necesitățile elevilor în materie de educație.

Pandemia de COVID-19 produce regrese majore în vaccinarea copiilor!

Publicat de Andra Radu, 16 iulie 2021, 08:37

În 2020, 23 de milioane de copii nu au primit vaccinurile oferite în cadrul programelor de imunizare de rutină, cu 3,7 milioane mai mulți decât în 2019, conform datelor oficiale publicate astăzi de OMS și UNICEF.

Această nouă serie de date cuprinzătoare privind vaccinarea copiilor din întreaga lume, primele cifre oficiale care reflectă perturbările cauzate serviciilor la nivel global de COVID-19, arată că rata de administrare a vaccinurilor la copii a scăzut anul trecut în majoritatea țărilor.

Îngrijorător, majoritatea acestora (până la 17 milioane de copii) nu au primit nici măcar un vaccin în 2020, accentuând decalajele imense în ceea ce privește accesul la vaccinuri.

Majoritatea acestor copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în localități izolate și marginalizate ori în așezări informale sau sărace în care se confruntă cu privațiuni multiple, printre care accesul limitat la servicii medicale și sociale esențiale.

„În timp ce țările solicită insistent să obțină vaccinuri împotriva COVID-19, am înregistrat regrese în privința altor vaccinuri, expunând copiii riscurilor asociate unor boli devastatoare dar care pot fi prevenite, cum sunt rujeola, poliomielita sau meningita”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Izbucnirea mai multor epidemii ar avea efecte catastrofale asupra comunităților și sistemelor de sănătate deja angajate în lupta împotriva COVID-19, astfel încât este mai urgent ca oricând să se investească în vaccinarea copiilor și să se ia măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor în programele de vaccinare”.

În 2020, în toate regiunile, a crescut numărul copiilor care au ratat primele doze, vitale, de vaccin, iar alte milioane ratează vaccinuri ulterioare

Perturbările serviciilor de vaccinare au fost foarte răspândite în 2020, țările din regiunile OMS Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la servicii de sănătate și acoperirea vaccinală au fost limitate, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primul vaccin a crescut în toate regiunile. În plus față de 2019, 3,5 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP-1), iar 3 milioane au ratat prima doză de vaccin antirujeolic.

„Aceste dovezi trebuie să fie un avertisment clar: pandemia de COVID-19 și perturbările provocate de aceasta ne fac să pierdem teren valoros pe care nu ne permitem să îl cedăm, iar costurile vor fi exprimate în pierderi de vieți și de bunăstare în rândul celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

„Chiar și înainte de pandemie existau semnale îngrijorătoare că pierdeam teren în lupta pentru vaccinarea copiilor împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, printre care și epidemiile de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a agravat și mai mult situația. În timp ce distribuirea echitabilă a vaccinurilor împotriva COVID-19 ne preocupă pe toți, trebuie să nu uităm că vaccinurile au fost întotdeauna distribuite inechitabil, dar această situație nu trebuie să continue”.

Datele arată că ponderea copiilor neprotejați, și anume copii care nu au primit cel puțin unele doze de vaccin, a crescut în țările cu venituri medii. India prezintă o scădere deosebit de mare, acoperirea cu DTP-3 scăzând de la 91% la 85%.

Alimentată de insuficiența finanțării, informații greșite privind vaccinurile, instabilitate și alți factori, o imagine îngrijorătoare apare și în regiunea OMS America de Sud, unde acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii au primit schema completă de vaccinare DTP, față de 91% în 2016.

În România, datele UNICEF și OMS arată că acoperirea cu DTP-3 a scăzut de la 88% în 2019 la 87% în 2020, 24.000 de copii rămânând nevaccinați. În 2020, acoperirea vaccinală cu prima doză de vaccin antirujeolic (ROR) era de 87%, o scădere de la 90% în 2019, estimarea fiind că 24.000 de copii din România nu au fost imunizați cu prima doza.

Acoperirea cu cea de a doua doză ROR era estimată la 75% în 2020 (46.000 de copii nevaccinați), o scădere de un procent față de anul pre-pandemic anterior. O creștere de 1% a fost înregistrată în cazul vaccinului BCG (administrat în maternități), de la 96% în 2019 la 97% anul trecut, 6.000 de copii rămânând nevaccinați.

Țările riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, rata de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei la nivel global rămăsese blocată la circa 86% timp de mai mulți ani.

Această rată este semnificativ mai mică decât cea de 95% recomandată de OMS pentru a se asigura protecția împotriva rujeolei (aceasta fiind deseori prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt cuprinși în schemele de vaccinare) și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În timp ce s-au alocat resurse semnificative și mult personal pentru reacția la COVID-19, au apărut perturbări semnificative în realizarea schemelor de vaccinare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau au funcționat cu program redus, iar oamenii au fost reticenți să meargă la medic de teama contagiunii ori s-au confruntat cu dificultăți în accesarea serviciilor medicale din cauza măsurilor de carantină și a perturbării transporturilor.

„Acestea sunt cifre alarmante, care sugerează că pandemia anulează ani de progres în vaccinarea de rutină și expune milioane de copii unor boli ucigătoare, dar care pot fi prevenite”, a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, the Vaccine Alliance.

„Acesta este un semnal de alarmă. Nu putem permite ca una dintre consecințele pandemiei de COVID-19 să fie reapariția rujeolei poliomielitei și a altor boli ucigătoare. Trebuie să colaborăm cu toții și să ajutăm țările să învingă COVID-19, asigurând acces global și echitabil la vaccinuri, dar și să reluăm programele de vaccinare de rutină. Viitorul sănătății și bunăstării a milioane de copii din întreaga lume și a comunităților din care fac parte depinde de acest demers”.

Preocupările nu se limitează la bolile care pot provoca epidemii. Deja cu rate scăzute, vaccinarea împotriva infecției cu papilomavirus uman (HPV) – care protejează ulterior în viață fetele împotriva cancerului de col uterin – a fost puternic afectată de închiderea școlilor.

Ca rezultat, circa 1,6 milioane de fete din țările care au introdus vaccinul HPV au ratat vaccinarea în 2020 când, la nivel global, doar 13% din fete erau vaccinate HPV, comparativ cu 15% în 2019.

Agențiile fac apel la revenirea urgentă și la investiții în vaccinările de rutină

În timp ce țările depun eforturi să recupereze terenul pierdut din cauza perturbărilor provocate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de vaccinare prin:

• Reluarea serviciilor și campaniilor de vaccinare, astfel încât țările să poată derula în condiții de siguranță programe de vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19;
• Sprijinirea personalului medico-sanitar și a liderilor comunitari să comunice activ cu părinții și tutorii pentru a le explica importanța vaccinării;
• Corectarea lacunelor în acoperirea vaccinală, inclusiv identificarea comunităților și persoanelor omise în timpul pandemiei;
• Măsuri pentru ca vaccinarea împotriva COVID-19 să fie planificată și finanțată separat și să se desfășoare în paralel cu vaccinurile pediatrice, nu în detrimentul acestora;
• Implementarea unor planuri naționale de prevenție și de răspuns la epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, precum și consolidarea sistemelor de vaccinare ca parte a eforturilor de recuperare în urma pandemiei de COVID-19.

Agențiile colaborează cu statele și partenerii pentru a îndeplini țintele ambițioase ale Agendei globale pentru imunizare 2030, care urmărește realizarea unei acoperiri vaccinale de 90% cu vaccinurile pediatrice esențiale, înjumătățirea numărului copiilor complet nevaccinați (copii cu „zero doze”) și sporirea asimilării noilor vaccinurilor salvatoare de vieți, cum sunt vaccinul anti-rotavirus sau cel pneumococic, în țările cu venituri mici și medii.

Cooperare bilaterală între România și Republica Populară Chineză în domeniul apărării, educației și cercetării științifice

Publicat de Gabriel Stan, 14 iulie 2021, 10:18

Alina Sonia Raicu (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politică de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a avut o întrevedere miercuri, 7 iulie, la sediul Ministerului Apărării Naționale cu ambasadorul Republicii Populare Chineze la București, Jiang Yu.

Tema întrevederii a vizat stadiul și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării, cu accent pe colaborarea în domeniul educației și cercetării științifice.

A fost subliniată și importanța cooperării la nivelul comunității internaționale privind combaterea pandemiei de COVID-19.

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane!

Publicat de Andra Radu, 10 iunie 2021, 14:30

Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.

Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.

Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.

„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.

În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.

Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.

Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.

În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.

„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.

Alte concluzii cheie ale raportului sunt:

• 70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
• Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
• Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
• Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).

Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.

Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:

• Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
• Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
• Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
• Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
• Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.

În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.

În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.

Carta Albă a Apărării a intrat în vigoare

Publicat de prosavioleta, 31 mai 2021, 13:51

Adrian Gîtman (realizator rubrică): A intrat în vigoare, printr-o hotărâre a Parlamentului  României, Carta Albă a Apărării, un document elaborat de MApN şi adoptat de Guvernul României pentru îndeplinirea preverilor Strategiei Naţionale de Apărare a ţării şi implementarea obiectivelor de apărare stabilite de programul de guvernare, în conformitate cu prevederile Legii 203/2015 privind planificarea apărării.

Obiectivele politicii de apărare enunțate în document au fost fundamente pe acordul politic național privind alocarea de către guvern a doua procente din produsul intern brut pentru apărare până în anul 2026, precum și pe cei trei piloni de securitate externă, apartenența la NATO și Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

În textul Cartei sunt reflectate schimbările majore la nivel regional și internațional și sunt identificate soluțiile pentru ca forțele armate ale României să fie cât mai bine pregătite pentru a-și îndeplini misiunile constituționale de apărare a țării.

Carta Albă înglobează și lecțiile învățate de la debutul pandemiei de COVID-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile în adoptarea măsurilor prevăzute în cadrul legislativ.