Adrian Gîtman (realizator rubrică): Centrele de Vacinare organizate în Spitalele Militare din Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Craiova şi Timişoara funcţionează din nou în regim continuu în perioada 25 mai-1 iunie, pentru a asigura în principal administrarea dozelor de rapel persoanelor vaccinate în maratonul desfăşurat în urmă cu trei săptămâni.
Centrele asigură şi vaccinarea fără programare a persoanelor care se prezintă pentru prima doză de imunizare având la dispoziţie vaccinurile produse de Pfizer-BioNTech sau Johnson & Johnson.
În cadrul maratonului de vaccinare organizat în perioada 4-11 mai în spitalele militare s-au imunizat împotria COVID-19 peste 21.000 de persoane care nu aveau o programare prealabilă.
În paralel, centrele de vaccinare ale spitalelor militare au asigurat şi vaccinarea persoanelor programate prin platformă. MApN asigură şi 20 de centre mobile de vaccinare, aflate în coordonarea direcţiei medicale care acţionează în sprijinul autorităţilor locale, în localităţi izolate sau greu accesibile, la propunerea şi solicitarea Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): În cadrul maratonului de vaccinare, organizat în perioada 4 – 11 mai, în spitalele militare din Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași şi Timișoara s-au imunizat împotriva COVID-19 peste 21.000 de persoane care nu aveau o programare prealabilă.
În același timp, centrele de vaccinare ale spitalelor militare menționate au asigurat și vaccinarea persoanelor care au avut o programare prin platformă. Începând din 8 mai vaccinarea fără programare prealabilă a fost extinsă în toate cele 11 spitale militare din țară, inclusiv: Focșani, Galați, Pitești și Sibiu.
Astfel, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care doresc să se vaccineze se pot prezenta în respectivele centre până la ora 14:00, iar cele cu vârsta de până în 60 de ani după ora 14:00 și până la terminarea programului normal de lucru.
Imunizare efectivă și timpul de așteptare al persoanelor care nu sunt programate pot fi condiționate de capacitatea centrului respectiv și de numărul persoanelor programate prin platformă la vaccinare în acel centrum care vor avea prioritate.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Peste 250 de medici, 500 de asistenți medicali și 200 de registratori lucrează în centrele de vaccinare ale Armatei.
Suplimentar, Ministerul Apărării Naționale a operaționalizat 20 de centre mobile de vaccinare aflate în coordonarea Direcției medicale, care acționează începând de pe 21 aprilie în sprijinul autorităților locale, în localități izolate sau greu accesibile, la propunerea și solicitarea Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, conform instrucțiunilor Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale participă la efortul național de vaccinare a populației împotriva COVID-19 și a extins programul de funcționare în regim 24 din 24 de ore timp de o săptămână, în perioada 4-11 mai, într-o primă etapă, în centrele de vaccinare organizate de către spitalele militare din Brașov, București, Cluj, Constanța, Iași, Craiova și Timișoara.
Persoanele care doresc să se vaccineze se pot prezenta în aceste centre la orice oră, fără o programare prealabilă.
General maior medic Florentina Ioniță Radu (Comandantul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central): A fost o provocare pentru noi, în câteva zile a trebuit să organizăm un circuit special pentru pacienții care vin la maraton.
Este o inițiativă deosebită și aș vrea să transmit mesajul tuturor celor care doresc să vină în cadrul Spitalului Militar, pot venit doritorii care nu sunt programaţi, se vor vaccina cu Pfizer.
De pe 4 mai și până pe 11 mai vă invităm în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central, indiferent de oră, 24 din 24, să veniţi să vă vaccinați. Noi suntem aici pentru dumneavoastră. Este singura modalitate prin care putem să scăpăm de pandemie, prin care putem să ne reluăm viața noastră de dinainte.
Omul de știință italian Salvatore Corraoa recomandat, într-un interviu, administrarea vitaminelor C și D, a melatoninei și a zincului pentru reducerea riscului formelor grave de infectare cu COVID-29.
În numărul din aprilie al revistei științifice internaționale „Nutrients” au fost publicate rezultatelor studiului efectuat de un grup de oameni de știință din Italia și San Marino, condus de profesorul Corrao.
Timp de șase luni au cercetat influența pe care o au asupra organismului uman cele patru nutraceutice și au stabilit dozarea care poate asigura efectul pozitiv necesar. Zilnic trebuie luate 1 – 2 grame de acid ascorbic (vitamina C), care este un bun antioxidant.
În ceea ce privește vitamina D, poate fi luată atât zilnic, cât și o dată pe lună – oamenii de știință sunt de părere că soluția optimă este consumul unic de 50.000 UI (unități internaționale) de vitamina D pe lună, de preferință pe stomacul plin. Despre melatonina, Corrao spune că ar trebui consumate în fiecare seară de 6 – 10 miligrame de melatonină.
Omul de știință recomandă administrarea zilnică de circa 50 de miligrame de zinc, acesta ajutând sistemul imunitar să lupte împotriva virușilor. Deoarece zincul are proprietatea de a se acumula în organism, el trebuie luat trei lună, după care doza trebuie scăzută la 25 de miligrame.
Corrao a subliniat că este vorba despre utilizarea terapeutică a acestor substanțe, care au un efect foarte divers asupra corpului uman.
În timp ce serviciile de vaccinare au început să se redreseze după perturbările cauzate de COVID-19, milioane de copii rămân în continuare vulnerabili în fața bolilor mortale, au avertizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, în timpul Săptămânii Mondiale a Imunizării, subliniind nevoia imperioasă de a reînnoi la nivel mondial angajamentul privind creșterea accesului și a utilizării vaccinurilor.
„Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.
„Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”.
Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.
Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.
Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.
„Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.
„Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”.
Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.
Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat 2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.
„Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.
„Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”.
Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți
Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.
Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS – 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.
Printre țintele ce urmează a fi atinse până în 2030, se numără:
asigurarea unui grad de acoperire de 90% în cazul vaccinurilor esențiale administrate în copilărie și în adolescență;
reducerea la jumătate a numărului de copii care nu beneficiază de niciun vaccin;
finalizarea introducerii în 500 de teritorii naționale sau subnaționale a unor vaccinuri noi sau insuficient utilizate – cum sunt cele împotriva COVID-19, a rotavirusului sau a papilomavirusului uman (HPV).
Necesitatea unor acțiuni urgente din partea tuturor actorilor din sfera imunizării
În vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale IA2030, OMS, UNICEF, Gavi și partenerii lor îndeamnă la acțiuni importante:
1. Liderii mondiali și comunitatea globală din domeniul sănătății și al dezvoltării ar trebui să își ia angajamente clare față de IA2030 și să investească în sisteme de imunizare mai solide, cu abordări personalizate în cazul țărilor fragile și afectate de conflicte. Imunizarea constituie un element vital al unui sistem de sănătate eficace, fiind fundamentală în eforturile de pregătire și de răspuns la pandemie și esențială pentru prevenirea presiunii exercitate de epidemiile multiple în momentul redeschiderii societății.
2. Toate țările ar trebui să formuleze și să implementeze planuri naționale de imunizare ambițioase, în concordanță cu cadrul IA2030, și să crească investițiile menite să asigure servicii de vaccinare accesibile tuturor.
3. Donatorii și guvernele ar trebui să crească investițiile în cercetarea, inovarea, dezvoltarea și livrarea vaccinurilor, cu accent pe nevoile populației deservite insuficient.
4. Industria farmaceutică și oamenii de știință, în colaborare cu guvernele și finanțatorii, ar trebui să continue accelerarea demersurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor, să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri accesibile financiar în vederea acoperirii nevoilor globale și să aplice și în cazul altor boli lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.
Publicat de Gabriel Stan,
22 aprilie 2021, 12:55 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:16
Andreea Popescu (realizator rubrică): 20 de centre mobile de vaccinare, coordonate de Direcția Medicală a Armatei, vor participa în sprijinul autorităților locale în localități izolate sau greu accesibile.
Personalul care va încadra aceste centre mobile face parte din unități militare și instituții medicale ale Ministerului Apărării Naționale din București, Craiova, Brașov, Cluj-Napoca, Pitești, Focșani, Timișoara, Constanța, Galați, Iași și Sibiu.
Ministerul Apărării Naționale a crescut din 16 aprilie capacitatea de vaccinare și va deschide progresiv fluxuri suplimentare de vaccinare la cererea autorităților publice locale. Armata asigură în prezent locuri în 56 de centre de vaccinare proprii, organizate în spitalele militare și în unități militare din capitală și din țară, deservite de aproape 1.000 de angajați ai instituției.
De asemenea, militarii gestionează în totalitate call center-urile destinate programării telefonice la vaccinare, iar Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino este Centrul național de stocare a vaccinului COVID-19.
Forțele Aeriene Române contribuie la rândul lor la eforturile de combatere a pandemiei, executând zboruri pentru transportul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2 și a materialelor sanitare.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.883 cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19. Au fost făcute 35.000 de teste. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.012.373 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 915.464 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi, a precizat GCS.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 813 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
13.661 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.530 la terapie intensivă.
În total, 62.691 de persoane confirmate cu infecţie cu SARS-CoV-2 sunt în izolare la domiciliu şi 16.347 se află în izolare instituţionalizată pe teritoriul României. De asemenea, 50.168 de persoane se află în carantină la domiciliu şi în carantină instituţionalizată – 124, potrivit GCS.
193 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au murit în ultimele 24 de ore.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.231 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Au fost făcute fiind peste 37.000 de teste, a informat, astăzi, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 983.217 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 880.429 au fost declarate vindecate.
La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 6.849.813 de teste RT-PCR şi 661.094 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.809 teste RT-PCR (15.422 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.387 la cerere) şi 12.721 de teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.368 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
14.052 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.466 la terapie intensivă. 67.046 de persoane confirmate cu infecţie cu SARS-CoV-2 sunt în izolare la domiciliu şi 16.724 se află în izolare instituţionalizată pe teritoriul României, a precizat GCS.
De asemenea, 47.882 de persoane se află în carantină la domiciliu şi în carantină instituţionalizată – 122, potrivit GCS.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.462 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 774 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.
196 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au murit în ultimele 24 de ore. Este vorba despre 109 bărbaţi şi 87 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi din Bucureşti.
Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 ani, un altul la categoria de vârstă 30 – 39 ani, cinci la categoria de vârstă 40 – 49 ani, 12 la categoria de vârstă 50 – 59 ani, 65 la categoria de vârstă 60 – 69 ani, 64 la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 48 la categoria de peste 80 de ani.
184 dintre decese s-au înregistrat la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, şapte pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru cinci nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
De la începutul pandemiei şi până în prezent, 24.386 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. Totodată, 189 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei.
3.611 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 14.000 de teste, a informat Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 977.986 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 875.487 au fost declarate vindecate, a precizat GCS.
La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 6.825.004 de teste RT-PCR şi 648.373 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 8.452 de teste RT-PCR (6.013 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.439 la cerere) şi 5.851 de teste rapide antigenice.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 690 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 24.190 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 04.04.2021 (10:00) – 05.04.2021 (10:00) au fost raportate 120 de decese (64 bărbați și 56 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 35 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 30 decese la categoria de peste 80 de ani.
116 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 14.165. Dintre acestea, 1.478 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.825.004 teste RT-PCR și 648.373 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 8.452 de teste RT-PCR (6.013 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.439 la cerere) și 5.851 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 65.775 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.635 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.144 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 99 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.033 de apeluri la numărul unic de urgență 112.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.497 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2: 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.118 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.
Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.
„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.
Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.
În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.
Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.
„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.
Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.
Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.
„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.
„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.
Opera Naţională Română Iaşi şi-a adaptat programul la scenariul roşu. Astfel, reprezentaţiile pot fi urmărite în perioada următoare pe site-ul instituţiei şi pe pagina sa de socializare.
„După ce sâmbătă a fost difuzat evenimentul „El tango”, care a avut premiera în acest an, săptămâna aceasta iubitorii operei pot viziona un nou spectacol extrem de apreciat, „Carmen” de Georges Bizet. Reprezentaţia care a avut loc pe 26 februarie va putea fi urmărită gratuit joi, de la ora 18:30.
Vor interpreta Maria Miron Sîrbu (Carmen), Teodor Ilincăi (Don Jose), Alexandru Constantin (Escamillo), Ana Maria Donose (Micaela), soliştii, Corul şi Orchestra Operei ieşene.
Conducerea muzicală a fost asigurată de Ciprian Teodoraşcu. Opera Naţională Română Iaşi lucrează în această perioadă şi la alte titluri îndrăgite, care vor fi difuzate în perioada următoare”, au anunţat reprezentanţii ONRI.
Conducerea Operei Naţionale Române Iaşi a luat decizia de a organiza spectacole în mediul online deoarece CJSU a decis ca municipiul Iaşi să intre în scenariul roşu în urma creşterii ratei de infectări cu COVID-19.
Noile măsuri pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, prevăzute în hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, vor fi aplicate începând de duminică.
„Precizări referitoare la Hotărârea CNSU privind noile măsuri. Astăzi se va publica hotărârea în Monitorul Oficial, însă, având în vedere timpul scurt pe care l-ar avea operatorii economici la dispoziţie să se pregătească, am avut o discuţie cu domnul Arafat şi am stabilit ca aceste măsuri să fie aplicate de duminică, 28 martie”, a scris Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.
Raed Arafat anunțase, joi seară, că în localităţile unde incidenţa cazurilor de COVID-19 trece de 4 la mia de locuitori, circulaţia în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică va fi permisă până la ora 20:00. De asemenea, ctivitatea operatorilor economici se va desfăşura până la ora 18:00. În care se va depăşi incidenţa de 7,5 la mia de locuitori, măsurile vor fi valabile şi în timpul săptămânii.
Prefectul judeţului Timiş, Nemeth Zoltan, a anunţat prelungirea cu şapte zile a carantinei pentru municipiul Timişoara şi cele patru comune limitrofe care au fost sub aceeaşi măsură din data de 8 martie.
Decizia a fost luată în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.
Hotătârea de carantinare zonală prevede o serie de modificări.
„Se introduce în declarația pe proprie răspundere un paragraf privind deplasarea în scopul vaccinării împotriva SARS-COV 2, cu prezentarea dovezii privind programarea.
O altă modificare se referă la prelungirea cu o oră a programului de lucru cu publicul al operatorilor economici din domeniul comercializării de bunuri alimentare și nealimentare până la ora 21:00.
Eliminarea restricțiilor orare pentru persoanele peste 65 de ani.
După ora 22:00 nu se va mai putea ieși din casă pentru activități fizice, ci doar pentru vaccinare, interes profesional, asistență medicală de urgență și nevoile animalelor de companie”, se arată în comunicatul transmis de CJSU.
Până astăzi, 22 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 900.858 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 808.754 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.743 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 589 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 22.268 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 21.03.2021 (10:00) – 22.03.2021 (10:00) au fost raportate 60 de decese (26 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.
53 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.215. Dintre acestea, 1.339 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.494.782 de teste RT-PCR și 507.035 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.902 teste RT-PCR (6.249 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.653 la cerere) și 5.650 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 62.720 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.592 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.920 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 115 persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.519 apeluri la numărul unic de urgență 112.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 martie, 8.760 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.045.470 de lei.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.491 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.118 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 8 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 4 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
După un an de la declararea pandemiei de COVID-19, cele mai recente date disponibile ale UNICEF descriu o nouă realitate, dezastruoasă și deteriorată, pentru copiii din întreaga lume.
„La un an de la debutul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat un regres cu privire la aproape toți indicatorii cheie referitori la viețile copiilor”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Numărul copiilor înfometați, izolați, abuzați, afectați de anxietate, care trăiesc în sărăcie și sunt forțați să se căsătorească, a crescut. În același timp, a scăzut accesul lor la educație, socializare și servicii esențiale, inclusiv de sănătate, nutriție și protecție. Există indicii certe care arată că în anii următori copiii vor purta cicatricile pandemiei.”
Cum a afectat pandemia de COVID-19 copiii:
În martie 2021, 13% din 71 de milioane de cazuri de COVID-19 din 107 țări (62% din totalul infectărilor la nivel mondial), care au date în funcție de vârstă erau copii și adolescenți cu vârsta sub 20 de ani.
În țările în curs de dezvoltare se preconizează că sărăcia în rândul copiilor va crește cu aproximativ 15%. Se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei va crește cu 140 de milioane.
Școlile sunt închise de aproape un an pentru peste 168 de milioane de elevi la nivel global. Două treimi din țările unde școlile au fost închise total sau parțial se află în America Latină și Caraibe.
Cel puțin unu din trei elevi nu a avut acces la educația la distanță în perioada în care școlile au fost închise.
Numărul de căsătorii în rândul copiilor ar putea crește cu 10 milioane până la sfârșitul deceniului, amenințând ani de progrese realizate în reducerea acestei practici.
1. Cel puțin unu din șapte copii și tineri a fost afectat de măsurile de izolare la domiciliu în cea mai mare parte a anului trecut, ceea ce duce la stări de anxietate, depresie și izolare.
2. În noiembrie 2020, peste două treimi din serviciile de sănătate mintală destinate copiilor și adolescenților fuseseră întrerupte.
3. Datele din noiembrie 2020 arată că este posibil ca numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani ce suferă de malnutriție acută să crească cu 6-7 milioane în 2020, ceea ce ar spori numărul total la 54 de milioane de copii; este vorba de o creștere de 14%, care s-ar putea traduce într-o mărire a numărului de decese în rândul copiilor cu 10.000 pe lună, mai ales în Africa subsahariană și Asia de Sud. Cu o scădere de 40% a serviciilor de nutriție pentru copii și femei, pot apărea multe alte consecințe negative în privința nutriției.
4. În noiembrie 2020, peste 94 de milioane de persoane erau expuse riscului de a rata vaccinarea din cauza întreruperii campaniilor de rujeolă în 26 de țări.
5. În noiembrie 2020, în 59 de țări pentru care există date disponibile, refugiații și solicitanții de azil nu pot accesa măsurile de protecție socială legate de COVID-19 din cauza închiderii frontierelor și a creșterii xenofobiei și excluziunii.
6. Aproximativ trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au condițiile de bază pentru a se spăla pe mâini cu apă și săpun acasă. În țările cel mai puțin dezvoltate, trei sferturi din locuitori, peste două treimi din școli și un sfert din instituțiile de sănătate nu au serviciile de igienă de bază necesare pentru a reduce transmiterea COVID-19. În medie, 700 de copii sub cinci ani mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa apei și serviciilor de salubrizare și igienă.
„Copiii trebuie să fie în centrul eforturilor de recuperare”, a precizat Henrietta Fore. „Aceasta înseamnă prioritizarea școlilor în cadrul planurilor de redeschidere, asigurarea protecției sociale, inclusiv transferuri bănești pentru familii. Și înseamnă a face serviciile de importanță critică accesibile pentru cei mai vulnerabili copii. Abia atunci putem proteja această generație, astfel încât să nu devină o generație pierdută„.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis că municipiul Sibiu intră în scenariul roşu, începând de sâmbătă, pentru 14 zile. Incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 din ultimele două săptămâni este de peste 3 cazuri la mia de locuitori, informează un comunicat de presă al Prefecturii.
„Astăzi, 12 martie, a avut loc şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu, în care au fost adoptate 3 proiecte de hotărâri după cum urmează: Hotărârea nr. 23/2021 privind aprobarea măsurilor care se aplică pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în Municipiul Sibiu.
Deoarece se constată încadrarea la incidenţa cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile de peste 3/1000 de locuitori pentru UAT Municipiul Sibiu, pentru următoarele 14 zile începând cu 13.03.2021 ora 00:00, în Municipiul Sibiu se pun în aplicare măsurile prevăzute de H.G. 35/2021 cu aplicare în ziua de 13.03.2021, iar din 14.03.2021 se pun în aplicare măsurile prevăzute în H.G. 293/2021 aferente incidenţei cumulate pe ultimele 14 zile de peste 3/1000 de locuitori”, se rată în comunicatul Prefecturii Sibiu.
Cinematografele, sălile de spectacole, concerte, sălile cu jocuri de noroc, restaurantele şi cafenelele se închid pentru următoarele 14 zile în municipiul Sibiu.
Până astăzi, 11 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 845.352 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 774.277 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.236 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 873 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 21.252 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 10.03.2021 (10:00) – 11.03.2021 (10:00) au fost raportate 96 de decese (47 bărbați și 49 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui și București.
Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 23 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 39 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 decese la categoria de peste 80 de ani.
95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.425. Dintre acestea, 1.171 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.258.854 de teste RT-PCR și 390.803 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 28.454 de teste RT-PCR (17.822 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.632 la cerere) și 9.801 teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 49.670 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 14.004 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.554 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 137 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.121 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 646 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.480 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS-CoV-2: 2.541 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia, 7 în Republica Coreea și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Bosnia și Herțegovina.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 186 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Până astăzi, 5 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 820.931 de cazuri de persoane infectate cu COVID – 19. 752.234 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.342 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 834 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 20.785 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 04.03.2021 (10:00) – 05.03.2021 (10:00) au fost raportate 101 decese (49 bărbați și 52 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 37 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 decese la categoria de peste 80 de ani.
97 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.222. Dintre acestea, 1.067 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.133.554 de teste RT-PCR și 342.496 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.868 de teste RT-PCR (16.471 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.397 la cerere) și 8.469 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 45.407 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.212 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.963 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 127 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.516 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 630 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.477 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2: 2.539 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia, 7 în Republica Coreea și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 186 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Pentru peste 168 de milioane de copii din întreaga lume, școlile sunt închise complet de aproape un an de zile din cauza restricțiilor impuse de COVID-19, potrivit noilor date publicate astăzi de către UNICEF. În plus, în jur de 214 milioane de copii din lume, adică unu din șapte, au ratat peste trei sferturi dintre cursurile cu prezență fizică.
Analiza realizată în cadrul raportului privind închiderea școlilor notează faptul că 14 țări din lume au rămas în mare parte închise în perioada martie 2020 – februarie 2021. Două treimi dintre acestea se află în America Latină și Caraibe, fiind afectați aproape 98 de milioane de elevi. Din cele 14 țări, Panama a ținut închise școlile cele mai multe zile, fiind urmată de El Salvador, Bangladesh și Bolivia.
„Aproape de împlinirea unui an de la declanșarea pandemiei de COVID-19, remarcăm din nou criza din domeniul educației provocată de măsurile de carantină. Cu fiecare zi ce trece, copiii care nu pot participa la ore în persoană rămân tot mai mult în urmă, cei mai marginalizați plătind cel mai scump preț”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Nu ne permitem să intrăm într-un al doilea an în care acești copii să aibă un număr redus de cursuri cu prezență fizică sau chiar deloc. Trebuie să se depună toate eforturile pentru a menține deschise școlile sau pentru a le prioritiza în cadrul unor planuri de redeschidere”.
Închiderea școlilor are consecințe devastatoare asupra educației și bunăstării copiilor. Copiii cei mai vulnerabili și cei care nu au acces la învățământul la distanță sunt expuși unui risc crescut de abandon școlar și chiar riscului de căsătorie timpurie sau de exploatare prin muncă. Potrivit ultimelor date ale UNESCO, la nivel mondial, educația a peste 888 de milioane de copii este în continuare afectată de întreruperile provocate de închiderea completă și parțială a școlilor.
Conform datelor UNESCO, în perioada 11 martie 2020 – 2 februarie 2021, în România, dintr-un total de 157 de zile școlare, școlile au fost închise 108 zile și parțial închise 49 de zile.
Pentru majoritatea elevilor din lumea întreagă, școala reprezintă un loc în care pot interacționa cu colegii, în care pot cere sprijin și în care au acces la servicii medicale, la vaccinări și la o masă nutritivă. Cu cât intervalul în care rămân închise școlile este mai lung, cu atât perioada în care copiii sunt rupți de aceste elemente atât de critice în anii copilăriei va fi mai mare.
Pentru a atrage atenția asupra crizei din sectorul educației și pentru a crește gradul de conștientizare a necesității ca guvernele să mențină deschise școlile sau să le prioritizeze în cadrul unor planuri de redeschidere, UNICEF a dezvăluit astăzi „Clasa pandemică”, o instalație simbolică reprezentând o sală de curs cu 168 de bănci goale, câte o bancă pentru fiecare milion de copii din țările în care școlile au fost închise aproape complet, ca un memento solemn al claselor goale din orice colț al lumii.
„Această clasă reprezintă milioanele de centre de învățământ care sunt goale, multe dintre ele de aproape un an de zile. Pe spatele fiecărui scaun gol este agățat un ghiozdan gol, simbolizând potențialul amânat al unui copil”, a afirmat Fore. „Nu ne dorim ca ușile ferecate și clădirile încuiate să ascundă faptul că viitorul copiilor noștri rămâne suspendat o perioadă nedeterminată. Această instalație este un mesaj adresat guvernelor: trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și trebuie să prioritizăm redeschiderea lor în condiții mai bune decât înainte”.
În momentul revenirii lor în sălile de curs, elevii vor avea nevoie de sprijin pentru a se reacomoda și pentru a recupera materia. Planurile de redeschidere a școlilor trebuie să includă demersuri care să asigure recuperarea pierderilor înregistrate la nivelul educației copiilor.
UNICEF îndeamnă guvernele să pună pe primul plan nevoile unice ale fiecărui elev, cu servicii complete care să vizeze cursuri remediale, sănătatea și nutriția, sănătatea mintală și măsuri de protecție în școli pentru a permite dezvoltarea și bunăstarea copiilor și adolescenților.
Cadrul pentru redeschiderea școlilor, elaborat de UNICEF împreună cu UNESCO, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), PAM și Banca Mondială, oferă sfaturi practice autorităților naționale și locale.
În Sibiu, numărul persoanelor vaccinate cu prima doză a depăşit, astăzi, numărul total al pacienţilor cu COVID-19 înregistraţi de la începutul pandemiei şi până în prezent, potrivit datelor prezentate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP).
„De la debutul campaniei de vaccinare şi până în prezent, la nivelul judeţului Sibiu s-au administrat 33.687 doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2, în cadrul etapei I şi etapei a II-a din Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România. Până la momentul de faţă au fost imunizate, în total, 20.387 persoane cu prima doză de vaccin şi 13.300 persoane cu cea de-a doua doză”, se precizează într-un comunicat al DSP Sibiu.
Potrivit DSP, „în judeţul Sibiu, de la debutul pandemiei şi până în prezent au fost confirmate pozitiv în urma testării SARS-CoV-2 20.105 de persoane (dintre care în ultimele 24 de ore 48 de persoane). Până la data curentă au fost vindecate 14.514 de persoane, iar 726 persoane au decedat (2 în ultimele 24 h), din rândul celor confirmate pozitiv.”
Directorul executiv adjunct al DSP Sibiu, medicul Adela Morar, spune că populaţia trebuie în continuare să se protejeze, în condiţiile în care rata de incidenţă cumulată a crescut la 1,82 la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile.
Până astăzi, 23 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 784.711 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 728.252 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.382 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 858 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 20.013 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 22.02.2021 (10:00) – 23.02.2021 (10:00) au fost raportate 119 decese (68 bărbați și 51 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 38 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 41 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 29 decese la categoria de peste 80 de ani.
118 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.463. Dintre acestea, 978 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.904.761 de teste RT-PCR și 262.823 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.599 de teste RT-PCR (15.082 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.517 la cerere) și 9.381 teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 38.666 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.623 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.814 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 9.108 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2: 2.501 în Italia, 2.454 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore, 3 în Tunisia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 151 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 25 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Municipiul Braşov va intra începând de vineri, 19 februarie, pentru o perioadă de 14 zile, în „scenariul roşu”. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a adoptat astăzi o hotărâre în acest sens.
Conform unei informări transmisă de Instituţia Prefectului Braşov, CJSU a luat decizia „constatând că în această unitate administrativ-teritorială a fost depăşită incidenţa cumulată de 3 la 1.000 de locuitori a cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 pe ultimele 14 zile”.
Din acest weekend, la Braşov vor fi închise din nou:
cinematografele;
instituţiile de spectacole;
restaurantele şi cafenele vor funcţiona exclusiv cu terase;
în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare vor putea lua masa doar persoanele cazate în cadrul acestora, în intervalul orar 06:00 – 23:00.
Totodată, este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc.
Primul centru de vaccinare anti-COVID-19 organizat la nivelul Garnizoanei Brăila şi destinat personalului activ sau în rezervă din structurile de apărare a fost deschis astăzi.
Astfel, în noul centru, au fost vaccinate 30 de persoane, potrivit informaţiilor furnizate de plt.adj.pr. Stelică Mocanu din cadrul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”.
Denumit Centrul 2 Comandamentul Brigăzii 10 Geniu, centrul de vaccinare anti-COVID-19 al Garnizoanei Brăila este amenajat în sediul Batalionului 110 Sprijin „Mareşal Constantin Prezan” / Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”.
Capacitatea centrului este de 60 de persoane pe zi, coordonator şi şef al acestuia fiind medicul şef al Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”, lt.col. medic Claudiu Leonida.
În acest centru se va vaccina personalul militar activ şi în rezervă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi personalul altor structuri din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Garnizoana Brăila.
Al treilea centru de vaccinare împotriva COVID-19 din municipiul Braşov, care va fi destinat exclusiv imunizării cu vaccinul Astra Zeneca, a fost deschis astăzi.
„Braşovul stă foarte bine din punctul de vedere al derulării campaniei de vaccinare – am stat foarte bine încă de la început – şi prin faptul că reuşim să oferim centre de vaccinare în condiţii foarte bune, în afara şcolilor şi în afara sălilor de sport.
Prin urmare, la Braşov putem da un exemplu pentru felul în care au fost organizate aceste centre şi pentru modul în care se desfăşoară campania pentru etapa a II-a de vaccinare.
Avem la ora actuală şapte fluxuri, acesta este al treilea centru deschis, şi suntem pregătiţi să deschidem mai multe în cazul în care Direcţia de Sănătate Publică ne va solicita acest lucru”, a spus primarul Allen Coliban.
Acest al treilea centru de vaccinare va funcţiona pe strada Gloriei, cu două cabinete (puncte de vaccinare), fiecare cu o capacitate de 60 de persoane pe zi.
Centrul este unul dintre cele patru pregătite pentru etapa a doua de vaccinare care se vor deschide în municipiul Braşov, cu un total de 16 puncte de vaccinare.
Deschiderea celui de-al patrulea centru, de la Sala Sporturilor, se va face în funcţie de numărul de vaccinuri alocate de Ministerul Sănătăţii municipiului Braşov.
Pe lângă acestea, un al cincilea centru, la fostul cinematograf Popular, va putea fi pregătit dacă va fi necesar, au anunţat reprezentanţii Primăriei Braşov.
Un nou focar de COVID a apărut în Timişoara, la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Dumitru Ciumăgianu”, unde au fost confirmate cinci cazuri, în timp ce două focare de la Spitalul Municipal Lugoj (Secţiile de Interne şi Chirurgie) au fost închise, a anunţat Direcţia de Sănătate Publică Timiş.
În judeţ mai sunt active opt focare COVID.
În ultimele 24 de ore, în judeţ au fost confirmate 234 noi cazuri de coronavirus, din care 125 în Timişoara, unde rata de infectare a urcat la 4,49 la mia de locuitori, faţă de 4,39, în raportarea precedentă. De asemenea, un cadru medical a fost testat pozitiv şi s-au înregistrat trei decese.
În această dimineaţă, erau 309 bolnavi cu COVID internaţi, dintre care 56 în ATI.
DSP Timiş a anunţat că în ultimele 24 de ore, la nivelul judeţului s-au administrat 1.379 vaccinuri (80 Moderna), din care 224 vaccinuri în cadrul primei etape şi 1.155 în cadrul celei de-a doua etape, cu 1.285 doze de rapel.
De la începutul campaniei s-au administrat 41.834 doze vaccin împotriva SARS-CoV-2 şi s-au înregistrat 93 de reacţii adverse de intensitate scăzută spre moderată.
Patru cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 au fost confirmate în rândul cadrelor didactice şi elevilor din judeţul Galaţi, au anunţat reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică.
Potrivit sursei citate, trei dintre cazuri au fost confirmate joi. Este vorba despre un elev şi două cadre didactice. Cel de-al patrulea caz a fost confirmat astăzi, fiind vorba despre un elev.
O singură clasă va avea cursurile faţă în faţă suspendate timp de 14 zile, acestea urmând să fie efectuate online.
Până astăzi, 11 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 755.126 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 701.283 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.644 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 720 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 19.200 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 10.02.2021 (10:00) – 11.02.2021 (10:00) au fost raportate 65 de decese (40 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Ilfov și București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 15 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 27 decese la categoria de peste 80 de ani.
Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.089. Dintre acestea, 958 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.661.319 teste RT-PCR și 186.660 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.745 de teste RT-PCR (15.184 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.561 la cerere) și 6.900 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 39.405 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.190 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 60.420 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 150 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.192 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 740 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 8.497 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.232 în Italia, 2.116 în Spania, 193 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.116 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 43 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 2 în Singapore și câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 151 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 25 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Riscurile asociate amânării tratamentului pacientului oncologic sunt mult mai mari decât riscurile contractării COVID-19, deoarece o întârziere de una sau două săptămâni a unui tratament oncologic poate face diferenţa între vindecare şi boală metastatică, a declarat medicul oncolog Petra Curescu, de la Spitalul Judeţean Timişoara.
„Toţi cei care intră pe poarta spitalului nostru pentru internare sunt testaţi negativ, chiar şi vaccinaţi, deci riscul de contagiune este mai mic decât la supermarket. Pe de altă parte, întârzierea unui tratament oncologic poate duce la efecte catastrofale; dacă este o boală avansată, scurtează supravieţuirea, iar dacă vorbim despre tratament în context adjuvant, într-un stadiu curabil, o întârziere de o săptămână-două, oricât de banală pare, poate face diferenţa între vindecare şi boală metastatică”, a afirmat dr. Petra Curescu, în cadrul unei conferinţe de presă online, care a avut loc pe tema pacientului oncologic în timpul pandemiei.
Oncologul spune că toţi pacienţii care vin pentru internare sunt testaţi, iar dintre aceştia, între 5-10% sunt pozitivi, majoritatea fiind şi asimptomatici.
„Dintre pacienţii testaţi, pentru că toţi pacienţii care se prezintă pentru internare sunt testaţi, zilnic, între 5-10% sunt pozitivi. Deci o prevalenţă mult mai mare a bolii decât ne-am aştepta. În mod îmbucurător, majoritatea pacienţilor, chiar dacă vorbim despre oameni vârstnici, cu multe comorbidităţi în afară de cancer, majoritatea sunt complet asimptomatici”, spune Petra Curescu.
Ea le-a recomandat şi pacienţilor oncologici să se vaccineze, deşi foarte mulţi sunt speriaţi, pentru că pe multe site-uri găsesc informaţii conform cărora vaccinul nu este testat, nu se ştie cât este de sigur pentru pacienţii oncologici.
„Niciun vaccin, cu excepţia celor special destinate acestei maladii (cancer, n.r.) nu este testat pe pacienţi cu cancer, dar asta nu înseamnă că nu este sigur. Cel puţin cele două vaccinuri pe care le avem acum nu au cum să ne infecteze.
Dacă pacienţilor le este frică de vaccin, ar trebui să le fie mult mai frică de boală şi, din păcate, pandemia aceasta, cu sau fără vaccin, va continua şi nu ne vom putea feri la nesfârşit. Neapărat, ei trebuie să continue tratamentul oncologic.
Problemă avem cu potenţialii viitori pacienţi care sunt speriaţi, poate nu au fost diagnosticaţi la timp. Pentru orice simptom care-i îngrijorează, să se adreseze medicului de familie şi celui specialist”, a explicat medicul Petra Curescu.
De asemenea, aceasta le-a recomandat pacienţilor care, totuşi, se tem să meargă direct la cabinet, să apeleze la sistemul de telemedicină, întrucât multe lucruri se pot rezolva şi electronic.
„Telemedicina, prescripţiile care se pot trimite electronic pacienţilor au fost de un real ajutor pacienţilor în ultimul timp, iar acest lucru ar trebui să continue, pentru că ne face şi nouă medicilor viaţa mai uşoară, şi pacienţilor. Telemedicina nu va înlocui niciodată consultaţiile faţă în faţă, dar sincer cred că pentru viitor ar trebui să ne păstrăm şi o părticică de telemedicină”, a încheiat Petra Curescu.
2.676 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a peste 30.000 de teste la nivel naţional, dintre care 23.287 sunt teste RT-PCR şi 7.180 teste rapide antigenice, a informat Grupul de Comunicare Strategică.
Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, precizează GCS.
Până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 732.732 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 678.473 au fost declarate vindecate.
La nivel naţional, până la această dată, au fost prelucrate 5.472.825 teste RT-PCR şi 128.485 teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 23.287 de teste RT-PCR (14.755 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.532 la cerere) şi 7.180 de teste rapide antigenice.
111 persoane infectate cu SARS-CoV-2 au murit în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de GCS. Este vorba despre 67 de bărbaţi şi 44 de femei internaţi în spitalele din Arad, Argeş, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Bucureşti.
Opt decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, şapte la categoria de vârstă 50-59 ani, 29 la categoria de vârstă 60-69 ani, 39 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 28 la categoria de peste 80 de ani.
Un număr de 106 de decese s-au înregistrat la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, doi pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru trei pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
Judeţul Timiş se menţine în zona roşie, marţi înregistrând o incidenţă de 3,17 cazuri la mia de locuitori, în scădere uşoară faţă de ziua anterioară, când a avut 3,18 cazuri la mia de locuitori.
Municipiul Bucureşti rămâne în zona galbenă în ceea ce priveşte rata de infectare cu noul coronavirus, cumulată la 14 zile, după ce marţi a înregistrat 1,96 cazuri la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua anterioară, când au fost 2,02 cazuri la mia de locuitori.
Alte opt judeţe se regăsesc în zona galbenă (incidenţă între 1,5 şi 3) şi 32 de judeţe în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Vrancea – 0,41, Olt – 0,45, Buzău – 0,48, Harghita – 0,56.
7.855 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 967 la terapie intensivă.
Pe teritoriul României, 40.092 persoane confirmate cu infecţie cu SARS-CoV-2 sunt în izolare la domiciliu şi 10.310 se află în izolare instituţionalizată.
De asemenea, 57.896 de persoane se află în carantină la domiciliu şi în carantină instituţionalizată – 166.
La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în școli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii școlilor, potrivit unui nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti și Programul Alimentar Mondial (PAM).
Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecințe], 370 de milioane de copii din lume – pentru mulți dintre ei mesele școlare reprezentând o sursă esențială de hrană în fiecare zi – au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de școli după ce restricțiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.
„În ciuda dovezilor clare care arată că școlile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecției cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea școlilor în întreaga lume”, a afirmat Directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Copiii care depind de școli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci și o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 și în așteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea școlilor și să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiții în măsuri de prevenție a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată și săpun în fiecare școală din lume”.
Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze școala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privința participării școlare în ultimele decenii. Programele nutriționale din școli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile școlii.
„Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de școli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generație”, a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. „Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă școlile în siguranță și să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulți, masa nutritivă de care beneficiază la școală este singura pe care o primesc în ziua respectivă”.
În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriționale esențiale, inclusiv cea a programelor nutriționale din școli, a celor de suplimentare cu micronutrienți și de promovare a nutriției în țările cu venituri mici și medii, precum și cea a programelor ce vizează tratarea malnutriției severe la copii. În timpul carantinei naționale din unele țări, au fost oprite toate programele nutriționale din școli.
Există puține date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea școlilor asupra nutriției copiilor. Cu toate acestea, studiile naționale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranței alimentare și a nutriției și deficiențele nutriționale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă școlară și al adolescenților oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.
Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfășurate în 68 de țări, înaintea declanșării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 țări au relevat faptul că, în unele țări, până la două treimi dintre adolescenții de 15–19 ani sunt subponderali. Și peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.
Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creștere a nesiguranței alimentare în țări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriției. Aceeași tendință se observă deja în numeroase țări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană și din Asia de Sud.
Mesele oferite în școli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriției, a creșterii și a dezvoltării copiilor, ci și pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor – mai ales fetelor și copiilor din comunitățile cele mai sărace și mai marginalizate – pentru a reveni la școală după ridicarea restricțiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de școală, cu atât este mai mare riscul de abandon școlar. Fetele se confruntă și cu un alt risc, cel de a fi forțate să întrețină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.
PAM sprijină guvernele pentru a-și adapta programele nutriționale din școli pe durata închiderii acestora. Raportul subliniază că peste 70 de țări oferă porții alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluții temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul școlilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.
De la debutul pandemiei, UNICEF a susținut guvernele naționale pentru a menține continuitatea serviciilor nutriționale adresate copiilor de vârstă școlară și adolescenților. În 2020, aproape 25 de milioane de copii de vârstă școlară și de adolescenți au beneficiat de programe ce au vizat prevenirea anemiei. Adaptate contextului, majoritatea acestor programe au îmbinat educația nutrițională cu consilierea, suplimentarea cu fier și alți micronutrienți esențiali cu profilaxia antihelmintică.
UNICEF și PAM îndeamnă guvernele să prioritizeze redeschiderea școlilor, asigurându-se totodată că acoperă nevoile medicale, alimentare și nutriționale ale copiilor prin programe nutriționale cuprinzătoare și de calitate desfășurate în școli.
295 de doze de vaccin anti-COVID-19 nu au fost folosite în judeţul Cluj, dintre care aproximativ 240 la Institutul de Gastroenterologie din Cluj-Napoca, din cauza unui frigider defect.
„Din 295 de doze ratate în judeţ, vreo 240 au fost la Institutul de Gastroenterologie. S-a defectat frigiderul; a fost cumpărat nou pentru vaccinare. Dimineaţa au constatat că temperatura era de 20 de grade Celsius, în loc de 6. Vaccinurile n-au mai putut fi folosite”, a declarat prefectul Mircea Abrudean.
Vaccinurile de la Institutul de Gastroenterologie erau destinate medicilor, care au fost reprogramaţi.
„Erau destinate etapei 1, pentru medici. Dar au fost reprogramaţi, s-au repartizat în alte părţi, s-a rezolvat problema”, a mai spus prefectul Mircea Abrudean.
„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE
Foto: Blurry focus photo of pretty dark skin business lady fell asleep near monitor, work overtime deadline terms specs telephone lying table wear casual shirt sit night office indoors
Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”
PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.
Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.
Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.
Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.
Citat
Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”
Context
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.
Primăria Braşov pune la dispoziţia persoanelor greu deplasabile, în vederea vaccinării împotriva COVID-19, două microbuze, echipate corespunzător, cele câteva sute de beneficiari urmând să fie programaţi pentru imunizare începând de săptămâna viitoare.
Viceprimarul Flavia Boghiu a precizat că este vorba despre câteva sute de persoane, greu deplasabile sau fără aparţinători, aflate în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei, care vor fi sprijiniţi să se programeze pe platforma de vaccinare şi să fie transportaţi la centrele de care aparţin. În trei zile de la debutul etapei a II-a a campaniei de vaccinare, au fost epuizate toate dozele repartizate centrelor de vaccinare.
La rândul său, directorul DAS Braşov, Monica Chelban, a precizat că de acest sprijin vor putea beneficia 500 de persoane cu handicap locomotor, plus cele dependente, cărora li se adaugă persoanele care nu au figurat, până în prezent, în evidenţele instituţiei.
În ce priveşte programările, acestea vor fi făcute de reprezentanţii DAS pentru cei care nu reuşesc să se înregistreze pe platforma de vaccinare prin intermediul medicilor de familie sau a aparţinătorilor, a menţionat Chelban.
Ea a amintit că, în ultima săptămână, colegii săi au făcut campanie de informare privind vaccinarea pentru aproximativ 1.500 de persoane
În ce priveşte căminul de bătrâni din subordinea DAS, ea a afirmat că aproximativ 75% dintre beneficiari au fost vaccinaţi, adică 54 de persoane, restul având afecţiuni care îi împiedică să se imunizeze – fiind vorba inclusiv de vârstnici care au fost internaţi în spitale cu COVID-19, precum şi persoane care nu şi-au dat acordul pentru această etapă.
Vaccinarea vârstnicilor a fost efectuată de către echipe mobile, care, în prezent, efectuează şi vaccinarea la centrul pentru persoanele fără adăpost din subordinea Primăriei.
Până astăzi, 18 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 695.153 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 625.449 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.509 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 427 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 17.271 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 17.01.2021 (10:00) – 18.01.2021 (10:00) au fost raportate 50 de decese (28 bărbați și 22 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Galați, Maramureș, Neamț, Olt, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea și București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 20 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 13 decese la categoria de peste 80 de ani.
44 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 5 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.710. Dintre acestea, 1.084 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.170.357 de teste RT-PCR și 46.176 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.808 teste RT-PCR (4.303 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.505 la cerere) și 3.093 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 36.522 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.406 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 61.762 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 121 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.407 apeluri la numărul unic de urgență 112.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.440 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.941 în Italia, 1.515 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.110 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 36 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 12 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 95 în Irlanda și câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia, Federația Rusă și Croația.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 136 de cetățeni români aflați în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 4 în Irlanda, 2 în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Bilanțul cetățenilor români infectați cu SARS-CoV-2!
Foto: Sursa foto: AGERPRES/ EPA/FRIEDEMANN VOGEL
Publicat de Andra Radu,
12 ianuarie 2021, 15:29 / actualizat: 12 ianuarie 2021, 16:36
Până astăzi, 12 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 676.968 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 605.045 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.697 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.044 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 16.881 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 11.01.2021 (10:00) – 12.01.2021 (10:00) au fost raportate 156 de decese (105 bărbați și 51 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și București.
Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 36 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 69 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 37 decese la categoria de peste 80 de ani.
147 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 8 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.783. Dintre acestea, 1.073 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.048.928 de teste. Dintre acestea, 23.667 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.971 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.696 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 569 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 12 ianuarie.
Pe teritoriul României, 31.401 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.799 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.071 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 122 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.193 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.020 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.264 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.939 în Italia, 1.395 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franța, 3.110 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 30 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 50 în Irlanda și câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore, Slovenia și Federația Rusă.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 133 de cetățeni români aflați în străinătate, 33 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 2 în Irlanda, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
5.719 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 34.343 de teste la nivel naţional, a informat Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până miercuri, pe teritoriul României au fost confirmate 654.007 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre acestea, 586.764 de persoane au fost declarate vindecate.
La nivel naţional, până la această dată au fost prelucrate 4.902.726 de teste. Dintre acestea, 34.343 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.072 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 12.271 la cerere.
728 de persoane au fost reconfirmate pozitiv cu COVID-19 în urma retestării.
Numărul românilor din afara ţării confirmaţi cu noul coronavirus creşte la 7.115, iar cel al deceselor la 132, a anunţat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică.
Potrivit GCS, dintre românii din diaspora infectaţi, 1.939 sunt în Italia, 1.322 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 20 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 10 în Irlanda şi câte unul în Argentina, Tunisia, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazahstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Singapore şi Federaţia Rusă.
De la începutul pandemiei şi până în acest moment, 132 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit din cauza COVID-19: 33 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia şi câte unul în Elveţia, în SUA, în Brazilia, în Republica Congo, în Grecia, în Iran şi în Irlanda.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.
Românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor: +4021.320.20.20.
Un număr de 4.322 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 21.528 de teste la nivel naţional, a informat, joi, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Până joi, pe teritoriul României au fost confirmate 632.263 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Totodată, 560.793 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.797.449 de teste. Dintre acestea, 21.528 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.313 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.215 la cerere.
Alte 171 de decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore din cauza noului coronavirus. În intervalul 30.12.2020 (10,00) – 31.12.2020 (10,00) au fost raportate 171 de decese (100 de bărbaţi şi 71 de femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.
Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, un deces la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, trei decese la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 40 decese la categoria de vârstă 60 – 69 ani, 54 decese la categoria de vârstă 70 – 79 ani şi 59 decese la categoria de peste 80 de ani.
Potrivit GCS, 166 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, pentru 4 pacienţi decedaţi nu au fost înregistrate comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
De la începutul pandemiei, 15.767 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.
9.124 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.130 la terapie intensivă.
Pe teritoriul României, 32.581 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.099 se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 49.113 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 54 de persoane.
Numărul românilor din afara ţării confirmaţi cu noul coronavirus a crescut la 7.063, iar cel al deceselor a rămas la 130, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.
Conform sursei citate, dintre cei 7.056 de cetăţeni români din străinătate confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2, 1.939 sunt în Italia, 1.290 în Spania, 173 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.085 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 7 în Suedia, 131 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 11 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 2 în Bulgaria, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazahstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan şi Federaţia Rusă.
De la începutul epidemiei de COVID-19 şi până în prezent, au murit 130 de cetăţeni români aflaţi în străinătate infectaţi cu noul coronavirus: 33 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, câte unul în Elveţia, SUA, Brazilia, Republica Congo şi Grecia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, câte unul în Luxemburg, Tunisia şi Argentina.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor: +4021.320.20.20.
Până astăzi, 15 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 565.758 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 465.050 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.171 cazuri noi de persoane infectate cu COVID – 19, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 947 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 13.698 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 14.12.2020 (10:00) – 15.12.2020 (10:00) au fost raportate 204 decese (133 bărbați și 71 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 decese la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 21 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 58 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 64 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 55 decese la categoria de peste 80 de ani.
190 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 2 pacienți decedați nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 12 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.202. Dintre acestea, 1.255 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.461.315 teste. Dintre acestea, 25.185 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.740 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.445 la cerere.
Pe teritoriul României, 42.590 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.666 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 64.751 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 138 de persoane.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 7.000 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu coronavirus: 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 125 în Franța, 3.085 în Germania, 167 în Marea Britanie, 49 în Danemarca, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt și Federația Rusă.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 127 de cetățeni români aflați în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Până astăzi, 11 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 545.567 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 443.168 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.460 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.252 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 13.116 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.
În intervalul 10.12.2020 (10:00) – 11.12.2020 (10:00) au fost raportate 168 decese (97 bărbați și 71 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 30-39 de ani, 8 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 49 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 48 decese la categoria de peste 80 de ani.
155 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 9 pacienți decedați nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.319. Dintre acestea, 1.299 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.386.813 teste. Dintre acestea, 30.246 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.287 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.959 la cerere.
Pe teritoriul României, 40.530 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.527 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 66.100 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 116 persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.321 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 729 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 10 decembrie a.c., 5.540 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 873.000 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.
Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară. Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.950 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu coronavirus: 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 125 în Franța, 3.084 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 4 în Suedia, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 12 în Republica Moldova, 2 în Muntenegru și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt și Federația Rusă.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 127 de cetățeni români aflați în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
7.439 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în urma efectuării a 29.151 de teste la nivel naţional, a informat Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Pe teritoriul României, au fost confirmate, până în prezent, 524.675 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 416.797 persoane au fost declarate vindecate.
Potrivit GCS, până la această dată, la nivel naţional au fost prelucrate 4.293.672 teste. Dintre acestea, 29.151 au fost efectuate în ultimele 24 de ore – 19.176 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.975 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 249 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 8 decembrie.
Numărul românilor din afara ţării confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus rămâne la 6.914 şi cel al deceselor la 127.
Dintre cei 6.914 de cetăţeni români din străinătate confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2 1.936 sunt în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 3.056 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia şi Egipt.
De la începutul epidemiei de COVID-19 şi până la acest moment au murit 127 de cetăţeni români aflaţi în străinătate infectaţi cu noul coronavirus: 32 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia şi câte unul în Suedia, Elveţia, SUA, Brazilia, Republica Congo şi Grecia.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 797 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.
Cetăţenii românii aflaţi în străinătate pot solicita informaţii despre prevenirea şi combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.
Până la data de 7 decembrie, au fost raportate 14.080.951 de cazuri în UE/SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Spania, Regatul Unit, Italia, şi Germania.
La nivel mondial, până la data de referinţă, s-au înregistrat un total de 66.872.117 persoane infectate, dintre care 1.536.855 au decedat, iar 42.476.412 au fost declarate vindecate.
Spitalul Militar din Craiova va fi centru regional de vaccinare anti-COVID-19, afirmă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, într-un mesaj publicat pe Facebook.
El a detaliat că a vizitat joi câteva secţii ale unităţii sanitare unde va fi deschisă o secţie pentru pacienţii infectaţi cu noul coronavirus.
„Deşi spitalul este non-COVID, am fost plăcut surprins de preocuparea celor de aici pentru a pune la punct o secţie în care să fie trataţi pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 cu probleme. Au fost stabilite circuitele, au fost identificate şi începute lucrările de modernizare şi adaptare a procedurilor pentru a nu perturba activitatea curentă din spital, iar lucrurile sunt pe drumul cel bun”, declară Ciucă.
În acest context, spune ministrul, a avut o discuţie şi despre campania de vaccinare.
„Pe lângă Institutul Cantacuzino, care este centru principal de depozitare a vaccinului anti-COVID-19, Spitalul Militar din Craiova va fi centru regional de vaccinare, cu multiple sarcini în păstrarea, depozitarea şi chiar administrarea vaccinului”, afirmă Nicolae Ciucă.
Până astăzi, 30 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 475.362 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 353.188 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.826 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 434 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
Până astăzi, 11.331 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 29.11.2020 (10:00) – 30.11.2020 (10:00) au fost raportate 138 de decese (78 bărbați și 60 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 37 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 43 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 38 decese la categoria de peste 80 de ani.
131 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.261. Dintre acestea, 1.251 sunt internate la ATI.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.107.567 de teste. Dintre acestea, 9.785 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.039 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.747 la cerere.
Pe teritoriul României, 47.982 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.097 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 68.464 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 65 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.212 apeluri la numărul unic de urgență 112.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.914 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.936 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.056 în Germania, 167 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 10 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 11 în Republica Moldova și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia și Egipt.
De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 127 de cetățeni români aflați în străinătate, 32 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
CJSU Galaţi a prelungit cu 14 zile, începând de astăzi, măsurile restrictive pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în municipiul Galaţi, unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, informează Prefectura Galaţi.
„Începând cu data de 30.11.2020 ora 00:00, pentru unitatea administrativ-teritorială Galaţi, unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”, se arată în hotărârea CJSU Galaţi.
Astfel, în municipiul Galaţi sunt interzise în următoarele 14 zile organizarea şi desfăşurarea activităţii cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc..
Potrivit informaţiilor prezentate la nivel naţional duminică, rata de infectare din ultimele 14 zile este de 3,18/1.000 de locuitori în judeţul Galaţi.
Un număr de 9.005 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, în urma efectuării a 36.271 de teste la nivel naţional, informează, joi, Grupul de Comunicare Strategică. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitivș
Până joi, pe teritoriul României au fost confirmate 449.349 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Un număr de 323.514 persoane au fost declarate vindecate.
Potrivit GCS, până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.011.887 de teste. Dintre acestea, 36.271 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.829 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 13.442 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate şi rezultatele a 620 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore şi transmise până la data de 26 noiembrie.
13.248 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, dintre care 1.226 la terapie intensivă, a informat, joi, Grupul de Comunicare Strategică.
Pe teritoriul României, 48.458 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu şi 12.376 se află în izolare instituţionalizată.
De asemenea, 70.873 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar 58 în carantină instituţionalizată.
171 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 10.712.
Potrivit GCS, în ultimele 24 de ore, au fost raportate 171 de decese (105 bărbaţi şi 66 femei) ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din spitalele Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi în Bucureşti.
Cinci dintre decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 22 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 34 la categoria de vârstă 60-69 ani, 57 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 53 la categoria de peste 80 de ani.
Conform GCS, 163 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, patru nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru patru nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR) implementează un nou proiect de intervenție în pandemia COVID-19.
Proiectul finanțat de United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), vizează o campanie națională de informare și de conștientizare a populației, în vederea limitării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Astfel, 23 500 de elevi din 40 de județe și 4 sectoare ale Municipiului București vor participa, timp de 4 luni, la sesiuni de educație pentru sănătate și suport emoțional atât în școli cât și în sistem online, sesiuni susținute de voluntari instruiți ai Crucii Roșii Române.
Sursa foto: comunicat de presa
Totodată, 188 000 de adulți, în special din mediul rural sau din comunități aflate în risc de infectare, vor primi informații despre prevenția îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2, precum și sfaturi despre efectele psihologice ale pandemiei, despre reducerea stigmatizării asociate cu boala COVID-19 și despre modalitățile de reducere a stresului provocat de aceasta.
„Statele Unite sunt alături de România ca parte a eforturilor comune de a gestiona pandemia cauzată de COVID-19 și de a merge mai departe împreună. Ca răspuns la pandemia actuală, am acordat 800.000 de dolari finanțare directă către Crucea Roșie Română pentru a sprijini lupta României cu COVID-19 și pentru a spori rezistența instituțională în comunitățile rurale vulnerabile, iar companiile americane au sprijinit și ele instituțiile publice și organizațiile non guvernamentale care au depus eforturi pentru a gestiona și limita efectele pandemiei.
Această inițiativă este o dovadă a generozității poporului american și al angajamentului ferm al SUA de a sprijini România în această perioadă dificilă. Lupta împotriva acestui virus este departe de a fi terminată, dar poporul american rămâne dedicat colaborării cu România în lupta împotriva COVID-19”, au declarat reprezentanții Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România.
Campania a debutat în luna octombrie cu mai multe sesiuni de informare și instruire a 470 de voluntari de Cruce Roșie din 44 de filiale SNCRR din țară. Începând cu data de 16 noiembrie, voluntarii desfășoară caravană de educație pentru sănătate atât prin sesiuni destinate elevilor, fizic și online, cât și prin deplasarea efectivă în comunități aflate în risc de infectare și informarea directă a membrilor acestora.
Sursa foto: comunicat de presa
Un plus al campaniei de informare este componenta de feedback comunitar prin care, în funcție de nevoile de informare ale populației constatate la nivel local, filialele de Crucea Roșie vor adapta campania punând accent pe aceste nevoi.
Proiectul are în vede și ajutorarea a 8 122 de familiile nevoiașe cu pachete cu produse de igienă.
„Crucea Roșie Română rămâne în continuarea în prima linie a ajutorului umanitar alături de cei aflați în nevoie. Conform misiunii noastre, avem în vedere sprijinul acestora cu produse de igienă. Suntem conștienți, totodată, că un rol foarte important în limitarea transmiterii noului coronavirus este informarea corectă și completă. Cu sprijinul voluntarilor noștri, vom ajunge acolo unde informația este greu de obținut, unde oamenii nu au acces la materiale de informare și de protecție sau unde există un grad înalt de scepticism privind urgența situației în care ne aflăm”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general Crucea Roșie Română.
Pentru publicul general, Campania națională de informare și conștientizare a populației în vedere limitării infectării cu virusul COVID-19 continuă în sistem online și pe rețelele de socializare prin publicarea de materiale și prin apelul la respectarea măsurilor de protecție și a indicațiilor autorităților.
UNICEF colaborează cu companiile aeriene și transportatorii de marfă pentru livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19!
Publicat de Andra Radu,
23 noiembrie 2020, 17:49 / actualizat: 23 noiembrie 2020, 18:50
UNICEF colaborează cu principalele companii aeriene și transportatorii de marfă de la nivel global în vederea intensificării eforturilor de livrare a vaccinurilor împotriva COVID-19 în peste 92 de țări din lume imediat ce vaccinurile vor fi disponibile.
În cadrul pregătirilor, săptămâna trecută, UNICEF, Organizația Panamericană a Sănătății (OPAS) și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) au informat principalele companii aeriene de la nivel global cu privire la capacitatea necesară conform estimărilor și au discutat despre modul prin care vor fi transportate aproape 2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 în 2021. Acestea se adaugă miliardului de seringi ce trebuie transportate pe cale maritimă.
Întâlnirea virtuală a avut loc la scurt timp după primul eveniment logistic organizat online de către UNICEF, în cadrul căruia s-a discutat despre transportul vaccinurilor împotriva COVID-19. La această discuție importantă au luat parte peste 350 de parteneri logistici, inclusiv transportatori aerieni de marfă, companii maritime și asociații logistice globale.
„Odată cu continuarea demersurilor privind crearea unor vaccinuri împotriva COVID-19, UNICEF împreună cu companiile aeriene, operatorii de mărfuri, companiile maritime și alte asociații logistice își intensifică eforturile pentru livrarea cât mai rapidă și mai sigură a vaccinurilor vitale”, a declarat Etleva Kadilli, director al Diviziei de Aprovizionare a UNICEF. „Prin această colaborare importantă, ne vom asigura că există capacitatea de transport necesară acestei uriașe operațiuni istorice. Avem nevoie de implicarea tuturor pe măsură ce ne pregătim de livrarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, a seringilor și a altor echipamente individuale de protecție care să protejeze personalul din prima linie din lumea întreagă. Protejând aceste persoane, protejăm, practic, milioane de copii care depind de serviciile medicale pe care le oferă acestea”.
În următoarele săptămâni, UNICEF va evalua și capacitatea de transport existentă pentru a identifica lipsurile și necesarul. Se anticipează că achiziția, livrarea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19 vor constitui cea mai amplă și mai rapidă operațiune de acest gen întreprinsă vreodată. UNICEF depune eforturi pentru a achiziționa și a livra vaccinuri de la producătorii care au încheiate acorduri cu Mecanismul COVAX. În colaborare cu OPAS, UNICEF va coordona procesul de achiziție și livrare pentru 92 de țări cu venituri mici și venituri medii inferioare, într-un mod cât mai rapid și mai sigur.
Aceste demersuri au la bază îndelungata colaborare a UNICEF cu sectorul logistic privind transportul de provizii în lumea întreagă, în ciuda restricțiilor impuse de pandemie. Din ianuarie, UNICEF a furnizat materiale pentru lupta împotriva COVID-19 în valoare de peste 190 de milioane de USD, precum măști, combinezoane, concentratoare de oxigen și kituri de testare, sprijinind răspunsul țărilor la pandemie.
Fiind cel mai mare cumpărător de vaccinuri din lume, UNICEF achiziționează în mod obișnuit peste 2 miliarde de doze de vaccin anual pentru vaccinări de rutină și răspunsul la epidemii, în numele a aproape 100 de țări. Această expertiză incomparabilă include coordonarea a mii de transporturi cu diferite cerințe privind lanțul de frig, prin urmare UNICEF este un expert în gestionarea lanțului de aprovizionare în cazul produselor cu temperatură controlată, lucru atât de necesar în cadrul acestui demers istoric. Pentru a reduce la minim întreruperea programelor de vaccinare de rutină din cauza operațiunilor legate de vaccinurile împotriva COVID-19 și seringile aferente, UNICEF și partenerii săi vor continua să se coordoneze îndeaproape cu operatorii logistici pentru a asigura livrarea la timp peste tot în lume.
„Sprijinul guvernelor, partenerilor și sectorului privat va fi determinant pentru asigurarea unui transport cât mai eficient al vaccinurilor împotriva unor boli fatale, precum rujeola, difteria și tetanosul, pe lângă COVID-19”, a afirmat Kadilli.
Luna trecută, UNICEF a început crearea unor stocuri de peste 1 miliard de seringi până în 2021 pentru a asigura necesarul inițial și prepoziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
