Prețul locuințelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 49,2% în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022, iar România a consemnat printre cele mai mici majorări de prețuri din UE, conform datelor publicate marți de Eurostat și citate de Agerpres.
Astfel, în perioada menționată, prețul locuințelor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre UE și a scăzut doar în Grecia (minus 22%), Italia (minus 9%) și Cipru (minus 0,3%).
Cele mai mari creșteri au fost înregistrat în: Estonia (199%), Ungaria (174%), Luxemburg (140%), Lituania (137%), Letonia (134%), Cehia (133%) și Austria (130%).
În România, precum și în Finlanda și Spania, prețul locuințelor a înregistrat o creștere mai mică de 25%, adică la jumătate față de creșterea medie înregistrată în UE.
Referitor la prețul chiriilor, acesta au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada cuprinsă între 2010 și trimestrul al treilea din 2022.
Cu excepția Greciei, unde au scăzut cu 24%, chiriile au crescut în restul celor 26 de state membre, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (233%) și Lituania (151%), în timp ce în România s-a înregistrat o creștere de peste 25%, peste media din UE.
Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului a fost în luna noiembrie 2021 de 173.636, în creştere cu 0,42% faţă de octombrie, când 172.907 de persoane au primit acest tip de ajutor social.
În noiembrie, 12.966 de beneficiari au fost suspendaţi de la plată, cu 1,3% mai puţini decât în luna anterioară (13.136), conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna noiembrie 2021 au însumat 427,223 milioane de lei, în creştere faţă de luna octombrie, când au fost plătite indemnizaţii de 421.628 milioane de lei. Suma medie plătită a fost de 2.460,46 lei, în creştere faţă de octombrie (2.438,47 lei).
În luna noiembrie 2021, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti, respectiv 23.765, precum şi în judeţele Cluj – 9.076, Timiş – 7.968 şi Iaşi – 7.477.
În ceea ce priveşte beneficiarii suspendaţi de la plată, cei mai mulţi se înregistrau în Capitală (2.242) şi în judeţele Cluj (756), Timiş (665) şi Iaşi (639).
Părinţii care, în ultimii 2 ani anteriori naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copiilor, până când aceştia împlinesc 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi.
Indemnizaţia acordată este de 85% din media veniturilor nete lunare realizate, nu mai puţin de 2,5 ISR (indicatorul social de referinţă-1.250 lei) şi nici mai mult de 8.500 lei.
Trauma psihologică apare ca rezultat al unui eveniment extraordinar de stresant care ne diminuează sau distruge sentimentul de siguranță și implică o amenințare la adresa vieții sau a siguranței.
În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), experiențele traumatice depășesc capacitatea noastră de a face față și capacitatea de a integra emoțiile implicate în experiență.
„Traumele psihologice ne pot face să ne simțim neajutorați și ne pot face să ne luptăm cu emoții, amintiri și anxietăți supărătoare. De asemenea, ne poate face să ne simțim amorțiți, deconectați și incapabili să avem încredere în alții. Orice situație care te lasă să te simți copleșit și speriat poate fi traumatică, chiar dacă nu implică rău fizic. Nu faptele obiective determină dacă un eveniment este traumatic, ci mai degrabă experiența emoțională subiectivă a evenimentului. O situație poate fi considerată extrem de traumatică de către o persoană și doar moderat de deranjantă pentru o altă persoană.
Cu cât te simți mai înspăimântat și mai neajutorat, cu atât vei avea mai multe șanse să fii traumatizat. Atunci când ni se întâmplă lucruri neplăcute, poate dura ceva timp să trecem peste durere și să ne simți din nou în siguranță. Însă, vestea bună este că, indiferent dacă trauma s-a întâmplat cu ani în urmă sau ieri, PUTEM să facem schimbări de vindecare și să mergem mai departe cu viața noastră”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Creșterea post-traumatică
În anii 1980, doi psihologi, Richard Tedeschi și Lawrence Calhoun, de la Universitatea din Carolina de Nord, Charlotte, au descoperit că trauma schimbă oamenii în moduri fundamentale. Unele dintre aceste schimbări au fost negative, dar spre surprinderea lor, majoritatea supraviețuitorilor de traume intervievați au raportat că viața lor s-a schimbat în bine.
Supraviețuitorii de tot felul – au contactat mai mult de 600 de persoane – au spus că au o forță interioară mult mai mare decât au crezut vreodată, că sunt mai aproape de prieteni și membrii familiei, că viața are mai mult sens sau că își reorientează viața spre scopuri mai satisfăcătoare.
Acest lucru a reflectat ceea ce au aflat de la pacienții lor, dintre care mulți au experimentat moartea copiilor sau au suferit de cancer sau au supraviețuit unor accidente teribile care le-au modificat viața. Suferința care a rezultat din aceste experiențe oribile nu a fost un scop final. În schimb, a acționat ca un catalizator, împingându-i pe acești oameni să se schimbe în bine, să evolueze. Într-o lucrare din 1996, Tedeschi și Calhoun au inventat termenul de creștere post-traumatică pentru a descrie ceea ce găsiseră.
„În cea mai simplă descriere, în creșterea posttraumatică, există o schimbare pozitivă care se poate întâmpla pentru o persoană după ce a suferit traume sau o criză majoră în viață. Procesul poate fi diferit în funcție de tipul de traume suferit de o persoană, de ce tipuri de terapie beneficiază persoana respectivă și de nivelurile de sprijin de care pot depinde pe tot parcursul tratamentului. Ca invers al stresului posttraumatic, creșterea posttraumatică poate fi caracterizată prin semnele prin care depășești efectele dăunătoare ale traumei.
Creșterea post-traumatică (PTG) înseamnă că mulți care suferă de traume pot deveni mai puternici. Adică, pot găsi un „nou normal”, care diferă într-un mod pozitiv. Am aflat că experiențele negative pot stimula schimbări pozitive, inclusiv o recunoaștere a forței personale, explorarea de noi posibilități, relații îmbunătățite, o apreciere mai mare pentru viață și creștere spirituală. Vedem acest lucru la oamenii care au suportat războiul, dezastrele naturale, abuzurile fizice și psihice, doliul, pierderea locurilor de muncă și stresul economic, boli grave și răni”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Ce contribuie la creșterea posttraumatică?
Deși creșterea posttraumatică se întâmplă adesea în mod natural, fără psihoterapie sau altă intervenție formală, aceasta poate fi facilitată în cinci moduri: prin educație, reglare emoțională, dezvăluire, dezvoltare narativă și serviciu.
Terapeuții folosesc diverse instrumente de evaluare pentru a măsura modalitățile prin care o persoană a atins creșterea după traume. O metodă dezvoltată de Tedeschi și Calhoun se numește Inventarul de creștere posttraumatică(PTGI). În acest model, profesioniștii din domeniul sănătății mintale utilizează cinci domenii pentru a evalua schimbările pozitive: aprecierea vieții, relațiile cu ceilalți, noi posibilități în viață, putere personală, schimbare spirituală
„Participarea continuă și fiabilă a unui psihoterapeut ajută de obicei la procesul de creștere posttraumatică. Terapeuții nu numai că pot evalua în mod cuprinzător modul în care traumele au afectat o persoană și ce aspecte se pot confrunta, dar pot ghida procesul de recuperare într-un mod care oferă speranță și încurajare. A merge la un terapeut după o traumă necesită o anumită responsabilitate și rezolvare – ambele elemente integrante ale creșterii posttraumatice.
Recuperarea după traume este un proces individual și va și arăta diferit pentru fiecare persoană în parte. Abilitatea noastră unică de a ne vindeca de traume depinde de mulți factori, inclusiv convingerile și percepțiile noastre, nivelul nostru de a face față și reziliența, legătura noastră cu ceilalți de susținere și chiar funcționarea noastră psihologică înainte de eveniment. Recuperarea după traume implică abilitatea de a trăi cu succes în prezent fără a fi copleșit de gândurile și sentimentele din trecut.
Recuperarea nu constituie o absență completă a amintirilor sau sentimentelor asociate evenimentului traumatic, ci mai degrabă implică plasarea evenimentului în urma noastră și trăirea cu bucurie, astfel încât evenimentul să nu mai stăpânească emoțiile sau viața noastră. Recuperarea traumei ar trebui considerată a fi un proces care se desfășoară în timp și în etape intenționate”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astăzi.
Raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life [Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață]– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.
„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”.
În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări în care sunt disponibile date referitoare la tendințe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.
În condițiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esențiale și împinge și mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.
Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.
Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.
La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari.
Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).
Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres în privința reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.
Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:
• Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.
• Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.
• Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.
Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriție și pentru a crește, a se dezvolta și a învăța la potențialul lor maxim.
„Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii”, a declarat Fore. „Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”.
Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică.
În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).
Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp).
În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).
În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.
Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.
În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.
În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.
Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).
Numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, înregistrându-se o creștere de 8,4 milioane în ultimii patru ani, în timp ce milioane de alți copii sunt expuși riscului ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19, potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și UNICEF.
Raportul Child Labour: Global estimates 2020, trends and the road forward, publicat înaintea Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor, sărbătorită în 12 iunie, avertizează că progresele privind eliminarea exploatării copiilor prin muncă stagnează pentru prima dată în ultimii 20 de ani, inversându-se tendința descendentă din trecut, după ce numărul copiilor care muncesc a scăzut cu 94 de milioane în perioada 2000-2016.
Raportul semnalează o creștere semnificativă a numărului copiilor de 5-11 ani care sunt exploatați prin muncă, aceștia reprezentând în momentul de față mai bine de jumătate din totalul înregistrat la nivel mondial. Numărul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani care prestează munci periculoase – definite ca fiind muncile care dăunează sănătății, securității sau dezvoltării morale a copiilor – a crescut cu 6,5 milioane din 2016, ajungând la 79 de milioane.
„Ultimele estimări trag un semnal de alarmă. Nu putem rămâne indiferenți în timp ce o nouă generație de copii este expusă riscului”, a afirmat Directorul General al OIM, Guy Ryder. „Măsurile incluzive de protecție socială permit familiilor să își trimită copiii la școală chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice. Este esențială creșterea investițiilor care încurajează dezvoltarea rurală și munca decentă în agricultură. Ne aflăm într-un moment critic și totul depinde, în mare parte, de răspunsul nostru. Este timpul pentru un nou angajament și o nouă energie, pentru a depăși obstacolele și a rupe cercul vicios al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă”.
În Africa subsahariană, creșterea demografică, crizele frecvente, sărăcia extremă și măsurile inadecvate de protecție socială au împins, în ultimii patru ani, alte 16,6 milioane de copii în situații de exploatare prin muncă.
Chiar și în regiunile în care s-au înregistrat unele progrese după 2016, precum Asia și Pacific, America de Sud și Caraibe, COVID-19 periclitează aceste progrese.
Raportul avertizează că, la nivel mondial, alte nouă milioane de copii riscă să ajungă să fie exploatați prin muncă până la finalul lui 2022 ca urmare a pandemiei. Potrivit unui model de simulare, numărul lor ar putea crește până la 46 de milioane în cazul în care nu au acces la servicii esențiale de protecție socială.
În urma noilor șocuri economice și a închiderii școlilor din cauza COVID-19, este posibil ca minorii deja exploatați prin muncă să lucreze mai multe ore sau în condiții mai proaste, în timp ce mulți alții riscă să fie expuși formelor celor mai grave de exploatare a copilului prin muncă din cauza pierderii locurilor de muncă și a veniturilor familiilor vulnerabile.
„Pierdem teren în lupta împotriva exploatării copiilor prin muncă, iar ultimul an nu ne-a ușurat deloc lupta”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Acum, când ne confruntăm cu al doilea an de restricții la nivel global, școli închise, tulburări economice și reducerea bugetelor naționale, familiile sunt obligate să facă alegeri dureroase. Îndemnăm guvernele și băncile de dezvoltare internaționale să prioritizeze investițiile în programe care să permită scoaterea copiilor din câmpul muncii și revenirea lor în școli, precum și în programe de protecție socială care să ajute familiile să nu fie nevoite să facă astfel de alegeri”.
Alte concluzii cheie ale raportului sunt:
70% dintre copiii care muncesc sunt implicați în sectorul agricol (112 milioane), 20% – în servicii (31,4 de milioane) și 10% – în sectorul industrial (16,5 milioane).
Aproape 28% dintre copiii de 5-11 ani și 35% dintre copiii de 12-14 ani care muncesc nu merg la școală.
Incidența exploatării copiilor prin muncă este mai mare în rândul băieților decât în cel al fetelor, la orice vârstă. Dacă se iau în calcul și situațiile în care copiii realizează activități în gospodărie cel puțin 21 de ore pe săptămână, se restrânge disparitatea de gen din rândul copiilor care muncesc.
Exploatarea copiilor prin muncă este aproape de trei ori mai mare în mediul rural (14%) decât în mediul urban (5%).
Copiii care muncesc sunt expuși riscului de vătămare a integrității fizice și psihice. Exploatarea copiilor prin muncă compromite educația copiilor, le restricționează drepturile și le limitează oportunitățile viitoare, dând naștere unui cerc vicios intergenerațional al sărăciei și al exploatării copiilor prin muncă.
Pentru a inversa tendința ascendentă a exploatării copiilor prin muncă, OIM și UNICEF îndeamnă la:
Protecție socială adecvată pentru toți, inclusiv alocații universale pentru copii.
Creșterea cheltuielilor pentru o educație de calitate și revenirea tuturor copiilor la școală – inclusiv a celor care se aflau în afara sistemului de învățământ înaintea pandemiei de COVID-19.
Promovarea muncii decente în cazul persoanelor adulte, astfel încât familiile să nu trebuiască să apeleze la ajutorul copiilor pentru asigurarea propriului venit.
Eliminarea normelor de gen dăunătoare și a discriminării de gen care au un impact asupra muncii copiilor.
Investirea în sisteme de protecție a copilului, dezvoltarea agriculturii, servicii publice în mediul rural, infrastructură și mijloace de subzistență.
În Anul Internațional pentru Eliminarea Muncii Copiilor, parteneriatul global Alianța 8.7, din care fac parte UNICEF și OIM, încurajează statele membre, sectorul privat, sindicatele, societatea civilă și organizațiile regionale și internaționale să își dubleze eforturile de combatere a exploatării copiilor prin muncă la nivel mondial, angajându-se la acțiuni concrete.
În timpul unei săptămâni de acțiune, între 10 și 17 iunie, Directorul General al OIM, Guy Ryder, și Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, se vor alătura altor vorbitori de la nivel înalt și tinerilor activiști într-un eveniment la nivel înalt organizat în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, pentru a discuta despre publicarea noilor estimări globale și direcția viitoare.
Populaţia urbană va creşte în 15 state membre UE, în perioada 2019-2050, şi va scădea în nouă state membre, inclusiv în România, arată cele mai recente prognoze ale evoluţiilor demografice la nivelul ţărilor UE publicate astăzi de Eurostat.
România se află printre cele 20 de state membre care ar urma să înregistreze un declin al populaţiei rurale. Amploarea acestei scăderi va fi cea mai gravă în Lituania (minus 43,5%), Letonia (minus 37,6%), Bulgaria (minus 26,8%) şi România (minus 25%).
În cazul României, datele publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut.
La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).
În fruntea statelor membre care sunt preconizate să înregistreze creşteri ale populaţiei urbane până în 2050 se află Malta, cu un avans de 35,4%, urmată de Irlanda (29,2%) şi Suedia (25,1%).
Tot în perioada 2019-2050 se estimează că populaţia rurală va creşte în doar patru state membre UE: Irlanda (24,5%), Suedia (10,9%), Danemarca (1,2%) şi Belgia (1%).
Valoarea voucherelor de vacanță ar putea crește, dacă vor fi folosite în extrasezon. Mai exact, cei care vor merge în concediu primăvara și toamna vor primi 2.080 de lei.
Valoarea actuală a voucherelor de vacanță este de 1450 de lei.
”Avem o idee legată de voucherele de vacanţă, în extrasezon. Ştiţi că noi astăzi dăm 1.450 lei pentru sezon şi am spus să verificăm dacă operatorii de turism ar dori, desigur şi cei care beneficiază de aceste facilităţi, şi de extindere a sezonului, să spunem aşa, şi să alocăm 2.080 lei. Este o discuţie în derulare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.
Motivul? Evitarea aglomerației.
Măsura ar veni ca o gură de oxigen pentru proprietarii de hoteluri și pensiuni, care ar avea turiști tot anul. Propunerea va fi discutată cu patronatele din domeniu și ar putea fi aplicată de anul viitor.
Bogdan Trif, ministrul de resort, a susținut că măsura distribuirii noilor tichete va putea fi prelungită până în anul 2020.
„Ne dorim ca voucherele să se dea pe card, pentru că vrem să fim și mai ecologiști și să nu risipim în mod inutil hârtia”, a declarat Bogdan Trif.
Numărul companiilor specializate în recuperarea datoriilor s-a dublat în ultimii ani, iar afacerile acestora au crescut semnificativ – reiese dintr-un studiu recent.
Potrivit acestuia, în ţara noastră sunt aproape 200 de firme care se ocupă de „managementul creanţelor”, adică de recuperarea de datorii.
Afacerile acestora au tot crescut în perioada analizată, 2010-2014, ajungând anul trecut la 194 de milioane de lei.
Analiza mai arată că mecanismul cesiunii datoriilor bancare către societăţile de recuperare ascunde de multe ori, numeroase nereguli şi încălcări ale legii – băncile nu solicită niciodată acordul clienţilor.
Turismul istoric în Transilvania a crescut spectaculos în ultimii ani, impulsionat de promovarea pe care o face Prinţul Charles al Marii Britanii. Turiştii străini sunt atraşi şi de legenda lui Dracula sau de povestea Castelului din Carpaţi, scrisă de Jules Verne.
Agenţiile de turism propun circuite cu durata de o săptămână sau de 10 zile.
În mod aproape obligatoriu aceste circuite includ locuri precum Sighişoara, unde s-a născut domnitorul Vlad Ţepeş, cel care avea să inspire personajul Dracula.
Însă circuitele cuprind şi bisericile fortificate din sudul Transilvaniei, aflate pe lista UNESCO, ori diferite castele cum ar fi cel din Hunedoara sau Castelul Bánffy din Bonţida, restaurat cu sprijinul Prinţului Charles al Marii Britanii, a declarat pentru RRA expertul în turism Valentin Lungu.
Cei mai mulţi turişti care vizitează fortificaţiile din Transilvania provin din ţări precum Ungaria, Germania şi Marea Britanie – spun reprezentanţii agenţiilor de profil.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb spune că de la 1 ianuarie 2015 pensiile vor fi indexate cu 5%, în raport cu rata inflaţiei.
Ministrul Muncii a mai precizat că numărul de pensionari şi de salariaţi a devenit aproape egal, iar, în acest fel, baza de impozitare salarială poate asigura susţinerea pensiilor.
Ea a adăugat că se va reveni şi la acordarea de pensii speciale personalului navigant, aproximativ 1.800 de persoane, piloţi şi stewardese.
Salariile medicilor cu venituri modeste vor creşte de anul acesta
Publicat de Stefania Grigore,
10 septembrie 2014, 15:45 / actualizat: 11 septembrie 2014, 1:09
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a anunţat că este vorba despre cadrele medicale care câştigă sub 1.500 de lei pe lună.
Sunt vizaţi atât medicii, cât şi asistentele.
El a adăugat că mărirea salariilor va fi de 10% şi se va face în două tranşe egale.
Primul termen este 1 decembrie.
Cealaltă creştere se va face de la 1 martie 2015.
Potrivit ministrului, măsura a fost discutată şi cu sindicatele din domeniu.
Așa reiese din datele oferite recent de Camera de Comerţ şi Industrie Brașov.
11% din totalul societăților comerciale brașovene, adică peste 2.500 de firme, activează în industrie.
Cifra de afaceri a firmelor din sectorul industrial a fost, în 2013, în valoare de aproape 3 miliarde şi jumătate de euro, cu 4% mai mare faţă de anul precedent, iar aportul industriei în totalul cifrei de afaceri a judeţului Braşov a fost anul trecut de 44%, spune Adriana Ispas, secretar general al CCI Brașov.
În industria brașoveană lucrează peste 60.000 de persoane, ceea ce înseamnă aproape 40% din numărul total al salariaţilor judeţului Braşov.
Numărul solicitărilor la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov a fost, în ultimele 24 de ore, cu 10% mai mare decât într-o zi obişnuită de vară fără caniculă
În ultimele 24 de ore s-au înregistrat şi s-au efectuat la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov 1.318 solicitări, dintre acestea 708 au fost cazuri de urgenţă de cod galben şi cod roşu. Dintre cazurile de urgenţă 48 au fost lipotimii în loc public.
Această creştere a numărului de solicitări nu este, totuşi, alarmantă. Aşa se întâmplă de fiecare dată când este caniculă, pentru că oamenii, chiar şi cei care ştiu că sunt sensibili la căldură, nu iau în considerare recomandările doctorilor.
În intervalul ianuarie-mai, indicele producţiei industriale s-a majorat cu 4,2% faţă de aceeași perioadă a anului trecut.
Şi cifra de afaceri din industrie, realizată de agenţii economici din judeţ, a fost mai mare cu 12,3% faţă de 2013, a precizat şeful Direcției de Statistică Mureș, Ioan Matei.
În privinţa veniturilor populației, câştigul salarial nominal mediu brut în luna mai a fost puțin peste 1.900 de lei, cu 72 de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La sfârşitul lunii mai, au fost înregistraţi peste 13 200 de şomeri, cu 36 mai puţini decât în aceeaşi lună din 2013.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
