Cea mai profitabila ramura a zootehniei romanesti: cresterea caracatitelor!
Publicat de Mihaela Costache, 20 martie 2017, 16:00
Ei bine, nu fiti uimiti. In frumoasa noastra tara, s-a dezvoltat, la o dimensiune fara precedent, o ramura a zootehniei de o productivitate senzationala, cresterea caracatitelor! Niste veri de-ai nostri, italienii, au creat aceasta ramura si i-au zis, pe limba lor, „la piovra”. La un moment dat, prin anii ’70 – ’80, chiar devenisera vestiti, drept Tara Caracatitelor. Dar, dupa ce s-au spalat pe maini, prin anii ’90, „con le mani pulite”, cum zic ei, industria cresterii caracatitelor a suferit o scadere dramatica, la ei.
In schimb, am preluat noi ideea si am dezvoltat-o fara precedent. Cel mai bine se pricep la cresterea caracatitelor unii primari. Iei caracatita de mica, o angajezi, de preferinta la inspectie sau la achizitii, dar merge si la strazi, la investitii, la caldura, la transport, la ADP si chiar la parcuri. O cresti, ii dai functii si o aperi de pradatori, cum ar fi presa sau lupul cel mare si rau, supranumit si DNA.
Si, cand a crescut mare si viguroasa, o trimiti in sector sau unde are ea teren de vanatoare, ca sa te hraneasca si ea pe tine. Si caracatita se pune pe trucat licitatii, pe semnat contracte cu dedicatie si cu para’ndarat. Asa apar investitii „performante” de tipul chioscurilor „istorice”, al ceasurilor de aur din parcuri, de tipul infochioscurilor din tot centrul orasului si cate si mai cate…
Se mai pune caracatita si pe controale. Si, daca are de-a face cu un amarat, care are un chiosc sau care si-a facut o casa de trei camere, pai pe ala, nene, mi ti-l someaza, mi ti-l amendeaza si il tavaleste, pana s-alege prafu’ de el. Daca da de un smecher, care polueaza tot nord-vestul Bucurestiului sau care a construit P+3, cat a avut autorizatie, plus 6 „retras”, adica inca trei etaje in plus fata de autorizatie, cu ala incepe „negocierea”. Daca ajung la un „compromis”, caracatita numara etajele din doi in doi si locurile de parcare create le inmulteste cu trei, cu patru sau cu cat e nevoie. Si, uite asa, apar, in Bucurestii Noi sau in Dorobanti sau in Cotroceni, ca sa dam doar cateva exemple, blocuri peste blocuri si nu mai ai loc de masini parcate pe trotuare sau chiar in strada.
Si, daca unii primari sunt atat de buni crescatori de caracatite, nici unii agenti economici privati nu se lasa mai prejos. Pai, daca 40 de mii de bucuresteni din Sectorul 1 au semnat o petitie ca le miroase urat, insuportabil, a oua clocite, atunci vine o caracatita cu 20 de brate din Tara Caracatitelor sa faca loby pe langa ministrul mediului. Si merge „la piovra” asta, azi de la ora 15:00, cu ministrul in vizita la Chiajna, ca sa constate ca avem cea mai tare groapa de gunoi din Europa. Aia 40 de mii de bucuresteni, care se plang de putoarea de la Chiajna, sa se mai spele, sa mai foloseasca un deodorant si, daca tot nu le convine, sa se mute in alte cartiere. Si aia de la Comisia Europeana or avea ceva cu noi de ne-au bagat in infreegement tocmai pe gropile de gunoi…?!
Iata, asadar, cum am reusit noi, romanii, sa creăm, din nimic, o ramura atat de infloritoare a economiei cum este cresterea caracatitelor!