Avioane de luptă ale forțelor aeriene ale României, Canadei și SUA execută misiuni în zona Mării Negre în exercițiul Castle Forge

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 13:22

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Forţele Aeriene Române participă cu forțe și mijloace la exercițiul CASTLE FORGE, împreună cu partenerii americani și canadieni, alături de care au executat o serie de misiuni în zona Mării Negre, probându-se astfel capacitatea de dislocare rapidă a Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, din Europa.

Cătălin Micloș, comandantul Bazei aeriene de la Borcea: Demult aşteptăm aeronave ale partenerului american să aterizeze şi să decoleze de pe această pistă. Suntem parte a exerciţiului CASTLE FORGE, este un exercițiu multinațional de apărare colectivă în această zonă a Mării Negre, pe care o știm fierbinte, în ultima perioadă.

Practic, piloții român și americani zboară împreună în spațiau aerian al României, dar aici nu este vorba numai despre piloţi, este vorba despre tot personalul Bazei 86 participă la această misiune, de la cazare, hrănire, absolut orice se întâmplă în această bază, se întâmplă și pentru acest exercițiu și pentru alte misiuni pe care le avem de executat de zi cu zi. Noi vom exersa tacticile în special deasupra Mării Negre.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În cadrul misiunilor de zbor în comun, Forțele Aeriene Române participă cu mai multe aeronave F-16 și o aeronavă c-130 Hercules, iar Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii în Europa acționează cu patru aeronave F-15, dislocate cu acest prilej din baza militară aflată în Larissa, Grecia, în Baza 86 Aeriană ‘locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, din Borcea.

Şi tot în Forțele Aeriene consemnăm o aniversare importantă: 25 de ani de la intrarea în serviciu a aeronavei c-130 Hercules, marcați vineri, 22 octombrie, în Baza 90 Transport aerian Otopeni. Comandantul Bazei 90 Transport aerian de la București, generalul de flotilă aeriană Aurel Cezar Stănciulescu.

Aurel Cezar Stănciulescu: Este o bucurie pentru noi să sărbătorim acest eveniment, având în vedere că, începând cu 25 octombrie 1996, aviația militară de transport a făcut un pas important prin înzestrarea cu două aeronave prima dată și apoi cu treia aeronave c-130 Hercules.

Începând din acelui moment am reușit să ne transportăm trupele cu forțe proprii în teatrele de operații și oriunde în lume și a fost un moment deosebit pentru că oamenii au înțeles care a fost pasul făcut spre o nouă tehnologie, au dovedit o atenție deosebită, s-au pregătit pentru acest pas.

Noi suntem continuatorii acelor oameni care au început în 1996 și din acel moment până acum s-au desfășurat 34.000 de ore de zbor, transportând peste 42.000 de militari în teatrele de operații și în alte locuri din lume, plus 8.500 de tone de materiale, ceea ce reprezintă o realizare deosebită și cel mai important lucru este că aceste ore de zbor s-au executat în siguranță, fără evenimente.

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 13:05

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat, în 21 și 22 octombrie, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, care s-a desfășurat la Cartierul General NATO de la Bruxelles.

Reuniunea reprezintă o bună oportunitate pentru evaluarea implementării deciziilor adoptate la summitul NATO de la Bruxelles din 14 iunie, cât și în perspectiva pregătirii summitului de la Madrid din iunie 2022.

În marja reuniunii, secretarul de stat român a semnat Declarația de intenție privind aderarea României la inițiativa pentru constituirea Fondului Comun pentru Inovare, instrument financiar asociat proiectului „Acceleratorul Nord-Atlantic de Inovare în Domeniul Apărării.

Vizită oficială în România a secretarului american al Apărării

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:52

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a efectuat o vizită în România, iar miercuri dimineață a fost primit la sediul Ministerului Apărării de ministrul Nicolae Ciucă și de șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu. Iată ce a declarat oficialul american la conferința de presă organizată în aer liber în curtea Ministerului Apărării de la București.

Lloyd Austin: Securitatea și stabilitatea din regiunea Mării Negre sunt în interesul național al Statelor Unite ale Americii și sunt critice în ceea ce privește securitatea flancului estic.

Este evidentă vulnerabilitatea la agresiunea Rusiei și am văzut asta din acțiunile ce au loc în estul Ucrainei, ocupația mai multor părți ale Georgiei, militarizarea Mării Negre și acțiunile provocatoare din aer și de pe mare. Activitățile destabilizatoare din zona Mării Negre reflectă ambițiile sale de a recâștiga o poziție dominantă în regiune și pentru a opri crearea unei Europe întregi, libere și în pace.

Din nou, regiunea Mării Negre face parte din interesul național al Statelor Unite ale Americii și vom fi concentrați asupra ei și vom continua să lucrăm cu partenerii noștrii din regiune.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La rândul său, ministrul apărării Nicolae Ciucă a subliniat importanța relației bilaterale cu Statele Unite ale Americii.

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Ne dorim ca alianţa să rămână puternică și capabilă să își protejeze toți membrii săi și să răspundă preocupărilor acestora.

De aceea, pentru România relația transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare.

Vom continuă consultările noastre bilaterale. Obiectivele sunt clare: avem nevoie de consolidarea pozițiilor noastre pentru summitul din iunie 2022 și pentru implementarea proiectelor importante de pe agenda cooperării bilaterale în domeniul apărării.

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

Ministerul Apărării Naţionale susține lupta împotriva pandemiei de Covid-19 oferind suport spitalelor militare!

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 19:03

Îl ascultăm pe colonelul medic Alexandru Keresztes, comandantul Spitalului Militar de la Brașov, spitalul unde este director medical colonelul Dan Derioiu, cel pe care l-am ascultat adineauri.

Ciprian Panga, de la „Jurnal militar Brașov”, a realizat interviul cu Alexandru Keresztes, îl ascultăm.

Colonel Alexandru Keresztes: Suntem într-o situație neplăcută datorită numărului mare de pacienți care se prezintă. De când am deschis sectorul de COVID din Spitalul Militar, inițial, cu cinci paturi de terapie intensivă și cinci paturi pentru forme moderat severe, am fost nevoiți să creștem capacitatea, astfel încât am crescut de la 10 la 14 paturi.

Avem în vedere o variantă de creștere și a acestui număr, dar va fi necesară o suplimentare a capacității de stocare a oxigenului sau o creștere a ritmului de aprovizionare din partea firmei care ne furnizează oxigenul lichid.

Încercăm să analizăm în permanență, ne-am luat toate măsurile de siguranță, am achiziționat o serie întreagă de senzori de fum, de incendiu pe senzor, pentru măsurarea concentrației de oxigen în încăperile unde pacienții beneficiază de un debit crescut de oxigen și, sigur, toate se plasează în această nevoie crescută de a ne lua toate măsurile pentru siguranța și securitatea actului medical, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii noștri care lucrează în sectorul COVID.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trecem la Constanța, să îl ascultăm pe colonelul medic Aurel Trană, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Alexandru Gafencu. Colega noastră de la „Jurnal miliar Constanța”, Olivia Bucioacă, l-a intervievat și, de asemenea, îl va difuza luni seara, de la 21:00, la Radio Constanța, în varianta integrală.

Vă propun acum un fragment mai scurt din interviul cu Aurel Trană. Ne spune domnia sa că au redeschis sistemul modular medical de izolare și tratament, prescurtat SMIT, chiar cu două zile mai devreme decât ceea ce se stabilise deja, pentru că a fost nevoie să preia pacienții evacuați în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Ascultăm.

Colonel Aurel Trană: Într-adevăr, am deschis în regim de urgență pe data de 1, când s-a întâmplat această tragedie de la Spitalul de Boli Infecțioase, am pregătit cu absolut tot ce era necesar; astfel cred că am fost de mare ajutor.

Într-adevăr, spitalul a fost, inițial, conceput ca un spital care să asigure suport pentru pacienți COVID forme ușoare, maxim medii, dar realitatea este, de fapt, realitatea din România, e, de fapt, alta.

Nu prea mai sunt în spitale cazuri ușoare, cazurile internate sunt cazuri medii, care pot deveni severe, vorbesc acum de SMIT. Am pus la punct, intern, o procedură prin care să putem să manageriem cât se poate de bine cazurile grave până le găsim un loc într-o Secție de Terapie Intensivă la alt spital. Aș putea spune că ne descurcăm.

Capacitatea totală este de 100 de locuri. Momentan, nu ne mai putem plânge de lipsă de personal, pentru că au fost detașați de la Spitalul de Boli Infecțioase colegi cu experiență, colegi de la care mai și învățăm multe, pentru că sunt cei mai experimentați în privința tratamentului acestei boli. Sunt detașați, pe o perioadă limitată, la noi, patru medici, 15 asistente și patru infirmiere.

Încurajez lumea să facă ce trebuie pentru sănătatea lor și pentru sănătatea familiilor lor.

Dan Derioiu: “Avem misiunea aceasta grea, dar nu imposibilă și depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.”

Publicat de Gabriel Stan, 18 octombrie 2021, 17:56

La „Subiectul săptămânii” a fost invitat colonelul medic Dan Derioiu, director medical la Spitalul Militar de Urgență „Regina Maria” din Brașov.

Dan Derioiu este coordonatorul echipei medicale detașate de Ministerul Apărării Naționale la spitalul modular de la Lețcani, județul Iași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel doctor, bună dimineața și bun venit la „Jurnal militar”!

Dan Derioiu: Bună dimineața!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aveți o nouă misiune, o nouă provocare în acest al doilea an de pandemie: vă aflați la spitalul modular de la Lețcani, care a operaționalizat primele 24 de paturi ATI sub coordonarea dumneavoastră.

Dan Derioiu: Cu siguranță este aportul nostru, ca echipă militară, la efortul comun al autorităților locale și al managementului spitalului de boli infecțioase condus de domnul manager Roșu de a operaționaliza această secţie modulară externă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.

Suntem în ajutorul dânșilor și contribuim atât cu personal de specialitate medical, cât și cu partea administrativă și aducem aportul de experiență și coordonare pentru organizarea acestor paturi și a fluxurilor astfel încât să funcționeze cât mai repede, în sprijinul bolnavilor care sunt în așteptarea unui loc de internare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): „Experiență și coordonare” aţi spus; aici voiam să ajung și să vă întreb, să fie una dintre întrebări: a contat mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut și toate lucrurile pe care le-ați rezolvat în condiții grele și în termene-limită?

Dan Derioiu: Cu siguranță a contat experiența, plecând de la experiența din teatrele de operații, urmată de exercițiile de medicină operațională la care am participat ca ofițer medic al Armatei.

Suntem în prezent ajutaţi și de experiența căpătată anul trecut, la începutul pandemiei, la Spitalul Județean Suceava, unde situația epidemiologică, da, sigur, a fost o situație scăpată de sub control.

Am încercat împreună, cu efortul conjugat al autorităților locale și al personalului Spitalului Județean Suceava, să repunem în funcțiune acest spital astfel încât să poată îngriji pacienții, care erau foarte mulți la acea dată, infectați cu COVID, dar și pentru pacienţii non-COVID, care aveau o patologie la fel de acută.

Suntem din nou acum în prima linie pentru a răspunde provocărilor comunității locale din Iași, care de asemenea este greu încercată în acest val 4 al pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ministerul Apărării intervine prin medicina militară, prin oamenii pregătiți, precum ați spus, în condiții grele și în teatre de operații, și începând de marți, din 12 octombrie, Ministerul Apărării a pus la dispoziția Serviciului de Ambulanță București cinci ambulanțe de tip B cu șofer; de asemenea la Craiova – iată, acolo spitalul a devenit suport COVID. Toate aceste lucruri sunt semnale care dumneavoastră, ca om din interior, ca om de meserie, ce vă spun: reușim sau nu reușim?

Dan Derioiu: Avem misiunea aceasta grea, dar nu este imposibilă, și ne depunem toate eforturile pentru a reuși în această etapă de luptă împotriva pandemiei.

Participăm cu resurse din partea MApN – şi țin pe această cale să mulțumesc conducerii ministerului, care a sprijinit cu necesarul de a pune în funcțiune aceste prime paturi de terapie intensivă atât de utile pacienților aflaţi în așteptarea unui pat, aflaţi în aşteptarea îngrijirilor de specialitate.

Sunt convins că împreună, uniți, atât militari, cât și civili, vom reuși să ajungem într-un punct în care vom controla această epidemie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Uniți, împreună – sigur, cu cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara. La sfârșitul interviului aș vrea să vă întreb ce ar fi putut să împiedice această situație-limită.

Dan Derioiu: Cu siguranță, sfatul specialiștilor este unanim în favoarea vaccinării. Este una dintre măsurile principale de a preveni această îmbolnăvire sau de a preveni formele grave de boală. Încă nu este târziu; îndemn populația să se vaccineze, îndemn populația să aplice măsurile de prevenție și să ia cumva aminte la sfatul specialiștilor, şi sunt convins că această măsură ar putea limita evoluția pandemică ulterioară.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule colonel medic, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio!

Dan Derioiu: Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!

Universitatea Națională de Apărare este pregătită pentru un nou an universitar

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 01:06

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general de brigadă, rector, bună dimineața și bun venit la ,,Jurnal militar”!
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Bună dimineața și vă mulțumesc!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când am ajuns la dumneavoastră, mi-am dat seama că ne-am văzut exact acum un an, sub aceleași auspicii, probleme cu pandemia, probleme și acum cu pandemia. O să vreau să trecem prin această poveste foarte scurt.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Este al doilea an în care trebuie să ne confruntăm cu pandemia de COVID, ca și anul trecut și în acest an, și iată cifrele nu sunt deloc încurajatoare la acest moment. Suntem mai pregătiți, da, referitor la prevenție. Măsurile au fost întărite. Plus că majoritatea studenților și masteranzilor noștri sunt acum vaccinați. Cadrele didactice sunt vaccinate într-un procent foarte ridicat, datorită lecțiilor învățate din anul anterior. Suntem în măsură să desfășurăm atât orele de predare, cât și cele de seminar sau lucrări practice într-un mod mult mai eficient. În acest an universitar vom continua cu învățământul în format hibrid, sperând că situația pandemică ne va permite să aducem toţi studenții față în față. Programele militare, licența de logistică, masterele de conducere, cursurile de carieră și o parte din cursurile de specializare se vor desfășura în acest an, față în față. Avem toate condițiile create, săli de clasă în care se asigură acea distanță fizică între cursanți, studenți, masteranzi. Avem posibilități de dezinfectare, iar în ceea ce privește partea de transmitere online a informațiilor, şi acolo, urmare a achizițiilor de anul trecut și când spun asta mă refer la servere, softuri – reușim să facem față.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Particularitatea acestei foste școale de război cum îi spunea înainte, vârful de lance al învățământului militar, ceea ce este și acum, este că pregătește ofițeri într-o altă zonă a carierei.

General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Într-adevăr, Universitatea Națională de Apărare este urmașa Şcolii de război fondată în 1889 la 5 august, prin eforturile generalului Fălcoianu și prin decretul semnat de Regele Carol I. Noi ne-am păstrat misiunea, aceea de a forma lideri militari și civili, comandanți, ofițeri de stat major, iar ceea ce dă specificul acestei instituții de învățământ superior militar este nivelul operativ strategic la care ne pregătim noi, studenții și cursanți. Mă refer la faptul că predominant, în Universitatea Națională de Apărare, sunt studiile de Master, Cursurile postuniversitare de carieră pentru avansare în grad, Cursuri de specializare pe domenii de deosebit interes pentru Ministerul Apărării Naționale și celelalte ministere din sistemul național de securitate, precum și Şcoala doctorală sau studii doctorale, adresate celor care vor să finalizeze cele trei cicluri Bologna și bineînțeles, pe teme de interes pentru Ministerul Apărării Naționale și nu numai. La acest moment, în Universitatea Națională de Apărare, la Masterele de conducere militare avem înscriși un total de 253 de ofițeri masteranzi cu grade de la căpitan, la locotenent colonel. La Cursurile de carieră postuniversitare și cursurile de de specializare, avem un număr de 272 de locuri care am certitudinea că se vor ocupa integral, iar în ceea ce privește studiile civile, aș vrea să scot în evidență că organizăm mastere care nu sunt oferite de alte instituții de învățământ.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Acestea se adresează atât militarilor, cât și civililor. Vreau doar să menționez masterul de protecție a infrastructurilor critice, masterul de managamentul crizelor și prevenirea conflictelor, masterul de managementul programelor și proiectelor și multe, multe altele. Repet, nivelul de pregătire prin programe de studii în cadrul Universității Naționale de Apărare este de nivel operativ strategic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi pe lângă aceste cursuri importante pe care le-ați amintit, cred că ar trebui spus și despre acel program de licență, care nu este foarte vechi, este de câțiva ani, cei care ascultă la radio să știe că există și cursuri de licență pentru studenți.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Aveți perfectă dreptate. Organizăm pentru beneficiarul nostru, Ministerul Apărării Naționale, dar, în același timp, și pentru Ministerul Administrației și Internelor o licenţă de logistică, la care avem, la acest moment, înmatriculaţi 63 de studenți; pe lângă aceasta; mai avem trei licențe care pregătesc tinerii noștri pentru a ocupa funcții în domeniul civil, o licență de securitate și apărare, una de comunicare publică și interculturală în domeniul securității și apărării și o licență de sisteme informaționale adresată, desigur, celor care doresc să aprofundeze cunoștințele în domeniul comunicațiilor, informațiilor, apărării cibernetice. Aceste licențe fac parte din oferta noastră de formare inițială și trebuie să recunosc că în fiecare an locurile se ocupă în totalitate.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Către finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre ce am văzut, este un întreg șantier în Universitatea Națională de Apărare. Aici este o clădire istorică, este o clădire care apare în toate firmele din vremea războiului, cel de al Doilea Război Mondial. Iată că odată cu trecerea în subordinea Statului Major al Apărării sunt lucrări esenţiale de îmbunătățire a condițiilor de studiu și a condițiilor de trai, până la urmă.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Vă mărturisesc că la preluarea mandatului meu am avut trei obiective: modernizarea învățământului, îmbunătățirea bazei materiale și îmbunătățirea infrastructurii. Lucrările la care vă referiți dvs fac parte din obiectivul numărul 3: îmbunătățirea infrastructurii. Este vorba de o centrală termică. Noi până în prezent am avut un punct termic de retranslație, să spunem, al agentului termic furnizat din exteriorul Universității Naționale de Apărare. Începând cu acest an, o dată cu finalizarea acestei lucrări, vom avea o centrală termică proprie, care va asigura condițiile necesare tuturor studenților în căminele din curtea Universității. În paralel, am îmbunătățit sistemul de apărare împotriva incendiilor, am mai construit și un bazin, care va alimenta hidranţii din universitate, îmbunătățim împrejmuirea perimetrală, modernizăm parcul, absolvenții Universității Naționale de Apărare se vor bucura aflând că parcul din mijlocul curții Universității va arăta mult mai bine decât în trecut. Urmează să modernizăm sălile de clasă și laboratoarele, din fonduri europene nerambursabile, 15 săli de clasă, un laborator de protecție a infrastructurii critice și apărare cibernetică.
În cursul acestui an, finalizăm contractul cu acel studiu de fezabilitate care să ne permită în cursul anului viitor să consolidăm pavilionul central, cel care se vede dinspre Eroilor. Pavilionul a fost construit în anii 37-39, pavilion care, datorită timpului, prezintă un risc seismic ridicat. Trebuie să ne concentrăm pe menținerea acestui monument istoric și să-l consolidăm, să-l modernizăm atât cât se poate și cât ne va permite avizul Ministerului Culturii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ”Subiectul săptămânii” a fost rectorul Universității Naționale de Apărare, generalul de brigadă Dorin Pleșcan. Domnule general, vă mulțumim și vă mai așteptăm la Radio.
General de brigadă Dorin Pleşcan, rectorul Universității Naționale de Apărare: Vă mulțumesc și eu din suflet și vă invit cu proxima ocazie să ne mai faceți o vizită.

MApN crește capacitatea de acțiune pentru combaterea pandemiei

Publicat de prosavioleta, 13 octombrie 2021, 00:58 / actualizat: 13 octombrie 2021, 13:02

Cristian Dumitrașcu (realizator): MApN ne informează că armata crește capacitatea de acțiune pentru combaterea pandemiei. Va prelua chiar de astăzi managementul Spitalului modular de la Lețcani, din județul Iași, și, de asemenea, Forțele Aeriene Române vor pune la dispoziție capabilitățile de transport aerian necesare, vor efectua, la solicitare, în cel mai scurt timp misiuni în țară sau în afara țării pentru a salva vieți. De asemenea, toate cele 11 spitale militare și cele trei unități sanitare mobile din București, Constanța și Timișoara îşi vor extinde capacitatea de tratare a pacienților cu COVID pentru forme ușoare, medii sau severe, iar MApN continuă să asigure zilnic 34 de fluxuri de vaccinare cu vaccinurile Pfizer și Moderna în toate acestea spitale militare. Mai multe găsiți pe mapn.ro.

Campania de vaccinare continuă

Publicat de prosavioleta, 5 octombrie 2021, 23:02

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la Subiectul săptămânii, comandantul director general al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, bun venit la ”Jurnal militar”!

General de brigadă Florin Oancea: Bine v-am regăsit. Să sperăm că vom mai purta discuții și în viitor, să fim sănătoși.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem într-o perioadă foarte complicată. E mai complicată decât începutul pandemiei de acum un an?

General de brigadă Florin Oancea: Deja purtatul măștii a devenit un act reflex și ar trebui să rămână un act reflex și pentru viitorul apropiat. Nu pot să spun că este mai greu decât la începutul pandemiei. Acum știm practic ce ne așteaptă, avem experiența acestei perioade, un an și jumătate, în curând poate vor fi doi ani de la debutul acestei pandemii. Părerea mea că sistemul medical este mai bine pregătit în acest moment, nemaiexistând elementul surpriză de la începutul pandemiei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Chiar dacă a fost, iată, cea mai complicată săptămână de la începutul pandemiei, cu cele mai multe cazuri, soluția rămâne în continuare vaccinarea.

General de brigadă Florin Oancea: Din fericire în acest moment avem această soluție. Să ne amintim că la începutul pandemiei încă nu știam foarte multe despre acest virus, nu luasem în calcul varianta vaccinării. Acum avem această soluție, posibilitate de a scădea numărul îmbolnăvirilor, de a scădea numărul bolilor grave și a scădea numărul pacienților care ar putea să se îmbolnăvească sau chiar să, să spunem să moară în urma acestei infecții.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sunteţi directorul institutului unde a venit prima oară vaccinul în România. La dumneavoastră s-a centralizat, la Cantacuzino, a plecat în toată țara. Lucrurile nu au funcționat chiar așa cum am sperat cu toții, dar iată că cei care s-au vaccinat cu primele două doze sau cu o doză după caz, în funcție de vaccin, pot merge și ați început deja să vaccinați cu a treia doză.

General de brigadă Florin Oancea: Da. Pot spune cu puterea exemplului că probabil că sunt printre primii oameni  care s-au vaccinat cu doza a treia. Putem spune că începând cu luna a opta de la rapel anticorpii au scăzut și astfel că protecția pentru infecția cu acest virus am considerat-o minimă și am luat în calcul acest de risc și am ales să mai fac o doză pentru a fi sigur că organismul meu are încă o armă de atac împotriva acestui virus. Ce am observat pe parcursul campaniei de vaccinare este că oamenii nu au înțeles practic ceea ce presupune acest vaccin, probabil că nici noi, personalul medical nu le-am explicat foarte mult ce înseamnă acest vaccin. Oamenii nu au înțeles diferența între infecție cu virusul SARS-CoV-2 și ce presupune boala COVID-19. Au apărut atâtea discuții, că oamenii vaccinaţi s-au infectat, că de ce să ne vaccinăm. Trebuie să înțelegem foarte bine că acest vaccin nu te protejează de infecție, însă îți asigură o armă împotriva luptei cu COVID-19, boala nu va fi la fel de gravă ca pentru persoanele nevaccinate. Asta este marea problemă și cu ce ne-am întâlnit, cel puțin oamenii cu care am intrat eu în contact și am discutat, nu au înțeles foarte bine diferența între infecție și boală. Să sperăm că vom reuși până la urmă să îi facem să înțeleagă, oamenii să poată să prelucreze acest bombardament de informații pe care îl primesc și să înțeleagă că vaccinarea nu te ferește de infecție, însă te ferește de boală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): A fost un an şi jumătate foarte greu pentru oamenii din medicină și acum, iată s-a redeschis și aceste spitale suport, cum este ROL 2 de la București și la Cluj și la Constanța. Cum sunt oamenii pe care îi aveţi în subordine, sunt în continuare motivaţi sau sunt și ei cumva dezamăgiţi pe alocuri pentru lipsa de răspuns în multe cazuri a oamenilor față de rigori, față de vaccin?

General de brigadă Florin Oancea: Putem spune că da, sistemul medical militar a răspuns foarte bine la această provocare, la solicitarea mediului civil. În definitiv, noi avem o oarecare rigoare, anumite regulamente, anumite standarde. Pot spune că a fost foarte greu și rămâne să fie foarte greu. Gândiți-vă că sistemul medical militar nu este dimensionat pentru a suplini întreg sistemul medical din România. Aș putea spune ca un sentiment general, cred că este frustrare, că indiferent cât de mult încerci să îi faci pe oameni să înțeleagă că acest vaccin poate să le salveze viața sunt totuși reticenți. Mă întorc la aceeași problemă. Nu cred că avem capacitatea să gestionăm atâtea informaţii. Am întâlnit-o și cred că sunt mulți colegi sunt în asentimentul meu.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesajul dumneavoastră de final, pentru oamenii care ascultă la radio, în plină pandemie, în revenire de pandemie cu foarte multe cazuri, care ar fi?

General de brigadă Florin Oancea: Să menţinem aceste măsuri de protecție, să o numim protecție fizică, acea distanțare socială, portul măștii, măsurile de igienă individuală și colectivă și fiecare om care nu s-a vaccinat să ia în calcul această oportunitate de a-şi salva viața, să spunem să ne îndreptăm către o viață normală.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost comandantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-militară Cantacuzino, generalul de brigadă doctor Florin Oancea. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la Radio!

General de brigadă Florin Oancea: Şi eu vă mulțumesc! Oricând cu plăcere.

Zbor lin, domnule general Ion Dobran!

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:54

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ajuns la ultimul subiect al emisiunii. Vă spuneam la început despre acel „remember” pentru aviatorul, generalul în retragere Ion Dobran. A fentat moartea până astăzi. Ultima dată când ne-am văzut, la începutul pandemiei, ne povestea că a păcălit fiecare an din cei 101 pe care îi avea atunci, precum păcălea adversarii din timpul războiului, când de la manşa la superavionului de vânătoare Messerschmitt 109 se bătea cu americanii și cu rușii, iar apoi cu nemții. Vorba unui prieten aviator care i-a predat manşa avionului său – ăsta a fost ultimul zbor al bătrânului general, la vârsta de 100 de ani de atunci – spunea prietenul aviator: am avut șansa de a mă uita în ochii istoriei, pentru că Ion Dobran a fost până astăzi ultimul pilot de vânătoare în viață, care a luptat în Al Doilea Război Mondial, din toată lumea, nu doar din România. Am filmat atunci, am înregistrat, vom avea mai multe episoade cu Ion Dobran. Am ales astăzi un fragment din acea înregistrare cu generalul Ion Dobran.

General (rtg.) Ion Dobran: Luasem înăţime şi nu ştiam, era prima oară când întâlneam Mustangul. Mustangul e foarte apropiat de Messerschmitt și mă gândeam dacă îl atac, pe urmă mai vine unul sau doi și rămân în cumpănă, 3 la 1, și nu prea mi-ar fi prea bine în poziția asta. 1 la 1 merge foarte bine, 2 la 1 – depinde de îndemânarea pilotului, dar 3 la 1 deja eşti în inferioritate. Erau trei, eu am crezut că sunt patru. Ei nu, ei zburau în trei, un cocor în săgeată, șeful pe centru, stânga și dreapta apărându-l pe cel de acolo. Şi m-am gândit până la urmă, având superioritate, eu m-am gândit să îl atac şi, într-adevăr, am picat şi l-am ales pe cel din dreapta, care era aşa. Am lovit cabina şi cabina a sărit pur și simplu. Sărind cabina, au făcut o serie de schije din alea care l-au lovit în mână și i-a dat sângele și pentru asta mi-a mulțumit că i-am dat decoraţie de război, care era pe timpul ăla, „Inimă Purpurie”, așa ceva se chema. Se bucura de nişte drepturi de rănit de război, dar m-am bucurat că, în mod special, nu l-am lovit, practic, pe el. Mustangul se ținea și el îmi povestește că a leșinat puțin o perioadă. Și că avionul zbura singur, cobora și se menținea pe orizontală, câștiga viteză și, câştigând viteză, se urca singur fără să comande el de la manşă. Urca singur și aici pierdea viteza şi iar tatona de câteva ori, aşa, până se înclina pe o parte. S-a trezit între timp el şi a putut să îl conducă până la aerodromul de la bază.
Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat pe Ion Dobran, aviatorul de vânătoare, care s-a stins ieri din viață.

Cursul pentru jurnaliști care transmit din zone de conflict

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:47

Cristian Dumitrașcu (realizator): fost o săptămână plină. Am fost la Târgu Mureș, acolo unde a fost organizat de Direcția Informare și Relații Publice cu sprijinul Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene, cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de război. Este un curs aflat la a 17-a ediție. Armata României este una dintre puținele din NATO care oferă un astfel de tip de pregătire jurnaliştilor preocupaţi de domeniul militar. Radio România Actualităţi l-a avut până astăzi acolo pe Alex Buzică. O să ne spună el săptămâna viitoare ce a păţit. De asemenea, toată reţeaua „Jurnal militar” a avut acolo şi de la București, şi de la Brașov, şi de la Târgu Mureș ziarişti care s-au instruit toată săptămâna aceasta. Cei 316 jurnaliști care au absolvit acest curs, începând din 2004 și până în prezent, reprezintă interlocutori obiectivi, care își îndeplinesc cu competență și profesionalism misiunea asumată de a aduce informații corecte către publicul larg – este un comunicat pe site-ul Ministerului Apărării care spune așa. După săptămâna care a curs acum, sunt convins că au dreptate. Ascultăm o secvență din prima zi de instruire pe care au avut-o jurnaliștii la Târgu Mureș.

Instructor din Forțele pentru Operații Speciale: De exemplu, dacă sunteţi undeva într-o zonă, eu știu, vă faceți dumneavoastră meseria acolo și apar probleme, ușor intrăm după dumneavoastră cu asta. Am intrat, v-am scos afară, v-am pus în maşină, am pişcat-o, imediat. Sunt foarte mobile mașinile. Poți să treci prin apă cu ele până la nivelul filtrului. O să daţi şi o tură cu ea, ca să vă învățați un pic cu sunetul. Sunt nişte chestii pe care trebuie să le simțiți. Când plecați de aici, vreau să simțiți feeling-ul ăla, da? Ce înseamnă puterea aia a unei mașini de luptă, ce înseamnă sunetul ăla, să faci diferența. De exemplu, când încep să tragă pe aici, scapă situația de sub control, dumneavoastră vă aruncaţi într-un şanţ sau ceva şi ţi-ai tras în cap o glugă sau te-ai pus cu mâinile la cap, tu trebuie să auzi motorul. „Vin ăştia să mă scoată să mă scoată, vine Humvee-ul, ăsta e al meu” – ştii o treabă, da? Ai ieşit afară, că poate te-ai ascuns sub un podeţ, auzi o mşină, ai ieşit afară, e exact ăla care te caută. Nu e bine. Dacă auzi un Humvee – „Ăsta a venit să mă salveze”. Dumneavoastră trebuie să fiţi în stare să faceți deosebirile astea, da? Asta vreau să vă fac eu aici, să înţelegeţi. Trebuie să simţi mirosul ăala de praf de pușcă, că aşa miroase Humvee-ul, când îl simţi. S-ar putea să fie noapte, nu vezi, e ceaţă, simţi mirosul ăla de gaz ars de la Humvee. Astea sunt chestii pe care trebuie să le simţiţi – miros, sunet. În armată nu e numai tot ce vezi. Aşa sună o armă a prietenilor, ăștia care sunt cu mine, armele lor sună așa, ale inamicului sună invers.
Cristian Dumitrașcu (realizator): L-am ascultat aici, la „Jurnal militar” pe unul dintre instructorii din Forțele pentru Operații Speciale. Nu îi dăm numele, că nu se poate, așa este regula pentru militarii aceștia speciali.

Reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO de la Atena

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 23:10

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”!
General locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Bine v-am găsit! Mulțumesc pentru invitație!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-aţi întors recent de la reuniunea șefilor apărării din Comitetul Militar al NATO, care a fost la Antena, între 17 și 19 septembrie. Care au fost lucrurile, temele importante care s-au stabilit și s-au discutat la Atena?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Întâlnirea de la Atena a fost cea de-a treia întâlnire a Comitetului Militar în formatul cu șefii apărării din acest an și prima întâlnire pe care am desfășurat-o în afara cadrului oferit de Comandamentul de la Bruxelles. Grecia a fost țară organizatoare, a fost o gazdă perfectă pentru activitățile noastre și am avut ocazia în cadrul conferinței Comitetului Militar să discutăm mai multe puncte de foarte mare actualitate pentru Alianță și pentru țările din cadrul Alianței. Ne-am referit la operațiile, misiunile şi angajamentele operaționale ale Alianței, am discutat despre adaptarea strategică a NATO, am avut o discuție strategică privind provocările la adresa securității țărilor aliate pe timp de pace și o discuție strategică privind NATO în perspectiva viitoare, NATO 2030 – noul concept strategic al Alianței. De asemenea, în marja Comitetului Militar am avut ocazia să mă întâlnesc bilateral cu omologi din Marea Britanie, Germania și Franța, întâlniri care ne-au permis să abordăm atât chestiunile de cooperare militară, cât și un schimb de opinii privind securitatea în regiunea care ne interesează pe noi cel mai mult, regiunea Mării Negre.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi discutat şi despre ce se întâmplă după plecarea din Afganistan? Este o temă sensibilă, este o temă care suscită interes. Oamenii se întreabă în continuare ce se întâmplă după și ce am învățat de acolo, și cred că sunteți în măsură să ne răspundeți, atât cât puteți după discuțiile de acolo, despre tema asta.

General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Prezența României în Afganistan în aceşti 19 ani de implicare ne-a adus, cu siguranță, respectul aliaților și al partenerilor de coaliţie, respectul comunității internaționale, atât pentru decizia de a ne implica în operație, cât și pentru felul în care militarii români și-au dovedit profesionalismul în acest teatru de operații. Am cooperat cu militarii altor națiuni și am cooperat cu populația civilă din zonă. Ne-am menținut prezența până la sfârșit și am fost credincioși aranjamentului împreună în teatru, împreună încheiem misiunea din teatrul de operații, ceea ce dovedește angajamentul ferm al țării noastre pentru valorile promovate de NATO și pentru valorile, până la urmă, promovate și de Uniunea Europeană. Noi am pornit de la premisa că într-un mediu global de securitate, securitatea națională este direct afectată de menținerea unor focare de tensiune, iar Afganistanul era un focar de tensiune, un focar care putea sprijini, și a sprijinit, ați văzut, pe timpul atentatelor din 11 septembrie, terorismul internațional. Angajamentul a fost alături de SUA, partenerul nostru strategic cel mai important, a adus beneficii majore și pentru Armata României, beneficii care sunt incontestabile în procesul de transformare și în lecțiile de la nivel tactic și operațional pe care le-am învățat în acest teatru de operații, a condus la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și, cu siguranță, a fost un atu important pentru acceptarea României în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eu sunt mândru că militarii români și-au făcut datoria şi mă plec în fața sacrificiilor Armatei României în acest teatru de operații. Ne vom orienta asupra lecțiilor învățate și vom vedea și la nivel aliat cum pot fi planificate activitățile viitoare, pentru că am încheiat misiunea din Afganistan, dar suntem în continuare implicați în celelalte teatre de operații. Şi aici, în cadrul conferinței Comitetului Militar, am discutat despre continuarea implicării în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor din Irak, am discutat despre continuarea implicării în Balcani. Pentru mine a fost și o oportunitate, pentru că tot operație și activitate NATO o reprezintă și prezența înaintată, consolidată pentru ceea ce numim „Tailored Forward Presence” pe teritoriul României, să prezint ceea ce facem prin acțiunile Brigăzii Multinaționale, prin acțiunile Diviziei Multinaționale, să mulțumesc țărilor care participă la misiunile de poliție aeriană și care au completat toate sloturile privind prezența acestor detașamente de poliție aeriană în anul 2021 și în anul 2022, să mulțumesc aliaților portughezi pentru că tocmai au trimis o subunitate de nivel companie care se încadrează în Brigada Multinațională, care acum participă la exerciții cu militarii Brigăzii Multinaționale și care reprezintă tot o parte a prezenței consolidate la flancul sud-estic al Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc, domnule general! Un mesaj pentru oamenii de acasă, conform a ceea ce știți, a ceea ce panificați, conform discuțiilor pe care le aveți și la Comitetul Militar NATO, dar și cu omologii dumneavoastră, totul este într-o zonă de siguranță?
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Şi Armata României, și celelalte armate din cadrul NATO sunt angajate în diferite misiuni, sunt angajate în diferite operații. Cu toții avem un nivel comun de percepție a riscurilor și a amenințărilor și cu toții avem de soluționat probleme concrete, care se referă la situația din fiecare țară. Suntem, așa cum știți, foarte implicați în campania de vaccinare, suntem foarte implicați în procesul de construire de noi capabilități, în programele de înzestrare pe care le desfășurăm, în exercițiile pe care le-am planificat și în semnalul pe care îl transmitem cu acest exerciţiu. Cred că este evident că am plecat de la un nivel de capabilitate și că, odată cu alocarea resurselor necesare – cel puțin 2% din PIB – pentru apărare, am început să îmbunătățim consistent acest nivel de capabilitate. Situația în regiunea noastră evoluează așa cum evoluează, avem foarte clar specificat și în Strategia Națională de Apărare și în Strategia militară ceea ce reprezintă un pericol militar în regiunea Mării Negre și ce avem de făcut pentru contracararea acestui pericol. Nu putem acționa singuri, iar întâlnirile pe care le avem – cum a fost acest Comitet Militar – este un prilej de a ne expune punctul de vedere și a pleda pentru o prezență consistentă, aliată pe teritoriul României și a discuta, bineînțeles, și cu partenerul strategic și vom avea în curând și Comitetul Militar al Uniunii Europene, pentru că aceștia sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină securitatea României: NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Locotenent Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio.
General locotenentul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: Vă mulţumesc și eu, toate cele bune și aveți încredere în Armata României!

Evaluarea Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a X-a, „Gheparzii de Fier”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:50 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:32

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un moment important, un moment forte al emisiunii, un reportaj realizat în poligonul Murfatlar ieri şi alaltăieri. Pentru că am ascultat şi rubrica din teatrele de operaţii, misiuni internaţionale, probabil că ştiţi că oamenii, militarii noştri nu se duc acolo neinstruiţi, ei au parte de o instruire foarte intensă aici, în România, şi de o evaluare, aşa cum s-a întâmplat acum în poligonul de la Murfatlar. Detaşamentul de Artilerie Antiaeriană Rotaţia a X-a a fost evaluat timp de două zile de o echipă de la Comandamentul Forţelor Întrunite şi să vedem dacă şi-au dat girul evaluatorii pentru ca militarii să meargă în teatrul de operaţii din Polonia.

Maior Adam Moronescu: Maiorul Moronescu Adam, comandantul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană rotaţia a X-a, „Gheparzii de Fier”. Rolul meu este de a mă asigura că o să fim o echipă unită şi că misiunea are succes. Am fost până în prezent în patru misiuni în teatrele de operaţii, două în Afganistan, două în Polonia. Sunt mai multe calităţi pe care un militar trebuie să le îndeplinească în acelaşi timp – curajul, loialitatea, responsabilitatea şi iubirea faţă de patrie.

Locotenent Cătălin Stareţ: Sunt comandantul Bateriei Artilerie Antiaeriană „Gepard”, locotenent Stareţ Cătălin. A fost o pregătire destul de intensă, militarul din cadrul Bateriei îşi dau practic ultimul examen înainte de a fi dizlocaţi în Polonia. Sunt în Armată de aproximativ 6 de ani de zile. Nu sunt la prima misiune, mai am o misiune în Afganistan şi una în Polonia. Misiunea anterioară în Polonia a fost pe funcţia de locţiitor şi acum sunt comandant de baterie. Bateria Antiaeriană „Gepard” s-a ridicat întotdeauna la nivelul aşteptărilor partenerilor din cadrul Battle Group-ului din Polonia, tehnica este interoperabilă cu ceilalţi aliaţi din cadrul Battle Group-ului Putem desfăşura acţiuni de luptă în orice moment, fără probleme.

Sublocotenent Maria Chirca: Sunt sublocotenent Chirca Maria, comandantul Plutonului de Sprijin din cadrul Detaşamentului de Apărare Antiaeriană. „Geparzii” la început au fost într-o stare nu foarte bună, au avut probleme atât pe parte de şasiu, cât şi pe parte de ELO, respectiv electric, dar şi pe parte de armament. Asta înseamnă că echipa formată din grupa de artilerie rachete antiaeriene, maiştrii militari, pe fiecare specialitate au avut misiunea de a repara „Geparzii”, de a asigura comunicaţiile între „Geparzi”, dar şi de la „Gepard” către punctul de comandă al bateriei, de punere în stare de operativitate a armelor, pentru a putea executa foc în cadrul şedinţelor de tragere şi nu în ultimul rând, ceea ce este cel mai important, partea de şasiu, şi anume, să poată merge ghepardul efectiv pe câmpul de luptă. Din luna iunie şi până în momentul de faţă am reuşit să repunem în stare de operativitate şapte „Geparzi”, un tractor de evacuare, trei camioane şi o autostaţie de Radio Panther.

Maistru Militar Ciprian Dragomir: Sunt maistru militar Dragomir Ciprian, comandant Grup Întreţinere Artilerie şi Rachete. Avem misiunea de a face mentenanţă la Complexul „Gepard” pe armamente, partea electrică şi pe şasiu. Lucrez în armată de 25 de ani şi fac mentenanţă la „Gepard” de aproximativ 7 ani. Am încercat să fac tot posibilul ca tehnica să funcţioneze la parametrii normali. Am făcut curs de specialitate la Turda, curs de specialitate în Germania şi am acumulat experienţă în cadrul Batalionului 348, cât am activat pe această funcţie.

Plutonier major Adrian Leş: Plutonier major Leş Adrian, sunt mecanic conductor. Misiunea mea este de a evacua din câmpul de luptă tehnica dezafectată. Este o acţiune periculoasă, pe care noi, datorită antrenamentelor pe care l-am făcut, reuşim să o ducem la capăt. Pe această funcţie sunt de 10 ani. Într-o situaţie reală riscul este destul de mare, dacă noi nu ajungem în timp oportun la faţa locului, cei de acolo nu reuşesc să-şi desfăşoare activitatea aşa cum trebuie. La exerienţa noastră, undeva la maxim un sfert de oră am reuşi să executăm ce avem de executat acolo şi să începem să ne deplasăm înapoi către zona de mentenanţă.

Locotenent-colonel Sebastian Vişan: Sunt comandantul Batalionului 348 Apărare Antiaeriană „Dobrogea”, locotentent-colonel Vişan Sebastian. Consider că la ora actuală, deşi sunt foarte mulţi tineri, trei sferturi sunt tineri, veniţi de un an-doi în sistem, au reacţionat foarte bine la toate problemele, au încercat să închege, iar comandantul detaşamentului şi comandanţii direcţi au reuşit să formeze o echipă şi am încredere deplină că îşi vor desfăşura misiunea cu rezultate foarte bune.

Locotenent-colonel Petrişor Vladimirescu: Sunt locotenent-colonel Vladimirescu Petrişor, şeful Echipei de Evaluare. Militarii sunt pregătiţi, mai au de lucrat pentru validarea tuturor procedurilor operaţionale pe care le au la nivelul detaşamentului şi bateriei cu acest tip de tehnică, este doar a treia rotaţie, provocările cu Gepard-ul sunt altele decât au fost cele cu Oerlikon-ul, se observă de la o rotaţie la alta un plus valoare, dar asta nu înseamnă că suntem la potenţialul maxim pe care-l putem atinge. Personalul are posibilitatea să se instruiească cele şase luni de zile, job-ul lor zi de zi va fi trainingul.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Acesta a fost reportajul din poligonul „Murfatlar”, succes militarilor din Artileria Antiaeriană care vor pleca în Polonia în misiune. Arată bine armata, de la firul ierbii din poligon.

Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:11 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, participă în aceste zile la Reuniunea șefilor apărării din cadrul Comitetului Militar al NATO, care are loc în Grecia, la Atena. Pe durata unui an, Comitetul Militar – cea mai înaltă autoritate militară a Alianței Nord-Atlantice – se întrunește de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței, dând posibilitatea șefilor apărării să abordeze problemele de importanță strategică ale NATO. Reuniunea este condusă de președintele Comitetului Militar, amiralul Rob Bauer, iar printre participanți se află și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Todd Walters, și comandantul suprem aliat pentru transformare, generalul André Lanata.

Vizita inspectorului pentru Forțele Terestre al Armatei Republicii Federale Germane în România

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 17:05 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:39

Cristian Dumitrașcu (realizator): Generalul maior Iulian Berdilă, Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, l-a primit joi, 16 septembrie, la București, pe omologul său din Republica Federală Germania, generalul locotenent Alfons Mais, cu care a dezbătut elementele referitoare la cooperarea militară la nivelul Forțelor Terestre, atât în context aliat, cât și bilateral. S-a mai discutat şi despre Conceptul Națiunilor Cadru (Framework Nations Concept); acesta un concept lansat de Germania la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, în iunie 2013, și reprezintă instrumentul prin care statele Alianței Nord-Atlantice pot să constituie în mod voluntar grupări care să sprijine menținerea și consolidarea capabilităților existente, precum și să contribuie în comun la dezvoltarea de noi capabilități identificate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.

Saber Junction 21

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:59 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:40

Cristian Dumitrașcu (realizator): Între 2 și 29 septembrie, în baza militară din Hohenfels, Germania, se desfășoară exercițiul multinaţional Saber Junction 21, condus de Comandamentul Armatei a 7-a a Statelor Unite ale Americii. Participă militari din Marea Britanie, Ucraina, Serbia, Macedonia, Moldova, Lituania, Italia, Ungaria, Franța, Bulgaria, Bosnia, Armenia și Albania. România este reprezentată de militari ai Batalionului 812 Infanterie „Șoimii Carpaților”, care au primit marți, 14 septembrie, vizita șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă. Acesta a fost informat cu privire la acțiunile tactice, ce urmează a fi întreprinse de către militarii bistrițeni în cadrul exercițiului, deplasarea în teren, briefingul de informare privind exercițiul, organizarea punctului de comandă fiind doar câteva dintre activitățile cuprinse în programul vizitei.

Restaurarea Crucii comemorative a Eroilor Români din Primul Razboi Mondial a luat sfârșit

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:50 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:42

Cristian Dumitrașcu (realizator): Marți, 14 septembrie, Ministerul Apărării Naționale a marcat, printr-o ceremonie militară și religioasă organizată la Crucea comemorativă a Eroilor Români din Primul Război Mondial situată pe Muntele Caraiman, încheierea operațiunilor majore de restaurare, reabilitare și conservare a acestui monument. Proiectul de reabilitare a fost cofinanțat de Uniunea Europeană și de Ministerul Apărării Naționale. Ceremonia s-a desfășurat în prezența ministrului apărării naționale Nicolae Ionel Ciucă, a ministrului afacerilor interne Lucian Bode, a șefului Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, și a altor oficiali din ambele ministere şi din administrația locală, care au depus coroane de flori în memoria eroilor căzuți și au vizitat spațiul expozițional amenajat în incinta monumentului.

Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale: Anul trecut, pe 14 septembrie, au fost aprinse luminile pe Crucea de pe Caraiman. Din păcate, sistemul nu a rezistat la tensiunea care se descarcă din fulgere și a fost o perioadă în care s-a reluat studiul, s-au reluat procedurile tehnice și s-au făcut toate demersurile necesare omenește astfel încât să lumineze din nou. Ca atare, Crucea strălucește din nou în memoria Eroilor Neamului.

Înmânare a drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”

Publicat de prosavioleta, 21 septembrie 2021, 16:40 / actualizat: 22 septembrie 2021, 10:43

Cristian Dumitrașcu (realizator): Miercuri, 15 septembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, a avut loc ceremonia înmânării drapelului de luptă Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”. Decretul de acordare a drapelului de luptă Spitalului Militar Central a fost semnat recent de președintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de existență a unității medicale militare.

Klaus Iohannis, președintele României: Mă bucur să particip la acest moment solemn, prin care celebrăm activitatea Spitalului Militar Central, un pol de excelență al medicinei militare românești. Rolul Spitalului Militar Central rămâne unul fundamental de continuator al tradiției militare și de asigurare a performanței actului medical. Mobilizarea excepțională în răspunsul la pandemia de COVID-19, precum și implicarea dumneavoastră în campania de vaccinare demonstrează capacitatea exemplară de a garanta protejarea și apărarea cetățenilor noștri. În semn de prețuire și recunoaștere pentru dificila, dar nobila dumneavoastră activitate, vă înmânez în acest moment aniversar drapelul de luptă.

Barbarossa Winds-concert la Castelul Peleș

Publicat de prosavioleta, 16 septembrie 2021, 01:24

Alexandru Dina (realizator): Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii staționate în Europa și Africa au susținut mai multe concerte în România, unul dintre ele chiar în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Cristian Dumitrașcu a fost prezent și a realizat următorul reportaj:
Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș): Sunt șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș și astăzi avem un eveniment special la Castelul Peleș: un proiect pe care Orchestra și Corul Forțelor Terestre ale Statelor Unite staționate în Europa îl desfășoară în această perioadă în România. Noi ne bucurăm să găzduim în această seară concertul susținut de o parte dintre membrii acestei orchestre, Cvintetul Barbarossa Winds.
Cristian Dumitrașcu (reporter): De altfel, este un loc cu tradiţie, în care aţi mai ţinut concerte – înțeleg – înainte de pandemie.
Gabriela Dascălu (șeful secției Relații Publice a Muzeului Național Peleș Sigur că da. Concertul are loc în sala mare de concerte a Castelului Peleș. Este un loc cu o bogată semnificație istorică – este locul în care în epocă concertau invitații Regelui Carol I și ai Reginei Elisabeta – și este sala pe care muzeul o folosește acum pentru a găzdui concerte. Am avut numeroase colaborări cu Radio România Cultural, au fost muzicieni din afara ţării… – da, în acest spațiu aulic aș putea spune.
Tim Gerhardson (consultant relații publice-Ambasada SUA): Sunt consultant în relații publice la Ambasada Statelor Unite ale Americii, și suntem aici la Castelul Peleș pentru a concerta cu fanfara și corul Armatei Statelor Unite care performează în Europa și în Africa. Suntem aici de trei zile. Ne-a plăcut, suntem impresionaţi de frumusețea locurilor, dar și de ospitalitatea locuitorilor. Venind din Statele Unite, avem o anumită viziune despre ceea ce reprezintă Europa, și aceasta este de cele mai multe ori concentrată asupra Europei de Vest. Astăzi am învățat multe, pe timpul turului prin castel, despre rolul pe care România l-a avut în istorie și vechimea poveștii regelui de aici. Am învățat multe de la prietenii mei români. În câteva minute vom concerta, dar de fapt este despre un parteneriat. Noi învățăm despre România și, de asemenea, vrem să avem șansa să le împărtășim românilor câte ceva despre istoria și cultura americanilor prin muzică, pentru că muzica este un limbaj universal care transmite multă emoție. Armata are o componentă muzicală cu un program variat: muzică simfonică, muzică modernă foarte diversificată, dar și cor, și va fi foarte interesant, pentru că vom avea reprezentații diferite în două castele: aici la Peleș și la Castelul Bran.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cătălin Gomboș: Au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai bună!

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:17 / actualizat: 1 martie 2022, 10:55

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la „Subiectul săptămânii” jurnalistul Cătălin Gomboș, jurnalist de război. Mulțumesc, Cătălin, pentru că ai venit în această dimineață! Bine ai venit!

Cătălin Gomboș: Bine te-am găsit! Mulțumesc de invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Un interviu pe care ne propusesem să facem altfel, așa. În urmă cu câteva săptămâni, nimeni nu s-a așteptat ca Afganistanul să cadă, așa cum spuneam, atât de repede în mâinile talibanilor.

O zonă foarte cunoscute ție, un oraș foarte cunoscut ție, Kabul, l-ai văzut chiar acum multă vreme, pe când era în paralel cu Bagdadul.

Cătălin Gomboș: Da. Nu îmi mai este chiar aşa de cunoscut, pentru că au trecut niște ani de atunci. Eu am fost în 2004 în Kabul de câteva ori și într-adevăr, pentru că ai zis de Bagdad, eu venisem din Bagdad, unde nu prea se mai putea lucra ca jurnalist independent sau cu low profil, fără să ai securitate după tine, fără să umbli în mașini blindate, pentru că era prea periculos.

Şi înainte de aceasta Bagdadul fusese periculos, însă nu erau străinii, chiar și jurnaliștii nu erau ținte cum a început să se întâmple din primăvara-vara lui 2004 am ajuns acolo. Nu am fost singurul.Mulți jurnaliști pe care îi cunoscusem la Bagdad au luat și ei calea Kabulului.

I-am reîntâlnit pe unii chiar întâmplător, dădeam nas în nas prin oraș și pentru noi a fost – apropo de cum era Kabulul și ce ar fi putut să fie – pentru noi era chiar un pic amuzant că ne avertizau veteranii locului: Vedeți că este, poate fi periculos orașul. Acolo a fost o explozie acum două săptămâni, acum o lună s-a tras o rachetă din munții nu știu care, din jur, ceea ce pentru noi era un pic hilar, întrucât în Bagdad în perioadele liniștite aveai câteva explozii pe zi sau atacuri cu arme de foc.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi spuneai că umblai prin oraș…

Cătălin Gomboş: Da, în acea perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): … nu doar în zona verde.

Cătălin Gomboş: Dar n-am stat, am stat la un hotel din oraș, celebrul hotel Mustafa, iar un alt semn de securitate: nu avea acele dale uriașe de beton pentru a apăra de mașini sinucigaşe…

Cristian Dumitrașcu (realizator): De maşini capcană.

Cătălin Gomboş: … de maşini capcană, care în Bagdad erau obligatorii. Chiar inițial, până mi-am dat seama care este atmosfera în oraș, am stat cu un pic de emoții, pentru că aveam o cameră la etajul unu, chiar la stradă, deci aş fi fost o victimă sigură, însă nu era cazul.

Situația ulterior știm că s-a înrăutățit foarte tare, însă pe atunci umblam singur în tot orașul. Am fost inclusiv în bazar, în zone extrem de aglomerate.

Atrăgeam atenția, pentru că un străin încă avea atunci, deși trecuseră câțiva ani, încă reprezenta ceva inedit, dar nu m-am simțit vreun moment în pericol, nici măcar când am umblat noaptea, pentru că am umblat și noaptea, și pe jos, și cu mașina. Oraşul era…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Noaptea era scufundat în întuneric.

Cătălin Gomboş: … scufundat complet în întuneric. Nu se vedea nici o lumină, dar nici atunci nu a fost vreodată vreo problemă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Neverosimil pentru noi, cei care am văzut Afganistanul mai târziu și militarii noștri care au stat până – iată! – până anul ăsta. Nu mai puteai umbla deloc și doar și în zona verde știm bine că a fost atentatul, chiar în zona verde a fost fără precedent acel atentat de acum doi ani.

Cătălin Gomboş: Când a murit și un militar român.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, când au detonat zidurile care erau ceva de neconceput să fie dărâmate.

Cătălin Gomboş: Da, şi atentatele sinucigașe, într-o primă etapă nu erau comune Afganistanului. După aia această modă, dacă putem să-i spunem aşa, s-a extins și în acea țară, însă talibanii au crescut constant de la un an la altul.

În acel an erau activi. Chiar îmi amintesc că am prins la moment dat o răpire atribuită talibanilor, dar de fapt era un comandant local, un warlord, care vroia să își negocieze un post în Guvernul pe care vroia să-l formeze atunci Hamid Karzai.

Dar a fost atribuit talibanilor acel atac pentru că era activ. După aia, au început să crească tot mai mult.

Ofensivele lor au sporit în intensitate – ştim că au fost și zone din Afganistan extrem de grele: în Zabul de exemplu, în Kandahar, în Helmand, unde au fost britanicii, În Zabul au fost și militarii români – până când ajunseseră să controleze, la un moment dat, chiar de acum câțiva ani, doi, trei, patru ani, controlau o parte semnificativă.

Se vorbea de peste 50% din Afganistan, e drept, în zona rurală. Centrale urbane erau sub controlul forțelor de securitate afgane, care erau sprijinite de militari NATO, dar încă de atunci se întrevedea acest final.

Și apropo de ce spuneai mai devreme și ce zicea și președintele Biden că nimeni nu se aștepta să cadă atât de repede, chiar acum, înainte de a intra cu tine de emisie, am citit un material scris de un fost analist şef de la CIA care zis că nu este adevărat. Serviciile de informații în primul rând că nu sunt profeți ca să zică: asta se va întâmpla.

Ei le prezintă o serie de scenarii. În funcție de ce se va întâmpla în teren, rezultatul va fi ăsta, ăsta sau ăsta, și printre acele scenarii care prevedeau că va rezista 18 luni, că va rezista trei luni Guvernul Afganistan, era și un scenariu care spunea că se poate prăbuși totul, dacă se leagă lucrurile, într-un anume fel, se poate prăbuși în câteva zile.

Deci fuseseră avertizați cu toții. Ceea ce au însă în comun aceste scenarii este că direcția era cam aceeași.

Cristian Dumitrașcu (realizator): De mai mult timp, de câțiva ani. Venind către misiunile militarilor – și români și din celelalte națiuni – pentru că i-ai cunoscut pe toți, nu îți ascund că am avut discuții cu mulţi dintre veteranii teatrului de operații din Afganistan și simt o dezamăgire, pentru că ei au luptat acolo chiar dincolo de meserie, dincolo de faptul că au avut o misiune de îndeplinit.

Au crezut cu toții, spun cu mâna pe inimă, au crezut cu toții că poți schimba lucrurile acolo, că poate fi democrație, că oamenii ăia vor avea o viață mai mai bună.

Au fost multe sacrificii. Ai în cartea pe care ai scris-o, în „Piano Man în Casă Războiului”, ai chiar o metaforă foarte frumoasă, „femeile din portofel”. „Femeile din portofel” de fapt erau femeile de lângă noi, adică soțiile, iubitele militarilor care aveau câte o poză în portofelul fiecăruia.

Cătălin Gomboş: Şi care erau acasă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi care erau acasă.

Cătălin Gomboş: Cu inima în gât pentru ce păţeau cei de acolo.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Exact! Toate aceste sacrificii s-au șters cu buretele într-o zi.

Cătălin Gomboş: Nu cred că s-au șters cu buretele într-o zi. Am și văzut dincolo de ce spuneai, şi este de înțeles la militari că se întreabă de ce au fost acolo, am văzut și un șuvoi de comentarii, pentru că brusc, cum se întâmplă în absolut orice criză, lumea descoperită peste noapte cumva de  Afganistanul, că a fost degeaba, că, uite, am pierdut 20 de ani.

Nu este așa. În primul rând, lumea uită de ce s-a mers în Afganistan. Uită cum era situația atunci când a început războiul. Tocmai fusese 11 septembrie, cel mai devastator atac terorist din istorie, care nu era primul Al-Qaida.

Nu se știa exact cât de amplă este această Al-Qaida. Era o problemă, toată lumea era speriată. Să ne amintim în acea perioadă de început, în acei ani, cât de greu era să treci de filtrele din aeroport, de exemplu, că s-a mai relaxat situația între timp, dar a fost o perioadă extrem de complicată.

Lumea era chiar speriată de atentatele teroriste, care au şi continuat o perioadă. Ne amintim Madrid, Londra și așa mai departe. Deci, s-au dus acolo Statele Unite și Aliații lor ca un răspuns la un atac asupra unei țări NATO și pentru a-i vâna pe teroriști. Ăsta a fost scopul principal, care practic s-a încheiat parțial o dată cu uciderea lui Osama bin Laden. Al-Qaida oricum nu am mai avut în acești 20 de ani baze în Afganistan.

Pericolul este ceva mai mic decât a fost în urmă cu 20 de ani. Chiar și Statul Islamic, o organizație mult mai feroce decât a fost vreodată Al Qaeda, și care a avut mult mai mulți militanţi, n-a reușit, deşi au încercat, n-a reușit să lanseze atâtea atacuri câte făcuse rețeaua teroristă, deși au fost câteva în Europa.

Deci, sunt 20 de ani de liniște sau semiliniște pe care i-am câștigat. Sunt 20 de ani în care Afganistanul parțial a fost reconstruit, tot pentru că a fost cât de cât asigurată acea liniște, pentru că Afganistanul trebuie să ne gândim și cum era la momentul când au venit forțele coaliției. Ieșise dintr-un lung război civil din stăpânirea talibană și înainte de asta fusese invazia sovietică. Deci, eu nu cred că s-a pierdut și a fost în zadar.

Cristian Dumitrașcu (realizator): O ultimă întrebare. Nu asta au spus militarii, că a fost degeaba, ci pur și simplu că le pare rău că, iată, toate eforturile lor cumva s-au stins, fără să creadă că ei au fost degeaba acolo.

Mai avem un minut. Părere de analist: există pericolul acum, dacă toată lumea a plecat de acolo, să învie din noi cuibuile de terorişti şi să trebuiască să se intervină iar?

Cătălin Gomboş: Nu imediat. Deocamdată, deci nu cred că talibanii au încheiat relațiile cu Al- Qaida, dar deocamdată se vor feri.

Chiar dacă le vor oferi adăpost unor teroriști, nu cred că le vor permite să își refacă bazele, să pregătească din nou atacuri în Europa, pentru că știu ce au pățit data trecută, asta pe de-o parte.

Pe de altă parte, tehnologia s-a dezvoltat foarte mult în aceşti 20 de ani. Oamenii sunt în teren, pentru că au lucrat cu forțele coaliției în acest interval. Deci, din nou, cred că se poate replica mai ușor, fără să fie nevoie de o intervenție militară rapidă, în caz că va fi nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cătălin Gomboş, mulţumesc pentru interviul pe care ni l-ai acordat aici, la „Jurnal militar”, în această sâmbătă dimineață.

Ziua Marinei și misiunile importante care s-au întâmplat anul acesta în porţile navale

Publicat de Gabriel Stan, 17 august 2021, 14:50

Cristian Dumitraşcu: Invitat la „Subiectul săptămânii” este contraamiralul de flotilă, Cristian Lişman, comandantul Componentei Operaţionale Navale şi locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale.

Aş vrea să recapitulăm de la începutul anului până în prezent şi ce o să fie până la sfârşitul anului, din acest punct de vedere, al misiunilor integrate în Alianţa Nord-Atlantică.

Ion-Cristian Lişman: Aş putea să fac o trecre de la tradiţie, unde cele două repere ale istoriei amiralul Horia Macellariu şi comandorul Cătuneanu, ne-au reprezentat şi au definit istoria Forţelor Navale şi se regăsesc şi în prezent.

Pe data de 14 august, cele două unităţi de elită, Flotila 56 Fregate şi Direcţia Hidrografică vor primi Drapelele de Luptă, iar denumirea unităţilor este „Amiralul Horia Macellariu şi comandorul Cătuneanu”.

Referitor la acţiunile pe care Forţele Navale le-au desfăşurat din perspectiva atingerii direcţiei principale noastre de acţiune, aceea de a ne îndeplini obiectivele şi misiunile pe care le avem, am parcurs 7 luni de zile în care am participat la 4 exerciţii majore: „Sea Shield”, organizat de Forţele Navale Române, este un exerciţiu internaţional dedicat în primul rând lupte anti-submarin, dar la care au participat şi cele două grupări permanente ale NATO, prezente în Marea Neagră pe perioada exerciţiilor, Gruparea permanentă FNMGB şi Gruparea permanentă SNMCM Group 2, la care noi, Forţele Navale Române, am avut, în cadrul grupărilor, câte o navă – Fregata „Regina Maria” – Fregata 222 – şi Dragorul marin 25.

A urmat al doile exerciţiu, dedicat unei lupte navale specifice nouă, lupta contra minelor, în care a participat din nou Gruparea SNMCM Group 2 a NATO, prezentă în Marea Neagră şi la care au participat şi ţările vecine Româniaei.

Cristian Dumitraşcu: Şi apoi vă pregătiţi pentru o misiune foarte importantă în Mediterana.

Ion-Cristian Lişman: Într-adevăr, în luna septembrie, Fregata 222 îşi va desfăşura o misiune sub comanda Comandamentului Aliat de la Northwood, timp de 30 de zile, ca navă-comandant, pe timpul operaţiei SeaGuardian. Este o operaţie desfăşurată sub comandă NATO, iar Forţele Navale Române trimit cea mai importantă capabilitate şi cel mai bun echipaj.

Cristina Dumitraşcu: Pentru că aţi spus despre cea mai bună navă şi cel mai bun echipaj, ştim că sunt probleme cu încadrarea, sunt probleme cu selecţia, asta este situaţia şi nu se întâmplă doar în Forţele Navale, cum vă descurcaţi cu resursa umană?

Cristian Lişman: La momentul acesta, cred că noi am depășit faza în a ne descurca. Avem un management al personalului care este bine planificat.

Aceasta ne ajută pe noi să nu avem probleme în alcătuirea echipajelor. Trecem printr-o perioadă atipică, pe timpul pandemiei, care a inclus restricții și, mai nou, restrictii ca toate echipajele forţelor navale, ca şi echipajelor forțelor NATO care participă la misiuni ar trebui să fie vaccinate.

Asta este recomandarea Comandamentului NATO. Din punctul acesta de vedere, echipajele forțelor navale au tot echipajul vaccinat, deci noi ne vom desfășura activitățile noastre pe timpul misiunii în siguranță.

Iar măsurile pe care le ia Comandamentul de la Northwood privind activităţile din porturile unde ne vom desfăşura activitatea, unde ne vom reface capacitatea de luptă vor fi stabilite în funcţie de condiţiile pandemiei din localitatea respectivă.

Cristian Dumitraşcu: Nu pot să nu vă întreb cum ați trecut, cum ați privit Ziua Marinei de anul trecut – a fost prima Zi a Marinei fără public – și cum va fi anul ăsta?

Cristian Lişman: Da, suntem puțin frustrați din punctul acesta de vedere, pentru că Ziua Marinei nu este doar ziua marinarilor militari, este o zi pe care am împărtăşit-o în fiecare an cu populația orașului Constanța, cu populația civilă prezentă la mare în data de 15.

Da, va fi puțin diferit față de anul trecut, când activitatea sa desfășurat în portul Constanța pe data de 15 și pe mare cu un exercițiu naval întrunit. Anul acesta, în plus, datorită unor relaxări care au survenit în concordanță cu aplicarea legilor și hotărârilor de guvern în vigoare, legate de pandemie, au permis organizarea Zilei Recunoștinței și mai ales Ziua porților deschise, în a vizita navele, capabilitățile forțelor navale în portul Constanța în data de 14 august.

Cristian Dumitraşcu: În data de 14 august, de la ora?

Cristian Lişman: Începând cu ora 9:00. S-au stabilit şi condițiile în care persoanele civile pot participa la această activitate: să fie vaccinați, să fi trecut prin boală sau să aibă un test care să fie valabil.

Cristian Dumitraşcu: La finalul interviului, domnule contraamiral, aș vrea să vă rog să dați un mesaj de încredere, de siguranță.

Am ascultat recent un fragment dintr-un interviu cu regretatul contraamiral Petre Zamfir, care spunea că orașul Constanța îi este dator Marinei Militare pentru că dacă nu ar fi fost Marina acolo, probabil că ar fi fost șters de pe fața pământului, așa cum au fost multe orașe europene.

Este Marina Română… că mi-a plăcut sintagmă dumneavoastră, că am trecut de faza de desurcare și este totul foarte bine planificat. Sunteți în măsură să asigurați securitatea oamenilor din punctul ăsta de vedere, al Forței Navale pe Marea Neagră?

Cristian Lişman: Ce putem să vă asigurăm, și mesajul este optimist, că Forțele Navale, împreună cu celelalte categorii de forțe, își asumă și își vor îndeplini misiunea de a apăra frontierele patriei.

Asta înseamnă că tot ce ține de apele teritoriale din punct de vedere al forțele navale, de a păstra și apăra comunicațiile maritime, dar și fluviale, care sunt în misiunea forțelor navale, o vom face fără să ne gândim și ne vom îndpli datoria așa cum avem în jurământul pe care l-am depus față de țară.

Cristian Dumitraşcu: Vă mulțumesc, domnule contraamiral Cristian Lişman. Vă urăm și noi la mulți ani de Ziua Marinei!

Cristian Lişman: Vă mulțumim pentru urări și vă așteptăm cu drag la Ziua Marinei!

Antrenament comun al rezerviștilor din România și din Statele Unite la Sibiu

Publicat de Gabriel Stan, 10 august 2021, 13:09

Timp de o săptămână, la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu s-a întâmplat un antrenament comun al rezerviștilor din România și din Statele Unite.

Este o primă misiune la scară mare care a fost dedicată rezerviștilor voluntari din România, și aici o să aflați din subiectul săptămânii, din interviul pe care l-am realizat seara târziu, chiar în curtea Academiei Forțelor Terestre, despre formatul MILCOMP, o competiție militară organizată anual de Confederația Interaliată a Ofițerilor în Rezervă, cea mai mare organizație a ofițerilor în rezervă din lume.

Am vorbit cu președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă, cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, și cu unul dintre ofițerii voluntari în rezervă, cu sublocotenentul Bogdan Jar.

O să aflați cât de grele au fost probele pe care ai noștri le-au trecut împreună cu americanii, un program care include și o serie de cursuri Combat LifeSaver, la care au fost predate și exersate elemente de îngrijire a leziunilor provocate prin luptă în câmpul tactic. Îți propun,

Cristian Dumitraşcu (realizator): Invitaţi la ‘Subiectul săptămânii’, generalul locotenent în retragere Virgil Bălăceanu şi sublocotenentul în rezervă voluntar Bogdan Jar.

Suntem în curtea Academiei Forţelor Terestre şi asta pentru că aici s-a organizat în premieră o acţiune foarte interesantă, un schimb de experienţă cu voluntarii rezervişti din SUA.

Virgil Bălăceanu: Ar trebui în primul rând să mulţumim gazdelor – Academiei Forţelor Terestre.

Ar trebui să apreciem implicarea Statului Major al Apărării, în baza aprobării ministrului apărării, a Statului Major al Forţelor Terestre, Statul Major al Forţelor Aeriene şi, nu în ultimul rând, Comandamentului Logistic Întrunit, care s-au implicat în realizarea acestui antrenament comun al rezerviştilor voluntari români cu rezervişti americani. Contextul este legat de faptul că asociaţia pe care o reprezin – sunt preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR) – important este că AORR este membră a Confederaţiei Interaliate a Ofiţerilor în Rezervă şi confederaţia are mai multe domenii de activitate, printre care şi MILCOMP – Military Competition, care în realitate este un pentatlon cu probe extrem de provocatoare.

Am putea spune că pentru prima dată în istoria Armatei Române, în Sibiu, la Academia Forţelor Terestre, a fost organizat un antrenament comun româno-american, în cadrul unui pentalon al rezerviştilor.

E vorba de trecerea pistei CISM – pe înţelesul tuturor este o pistă standard a Consiliului Internaţional al Sportului Militar, 500 de metri, 25 de obstacole, proba de înot: 50 de metri cu obstacole.

În aceeaşi zi, pentru că am avut deschiderea marţi, dar tot marţi, după vizita Academiei Forţelor Terestre, echipele au început probele şi, printre altele, au fost făcut şi pregătirea în acordarea primului ajutor.

Ziua următoare, miercuri, a fost dedicată tragerii – s-a tras cu pistol, cu pistolul mitralieră, s-a tras viteză şi precizie; am continuat, că au fost activităţi de pregătire în fiecare zi marţi şi miercuri, pentru acordarea primului ajutor.

Pentru militarii noştri – e vorba de Combat Lifesavers – joi am avut o probă foarte interesantă legată de traseul aplicativ 12 kilometri, 10 puncte de control, aruncarea grenadelor.

Vom avea de asemenea un marş montan, 11 kilometri. Pe timpul acestui marş vom avea încă două probe: determinarea distanţelor prin procedee expeditive şi citirea hărţii şi tot în teren muntos, împădurit.

Pentru că detaşamentul de aici şi-a luat ca nickname simbolul lupilor carpatici, vom oferi celor care au parcurs aceste probe simbolul, ecusonul ‘Lupilor Carpaţilor’ şi, sigur, cred că vom încheia acţiunea cu acel salut prin sloganul pe care tot rezerviştii voluntari l-au adoptat: „Vincit qui se vincit”, pentru că întotdeauna trebuie să înţelegem că nu putem învinge decât învingându-ne prin noi înşine şi cei care au fost prezenţi aici, de vârste diferite, grade diferite, joburi diferite în viaţa civilă au realizat o comunitate.

Antrenamentele trebuie să fie extrem de stricte. Fac apel la cei care vor să devină rezervişti voluntari pe funcţii de soldaţi sau gradaţi, rezervişti voluntari rezervişti, maiştri militari sau subofiţeri rezervişti voluntari să se adreseze Biroului de Informare Recrutare de la centrele militare judeţene sau zonale, pentru că suntem în plină campani de recrutare, campanie care se încheie pe 13 august, şi le putem promite celor care vor să vină alături de rezerviştii voluntari în Armata României că acţiunile legate de pregătirea lor, activităţile vor fi din ce în ce mai interesante şi vor presupune şi o minte bună, dar şi multă adrenalină, din punct de vedere al provocărilor fizice şi psiho-morale.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Domnule general, mulţumesc. Aş vrea să îl întreb pe Bogdan Jar, aici de faţă, sublocotenent în rezervă, în primul rând care este jobul, aşa cum aţi spus, dumneavoastră, în viaţa civilă.

Bogdan Jar: De vreo trei ani sunt inginer la o multinaţională. Am fost manager de producţie aproximativ trei ani. Înainte de asta am fost plecat şi eu în străinătate, unde mi-am terminat studiile în turism management.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Şi cum de aţi vrut să veniţi la armată, să faceţi pasul ăsta către statutul de ofiţer rezervist voluntar?

Bogdan Jar: Tatăl meu a fost cadru militar, probabil văzându-l de mic mi s-a înfiripat acest sentiment, această afinitate pentru armată.

Viața te poartă pe diferite drumuri și după ce m-am întors din străinătate am aflat de proiectul ăsta, era la început și mi s-a părut interesant, chiar mă bătea capul la un moment dat să intru în sistem, doar că deja vârsta era un pic înaintată, școlile au o cerință de vârstă mai mică și am zis, ok, hai că voi încerca să fac lucrul asta.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pentru că tot spuneți de vârstă, care dintre probe vi s-a părut cea mai grea din cele pe care le enumera președintele asociației?

Bogdan Jar: Greu de spus, pentru că într-adevăr toate probele sunt destul de grele. Nu pot să zic că am fost speriat de ele, dar pista CISM este una dintre cele mai tehnice probe care există, pista CISM și după aceea ar fi, din punctul meu de vedere, tragerea.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Pista CISM, de fapt, este dovada abilităților multiple ale militarilor, așa cum ar trebui să arate ele, nu?

Bogdan Jar: Absolut.

Virgil Bălăceanu: Sunt abilitățile motrice, dar sunt și abilitățile psihice legate de curaj, de o stare de îndrăzneală chiar.

Ar fi așa o recomandare, cu cât mai mult posibil ar trebui să investim ca aceste piste CISM să fie în unitățile noastre, ar trebui să fie o probă pe care s-o treacă toți militarii în activitate și toți militarii rezerviști voluntari.

Sigur că, acolo unde există pista CISM în unități, ea este utilizată și reprezintă fără doar și poate o provocare.

Cristian Dumitraşcu (realizator): Vă mulțumesc și eu, domnilor. Subiectul săptămânii, dincolo de faptul că v-ați întâlnit aici cu cei mai buni, că așa ați spus, că au fost foarte buni americanii, subiectul săptămânii este și acela pe care le-ați amintit că în 13, ați spun, august…

Virgil Bălăceanu: … se închie campania de recrutare a tinerilor, băieți și fete, pentru categoria soldați gradați voluntari până la 50 de ani, pentru maiștri militari subofițeri, în mod deosebit dintre cei care au avut o carieră militară până la 55 de ani porțile birourilor informare-recrutare sunt deshise, îi așteptăm alături de noi, alături de viitorul corp al rezerviștilor militari din Armata României. Țara are nevoie de voi și din poziția de rezerviști voluntari.

Șeful Statului Major al Apărării Daniel Petrescu s-a întors recent dintr-o vizită la Pentagon

Publicat de Gabriel Stan, 27 iulie 2021, 11:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Daniel Petrescu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi avut o întâlnire importantă în Statele Unite ale Americii. V-aţi întors chiar în ziua în care noi aveam emisiune.

Am reportat acest interviu în săptămâna aceasta, în care, iată, am avut și ceremonialul de încheiere a misiunii din Afganistan. O să vă întreb mai întâi despre lucruri pe care le-ați discutat în Statele Unite.

Daniel Petrescu: Întâlnirile pe care le-am avut se înscriu în ansamblul de întâlniri pe care le avem în cadrul Parteneriatului Strategii cu Statele Unite ale Americii, un parteneriat care funcționează foarte bine.

Vă amintiți că anul trecut, împreună cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă, ne-am deplasat la Washington, unde ministrul apărării, împreună cu secretarul de stat al apărării, a semnat o foaie de parcurs privind cooperarea împreună cu Statele Unite.

Vizita pe care am desfășurat-o în acest moment a permis o discuție mai aprofundată pe fiecare linie de efort din această foaie de parcurs, a permis să explicăm mai bine situația din regiunea noastră, preocupările naționale, atât privind securitatea, cât și consolidarea capabilităților militare și a fost un excelent schimb de idei. Am constatat că avem aceleași opinii cu Parteneriatul nostru Strategic, privind modalitățile de răspuns, modalitățile de acțiune, felul în care ne consolidăm capacitatea noastră de acțiune comună.

A cuprins toată săptămâna trecută. A fost prilejuită în primul rând de activitățile pe care mi le-am planificat la Pentagon, iar momentul cel mai important a fost constituit de întâlnirea cu omologul meu, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Forţele Armata Statelor Unite, generalul Mark Milley, și de participarea la Norfolk, la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Întrunit Norfolk, este cel de-al treilea comandament de nivel operativ al NATO și comandament situat în Statele Unite ale Americii.

Mai întâi, am participat la Norfolk. A fost o ocazie foarte bună să văd cum s-a desfășurat procesul de realizare a capacității operaționale a acestui comandament, care este rolul comandamentului, importanța lui în ansamblul revizuirii structurii de comandă a NATO.

Am fost impresionat în primul rând de constituirea și operaționalizarea într-un termen foarte scurt a acestui comandament, adică o chestiune foarte serioasă la nivelul Alianței Nord-Atlantice privind revizuirea structurii de comandă a Alianţei. Am participat şi la ACT.

A fost o întâlnire plăcută, după mai mulți ani în care am activat la ACT în postura de reprezentant naţional.

A fost o ocazie să văd progresul realizat de ACT în această perioadă și să discut cu locțiitorul comandantului suprem aliat pentru transformare principalele proiecte de pe agenda acestui comandament.

La Pentagon m-am întâlnit cu generalul Milley, cu șefii categoriilor de forțe. Am avut niște discuții foarte bune, nu numai la Pentagon, dar și în Washington DC, cu trei think tank americane –  Center for European Policy Analysis, Atlantic Council şi The Heritage Foundation. Vizita s-a desfășurat într-un moment în care am primit primul sistem HIMARS, am constituit prima escadrilă de avioane F-16, am primit primul sistem Patriot, am primit autovehicule pentru echiparea primului batalion cu Pirania V și suntem în proces de operaționalizare a acestor capabilități.

Avem nevoie de sprijinul aliatului nostru strategic în operaționalizarea lor și în integrarea lor în niște planuri coerente de acțiune.

Discuțiile au fost foarte bune, eforturile pe care le facem la nivel național pentru dotarea forțelor armate cu capabilități moderne sunt foarte apreciate, nu numai de partenerul american, ci de către toți aliații și prin ceea ce am prezentat acolo practic am consolidat imaginea noastră de furnizor de securitate, de partener strategic, care este foarte interesat, care ia foarte în serios problemele privind securitatea regională.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneaţi despre implementarea acestor capabilități moderne, trecând la al doilea subiect pe care l-am stabilit împreună. Asta s-a întâmplat și în Afganistan, aţi fost comandat de batalion și acolo s-a întâmplat asta, ați avut de implementat capabilități moderne, unele venite de la aliatul strategic, altele pe parcurs aduse de Armata Română.

Daniel Petrescu: Avem foarte multe lecții învățate după 19 ani de misiune în teatrul de operații Afganistan, poate cel mai dificil teatru de operații în care am participat cu trupe în acest moment, şi avem implementate o parte din aceste lecții învățate în capabilitățile pe care le-am constituit în timp.

Este vorba de cooperarea în domeniul civil militar, de capabilitățile PSYOPS, de forțele pentru operații speciale pe care le-am consolidat în toată această perioadă, de acțiunile și instruirea pentru contracararea dispozitivelor explozive improvizate, și așa mai departe.

Dar pentru că ați adus în discuție subiectul Afganistan, a fost o onoare deosebită pentru Armata României să poată raporta misiune îndeplinită după 19 ani de implicare în acest teatru de operații.

A fost un subiect pe care l-am discutat și la Washington. Activitatea noastră în Afganistan, cooperarea pe care am avut-o, faptul că am respectat principiul împreună în teatrul de operații, împreună încheiem misiunea, sunt lucruri foarte apreciate de către partenerul nostru strategic și de către toţi aliații.

Am învățat foarte multe, dar cred că cel mai important este ce a rămas în mintea şi în sufletul fiecărui militar participant acolo, oameni, veteranii ai acestui teatru de operații care cred că se pot mândri cu faptul că au îndeplinit misiunea cu succes.

Cristian Dumitrașcu (realizator): La rândul dumneavoastră sunteți veteran de teatru de operații și aș vrea să vă întreb personal dacă aveți convingerea că fără această experiență în teatru de operații cariera dumneavoastră ar fi fost la fel?

Nicolae Timofti: Nu este vorba numai despre teatrul de operații din Afganistan. Fără experiența teatrelor de operații Armata României nu ar fi fost la nivelul de modernitate actual și probabil că fără participarea Armatei în aceste teatre de operații, aderarea noastră la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, la Uniunea Europeană, nu spun că nu s-ar fi întâmplat, dar probabil s-ar fi întâmplat într-o altă etapă, într-o altă perioadă.

Adică, am convingerea că am contribuit la profilul nostru strategic și am contribuit la realizările României în toată această perioadă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult! A fost invitat la „Subiectul săptămânii” generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc!

Daniel Petrescu: Mulțumesc și eu! Toate cele bune!

190 de ani de la apariția orchestrelor militare în România

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 14:47

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am lăsat la sfârşit un reportaj realizat la începutul lunii de Cornelia Mihăilă. Chiar în prima zi a lui iulie s-au împlinit 190 de ani de la apariția orchestrelor militare în România, pe când încă nici nu apăruse statul român. Prima fanfară a fost înființată la 1831, în Moldova, la Iași. Ascultăm reportajul:

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Cei 190 de ani de muzici militare în România au fost în marcați printr-un ceremonial militar și religios care a avut loc la Monumentul Artiștilor Muzicii Românești, care se află în fața Inspectoratului pentru Muzicile Militare, situat pe Bulevardul Iuliu Maniu din capitală. Profesorul universitar doctor Nicolae Gheorghiță, de la Universitatea Națională de Muzică din București:

Nicolae Gheorghiță: În 1831 s-au înființat muzicile militare moderne, în baza unei rezoluții care a fost stipulată în cadrul Regulamentelor Organice, la București și la Iași, moment care definește în profunzime nașterea și evoluția artei sonore în cadrul Armatei României.

O dată cu nașterea muzicilor militare moderne, asistăm în paralel la nașterea unei culturi muzicale care dublează cultura de import occidentală și care face să se nască repertorii specifice, de la piese populare românești până la elemente de import, în special muzici de salon, mazurci, valsuri, suite și în același timp, foarte multe dintre repertoriile otomane fiind păstrate în continuare în practicile muzicilor românești.

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Unul dintre invitații de onoare ai muzicienilor militari a fost și compozitorul Horia Moculescu.

Horia Moculescu: Spre ruşinea mea, am scris o singură piesă de fanfară în viața mea, dar am folosit muzica de fanfară în câteva filme, chiar și în „Pistruiatul” am un pasaj de fanfară, acolo. Sunt mândru de el. Sunt în foarte bune relaţii cu compozitorii de fanfară, cu colegii mei din Uniunea Compozitorilor, îi respect foarte mult.

E o meserie foarte grea, foarte grea, pentru că trebuie să înlocuiești, de exemplu, toate corzile cu niște instrumente de suflat. E foarte greu ca efectul sonor să fie același – și se reușește de foarte multe ori.

Cornelia-Gabriela Mihăilă (reporter): Şeful Serviciului Muzicilor Militare și inspector de armă, colonelul Aurel Gheorghiță:

Aurel Gheorghiță: Pentru mine este o onoare să fiu în fruntea acestei instituții și în același timp, sunt convins că fără oameni, fără sufletul lor și fără talentul lor nu se poate face absolut nimic.

Ciprian Marin: “Trebuie felicitat pilotul, care a reușit să ţină elicopterul pe direcție și a avut prezența de spirit să găsească și locul de aterizare propice pentru a face cât mai puține pagube”.

Publicat de Gabriel Stan, 20 iulie 2021, 13:47

Joi, 15 iulie, în jurul orei 10:00, un elicopter american de tip UH-60 Black Hawk a aterizat de urgență în Piața Charles de Gaulle, în timp ce survola axul central al Bucureștiului, în zborul de antrenament planificat pentru întâmpinarea Zilei Aviației.

Incidentul a fost rezolvat cu succes de către pilotul american, dar și de către controlori de trafic români, care, într-un timp foarte scurt, a direcționat elicopterul către cea mai apropiată posibilă zona de aterizare.

Cristian Dumitrașcu, de la Radio România Actualități a realizat un interviu pe această temă cu comandantul Escadrilei 903 Elicoptere, cel care a fost și comandantul detașamentului ”Carpathian Pumas” în Mali, comandorul Ciprian Marin, pilot de elicopter.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Ciprian Marin, bun venit la ”Jurnal militar”.

Ciprian Marin: Bună dimineața și bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul din Bucureşti este ultracunoscut și cred că este important să vorbim despre riscurile acestei meserii și despre instrucția în zbor și despre măsurile de precauție și măsurile care se pot lua într-o asemenea situație.

Ciprian Marin: Evenimentul, așa cum ați spus, fiind mediatizat foarte intens, am aflat la câteva minute după producerea acestuia, moment în care am luat legătura cu colegii mei implicați în parada militară cu ocazia Zilei Aviației și trebuie spus faptul că eram în pregătire pentru două parade, așa cum probabil să știe: una, cea de pe 20 iulie, cu ocazia Zilei Aviației, iar cea de pe 21 iulie, cu ocazia celebrării retragerii României din misiunea din Afganistan.

Trebuie spus că aceste două misiuni, ca și altele, așa cum sunt cea de 1 decembrie sau cu alte ocazii speciale, sunt foarte bine pregătite, în comun cu partenerii din străinătate care sunt invitați la aceste evenimente.

Sunt în spatele acestor treceri multe ore de pregătire la sol, în zbor, briefing-uri, interechipaje, între echipaje și cei care coordonează activitatea de zbor, astfel încât evenimente neplăcute și să nu apară pe timpul paradei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră, ca un om care ați zburat în misiunea din Mali, o misiune cu grad înalt de risc, aș vrea să vă întreb câte ore de zbor aveți acum în câți ani de zbor de carieră?

Ciprian Marin: În acest moment, am peste 1.100 de ore de zbor, în 20 de ani de carieră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați visat, probabil, în cariera dumneavoastră să puteți pilota un Black Hawk sau, eu știu, un alt tip de elicopter decât Puma pe care îl zburați cu mare succes și iată că incidentele pot apărea la aeronave considerate cu mult mai bune decât ale noastre.

Ciprian Marin: Orice aeronavă este atât de bună pe cât este de bine întreţinută la sol şi pe cât este de bine utilizată în timpul zborului.

Toate aeronavele, fie ele că sunt cu aripă fixă sau aripă rotativă, elicoptere, în speță, au parte de o mentenanță la sol asigurată de profesioniști, astfel că nicio aeronavă nu se ridică de la sol dacă specialistii de mentenanță nu sunt siguri că aceasta poate să dea toate performanțele necesare în timpul zborului.

De asemenea, toate aeronavele sunt verificate în zbor înainte de plecarea în misiune, dar evenimente ca acestea se pot petrece oricând. Avem o meserie riscantă, pe care ne-am asumat-o, în care riscul face parte din ea în fiecare zi.

Asta nu înseamnă că aeronavele sunt mai puțin bune decât altele, doar că trebuie să te pregătești pentru neașteptat, „expect the unexpected”, lucru pentru care ne şi antrenăm.

O bună bucată din partea de antrenament în zbor o reprezintă exact reacționarea la aceste situații de urgență care pot să apară pe parcursul zborului, de la decolare și până la aterizare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cu siguranță ați văzut imaginile și mă gândesc că ați avut trăiri altele decât le avem noi, profanii în ale zborului și în ale pilotajului.

Aţi fost cu inima lângă pilotul american, probabil că v-aţi închipuit cât de puțin timp a avut să ia decizia asta împreună cu controlorul de trafic român, militar din Forțele Aeriene Române.

Încercați pentru ascultătorii Radio România să vă închipuiți cum a fost și care a fost reacția pilotului și reacția controlorului atunci când au decis să aterizeze într-o zonă atât de riscantă și de aglomerată?

Ciprian Marin: Din păcate, în acest moment nu suntem siguri despre cauzele producerii evenimentului, ne putem doar da cu părerea, putem doar să ne închipuim ce ar fi o eventuală cedare a unei comenzi sau oprirea unui motor sau o rupere a unei comenzi hidraulice, nu ştim exact, doar că din imaginile care au apărut în presă am putut observa faptul că elicopterul reacționa destul de brusc la comenzile pilotului.

Cu toate acestea, trebuie felicitat pilotul, care a reușit să ţină, totuşi, elicopterul pe direcție, într-o zonă destul de aglomerată a Bucureștiului, pe o arteră intens circulată și a avut prezența de spirit să găsească și locul de aterizare propice pentru a face cât mai puține pagube.

Într-adevăr, din imaginile surprinse de diverși oameni prezenți la fața locului se poate vedea că a avut un timp de reacție limitat, din momentul în care elicopterul a început să coboare au fost, probabil, până în 20 de secunde până la aterizare.

E vorba de reacție rapidă a pilotului și în același timp, așa cum ați menționat, din partea controlorilor de trafic, pentru că în zonă erau foarte multe aeronave, în zonele de așteptare pentru trecerea la obiectiv.

Controlorul de trafic a trebuit să coordoneze celelalte aeronave, astfel încât zona să fie degajată și misiunea să fie întreruptă, aeronavele să meargă către aterizare la aerodromurile de bază.

Situaţie dificilă, dar nu imposibil de trecut, având în vedere că au fost profesioniști atât controlorul de trafic, cât și piloții care au pilotat elicopterul UH-60.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Trebuie menionaţi şi felicitaţi și agenții de la Poliția Rutieră, care, întâmplarea face că erau acolo și care au reacționat imediat, pentru că am văzut din imagini cum elicopterul a trecut razant peste o coloană de mașini oprite la semafor.

Iată că lucrurile au fost coordonate și a fost și o doză de noroc, pentru ca acum noi să putem vorbi la radio despre o situație fericită și nu o tragedie. Dumneavoastră știți foarte bine ce se putea întâmpla.

Către finalul interviului aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră dacă ați întâmpinat în cariera dumneavoastră lungă o situație limită, de acest fel sau de alt gen?

Ciprian Marin: Personal nu am avut, din fericire, nicio situaţie limită nici de acest gen şi nici de altă natură, însă am avut foarte mulți colegi care au reacționat prompt în soluționarea altor probleme, nu cu aterizare imediată pentru rezolvarea unor situaţii de urgență, ci în situații care au impus o verificare a elicopterului ulterioară la sol.

Menţionez încă o dată că activitatea de paradă este foarte bine coorodonată şi, aşa cum ați spus și dumneavoastră, agenții de circulație aflați la fața locului au reacţionat foarte prompt, asta și pentru faptul că există o bună colaborare interinstituțională în situația acestor evenimente în care populația este anunțată prin intermediul Primăriei Capitalei, dar și prin intermediul organelor de ordine de la sol.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Şi o ultimă întrebare, am vrut de mult să vă întreb și personal, când ne-am întâlnit, despre acele sisteme de siguranță pe care le amintea și generalul Viorel Pană, șeful Forțelor Aeriene, acum câteva zile, într-o emisiune televizată, spunea că Black Hawk are sisteme de siguranță dublate, triplate, poate chiar mai bine.

Cum stăm noi, cu Puma al nostru, pe lângă sistemele de siguranță ale Black Hawk-ului?

Ciprian Marin: Majoritatea aeronavelor, fie ele că sunt de luptă sau de antrenament, avioane de transport sau elicoptere, au, în principiu, comenzile dublate, în sensul că se caută să se achiziţioneze aeronave cu cel puțin două motoare, astfel încât în situația opririi unui motor, celălalt motor să preia sarcina, pentru a aduce echipajul în siguranță la sol.

De asemenea, și în cazul comenzilor, partea de instalație hidraulică este dublată, astfel încât atunci când instalaţia hidraulică stângă sau dreaptă cedează, cealaltă să preia comanda pentru aterizare în siguranță.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult, domnule comandor Ciprian Marin! Ne mai auzim la „Jurnal militar”.

Ciprian Marin: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie! Ne auzim oricând cu mare drag. O zi bună vă doresc!

Exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 10:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.

Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.

Amiralul Valentin Iacoblev: Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.

Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.

Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.

Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.

Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?

Amiralul Valentin Iacoblev: Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.

De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.

Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.

La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu

Contraamiral Mihai Panait: Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.

Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.

După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.

În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.

Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…

Contraamiral Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.

Contraamiral Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.

Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.

Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.

Contraamiral Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?

Contraamiral Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.

Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.

Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.

Încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani!

Publicat de Gabriel Stan, 6 iulie 2021, 12:29

„Subiectul săptămânii” este reprezentat de încheierea misiunii din Afganistan, după 19 ani.

În 2002, pe când începea misiunea militarilor români în Afganistan, unul dintre artizanii aderării României la alianță a fost Ioan Mircea Pașcu, secretar de stat mai întâi și apoi ministru al apărării, la începutul anilor 2000. Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu telefonic pe care vă invit să îl ascultați.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”!

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc pentru invitaţie!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Şi noi mulțumim pentru că ați răspuns apelului nostru în acest moment important, în acest moment de sărbătoare, într-un fel, pentru că această construcție a aderării la NATO și a misiunii în Afganistan încheiată după 19 ani este una începută de dumneavoastră și de echipa guvernamentală de la începutul anilor 2000. Cum a fost pentru dumneavoastră să reușiți să duceți România în NATO, după ce fusese respinsă în acel summit anterior?

Ioan Mircea Paşcu: Vreau să vă spun că am avut un avantaj dublu: pe de-o parte, fusesem cel care negociase, împreună cu domnul secretar de stat Lazăr Comănescu, de la MAE – eu negociam din partea Ministerului Apărării -, în prima perioadă, înainte de Madrid.

Începuturile procesului de apropiere, primele negocieri, Parteneriatul pentru Pace, documentul de prezentare, studiul privind extinderea, toate lucrurile acestea fuseseră pe masa noastră de lucru, a domnului Comănescu și a mea.

Şi, într-un fel, ăsta a fost un avantaj, pentru că aveam o idee foarte clară cu privire la modul în care funcționează acest mecanism al negocierilor, dar, pe de altă parte, ce era mai important, și al interacțiunii dintre principalele state care trebuiau să-și dea acordul ca România să devină membru al NATO.

Ăsta a fost un avantaj; al doilea avantaj a fost că, în această calitate – eram secretar de stat în MApN, iar în a doua calitate, înainte de Praga, eram ministrul spărării -, cunoşteam foarte bine din interior funcționarea Ministerului Apărării, care era un factor principal în aderarea noastră.

Pentru că, până la urmă, NATO este o alianță politico-militară și factorul militar este un factor decisiv.

Deci, astea au fost două avantaje mari pe care le-am avut. Am fost conștient de ele împreună cu toți colegii noștri. Lucrurile au fost tranșate mai târziu, nu imediat. Am reușit să materializăm acest lucru, care astăzi, iată, ne ajută foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este vorba despre această intrare în lumea bună, pentru că am intrat în NATO și apoi în Uniunea Europeană. Sigur că da, au fost planuri multiple de analiză atunci când am fost primiți în această alianță de elită.

Domnule ministru, există și acum discuții – nu le-aş spune polemici – în care unii se miră și spun că este un paradox că România până la urmă a pornit pe drumul acesta al Vestului, al integrării euroatlantice, dar atunci când a intrat în aceste structuri a fost condusă de o echipă de stânga. Cum vă explicați treaba asta?

Ioan Mircea Pașcu: La fel cum explic faptul că atunci când a fost refuzată să intre, la Madrid, aveam o echipă de dreapta la putere. Până la urmă, să știți că țara contează, și nu atât de mult – și nu am putea spune că nu contează lucrul acesta – culoarea echipei care se află la conducere la un moment dat.

Aş mai spune un lucru, care este important: profesionalismul echipei, din punct de vedere strict tehnic, acesta contează foarte mult.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Cum vedeți evoluția și lucrurile pe care Armata României le-a reușit în această misiune încheiată de curând în Afganistan, având în vedere că noi am plecat în misiune pe când erați dumneavoastră ministru, și, dacă nu mă înșel, și nu mă înșel, primul comandant de batalion a fost chiar actualul ministru al apărării, Nicolae Ciucă.

Ioan Mircea Pașcu: Da, maiorul Nicolae Ciucă. Noi am fost atunci, înainte să plece, am fost la Craiova; atunci l-am cunoscut pe domnul Ciucă și i-am cunoscut pe băieți. Îmi aduc aminte că mi-au făcut, nu numai mie, tuturor, am fost cu premierul, dacă nu mă înșel, am fost cu ambasadorul american, toată lumea a fost impresionată de cei care aveau să devină Scorpionii Roșii, primul batalion românesc care a ajuns în Afganistan în iulie 2002.

Îmi aduc aminte că atunci am avut o discuție cu domnul maior Ciucă, la vremea respectivă, și l-am rugat un singur lucru, nu pot să spun că i-am dat un ordin, pentru că este o chestiune care depășește, să spunem așa, disciplina militară.

Rugămintea a fost să vină cu toți băieții întregi acasă. Și de lucrul acesta dânsul s-a achitat foarte bine, ca și ulterior toate misiunile repetate pe care le-a avut și acolo, și le-a avut și în altă parte; o carieră militară de excepție, aș spune. Dar eu am și zburat cu primele elemente care au intrat acolo, în Afganistan.

În iulie 2002 am fost prezent acolo. Țin minte că stăteam la Kandahar. Noi nu trebuia să mergem la Kandahar, trebuia să mergem la  Bagram, și în ultima clipă ni s-a schimbat locația. Iar cel care a răspuns de toată intrarea noastră în teatru, ca să spun așa, și de toate lucrurile pregătitoare a fost regretatul general Ioan Sorin, care a fost unul dintre oamenii de bază în această activitate.

Iar, anterior, în plan politic, să știți că a fost domnul George Maior, secretar de stat, și domnul general Rotaru, încă în 2001, la sfârșitul anului, când se negocia ISAF și am reulit să participăm și la ISAF foarte bine.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Este o construcție istorică la care ați luat parte, l-ați amintit și pe regretatul general Ioan Sorin. Îi amintim cu pioșenie și pe cei 27 de militari căzuți la datorie și alte câteva sute de militari răniți, care au contribuit, iată, la această situație de securitate fără precedent pe care o trăiește România astăzi.

Ioan Mircea Paşcu: Da, eram ministru când am primit primele vești despre cele două victime. A existat o perioadă de timp între ele: primul a fost Fogoroși și al doilea… Mihai Samoilă. Şi am trecut prin momente dificile…

Dar n-aş vrea să închei… Iată că până la urmă au fost, din păcate, mai mulți oameni care au suferit de pe urma rănilor, care şi-au pierdut, unii dintre… – spuneaţi, 20 și ceva și au pierdut chiar viața.

N-aș vrea să încheiem acest interviu fără să aduc în discuție un militar, generalul Popescu, care era șeful Statului Major General la vremea respectivă și care a avut alături de echipa sa o contribuție esențială atât în Afganistan,  intrarea noastră în Agfanistan – care de fapt a fost demonstrația de ce poate să facă Armata română atunci când va fi primită în NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Să încheiem optimist, așa cum ați spus mai devreme, și aș vrea să vă rog să ne spuneți care este părerea dumneavoastră acum, după 19 ani de misiune, după 31 de ani de reforme ale Armatei: cum vedeți dvs Armata în momentul ăsta? Puteți să faceți o comparație pertinentă.

Ioan Mircea Paşcu: Eu  eu mă bucur că Armata reprezentat un sector al societății românești care s-a aflat întotdeauna în avangarda reformelor. Armata a fost cea care a inițiat procesul de reformă, ea singură și l-a planificat, a reușit să se țină de el și iată că merge în continuare. Ceea ce se neglija era capacitatea operațională, care creștea, a celor rămași.

Şi Afganistanul, dar și celelalte misiuni, au reprezentat exemplele cele mai bune prin care Armata română a căpătat experiență efectivă pe câmpul de luptă și a ajutat la operaționalizarea unităților și a marilor unități pe care le avem. A fost întotdeauna un sector societal aflat în vârful ierahiei româneşti.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mai așteptăm la „Jurnal militar” nu doar la „Subiectul săptămânii”; când se mai relaxează lucrurile, poate chiar în studio, în direct.

Ioan Mircea Paşcu: Mulţumesc, la revedere!

Agenda Globală

Publicat de Gabriel Stan, 2 iulie 2021, 15:30

Un reportaj de Cristian Dumitrașcu în Agenda Globală din 1 iulie 2021, la Radio România Actualități, realizator Simina Botar.

Ceremonie dedicată marelui savant Hermann Oberth la Mediaș

Publicat de Gabriel Stan, 29 iunie 2021, 13:27

Pe 25 iunie, la Mediaș, a avut loc o ceremonie dedicată marelui savant Hermann Oberth, o ceremonie la care a luat parte și singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu. Cristian Dumitrașcu a fost la ceremonie și a realizat următorul reportaj.

Dumitru Prunariu: Mă bucur mult că marchez acest eveniment al aniversării zborului meu cosmic, aniversarea zilei de naştere a lui Hermann Oberth, marcarea zborului primului om în spaţiul cosmic, aici, la Mediaş, în prezenţa dvs. Mi-aduc aminte cu multă plăcere când, deja fiind cosmonaut, şi am participat ca invitat special în 1984 la aniversarea a 90 de ani a lui Hermann Oberth, la Salzburg, în cadrul unui congres organizat de Societatea de Rachete „Hermann Oberth – Wernher von Braun”.

Înţelegând grandoarea personalităţii acestui om de ştiinţă, cât de apreciat este în întreaga lume, câte deja muzee are în lume, monumente ş.a.m.d., m-am întors în ţară cu propunerea concretă de a-l pune în valoare iarăşi.

Dan Ramf: Sunt Dan Ramf, muzeograf la Muzeul Național al Aviației Române, secția Hermann Oberth din Mediaș.

Este o bucurie și o onoare pentru noi să aniversăm astăzi la Mediaș cei 40 de ani de când domnul general Dumitru Prunariu, cosmonautul nostru drag, a cucerit spațiul interplanetar. În același timp, astăzi aniversăm 127 de ani, ca o întâmplare, de la nașterea savantului Hermann Oberth. Unora poate nu le vine să creadă – cei doi s-au cunoscut.

De ce? Pentru că atunci, în 1982, la Moscova, domnul căpitan de atunci Dumitru Prunariu i-a înmânat o medalie și mare nostru savant sas a spus foarte șarmant și fermecător: Vă mulțumesc, domnule căpitan.

Cei doi, savantul și căpitanul, au rămas prieteni pe vecie. Cu doar șase luni înainte de a pleca la stele marele nostru savant, s-au întâlnit în Germania, și-au împărtășit gândurile despre cosmos, rachete și căile navigației spațiale.

Datorită prieteniei dintre cei doi, noi aniversăm și 27 de ani de când s-a înființat la Mediaș Muzeul Național al Aviației Române – Secția Hermann Oberth. Acest muzeu are trei module dedicate lui Conrad Haas, lui Hermann Oberth și, bineînțeles, lui Dumitru Prunariu. Spunem din partea noastră, a românilor, la mulți ani, domnule general.

Gheorghe Roman: Sunt Roman Gheorghe, primarul municipiului Mediaș. Este o onoare pentru mine să fiu gazda unui astfel de eveniment. Domnul general Prunariu este și cetățean de onoare al municipiului Mediaș, a contribuit esențial la înființarea Muzeului Hermann Oberth.

Eu am și acum un dialog constant cu reprezentanții muzeului și împreună promovăm activități care să ne amintească realizările pe care le-a avut Hermann Oberth.

Leonard Gabriel Baraboi: Sunt general de flotilă aeriană Leonard Gabriel Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene Bacău.

Am răspuns cu onoare și plăcere invitației de a veni aici. Domnul Prunariu şi-a început instrucţia în Forţele Aeriene pe aerodromul Bacău și într-adevăr a fost un erou şi un model pentru cei tineri, care și-au dorit să urmeze această carieră, iar din punctul nostru de vedere, al celor de la Baza 95, al căror dicton preferat este „Cine credea zbor e stăpân peste zare”, considerăm că domnul general-locotenent Dumitru Prunariu este cel mai bun exemplu.

Marius Șerbeszki: Sunt comandor Marius Șerbeszki, comandantul Academiei Forţelor Aeriene „Herni Coandă”. Sunt aici împreună cu un grup de studenţi.

Am avut ocazia să-l audiem pe domnul Dumitru Prunariu. Luni vom avea de asemenea onoarea de a-l invita în academia noastră pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa și de asemenea să se întâlnească cu toți studenții noștri care așteaptă cu nerăbdare să îl cunoască pe singurul cosmonaut român.

80 de ani de la intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial

Publicat de Gabriel Stan, 28 iunie 2021, 10:40

Pe 22 iunie s-au împlinit 80 de ani de la intrarea României în cel de-Al doilea Război Mondial, iar această intrare în război a fost marcată de vestitul ordin: “Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”.

Cristian Dumitrașcu a realizat un interviu cu istoricul militar, colonelul doctor Florin Șperlea în care au dezbătut pe larg acest subiect extrem de important din istoria României.

“E o discuție faptul că un tribunal al poporului, pentru că trebuie să demontăm și acest mit care circulă, că Tribunalul Poporului controlat de ocupantul sovietic a luat o decizie și l-a trimis la moartea pe Antonescu.

Încă o dată: avem un exemplu în Franța, dacă vrei în oglindă, o țară democratică, unde sovieticii nu au ajuns și unde practic avem o situație similară cu mareșalul Philippe Pétain, care fusese aureolat în Primul Război Mondial, nu precum Antonescu, care era doar un ofițer de Stat Major, Pétain fusese comandant, deci un personaj foarte important pentru francezi și care este judecat și condamnat la moarte pentru perioada colaborării cu regimul nazist, ca lider al regimului de la Vichy.

Faptul că de Gaulle îi fusese comandant, îl știa, îi comută această pedeapsă din condamnare la moarte în închisoare pe viață, asta nu înseamnă că nu ar fi sfârșit în cele din urmă într-un ștreang precum cei de la Nuremberg, adică ce vreau să spun cu asta? În oglindă avem un stat democratic care decide că șeful guvernul de la Vichy trebuie condamnat la moarte pe crimele săvârșite în timpul mandatului lui”. Florin Șperlea

101 ani de la înființarea Bazei 95 Aeriene

Publicat de prosavioleta, 22 iunie 2021, 15:05

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Subiectul pe care îl anunţam la început: aniversarea celor 101 ani de la înfiinţarea Bazei 95 Aeriene iniţial sub denumirea de Centru de Instrucţie al Aviaţiunii. În Garnizoana Tecuci a fost el înfiinţat. Astăzi, această bază aeriană este una de importanţă strategică pe partea de est a României, dar şi pe graniţa de est a NATO. Funcţionează în Bacău şi poartă numele marelui aviator militar Alexandru Şerbănescu. Colegul Viorel Amzărescu a fost în Bacău şi a realizat un interviu filmat cu generalul de brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene, interviu pe care îl puteţi vedea pe pagina de youtube Armata TV 360. Noi difuzăm acum un fragment din interviul despre care vă spuneam.

General de Brigadă Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriene: Baza 95 Aeriană, o unitate subordonată Statului Major al Forţelor Aeriene este baza aeriană care se ocupă de apărarea cerului patriei pe zona Moldovei, zona de responsabilitate a celor opt judeţe componente. Următoarea misiune importantă a Bazei 95 este sprijinul acordat autorităţilor publice locale şi sprijinul cetăţenilor în cazul calamităţilor. Colectivul Bazei 95 este un colectiv deosebit. Consider că suntem o adevărată familie atât piloţii, cât şi cei din umbră şi aici mă refer la maiştri militari, la navigatori, la cei de la financiar, la cei de la personal. Consider că toţi sunt la fel de importanţi. Suntem nişte rotiţe fără de care nu s-ar mişca angrenajul Bazei 95, nu ne-am putea îndeplini cu succes misiunile încredinţate. O familie mare, petrecem la fel de mult timp cât petrecem şi acasă, aici, cu colegii. Tot timpul avem grijă de cei tineri, astfel încât să-i educăm, să-i creştem şi să fim în stare să le predăm ştafeta, să fim convinşi că şi viitorul este asigurat din acest punct de vedere.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): L-am ascultat pe generalul de aviaţie Leonard Baraboi, comandantul Bazei 95 Aeriană din Bacău, intervievat exact la împlinirea celor 101 ani de la înfiinţarea unităţii, în 16 iunie.

Alexandru Grumaz: “Rusia folosește metodele războiului rece făcând acele exerciții chiar în timpul Summitului de la Bruxelles.“

Publicat de Gabriel Stan, 19 iunie 2021, 09:33

General locotenent, în rezervă, Alexandru Grumaz, a discutat într-un interviu exclusiv realizat de Cristian Dumitrașcu pentru Jurnal Militar, despre Summitul NATO de la Bruxelles, dar mai ales despre întrevederea ruso-americană de după, dintre Vladimir Putin și Joe Biden.

“Summitul NATO de la Bruxelles a transmis un mesaj clar, că România este printre cei care participă la securitatea pe flancul estic…“ Alexandru Grumaz

Concluziile trase de analistul militar Alexandru Grumaz le veți regăsi mai jos, unde vă invităm să-l ascultați în cadrul Subiectului Săptămânii.

 “Președintele SUA a înțeles foarte bine și a pus pe masa discuțiilor plângerile Occidentale, chiar dacă el personal încearcă o relație mai bună cu Rusia…“.

Florian Bichir: „Viaţa actuală ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi”

Publicat de Gabriel Stan, 17 iunie 2021, 12:01

Joi, 10 iunie a fost Ziua Eroilor. Smnificaţia acestei zile atât de importante pentru orice naţiune a fost unctul de plecare al interviului acordat de conferenţiarul universitar doctor Florian Bichir, de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti, colegului nostru Cristian Dumitraşcu.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Domnule profesor, bine aţi venit la „Subiectul săptămânii”!

Florian Bichir: Vă mulţumesc din suflet de invitaţie, sunt chiar onorat.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Este o dată în an Ziua Eroilor, Înălţarea. Este o meteahnă a poporului român că îşi aminteşte doar o dată în an de eroi?

Florian Bichir: Probabil că e o meteahnă, dar nu cred că o au doar românii. Viaţa actuală, care e foarte agitată, ne împiedică uneori să ne gândim şi la strămoşii noştri, la coloana vertebrală a acestui popor, la oasele pe care – nu folosesc o figură de stil, nu sunt poet – chiar România e zidită şi pe care noi am moştenit-o astăzi.

E ca și cum ţi-ai uita bunicul, bunicii. Cred că avem o moștenire culturală și mai ales militară de apreciat și de respectat totodată, pentru că – dacă îmi permiteţi, că sunt istoric – pacea după Primul Război Mondial, se vorbește de România Mare, Tratatul de la Versaille obligă din punct de vedere militar, iată că suntem la „Jurnal Militar”, ţările semnatare să aibe grijă de osemintele celor căzuți, indiferent de naționalitate.

România a fost prima care a recunoscut acest lucru și a pus în aplicare din 1919, înfiinţând cultul eroilor, că în mod normal, aţi văzut, sunt şi categorii de arme. Te gândeai la un războinic, la un balaur, la Sfântul Corneliu – da? – soldat, la Sfântul Gheorghe, la cutărică.

Dar iată ce simbolistică frumoasă aleasă de noi – da? – de autoritățile vremii de atunci, care eu zic că erau destul de competente, şi au zis: nu, domnule, Ziua Eorilor să fie odată cu Înlţarea, că te ridici la cer. Mi se pare superb.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aţi vorbit despre Primul Război Mondial şi întrebarea este una retorică fără doar și poate, gândindu-mă la scena de la Mărășești, scena de luptă teribilă, în care militarii germani ai lui Mackensen, și apoi prin mărturia viitorului general Rommel, au fost de-a dreptul înspăimântați de ai noștri, care erau mult mai prost dotați, și de aici aș vrea să pornesc și să vă întreb: credeți că au fost eroii noștri, cei care au luptat și au scăpat sau cei care au luptat și au murit, oameni sub vremuri sau eroi de vocație?

Florian Bichir: Eroi de vocație, dar să nu uităm că până la urmă gloria aparține ţăranului român. Deci, la noi a fost o mică burghezie și până la urmă la opinca, cum îi zice soldatul român a ţinuta asta. Disperarea, imaginea cutremurătoare pe care mi-aţi redat-o, cel puţin…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Şi cu vestita scenă cu „cămăşile albe”.

Florian Bichir: „Cămășile albe”, ofensiva „cămășilor albe”. A fost disperarea unui popor, dar în afară de asta vreau să vă spun – ca istoric – a contat foarte mult.

Noi pierdusem o grămadă de bătălii, ne refugiasem în Moldova, nu a fost doar disperare, dar a fost și îndemnul Regelui Ferdinand sfătuit, unii spun, de Regina Maria, alții spun de alții, nici nu mai contează.

În ciuda conservatorilor, mulţi dintre ei care stăteau la Paris şi ne /îndemnau/ la rezistență, promisiunea că va da pământ țăranilor. Ori legătura asta sacră, nu știu dacă există la alte popoare, a ţăranului român cu pământul său l-a făcut de neînfrânt.

S-a gândit: bă, dacă tot mor, las la ai mei acasă un petic de pământ. Demnitatea lui, până la urmă, răscolită şi promisiunea regelui că va da pământ a schimbat soarta războiului. E triunghiul de aur de care ne amintim în Primul Război Mondial, cum să spun, ca o glorie, ceea ce foarte frumos.

Ne salvează triunghiul ăsta de aur, Mărăști-Mărășești-Oituz, unde într-adevăr imarginea asta e colosală pe care aţi evocat-o dumneavoastră. Strategia germană şi militară, care e foarte prusacă, era aranjată, au înnebunit când i-au văzut pe oameni mergând aproape kamikaze împotriva mitralierelor germane în cămăși, gest aproape suicidal.

Au zis: bă, ce e cu românii ăştia?, dincolo de, hai să spunem, şi de strategia militară, pentru că au fost şi ruşi acolo, trebuie să o spunem. Indiferent de condiţiile actuale, nu putem ocoli istoria. Am avut şi divizii foarte solide acolo ruseşti, dar conducerea a fost românească şi a fost excepţională. Rommel de care aţi amintit, el participă la aceste bătălii în Primul Război Mondial, după care urmând să cerceteze tancurile, să ajungă marele feldmareşal de mai tarziu.

Dar încă o dată spun, România a fost salvată de ţăranul ăsta fără identitate. Avem generali şi strategici nemaipomeniţi la Marele Cartier, că asta e denumirea pe timp de război, dar pană la urmă gloria aparţine soldatului, opincii româneşti.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Aş vrea să facem, către finalul interviului, un arc peste timp pe jerfa țăranilor, ţăranului român, despre care aţi spus, s-a clădit această situație de securitate absolut fără precedent pe care o trăim astăzi și – cum vedeți – situația de astăzi sau dacă nu ar fi fost jerfa celor de atunci, dacă atunci România nu ar mai fi fost?

Florian Bichir: O paranteză, pentru că aţi vorbit de trupe de intervenție, eu predau cursul de istorie militară la /unul din ani/. Vreau să vă spun, în ciuda cârcotașilor de astăzi, că teoria asta băgată de niște băieți, așa, că România nu a dus războaie în afara graniţelor e prostească.

Daţi-mi voie să vă reamintesc că independența României a fost câștigată prin victoria de la Plevna. Cu scuzele de rigoare, Plevna e în Bulgaria. Cine întreabă și în zilele noastre ce am căutat în Afganistan, îi răspund acelaşi lucru: ne-am dus unde ne-a trimis ţara, și securitatea națională a ținut și de aceste lupte.

Sunt recunoscuți, cu scuzele de rigoare nu vreau să par polemic, nu ştiu dacă România are o politică externă atât de bine agregată, dar unde te duci, bănuiesc că aţi fost și dumneavoastră peste tot în capitalele lumii, mai ales la Washington. Când spui de Armata Română, se ridică toţi în picioare.

Cred că diplomație, până la urmă implicită, a făcut armata, care e la o cotă enorm de ridicată și, cel puţin ăia de la Washington, se ridică în picioare, adică nu avem ce discuta cu germani, cu alte trupe combatante, cu.

Nu, aş spune acum că, deci, repet încă o dată, independenţa României a fost la Plevna, a trebuit să ne ducem şi să ne câştigăm acolo prin sânge. Nu puteam, nici Carol, nici autorităţile, în demnitatea noastră, să aşteptăm ca ruşii să-i bată pe otomani şi poate la masa negocierilor să, aşa ca, cum îţi cade câte o ciosvârtă, să ne facă şi pe noi independenţi…

Cristian Dumitraşcu (reporter): Nemaivorbind despre episodul Budapesta 1919.

Florian Bichir: Budapesta e singura capitală europeană care a fost eliberată de bolşevici, de către armatele române, 4 august 1919. Poate Măldărăscu trebuia făcut şi el mareşal, dar şi atunci erau jocuri politice. Încă o dată spun, e o zi înlţătoare, ne gândim că sunt în ceruri, că şi-au lăsat osemintele, reprezintă, dacă vreţi, ca o fundaţie la o casă.

Florian Bichir: Noi stăm pe jertfa acestor eroi – și să nu uităm – deci, cea mai frumoasă creație și maxima acestui popor din punct de vedere administrativ-teritorial, România Mare, vă reamintesc că a durat 22 de ani: 1918 – dacă luăm, luăm 1920, juridic aşa – 1940, deci visul nostru a durat 20 de ani, cum nu ne poate lua nimeni Basarabia, care, cum zicea Vieru, e ca un bebeluș înfășurat cu sârmă ghimpată. Eu îi spun România de Răsărit.

Cristian Dumitraşcu (reporter): Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu să îi odihnească şi să nu îi uităm.

200 de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 15:26

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ajuns la ultimul subiect din ‘Jurnalul militar’ de astăzi. Am să citez dintr-o postare de pe pagina de Facebook oficială a șefului Apărării, a generalului Daniel Petrescu, citez: „200 de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, figură emblematică a Revoluției de la 1821.

Mișcarea inițiată de Tudor Vladimirescu a reprezentat intrarea într-o nouă epocă a evoluției istorice a poporului român și inițierea procesului de modernizare a societății, proces care, mai târziu, avea să ducă la realizarea idealului național de unire a tuturor românilor într-un stat național, unitar, independent și suveran”.

Colega mea Teodora Mazere de la „Jurnal militar” Craiova a realizat un interviu cu profesoara de istorie Nori Cadea, care predă în Colegiul Militar din Craiova, liceul care poartă chiar numele marelui pandur Tudor Vladimirescu.

Acolo s-a deschis un spațiu muzeal, iar la loc de cinste în expoziție se află și o replică a steagului Revoluției din 1821, precum și steagul de identificare al Colegiului Național Militar craiovean.

Nori Cadea (profesor de istorie): Ideea de a face o sală muzeu este legată în primul rând de nevoia de a înțelege mai bine faptele istorice, rolul personalităților care au marcat istoria acestui neam și cum Tudor Vladimirescu este patronul spiritual al școlii, sala se va numi așa, Tudor Vladimirescu.

Teodora Mazere (reporter): Ce exponate aveţi înăuntru?

Nori Cadea (profesor de istorie): În sală, pe lângă planșele care tapetează pereții și care încearcă să ilustreze întreaga activitate și de dinaintea anului revoluționar 1821, dar şi momentele principale ale Revoluției, pentru a crea un tablou de epocă ne-am străduit să concepem niște costume, costumele pe care apropiații lui Tudor Vladimirescu, pandurii, arnăuții, le-au purtat, un costum de boier pentru că epoca nu era dedicata întrutotul revoluționarului, ci erau şi alte elite sociale, costum de boier, bineînțeles cu elementele specifice, cu calpacul, cu cepchenuu, cu dulama, un costum de boier fanariot, de arnăut, de pandur.

Mai avem în sala-muzeu artefacte, copii ale unor documente și scrisori redactate de Tudor, de asemenea o minibibliotecă cu cărți rare, de acum un secol, cele mai multe sunt din perioada interbelică, din anul 1921, dar și cărți mai recente.

Teodora Mazere (reporter):  V-au ajutat și elevii la amenajarea lui?

Nori Cadea (profesor de istorie): Au fost implicați și copiii. Când am primit costumele, primii care le-au îmbrăcat, pe care i-am fotografiat, așa cum o să vedeți și în ghidul muzeului, au fost elevii, care au fost foarte încântaţi. Doar câțiva dintre ei au avut acces.

Sunt foarte curioși să vadă sala, pentru că această sală noi nu am gândit-o ca o sală care se va închide, se va pune lacătul pe ea, ci o sală în care să ne desfășurăm activitatea.

162 de ani de la înființarea unui batalion de geniu

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 15:12

Am ajuns la un subiect pe care îl anunțam mai devreme, Ziua Geniului. Acum 162 de ani, în 31 mai 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus rezoluția “Se încuviințează’’ pe Raportul numărul 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care s-a cerut aprobarea înființării și întreținerii unui batalion de geniu necesar pentru înaintarea lucrărilor publice.

Însuși mareșalul Prezan a fost ofițer de geniu. Luni a fost Ziua Geniștilor, în 31 mai, iar aici în București activează unul dintre cele mai cunoscute batalioane din Armata Română modernă, Batalionul 96 Geniu “Cetatea București’’, subordonată Brigăzii 10 Geniu din Brăila. S-a organizat un ceremonial, unde am fost și noi.

Îl ascultăm pe generalul de brigadă Vasile Ionescu, fost comandant al Brigăzii 10 Geniu “Dunărea de Jos’’.

General de brigadă Vasile Ionescu: Această unitate a fost prima care a deschis drumul misiunilor în teatrele de operații. Este unitatea care a deschis teatrul de operații din Bosnia Herțegovina sub mandat NATO, pentru că până la momentul de atunci, toate misiunile executate de către Armata României au fost sub egida ONU sau OSCE.

Legat de experiența acestui batalion, a participat la amenajarea facilităților Spitalului ROL 2 ‘Ana Aslan’ într-un termen record, ştim foarte că a fost o presiune fantastică de amenajare a acestui spital, au lucrat zi lumină pentru realizarea acelor facilități și la această dată acesta este un spital funcțional care își îndeplinește rolul de a asigura trecerea peste această perioadă de pandemie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, foarte adevărat ce a spus generalul Vasile Ionescu, militarii geniști, dincolo de misiunile specifice de deminare, spre exemplu, sunt oameni care lucrează sub presiunea timpului, și la pace și la război, pentru construirea mereu, mâine dacă se poate, a unui pod de pontoane peste un curs de apă, precum poate vă amintiți de construirea Spitalului militar de campanie „Ana Aslan”, ceea ce este cu adevărat senzațional pentru că aici nu mai e cu ore legale de lucru, se lucrează zi și noapte, precum spunea domnul Ionescu.

Ascultăm și un mesaj scurt al actualului comandant al Batalionului 96 Geniu „Cetatea București”, locotenent colonel Silviu Gimiga, cel care a strâns laolaltă toate floarea armei Geniu în acest sfârșit de mai, început de iunie 2021.

Locotenent colonel Silviu Gimiga: Cu ocazia Zilei armei Geniu le mulțumesc mult pentru sprijinul acordat atât subordonaților, cât și colegilor, șefilor mei care m-au îndrumat în îndeplinirea misiunilor în perioada aceasta foarte grea pentru Armata României și pentru întreaga societate. Aveți încredere în noi! La mulți ani!

Exerciţiul „Wing Spring 21” – Poligonul Bogata-Stejeriș

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 12:48

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ajuns la capitolul „Instrucție militară”, precum spuneam la început – glumind, evident. Lucrurile nu sunt doar în teatrele de operații la foc continuu și la o intensitate maximă, iată că sunt și în țară.

Este o perioadă foarte-foarte plină de exerciții multinaționale și, în afară de cele pe care le-ați aflat din „Actualitatea militară”, sunt și alte locuri unde militarii trag din greu zilele astea.

La telefon este colegul meu Cornel Mituț de la „Jurnal Militar Cluj”, care începe și el emisiunea undeva pe la ora 14:00 la Radio Cluj. A fost printre militarii din Ardeal și l-am sunat să ne spună cum se întâmplă lucrurile acum acolo.

Cornel Mituţ, bună dimineața!

Cornel Mituţ (realizator Jurnal Militar Cluj): Bună dimineața de la Cluj! Într-adevăr, în Ardeal sunt multe exerciții și aici. M-aş referi acum la cel pe care îl desfăşoară structurile Brigăzii 81 Mecanizate din Bistriţa, brigadă care va participa timp de aproape două săptămâni la un eveniment major de instruire organizat în Poligonul Bogata.

Este vorba de exerciţiul „Wing Spring 21”, exercițiu în care sunt implicați aproape 700 de militari și 200 de mijloace tehnice. Ei au ajuns zilele trecute în poligon, după un marș cu tehnica de luptă plecând din Bistrița şi din Dej, și-au amenajat tabăra și pozițiile de tragere și sunt pregătiți să joace diferite roluri pe care le au în scenariul exercițiului.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Îmi spuneai, Cornel, foarte plastic, aseară, când am vorbit că sunt în corturi și plouă de foarte mult timp, de altfel, și comandantul batalionului, pe care o să îl auzim imediat, spune același lucru: de 48 de ore plouă și ei sunt în corturi acolo.

Cornel Mituţ (realizator Jurnal Militar Cluj): Așa este; dar astăzi vremea pare că se îndreaptă şi eu sper ca ei să îşi desfăşoare în cele mai bune condiţii de acum încolo ceea ce urmează.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Uite, îţi propun să îl ascultăm pe comandantul Batalionului 811 Infanterie Dej, locotenent-colonelul Emanuel Ciobanu, tu ştii, că tu l-ai făcut, îl acultăm şi revenim cu alte lucruri despre care vrem să mai afle ascultătorii.

Locotenent-colonel Emanuel Ciobanu: Militarii Batalionul 811 Infanterie participă la Exerciţiul „Wind Spring 21” în Poligonul Bogata-Stejeriș, în cadrul grupului de luptă al Brigăzii 81 Mecanizată, care se aliniază şi este conectat la seria de Exerciţii DACIA 21 LIVEX, desfășurate pe teritoriul național.

Participăm cu aproximativ 200 de militari și 40 de mijloacele tehnice. Sperăm ca vremea astăzi să se îndrepte un pic, pentru că avem imediat 48 de ore de când plouă în continu, dar noi ne vom continua instruirea, chiar dacă condiţiile meteo nu sunt dintre cele mai prietenoase.

Exerciţiul urmăreşte, practic, verificarea capacității de reacție imediată și angajarea capabilităților batalionului, alături de celelalte structuri și baterii de forțe ale Brigăzii 81 Mecanizată, atât în operații defensive, de apărare, cât și cele ofensive. Până la această dată am recunoscut pozițiile de apărare, au fost transmise ordinele de operaţii către micii comandanţi, urmând ca începând cu noaptea de 30 spre 31 să ocupăm, în ascuns, pe timpul nopţii, poziţiile de apăare, şi să ducem lupta cu inamicul, așa cum a fost el stabilit în scenariul exercițiului.

Pe final, urmează, după executarea FTX-ului, care va fi 24/7, zi, noapte, două zile alocate pentru executarea tragerilor de luptă reală de către companiile de infanterie și secțiile de 120 mmm, urmând ca începând cu data de 4 iunie să ne redislocăm în cazarma noastră din Dej.

Încununează instruirea care s-a făcut până la această dată, este evenimentul major de instruire și este evenimentul prin care noi verificăm procedurile operaționale și modul în care cooperăm cu celelalte structuri din cadrul grupului de luptă al Brigăzii 81.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Locotenent-colonelul Emanuel Ciobanu, comandantul Batalionului 811 Infanterie Dej, a fost înregistrat prin telefon de colegul meu Cornel Mituţ, de la „Jurnal Militar Cluj”.

Cornel, bună dimineața, încă o dată, ai rămas prin telefon şi ai ascultat ceea ce o să difuzezi și tu de la ora 14:00 la Radio Cluj, este One Shot, cum se spune la armată, un an de zile te pregăteşti, acum e momentul, cum a spus şi comandantul, este momentul în care ei pot să verifice ce au făcut în timpul anului.

Cornel Mituţ (realizator Jurnal Militar Cluj): Te-aş completa şi pe tine, One Shot-One Kill, dar l-aş completa şi pe comandatul batalionului, în sensul că în acest scenariu mai fac parte și parașutiștii Regimentul 317 ISR „Vlădeasa” de aici din Cluj.

Ei vor desanta luni dimineața în poligonul. Altmineri, îi vom vedea și noi pe toți militarii în acțiune, atât paraşutişti, cât şi infanterişti, încă din noaptea de duminică spre luni, împreună cu ceilalți colegi ai noştri din redacţiile „Jurnal militar”, de aici, din Cluj şi Târgu Mureș.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Așadar voi duminică noaptea mergeţi în poligon?

Cornel Mituţ (realizator Jurnal Militar Cluj): Afirmativ, confirmăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Bun. Aşteptăm de acolo materiale. Mulţumesc, Cornel Mituţ.

Aceasta a fost ediţia „Jurnal militar” de aici de la Radio România Actualităţi. Sunt Cristian Dumitraşcu. Vă salut regulamentar! Numai bine! Sănătate!

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, de la Lisabona

Publicat de Gabriel Stan, 31 mai 2021, 10:36

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, bun venit la „Jurnal militar”, bun venit la Radio România Actualități!

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Care sunt concluziile cele mai importante ale acestor două zile?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Activitatea a debutat cu o cină de lucru, la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Activitatea a fost focalizată pe parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În contextul noilor provocări la adresa securității statelor și având în vedere procesele de reflecție pe care Uniunea Europeană și NATO le desfășoară privind viitorul acestor organizații, respectiv busola strategică și NATO 2030, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea modalităților optime de consolidare a parteneriatului pentru următorii 10 ani.

Am avut posibilitatea să subliniez importanța coordonării celor două procese de reflecție, dar și pe cea a rezilienței, ca domeniu prioritar pentru consolidarea cooperării cu Alianța Nord-Atlantică, nevoia unui accent pe combaterea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea, securitatea și apărarea cibernetică, mobilitatea militară, precum și reducerea dependențelor critice de furnizori din afara spațiului Uniunii Europene și al NATO.

Astăzi, principalele sesiuni de lucru au vizat busola strategică. S-a pus accent pe pilonul privind capabilitățile, respectiv, o sesiune de lucru pe tema parteneriatului din Uniunea Europeană și Africa. De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, domnul Josep Borrell, a prezentat evoluțiile recente pe palierul eforturilor Uniunii Europene în domeniul politicilor de securitate și apărare comună.

S-a pus accent pe dimensiunea de dezvoltare a capabilităților civile și militare. S-a acordat o atenție deosebită oportunităților oferite de tehnologiile emergente și disruptive, reflectarea acestora în procesul de dezvoltare de capabilități, dar și importanța evaluării corecte a impactului acestora asupra capabilităților și acțiunilor militare viitoare.

Am exprimat susținerea noastră pentru accelerarea măsurilor de implementare a inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării și am subliniat potențialul utilizării busolei strategice pentru consolidarea, aș spune, suplimentară a procesului de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene, fără a afecta rolul Alianței Nord-Atlantice în privința apărării colective.

Totodată, am reiterat convingerea că procesele de planificare și dezvoltare a capabilităților la nivelul Uniunii Europene trebuie să rămână coerente cu cele similare ale NATO, având în vedere suprapunerea cerințelor în conformitate cu principiul unicității setului de forțe la dispoziție.

Sesiunea de lucru cu partenerii africani a reprezentat, de asemenea, o bună oportunitate pentru un schimb de opinii privind angajamentul Uniunii pentru pace și securitate în Africa, luând în considerare lecțiile învățate pe timpul misiunilor desfășurate pe continentul african.

Am punctat importanța cooperării și coordonării cu Organizația Națiunilor Unite, precum și cu organizațiile regionale pe continentul african.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este problema avionului deturnat în Belarus o problemă a NATO, a UE și a ONU, că tot le-ați menționat? S-a discutat și despre acest lucru?

Ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă: Această acțiune a fost adusă în discuție atât de către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, atât de către secretarul general al NATO, cât și de miniștrii apărării ca fiind o acțiune inacceptabilă pentru țările Uniunii Europene, pentru tot ceea ce înseamnă democrație și drepturile omului la nivelul Uniunii. Ca atare, toată lumea a condamnat această acțiune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Publicat de Gabriel Stan, 25 mai 2021, 11:04

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general, bun venit la „Subiectul săptămânii”.

General-locotenent Daniel Petrescu: Bună ziua, domnule Dumitraşcu. Mulţumesc pentru invitaţie.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aţi fost marți, în 18 mai, la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și miercuri, 19 mai, la reuniunea Comitetului Militar al Uniunii Europene, organizat în formatul șefilor apărării – aşadar două întâlniri complementare, le-aş spune, foarte importante pentru noi, ca țară, în zona în care suntem. Care sunt concluziile principale după cele două întâlniri?

General-locotenent Daniel Petrescu: Am participat după o perioadă mai lungă, în care eram prezenți doar online la întâlnirile Comitetului Militar, am avut ocazia să ne întâlnim în persoană cu șefii apărării la Bruxelles.

A fost o ocazie să ne întâlnim cu secretarul general al NATO, cu ceilalți șefii ai apărării. De asemenea, o ocazie pentru mine să susțin implementarea conceptului de apărare și descurajare și să insist pentru o abordare unitară pe fiecare direcție strategică, în conformitate cu riscurile și amenințările identificate.

De asemenea, am subliniat contribuția României în misiunile și operațiile NATO și am mulțumit aliaților pentru participarea la exercițiile care se desfășoară în prezent pe teritoriul României. Desfășurăm trei exerciții foarte importante: Defender Europe 21, coordonate de Comandamentul Forțelor Terestre americane din Europa, exercițiul Steadfast Defender și exercițiul Noble Jump, două exerciții NATO, coordonate de SHAPE și Comandamentul Întrunit de la Napoli.

Sunt exerciții care reunesc o participare de aproximativ 15.000 de militari și dintre aceștia aproximativ 5.000 de militari aliați – o participare importantă, spun eu, pe care reușim să o desfășurăm în ciuda condițiilor pandemice.

De asemenea, în formatul Comitetului Militar UE cu șefii apărării, am argumentat necesitatea unei strânse colaborări și cooperării între NATO și Uniunea Europeană, am prezentat contribuția României la elaborarea busolei strategice, am salutat rolul facilității de pace europeană, precum și importanța fondului european pentru apărare; mobilitatea militară; cooperarea industrială în implementarea tehnologiilor emergente – și acestea au fost lucruri aflate pe agenda discuției.

Am încurajat participarea contribuției la grupurile de luptă ale Uniunii Europene, am căutat să găsim soluții pentru a eficientiza rolul acestor grupuri de luptă în implementarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Puteți dezvolta despre aceste grupuri de luptă, e interesant, e un element de noutate – ați analizat împreună cu ceilalți șefi ai apărării această inițiativă?

General-locotenent Daniel Petrescu: Da, sunt structuri de nivel grup de luptă, nivel batalion, constituite prin participarea mai multor state. România participă la grupul de luptă al HELBROC.

Sunt structuri care desfășoară perioadă de instruire, după care perioada de standby șase luni de zile. Au fost discuții cum putem să eficientizăm atât funcționarea lor în perioada de standby, cât și perioada de pregătire și să încurajăm participarea statelor membre ale Uniunii Europene la aceste grupuri de luptă.

Am discutat şi misiunile și operațiile UE și asta a fost o ocazie pentru mine să reconfirm angajamentele pe care le avem, în principal în Balcanii de Vest, în operația ALTHEA, în Marea Mediterană, în operația IRINI, precum și în misiunile de instruire pe care Uniunea Europeană le desfășoară în acest moment.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Dincolo de acest subiect, îmi permit să vă invit să le transmiteți un mesaj militarilor noștri care tocmai ce au părăsit baza din Kandahar – am difuzat mai devreme în ‘Actualitatea militară’; ultimul militar român, comandantul batalionului care este acum acolo, care, iată, a părăsit baza din Kandahar – un mesaj pentru toți militarii care au fost acolo timp de 19 ani.

General-locotenent Daniel Petrescu: Desfășurăm redislocarea militarilor noștri în conformitate cu planul de redislocare pe care l-am agreat cu aliații și partenerii. Un prim eşalon al forțelor românești s-a întors în țară.

Urmează ca, în cursul săptămânii viitoare, alte două eșaloane să se reîntoarcă în țară. Încheiem misiunea cu capul sus. Am avut o contribuție importantă în această misiune alături de toţi aiații.

Le mulțumesc tuturor celor care au fost implicați, nu numai în executarea misiunii efectiv în teatru, ci și în pregătirea misiunii, în susținerea ei din țară. Cred că putem să spunem că am avut o contribuție importantă. Ne-am făcut datoria, iar militarii noștri pot să aibă conștiința datoriei împlinite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulțumesc foarte mult, domnule general. Am onoarea să vă salut.

General-locotenent Daniel Petrescu: Mulţumesc şi eu. Toate cele bune.

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Întâlnirile Comitetului Militar cu șefii apărării la Bruxelles

Aniversare armele Poliției Militare și CBRN

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 13:23

Au fost în această săptămână în armată două aniversări importante: arma chimică, așa cum a fost ea înființată acum 98 de ani, actuala CBRN – o să vă spun imediat despre ce e vorba – și Poliția Militară înființată acum 31 de ani.

Avem două interviuri, unul de la Huşi, unul de la București.

Până atunci, vreau să consemnăm apariția cărții colegului nostru Radu Dobrițoiu, o carte despre bătălia de la Nassiriyah, în noaptea de 14 spre 15 mai 2004, alături de brigada italiană din care făceau parte trupele românești din sudul Irakului, participau la cele mai puternice lupte cu milițiile clericul radical Muqtada al-Sadr.

În Nassiriyah, aproximativ 500 de insurgenți din armată Mahdi se confruntau cu Brigada „Ariete”, cu aproximativ 2.500 de militari dintre care două mii de luptători, iar dintre aceștia aproximativ 530 erau români.

Într-o ediție viitoare vom realiza un interviu despre această carte. Este o apariție eveniment, cu un format destul de rar. Este o carte document din teatrul de război și vă promit că în ediţiile viitoare vom avea un interviu exclusiv despre această carte.

Revenind la ce vă spuneam mai devreme. Astăzi, 15 mai, chiar astăzi se împlinesc 98 de ani de la înființarea armei chimice în Armata Română.

Am fost la Huși săptămâna asta, unde am vorbit cu comandantul Batalionului 202 Apărare Chimică Biologică Radiologică și Nucleară Intervenție la Dezastre „Gheorghe Teleman”, așa se numește batalionul, dar eu aici vă explicăm că CBRN înseamnă apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară.

Îl ascultăm pe locotenent colonelul inginer Cristinel-Florin Girigan, comandantul batalionului de la Huși.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Apărarea CBRN este o armă de sprijin de luptăm, pregătită să asigure sprijinul pe linie de apărare CBRN eșalonul superior și unităților subordonate al cărui scop este să asigure libertatea de acțiune și capacitatea operațională a acestora.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este exact ce se întâmplă chiar în aceste zile în România, în aplicațiile importante internaționale. Aveți oameni chiar în Smârdan. Am ascultat mai devreme în rubrica de actualitate ce se întâmplă în săptămâna asta în Smârdan. Acolo aveți oameni care vin în suportul luptătorilor.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Dar așa este. În ultima vreme nici o aplicație nu se desfășoară fără sprijinul celor din domeniul apărării CBRN și doresc pe această cale să le mulțumesc subordonaților mei care sărbătoresc această zi importantă din arma apărare CBRN, 15 mai, așa cum știu ei cel mai bine, în poligoanele patriei.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Înțeleg că au venit în dotare lucruri noi, cum ar fi o mască de gaze specială, care nu este chiar similară cu acea mască de gaze pe care cu toții o știm.

Locotenent Colonel Cristinel-Florin Girigan: Da, așa este. Lucrurile evoluează spre bine. Am primit tehnică nouă, m[şti contra gazelor de ultimă generație complete de protecție și așa cum am citit și din presă urmează să primim tehnică nouă, care să ne ajute să ne îndeplinim misiunile.

Echipamente de apărare CBRN este foarte important să le avem la ultimă generație, pentru că este în joc viața oamenilor. Trebuie să asigure toate condițiile necesare protecție acestora.

În primul rând vreau să le mulțumesc celor care se află la datorie în poligoane și de asemenea să le urez tuturor chimiștilor militari La mulți ani, multă sănătate și numai împliniri atât pe plan profesional, cât și pe planul familial.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Tot în 15 mai, dar în 1990, a fost înființată poliția militară, un interviu pe cale pe care l-a realizat Cornelia Mihăilă cu șeful secției poliție militare din Statul Major al Forțelor Terestre, colonelul Cristinel Ristea.

Șeful secției poliție militare Cristinel Ristea (Statul Major al Forțelor Terestre): În anul 1990, după înlăturarea regimului comunist, Ministerul Apărării Naționale a considerat ca este necesară înființarea structurilor de poliție militară.

Astfel au luat ființă structuri de poliție militară în garnizoana Bucureș Batalionul 265 Poliție Militarti,ă, o structură emblematică a Armatei Române, pe urmă companii de poliție militară în garnizoanele Timișoara, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Oradea, Buzău, Craiova și Constanța.

Am participat în toate teatrele de operațiuni în care a participat Armata României după 1990, atât în Bosnia Herțegovina și Kosovo, dacă e să ne referim la teatrele de operații din Balcani, în Irak și în Afganistan.

În acest moment mai avem un detașament de poliție militară în Afganistan în baza militară Bagram. Pe teritoriul național, după cum bine știți, se desfășoară o suită de exerciții integrat într-un exercițiu Dacia 21 LIVEX.

Vreau să mulțumesc participanților la trafic pentru că ne sprijină în desfășurarea în condiții de siguranță a deplasării, probabil au observat atât pe Facebook, cât și la televizor sau la radio detalii privind tranzitul forțelor militare străine care participă la aceste exerciții naționale.

Sunt 31 de ani de la înființarea structurilor de poliție militară, sunt niște ani ai maturității. Le urez La mulți ani, sănătate și toate cele bune alături de cei dragi!

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Îi mulțumim colonelului Cristinel Ristea și la mulți ani polițiștilor militari. Închei cu trei aniversări. A fost o săptămână, în istoria noastră a fost o săptămână prolifică, închei cu trei zburători.

Să zicem Tudor Greceanu, mare aviat, unul dintre marii piloți de vânătoare pe care i-am avut în Al Doilea Război. S-a născut în 13 mai 1917, căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu s-a născut în 17 mai 1912 la Colonești și, evident, zborul lui Dumitru Prunariu de acum 40 de ani. Sunt Cristian Dumitrașcu.

Vă salut regulamentar, ca de obicei.

Nicolae Tănăse din Gura Ialomiței, un veteran ajuns la centenar – povești inedite de pe front

Publicat de Gabriel Stan, 13 mai 2021, 12:28

Nicolae Tănase este un veteran ce a ajuns la vârsta onorabilă de 100 de ani, fiind ultimul om în viață care a asistat la procesul mareșanului Ion Antonescu, în anul 1946.

Cristian Dumitrașcu a realizat un reportaj inedit în care veți afla povești înspăimântătoare de pe frunt, spuse de un veteran ce a supraviețuit acelor vremuri cumplite.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îi spun „La mulți ani!” veteranului de război, invalid de război Nicolae Tănase, ultimul om în viață care a asistat la procesul mareșalului Ion Antonescu, din ’46, dar despre acest subiect vom vorbi într-o emisiune viitoare. Am ales acum un fragment cu o poveste terifiantă de pe front.

Sunt Cristian Dumitrașcu, vă salut regulamentar. Urmează interviul cu Nicolae Tănase, din Gura Ialomiței.

Nicolae Tănase: Când ne-am dus noi, dimineața, scotea din groapă mâinile așa, că se predă şi iar le băga. Şi – domnule sublocotenent, ia uitaţi-vă acolo, lângă pomul ăla, mai aşa, scoate unul mâinile din groapă. Şi un coleg de-al nostru din armată zice: Eu mă duc până acolo.

A fugit ăla acolo. Neamţul să dea mâna cu el. Ăsta se dădea înapoi. O fi zis că îl ia încolo. În tot cazul, l-a adus pe neamţ, la domnul sublocotenent.

Sublocotenentul a înțeles. Zice: Băi, mai are unul rănit acolo. Domnule Dumitrașcu, s-a dus cu ăla și l-a luat, cu piciorul rupt, l-au luat amândoi şi l-au adus acolo. Am stat.

Se căuta ăla prin buzunar şi el avea ceas de mână băgat pe aici, prin buzunar și era la jambiere, aici şi spunea ceas. Nu-mi trebuie, eu aveam ceas de la un unchi al meu inginer la veston, aici.

Nu, nu l-a luat nimeni ceasul şi i-a dat drumul iar înapoi, şi domnul sublocotenent zice: Măi, care vreţi să vă duceţi să-i predaţi la comanda regimentului. Zic: domnule sublocotenent, mă duc eu. Hai, du-te, măi. Şi mai care? Unul, Mocanu, Mocanu Constantin. Ăsta era din Brăila. Ne-am dus amândoi. Am ţinut eu mâna aşa şi îl aşezam pe aici, ştiţi, cum se duce.

Cristian Dumitrașcu (realizator):  Da, da, da.

Nicolae Tănase: Îl duceam ce îl duceam iar şi se băga şi neamţul ăla să-l ia. Şi veneau doi politruci din ăştia de ruși, doi mici, și acuma îi am în față. Aoleu, când i-am întâlnit erau cu „g-uri”, urcau sus la ei, la poziție, că îi aveam în dreapta noastră. Când i-a văzut Friţ, a început să-i injure…

I-a împuşcat lângă noi. I-a luat ceasul. Nouă ne-a zis să ne dăm mai aşa, mai înapoi. Şi doar așa a făcut, i-a împuşcat pe amândoi și pe ăla rănit şi pe ăla.

Nenorociți, și când ne-am dus la domnul sublocotenent: Domnule sublocotenent i-au omorât, uite, ruşii ăia, care se duc pe acolo. Ce vorbă, mai bine îi mai ţineam aici … îi predam la comanda regimentului, îi duceau la spital. Nu-i omorau ai noştri, nu.

Mărturia lui Matei Gheorghe, ultimul veteran al Războiului de Independență (1877-1878)

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 14:45

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este unul dintre cele mai speciale interviuri pe care le-am difuzat vreodată şi asta pentru că este vorba despre, poate, singurul interviu radio existent cu un om care a luptat în Războiul de Independenţă, la 1877.

Este vorba despre mărturia lui Matei Gheorghe din Fălticeni, care s-a înrolat voluntar, alături de tatăl său, pentru a participa la luptele din Balcani.

Interviul a fost difuzat prima dată în 11 aprilie 1957, de către redacţia Emisiunilor politice, secţia Informaţii, aşa cum se numea la acea vreme.

Îi mulţumesc pentru suport colegei Laura Vezeteu, de la Serviciul Patrimoniu Cultural. Ascultăm interviul cu Matei Gheorghe şi revenim.

Matei Gheorghe: Peste o săptămână, vine tata, spune: ”Hai, dragul tatii, mergem să apărăm țara noastră contra turci!” După aceea, am făcut mămăligă – ”trunchi”, așa se spunea pe atunci. Am luat și am mers cu bătrânul, eu, un băiet de 22, am mers cu el două săptămâni pe jos, până la Iași. De la Iași, ne întâlnim … Întreb eu: ”Da’ ce-i aici?” ”Aici e trenu’.”

Ne întâlnim cu tovarășii ruși: ”E! Ce faci?” ”Noroc!” Așa… Acuma, ne suim în tren, plecăm. Trei trenuri o fost. Îmi dă o păreche de haine, o capelă… rupte, nu am vrut să ieu. Am luptat cu a mele, cu cămeșa însemnată cu fluturele, cămeși din acelea cu fluturele și cu hainele mele, cu….Na!

Ai noștri, România, și cu tovarășii ruși i-o încercuit pe turc. Osman-Pașa își mânca dinții! Ah! Comandantul turcesc. Mare bătălie o fost! Clinci, baionietă, scotea ochii! Eu cu bâta, cu măciucă! Pân’ te ardem!

Reporter: Nu aveai pușcă?

Matei Gheorghe: Da, dar ce?! O cioară nu puteai să puști. Până încărcai… Dar lumea se ucidea, ce crezi mata? Dar ai noștri i-or încercuit … Căpitan Aderca mă cheamă: „Ia vino încoace, Matei Gheorghe! Te-ai făcut bine la picior?”

Mi-a dat o decorație: „Ai făcut și tu oleacă de treabă!” Dar și eu i-am spus: „Să trăiți, domn’ căpitan, bine că am scăpat cu zile!” După aceea, tovarășii ruși îmi dau pâine, îmi dau conserve, îmi dau zahar, să am mâncare pe drum.

Că s-au împrăștiat la Iași, ne-au împrăștiat. Iar ne-am suit în tren, știi mata, am venit înapoi.Și am venit acasă. Iar două săptămâni pe jos şi cu două, o lună de zile, tovarășe dragă. România noastră săracă o fost strașnic de bogată, dacă au ajuns așa zile! Și bogdaproste că au mai îndreptat țara noastră aceștia ai noștri tovarăși. Dar acum să vă spun drept, pe bătrânețile mele, e foarte frumos și țara noastră, cât e de mică, s-a mai îndreptat, merg toate cele binișor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Tocmai ce am ascultat poate singurul interviu cu un veteran al războiului de la 1877 din fonoteca Radio România. Interviul se poate asculta și pe radio-arhive.ro, secțiunea „Istoria României”.

Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice

Publicat de Gabriel Stan, 11 mai 2021, 11:48

Joi, la Bruxelles, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a participat la Consiliul pentru Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, într-o primă întâlnire extinsă în format fizic, după mai bine de un an de reuniuni online.

A fost prima reuniune ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei strategice, un instrument care urmărește facilitarea implementării nivelului de ambiție al Uniunii Europene, definit în 2016 prin stabilirea unor cu orientări politice și obiective precise în domeniul securității și apărării.

Pe scurt, au fost trei întâlniri la Bruxelles: prima, la Consiliul pentru Afaceri Externe, în formatul miniștrilor apărării, a doua, la Comitetul Director al Agenției Europene de Apărare și a treia, la Comitetul Director al Centrului Satelitar UE.

Toate aceste reuniuni au fost prezidate de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borell, iar tema principală a discuțiilor a fost instrumentul de orientare strategică, Busola strategică, cu accent pe gestionarea crizelor.

Am realizat un interviu telefonic exclusiv pentru Radio România cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă.

Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: Busola strategică este un instrument care urmărește atingerea nivelului de ambiție al Uniunii Europene, prin stabilirea unor orientări politice și a unor obiective precise în domeniul securității și apărării.

Am avut, de asemenea, ocazia să schimbăm unele opinii privind evoluțiile cele mai recente din Sahel, Mozambic și Ucraina. Am prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operațional al Uniunii Europene.

Propunerile concrete au cuprins modalități de creștere a eficacității în răspunsul la crize, îmbunătățirea nivelului de disponibilitate a forțelor, precum și creșterea capacității de reacție și a flexibilității operaționale.

Am fost cu toții de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea și am adoptat deciziile Consiliului privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii la proiectul PESCO dedicat mobilității militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): O miză foarte importantă este și armonizarea principiilor strategice și procedurilor de funcționare în comun cu armatele statelor membre ale Alianței Nord Atlantice.

Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: A fost o sesiune la care a participat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Am abordat unele modalități de îmbunătățire a cooperării și coordonarea eforturilor operaționale în zonele de interes comun ale Uniunii Europene și NATO, iar pe timpul reuniunii am avut posibilitatea să exprim sprijinul României pentru eforturile de consolidare a palierului operațional al politicii de securitate și apărare comună, sigur, într-o manieră ambiţioasă, dar pragmatică, în același timp și am relevat importanța Busolei strategice în tratarea unor direcționări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiție al Uniunii Europene.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dincolo de lucrurile pe care le-ați discutat și pe care le-aţi decis din calitatea dumneavoastră de ministru al apărării al unei țări membre NATO și UE, sentimentul dumneavoastră la finalul întâlnirii este unul care ne dă aceeași siguranță?

Ministrul Apărării Naționale Nicolae Ciucă: După o perioadă lungă de timp, am reușit să participăm la această activitate în format fizic.

A fost un moment pe care l-am așteptat cu toții, să avem discuții și să dezbatem aceste subiecte importante în cadrul celor trei formate ale întâlnirii.

Este trăirea pe care cred că au avut-o și ceilalți miniștri, acel entuziasm al revederii și al posibilității să discutăm față în față toate aceste subiecte care sunt de interes comun pentru Uniunea Europeană.

Revenind la partea de siguranță, ce pot spune decât că atunci când există dezbatere și există consens, rezultatul nu poate să fie decât unul foarte încurajator.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumim foarte mult, domnule ministru Nicolae Ionel Ciucă! Vă așteptăm, ca de obicei, la „Jurnal militar” ori de câte ori sunt lucruri importante de spus.

Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice

Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice

Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice

Prima reuniune ministerială tematică organizată la Bruxelles și concretizarea Busolei strategice