Continuă proiectele europene pentru plajele litoralului românesc

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2016, 10:30

Reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre este cofinanțată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, un proiect de  170 de milioane de euro, dintre care doar 15 procente sunt alocate de la statul român. Lucrările nu erau doar necesare, ci și urgente, având în vedere că zone întinse de plajă din orașul Constanța și stațiunea Mamaia erau în proces de eroziune accelerată.

Iată că după o vară în care plajele lărgite s-au bucurat de numeroși turisti,  dar și de lungi discuții  privind amplasarea sezlongurilor, acum discuția merge spre faza a doua a proiectului, care este mult mai amplă. Ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer: ”Sunt 30 de km de plajă care trebuie refăcută, valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aproape  800 de milioane de euro și sunt împărțite în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ceea ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca în timpul mandatului meu să se încheie studiile de fezabilitate, să purcedem cu licitația și chiar cu contractarea astfel încât lucrările efective să poată începe de anul viitor.”

Reabilitarea zonei costiere are ca scop și protejarea biodiversității marine, dar și a clădirilor de locuințe și utilitățlor publice care, în lipsa unor intervenții urgente, ar putea fi distruse de eroziunea costieră. Proiectul este astfel conceput încât întregul areal să poată fi dezvoltat durabil.

Preşedintele Companiei Romair Consulting, Gheorghe Boeru: ”Vom realiza o nisipare mai mare de 10.000 de tone cu nisip adus de la aproximativ 18 km din  larg, vom realiza protecția costieră venind în sprijinul unei populații mai mari de 280.000 de locuitori. Începem exact de unde am lăsat proiectul în Eforie Nord, până la ultimul dig din Eforie Sud, după sanatoriu .. .Acolo avem o problemă tehnică, apoi continuăm la Costinești pe 3,6 km, ne ducem la celălalt obiectiv de la Olimp- 2,8 km, Venus, Neptun, Mangalia- cu zonele izvoarelor sulfuroase. O protecție specială la Aurora, apoi un proiect deosebit la 2 Mai și Vama Veche, acolo vom face atât protecția malului, cât și o înierbare a digurilor emerse și o consolidare a tuturor taluzurilor. La 2 Mai, 38 de locuințe avem cu mari probleme, cele care se construiesc, 157, și care au autorizația de construcție trebuie neapărat să-i ajutăm pentru că, într-un an, le pleacă casele de acolo.”

Până în prezent, s-au elaborat studiile necesare documentării pentru sectoarele cuprinse în proiect, urmând ca lucrările de extindere a plajelor să reînceapă în 2017 și să se încheie în anul 2020.

Comisia Europeană solicită României un plan de gestionare a deşeurilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 mai 2016, 10:30

Comisia Europeană a transmis României, în 26 mai, un aviz motivat din cauză că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor.

Avizul motivate reprezintă o fază precontencioasă, astfel că reprezentanții Comisiei Europene (CE) nu au sesizat deocamdată Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la încălcarea normelor comunitare de către România în domeniul managementului deșeurilor.

Încă de la începutul acestei luni, cu prilejul unei vizite oficiale efectuate în județul Bistrița-Năsăud, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, atrăgea atenția că există mari probleme în managementul deșeurilor și că executivul comunitar cere României planuri pentru deşeuri:

„Este într-adevăr un domeniu în care avem întârzieri importante. 380 de milioane avem în următorii 4 ani în acest domeniu. Deocamdată, din păcate România nu îndeplinește aquis-ul comunitar privind managementul deșeurilor. 90% dinre deșeurile din România nu sunt depozitate corespunzător. Nu avem această hartă …avem banii, dar nu avem nici aici această hartă să știm unde, cât și cum să investim.”

Merită reținut că planurile de gestionare a deşeurilor şi de prevenire a generării de deşeuri constituie și o condiţie prealabilă pentru utilizarea fondurilor UE.

Aceste planuri și programe au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE.

Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CE atrage atenţia că România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare.

De asemenea, Bucureştiul a rămas în urmă în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje.

În urmă cu aproape două săptămâni, Corina Creţu, a avut la Bruxelles o întâlnire cu ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.

Cu acest prilej, comisarul European a recomandat finalizarea planului de acţiune în domeniul managementului deşeurilor până la finele acestui an, precizând că o eventuală suspendare a Axei prioritare 2 ,,Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” ar întârzia şi mai mult implementarea proiectelor aflate în derulare.

De asemenea, Corina Crețu a recomandat autorităţilor naţionale să evalueze lipsa de performanţă a proiectelor de mediu din perioada 2007-2013 şi să tragă concluziile necesare arătând că executivul comunitar continuă să sprijine autorităţile române, oferind consultanţă prin intermediul experţilor săi pentru îndeplinirea tuturor condiționalităților și pentru a evita suspendarea plăţilor şi lansarea procedurilor de infringement.