Criza migraţiei: Franţa şi Italia cer centre europene în ţările de unde pleacă solicitanţii de azil

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 iunie 2018, 11:28 / actualizat: 18 iunie 2018, 12:34

Premierul italian Giuseppe Conte şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au declarat vineri, la Paris, în favoarea ideii ca Europa să deschidă centre europene în ţările de unde pleacă imigranţii care vor să ajungă în Europa, în încercarea de reglementare a fluxului de sosiri, relatează AFP.

‘Trebuie să creăm centre europene în ţările de plecare‘ a imigranţilor înainte ca ei să pornească în traversarea Mediteranei, a declarat Conte în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Emmanuel Macron, care a spus la rândul său că îşi doreşte ‘misiuni ale agenţiilor noastre responsabile cu acordarea de azil (…) pe malul celălalt‘.

Întâlnirea celor doi lideri a venit după o săptămână de tensiuni puternice între Paris şi Roma provocate de criza migratorie şi de deriva navei umanitare Aquarius, care a salvat peste 600 de imigranţi clandestini şi căreia Italia şi Malta nu i-au permis să acosteze pe teritoriul lor.

‘Este momentul să începem o pagină nouă’ în materie de imigraţie, a insistat Conte, pledând pentru crearea de ‘centre europene în ţările de plecare pentru a accelera procesul de cerere de azil’.

‘Trebuie împiedicate aceste călătorii ale morţii‘, a adăugat şeful guvernului italian.

Macron s-a declarat ‘favorabil ca noi să ne întărim acţiunile pentru a securiza mai bine coastele Mediteranei’.

‘Cel mai bun răspuns este european, însă răspunsul european actual nu este adaptat, iar solidaritatea europeană actuală, în special în ultimii ani faţă de Italia, nu a fost prezentă’, a adăugat el.

Preşedintele francez a insistat asupra necesităţii ‘unei întări a aşa-numitului sistem Dublin’ care impune ţării europene ce a înregistrat pentru prima dată o cerere de azil a unui imigrant să o examineze până la capăt, ceea ce face ca pe umerii ţărilor de intrare din sudul Europei să apese cea mai mare parte a presiunii migratorii.

„Sistemul actual nu funcţionează, sistemele de solidaritate prin cote nu permit rezultate satisfăcătoare”, a declarat el.

Prim-ministrul Ungariei a precizat cine este invadatorul Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 ianuarie 2018, 12:46

Premierul maghiar Viktor Orban a refuzat din nou să-i accepte pe refugiați în Ungaria, numindu-i „invadatori musulmani”. Aşa a declarat el într-un interviu acordat pentru ziarul „Bild-Zeitung”.
„Noi considerăm că un număr mare de musulmani va conduce, în mod inevitabil, la apariția unor societăți paralele, nu vrem acest lucru și nu vrem să fim forțați să facem acest lucru”, a spus premierul ungar. Noi nu considerăm acești oameni doar refugiați musulmani. Noi îi vedem ca pe nişte invadatori musulmani”.
Potrivit lui Viktor Orban, imigranții sunt migranți economici, ei caută doar condiții mai favorabile pentru viață, ceea ce, inevitabil, creează probleme pentru țara care i-a adăpostit. În acest context, el a respins acuzațiile că Ungaria primește asistență din partea Uniunii Europene și că nu își asumă responsabilitatea pentru primirea lor.
„Aceasta este o compensație corectă pentru faptul că am deschis piața noastră pentru o concurență liberă, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu problema refugiaților”, a spus Viktor Orban.
În paginile publicaţiei Bild-Zeitung, el a cerut, de asemenea, politicienilor germani, în special lui Martin Schultz, liderul Partidului Social-Democrat, să manifeste mai mult respect pentru țara lui.
Anterior, Viktor Orban le-a cerut țărilor din Europa Centrală și de Est să se unească pentru a respinge migrația ilegală. „Polonezii, cehii, slovacii, românii și maghiarii trebuie să se unească în acest proces”, a spus politicianul, „dorim o Europă sigură, dreaptă, creștină și liberă”.
Criza migrației a apărut la începutul anului 2015, ca urmare a creșterii fluxului de refugiați către Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Teritoriul Ungariei a fost traversat de aproximativ 400 de mii de persoane care călătoresc în Europa Centrală. În acest scop, Budapesta a construit un gard la granița cu Serbia și a întărit controlul frontierelor.
Situația cu refugiații a fost unul din motivele pentru care diferite structuri legate de finanțatorul american George Soros au fost închise în Ungaria. El promovează activ ideea găzduirii refugiaților în Ungaria, atitudine care este contrară poziției guvernului țării.

Securitatea Europei şi critici la adresa Bruxelles-ului

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 octombrie 2017, 10:10

Péter Szijjártó – Bruxelles-ul a dat greş

În opinia ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, securitatea Europei este aparată
doar de ţările membre ale Grupului de la Visegrád.

În loc să critice tot timpul unele ţări membre ale UE, instituţiile de la Bruxelles ar trebui să se preocupe de modul în care ar trebui restabilită securitatea Europei şi a cetăţenilor europeni. Din cauza eşecului Bruxelles-ului, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi asume un rol mai mare în garantarea securităţii europene – a accentuat luni, Péter Szijjártó, după consfătuirea de la Varşovia a miniştrilor de externe ai ţărilor central-europene membre ale NATO (B9). Ministrul ungar de externe a precizat că, în curând, se vor împlini doi ani de la atacul terorist de la Paris, iar de atunci în Europa au mai fost 27 de astfel de atacuri, în care şi-au pierdut viaţa 330 de presoane şi au fost rănite alte 1.300. Aceasta ne arată clar că instituţiile de la Bruxelles nu au ştiut să gestioneze riscurile crizei migraţiei. Numai Ungaria şi ţările membre ale grupului de la Visegrád au reuşit să stopeze valul de imigranţi ilegali, la fel cum prin acordul semnat cu Turcia s-a reuşit blocarea rutei balcanice. Însă, dacă e să facem abstracţie de aceaste, Uniunea Europeană este descoperită, a adăugat Péter Szijjártó. „NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai mare în garantarea securităţii europene, iar noi am solicitat ca NATO să se implice mul mai mult în stoparea valului de imigranţi care sosesc pe mările din sudul Europei. Este nevoie de consolidarea operaţiunilor din Marea Mediterană şi Marea Egee”, a afirmat ministrul ungar de externe. În opinia lui Péter Szijjártó, securitatea Europei nu poate fi gestionată fără o implicare mai mare a NATO.